Depresia

este o maladie mentală caracterizată prin dereglări

de afectivitate manifestate prin tristețe, suferință
morală și încetinire psihomotorie.
 Depresia la vârstnici
Frecventă
Nediagnosticată (simptome atribuite
bătrâneții propriu-zise)
Netratată sau subtratată
Severă din punct de vedere a consecințelor
Patologie ce trebuie abordată în primul rând
la etapa de asistență medicală primară
 Epidemiologie
 prevalență de 15%, depresia severă de 2-3%, sdr. depresiv-anxioase de 4%
 Țările dezvoltate- RMD 2,6%, în țările în curs de dezvoltare- RMD aproape
trei ori mai mare 7,5%
 12-30% în mediul spitalicesc și până la 50% în aziluri.
 Aproximativ 5-10% dintre vârstnici observați în mediul de îngrijire primară
au depresie semnificativă din punct de vedere clinic.
 40% dintre depresiile prezente la persoanele vârstnice nu sunt
diagnosticate
 Doar 1 persoană vârstnică din 7 , cu simptomatologie depresivă, primește
tratament adecvat – ședințe cu un psihoterapeut și, după caz, tratament
medicamentos.
 Rata suicidului la persoane 80-85 ani este de peste 2 ori mai mare decât
cea din populația generală
 Etiologia
 Ipoteza vasculară
 Ipoteza neurologică
 Ipoteza neurobiologică (deficitul sistemelor Ser, Dopa, NA):
 Sistemul Serotoninergic
Deficit la nivel cortical- depresia anxioasă cu neliniște psihomotorie și insomnie de adormire ,
depresia care poate asocia comportamentul suicidar, atitudine ostilă și/sau adictivă, modificarea
instinctului alimentar.
 Sistemul NA
Deficitul- depresie inhibată, disfuncție cognitivă, apatie, fatigabilitate, hiperemotivitate, tulburări de
integrare socială
 Sistemul Dopa
Deficitul- cortexul prefrontal ventromedial – dispoziție tristă
-cortexul prefrontral, hipotalamus, nucleul accumbens – apatie
-nucleul accumbens, ganglioni bazali, hipotalamus – fatigabilitate
-cortexul prefrontal dorsolateral – disfuncție executivă
-nucleul accumbens, cortexul prefrontal – bradipsihie
 Factorii de risc
 Similari tineri (femeie singură, necăsătorită/divorțată/văduvă)
 Factori de risc sociali:
• Decesul unei persoane apropiate (30-60% la 1 lună de la piedere,
15% până la 2 ani, reacții la datele de aniversare)
• Singurătatea
• Izolarea de cei din jur, piederea încrederii în sine
• Istoric familial de sdr. depresiv major
• Sentimentul de inutilitate socială
• Suportul social nesatisfăcător
• Comorbiditățile (AVC, HTA, FA, DZ, Cr, Demență, Dureri cronice)
• Frica
• Abuzul de medicamente
Factori de protecție

Sprijin social și activități sociale

(voluntariat)
Activitate fizică
Religia și spiritualitate
Hobby (muzică, dansuri, etc.)
 Depresia secundară patologiilor somatice

Boala Parkinson
Maladia Alzheimer tratată cu anticolinesterazice
Dereglările tiroidiene (hipotiroidie)
Alimentație dezechilibrată, care duce la carența de
vitamine
Anemia
Bolile cardiovasculare
Deficitele senzoriale (auzul, văzul)
 Depresia Demența

Aspectul Puțin modificat Ținută dezordonată

Activitatea Inhibiție, dezinteres Agitație

Memoria +/- +++

Dispoziția Tristețe +++ +

Delirul rar Halucinații vizuale

Somnul Insomnii, dereglări de Frecvent, inversia

somn ritmului nictimeral
Testul terapeutic cu + -
antidepresive
Anxietatea +++ +/-
 Tabloul clinic
tristeţe
sentimente de lipsă de valoare
iritabilitate
oboseală
lipsă de concentrare
izolare și lipsa interacțiunii cu cei din jur
probleme de somn
lipsa apetitului, pierdere în greutate
gânduri de sinucidere
 Tânăr Vârstnic

Gânduri depresive Frecvent atestate proeminente

Preocupări somatice rare Frecvente (durere,

oboseală)
Pseudodemența, - +
memoria subiectivă
deficitară
Insomnia + +++

Gânduri suicidale frecvent rar

evidente
Suicid atestat rar frecvent
 Suicidul
 Rata suicidului la vârstnici – de 3 ori mai mare în populația
generală
 2/3 dintre pacienții depresivi vârstnici prezintă gânduri de moarte
sau idei suicidale
 Nu are caracteristica de ”strigăt de ajutor” ca la tineri
 Greu de identificat, dar uneori poate fi determinat prin
comportament: neglijează igiena, refuză să ia tratamentul sau
întrerupe un tratament important
 10-15% cazuri comit suicid
 Riscul mai crescut între vârsta de 70-80 de ani
 Riscul crescut la bărbați
 Suicidul

