Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
GS ACEP
URGENTE PSIHIATRICE
40% pana la 50% din cazurile sosite la spital sunt afectiuni psihiatrice Urgentele psihiatrice reprezinta 10%- 20% din cazurile departamentului de urgenta Cele mai comune diagnostice: abuzul medicamentos , schizofrenia,disforia
Management si evaluare
Management si evaluare
Dispozitii
formulati un diagnostic prezumptiv cereti consulturile necesare internati sau tratati ambulator
anxietate
ideatie suicidara sau de omucidere
Limbajul si gandirea
tulburari ale ambelor si tipuri de gandire
Percepta
halucinatii si iluzii
Functiile cognitive
Introspectia si judecatata
Pacientul sinucigas
A 2-a cauza de deces la persoane sub 24 ani Supradozele de medicamente majoritatea incercarilor de sinucidere Arme de foc -cea mai comuna metoda de sinucidere reusita
Pacientul sinucigas
Stabilizarea si protectia imediata Precautii imediate imptriva sinuciderii Echipa trebuie sa fie empatic si nu sa judece pacientul Evaluarea si tratarea problemelor problemelor medicale Evaluarea potentialului suicidar
Sex
femeile mai mult incearca barbatii reusesc
Varsta
riscul creste cu varsta dar frecventa e mai mare la tineri
Statut social
casatoria si copii scad riscul
Ocupatia
somerii si cei cu conditie sociala inalta meserii cu risc crescut
Alte boli
grave , cronice ,incurabile Boli psihiatrice Antecedente de tulburari ale impulsivitatii
Tentative anterioare de suicid Istoric familial de suicid sau depresie Factori de Afirmarea intentiei risc suicidar de a repeta sau ambivalenta Admiratia pentru o metoda violenta sau speciala de sinucidere
Prezenta unui bilet suicidar Pierdere personala recenta majora Senzatia de lipsa de ajutor si speranta
Tabelul 2
Internare fortata daca este necesar
Pacientul depresiv
Tulburarile de afectivitate sunt cele mai comune dintre afectiunile psihiatrice majore 10% - 15% afectati concomitent
Disforia sau pierderea interesului in activitatile zilnice obisnuite de cel putin doua saptamani Cel putin 5 din urmatoarele 9 simptome:
depresie scaderea interesului pentru activitati placute sau imposibilitatea de a simti placerea tulburari de apetit
Medicatie Abuz de alcool si droguri, sindrom de abstinenta Tulburari neurologice Tulburari metabolice Alte cauze includ:
carcinomul pancreatic infectii virale
Pacientul psihotic
PSIHOZA = tulburare majora in perceptia realitatii, a functiei cognitive si a functiei afective Iluzii, halucinatii, proces de gandire irational Comportament dezorganizat-agitat Vorbire incoerenta Tulbrari de vorbire Scaderea afectivitatii, reactii afective inadecvate
Psihoze functionale
Reactiile psihotice
vezi tabelul 3
Psihozele organice
Sindromul cerebral-organic Tulburari metabolice si endocrine Hipoxia sau leziunile cerebrale Anormalitatii vasculare Infectii Deficiente nutritionale Efecte secundare medicamentoase Droguri
Cele mai comune simptome ale sindromului cerebral-organic sunt: delirium, dementa, intoxicatia si sindromul de abstinenta Dementa si delirul vor fi diferentiate (v. tab. 7) Reamintitiva ca delirul si dementa pot, si frecvent apar la acelasi pacient
Dementa
O tulburare a functiilor cognitive Debut insidios, si progresie lenta Nivelul de alerta si atentie frecvent se pastreaza intact pana spre stadiile finale Susceptibilitate la afectiuni medicale, efecte adverse medicamentoase si modificari de mediu crescute Dementa nu este intodeauna ireversibila Cauze de dementa (v. tab. 4)
Delirul
Delirul (cont)
Halucinatii, iluzii, instabilitate emotionala, tulburarii de somn si lentoare/hiperactivitate psihomotorie Frecvent debut abrupt, severitate variabila Unele cauze de delir v. tab. 5
Evaluarea psihozelor
Teste de laborator
Hemoleucograma completa, VSH, Electroliti, Uree, Creatinina, Glicemie, Osmolaritate, Ca, Mg, Amoniac, sumar de urina, examine toxicologice
EKG RX, TC
Punctie lombara
Delirul surprapus peste dementa este relativ frecvent Delirul este organic (etiologie medicala) pana cand nu se dovedeste contrariul Efectele secundare medicamentoase sunt cauza cea mai comuna de delir la pacientii
O dementa usoara poate aparea chiar inaintea semnelor de imunodepresie la pacienti cu HIV Semnele neurologice si simptomatologia deficitului de vit. B12 pot aparea la un nivel seric normal de B12 si inaintea modificarilor hematologice Dementa si depresia pot coexista
Pacientul violent
Evitati provocarile
Sunt necesare 4 sau 5 persoane Se va explica pacientului de ce trebuie sa fie legat Cel putin un membru al echipei medicale va fi prezent,daca imobilizarea se face de catre alta echipa(politie etc.) Daca pacientul este o femeie din echipa trebuie sa faca parte cel putin o femeie Atentie la mentinerea liniei venoase
Cea mai potrivita pozitie: miinile in supinatie una pe linga corp cealalta desupra capului Capul ridicat usor. Reverifica legataturile periodic Imobilizeaza timpul minim necesary Documenteaza
Imobilizare chimica
Tratamentul ESE
Benadryl - 50mg IV, PO sau IM sau Cogentin - 2mg PO sau IM Valium - 5 - 10mg PO, IV sau IM a fost eficient la uni pacienti
Benzodiazepinele sunt de asemenea eficiente pentru sedare: Lorazepam (benzo de electie)1 - 2mg IV, IM, sau PO
se poate repeta la fiecare ora pana la max 6mg
Alprazolam (alternativa valabila) 1mg PO la fiecare 2hr pana la max 4mg Amandoua pot fi folosite in combinatie
Reactie idiosincrazica la agenti neuroleptici -rare si cu potential letal De obicei sunt implicate neuroleptice majore Reprezinta un catatonic-like status insotit de febra, instabilitate neurovegetativa, tahicardie, rigiditate, diaforeza
Complicatii: deshidratare, aspiratie, hipotensiune, insuficineta respiratorie, leziuni SNC, necroze musculare, care pot duce la insuficienta renala si mioglobinurie Diagnostic diferential: catatonia indusa de neuroleptice,hipertermia maligna si delir anticolinergic
Tratament suportiv Intreruperea imediata a tratamentului neuroleptic Dantrolene 0.8 - 1.0mg/kg la fiecare 6hr PO sau IV Mesylat de Bromocreptina in doza initiala de 2.5mg x2/zi cu crestere gradata pana la 5mg x3/zi Nici un medicament nu va fi folositmai mult de 2 saptamani