Depresie tip melancolică la vârstnici

Simptomatică severă (prostrație, mutism sau agitație,
dereglări de comportament)
Pierdere în greutate
Insomnie la sfârșitul nopții
Episoadele melancolice- urgențe terapeutice, risc major
de suicid
 Tratamentul

Medicamentos (antidepresive)
Terapia electroconvulsivă (form noi- rTMS)
Strategii psihosociale sau consiliere
Dereglările de somn
 Prevalența dereglărilor de somn la vîrstnici
Dereglările de somn sunt a 3-a cea mai comună acuză a
pacienților, urmând după cefalee și răceală(rinofaringită).
40-70% vîrstnici suferă dificultăți cronice de somn, și ~50%
cazuri nu sunt tratate de medicii de familie.
58% bărbați și 76% femei cnf. unui studiu spaniol din
2001
Clasificarea internațională a dereglărilor de somn ~90 boli.
Frecvența dereglărilor de somn la vîrstnici
 Particularități de somn la vîrstnici
Crește durata stadiului 1 a somnului non-REM (somn
superficial) și odată cu vîrsta scade marcat durata stadiilor
3 și 4 (somn profund), la vîrsta >90 ani, stadiile 3 și 4 pot
dispărea complet.
Scade eficiența somnului (raportul dintre perioada
somnului actual către timpul aflat în pat)
Avansarea ritmului circadian (i.e. mai devreme se culcă,
mai devreme se trezesc)
Ciclurile REM-nonREM pe durata somnului normal
 Dereglări de somn

Primare
– Parasomnii
– Dissomnii
Secundare (consecință a anxietății, depresiei,
demenței, alcoolism, psihoze, etc.)
Necesarul de somn
Factori ce contribuie în dereglările somnului în geriatrie:
•Pensionarea
•Probleme de sănătate
•Decesul soției/soțului
•Schimbări în ritmul circadian
•Efecte adverse ale preparatelor medicamentoase

•Schimbările în modelul de somn pot fi parte a procesului

normal de îmbătrînire, însă majoritatea dereglărilor de somn
sunt procese patologice care nu pot fi considerate parte
normală a avansării în vîrstă.
 Cele mai frecvente dereglări de somn în
geriatrie
• Apnee în somn
• Mioclonia nocturna (tulburarea de mișcare periodică a membrelor)
• Insomnia primară și secundară (în demență, depresie)
• Consumul de medicamente
• Alte cauze:
– boli cu durere cronică (osteoartrită, metastaze osoase),
– insuficiența ventriculului stîng asociată cu ortopnee și dispnee
paroxistică nocturnă,
– Respirația de tip Chayne-Stokes
– BPOC
– Hipertrofia benignă de prostată
– Tahiaritmii
– Boala de reflux gastroesofagian
 Diagnostic
• Anamneza
– Vă culcați la aceeași oră în fiece zi?
– Cît durează pînă adormiți ? (latența somnului)
– Priviți televizorul sau citiți în pat ?
– Cît de des vă treziți per noapte?
– Dormiți la fel în zilele lucrătoare și cele de odihnă?
– Ce faceți în caz că vă treziți noaptea?
– Care este durata somnului per noapte?
– Trageți “pui de somn” în timpul zilei?
– Vă este somn cînd citiți, vizionați TV, discutați cu prietenii,
conduceți ? (Evaluarea somnolenței excesive ziua)
– Aveți senzația de stop al respirației, sforăiți ?
– Aveți cefalee matinală ? (Simptom în apnea de somn)
– Loviți cu piciorul repetitiv în timpul somnului ? (Simptom în
mioclonie nocturnă)
 Diagnostic
• Examen obiectiv
– Examen fizic
– Examen neurologic
– Chestionare
 Mini-Examinarea Statusului Mental (MMSE)
 Scala geriatrică a depresiei
 Scala de somnolență Epworth
• Polisomnografie – test multiparametric ce
înregistrează pe parcursul nopții (EEG, EOG, EMG,
ECG, SaO2)
 Tratament
• Educația pacientului (Igiena somnului)
• Preparate medicamentoase
– Analogi ai melatoninei
• Melatonină
• Ramelteon
– Antihistaminice
• Difenhidramină
• Doxilamină
– Benzodiazepine*
• Triazolam
• Estazolam
• Flurazepam
– Hipnotice non-benzodiazepine
• Zaleplon
• Zolpidem
• Eszopiclon
– Antidepresante (doar în asocierea deregl.somn+depresie)
• Trazodon
• Nafazodon