Accidentul vascular cerebral const n pierderea rapid a funciilor cerebrale ca urmare a perturbrii (ischemie/hemoragie) n alimentarea cu snge a creierului. Simptome: - paralizie (imposibilitatea de a executa o micare) la nivelul membrelor - dificultate de vorbire - tulburri de vedere - cefalee (durere de cap) - tulburare de echilibru - ameeli
Cefaleea Aceasta manifestare se poate asocia cu alte simptome: - tulburri de somn (insomnie de adormire sau insomnie de meninere a somnului) - oboseal - iritabilitate - tulburare de concentrare - greuri - dureri abdominale - scderea apetitului - sensibilitate crescut la lumin i/sau mirosuri - durere la nivelul frunii - urechi nfundate
Depresia Depresia este o tulburare a strii afective, caracterizat printr-o stare de tristee, de pierdere a speranei pe o perioad ndelungat de timp. Simptomele: - pierderea interesului pentru activiti care alteori erau fcute cu plcere - tulburri de somn - oboseal - tulburare de concentrare - irascibilitate - anxietate - modificarea apetitului (scderea/creterea poftei de mncare) - modificarea greutii corporale (scdere/cretere) - sentimente de vinovie - gnduri recurente de moarte
Anxietatea Anxietatea (frica) este o stare emoional, de nelinite, de team, nsoit de schimbri/tulburri fiziologice i comportamentale. Simptome asociate: - tremurturi - transpiraii - tahicardie (inima bate mai repede) - grea
Sindromul vertiginos Sindromul vertiginos este o afeciune care aparine mai multor specialiti medicale (neurologie, ORL) i se manifest prin ameeli, senzaia c se nvrte totul n jur, dezechilibru. Simptome asociate: - slbiciune generalizat - oboseal Cauzele vertijului: - probleme la nivelul urechii interne - tulburare de circulaie cerebral - tulburri artrozice la nivelul coloanei vertebrale cervicale - hipotensiune arterial - accident vascular cerebral
Afeciuni n care se obine doar ameliorare Epilepsia Epilepsia este o afeciune cronic a sistemului nervos care se manifest prin crize convulsive recurente (ce se repet) determinate de mici leziuni la nivel cerebral focare epileptice. Simptome: - convulsii - contracie muscular - parestezii (furnicturi, amoreli) - tulburri de vedere - dispnee (respiraie dificil)
Boala Parkinson Boala Parkinson este o boal degenerativ a sistemului nervos, cauzat de distrugerea lent i progresiv a neuronilor. Simptome: - tremor n repaus - rigiditate muscular - bradikinezia (lentoare n micare) - instabilitate postural (tulburri de echilibru i coordonare) - tulburri de mers - incontinen urinar - constipaie - confuzie - pierderea memoriei - tulburri de somn - dificulti la deglutiie - salivaie abundent - hipotensiune ortostatic
Scleroza multipl Scleroza multipl este o boal autoimun inflamatorie cronic a sistemului nervos central, caracterizat prin demielinizare neuronal. Simptome: - astenie - cefalee (durere de cap) - artralgii (dureri articulare) - mialgii (dureri musculare) - iritabilitate - tulburri de vedere - tulburri motorii: tulburri de coordonare, pareze - spasticitate (mai ales la nivelul membrelor inferioare) - ameeli - parestezii (furnicturi, amoreli) la nivelul membrelor - incontinen urinar/ retenie de urin - depresie
Atacurile de panic Atacurile de panica sunt episoade neateptate de fric i anxietate. Simptome: - tahicardie (creterea ritmului inimii) - dispnee (respiraie dificil) - senzaie de lips de aer - transpiraii - ameeli - greuri - dureri abdominale - teama de a muri Tulburarile psihice (bolile mintale)
Generalitati Sus Tulburarile mintale sunt conceptualizate ca fiind dereglari functionale alecreierului, care pot fi cauzate de procese de dezvoltare modelate de interactiunea complexa a geneticii cu experienta individuala. Cu alte cuvinte, bolile psihice ar avea la baza dezechilibre ale creierului determinate de influentele ereditare asupra dezvoltarii acestuia, in functie de contextele biologice si de mediu.
Peste o treime din populatia totala a lumii sufera de tulburari mintale. Factorii declansatori sunt deseori explicati prin intermediul modelului diateza-stres (stresul survine peste o vulnerabilitate sau predispozitie genetica) si modelul biopsihosocial (care pune accent pe corelatia dintre dintre minte, organism si influentata factorilor sociali).
Diagnosticarea bolilor psihice este realizata de medicul specialist psihiatru sau psiholog, folosind diferite metode; in acest scop, importante sunt: istoricul medical al pacientului, observatia si chestionarele. Tratamentele medicamentoase vor fi recomandate doar de medicii psihiatri, iar sedintele de psihoterapie vor fi sustinute atat de psihiatrii cat si de psihologi. Psihoterapia si medicatia sunt principalele optiuni de tratament care implica interventia sociala (presupune stabilirea relatiei interpersonale intre specialist si pacient), suport si contributie personala. In functie de gravitatea cazurilor, poate fi necesara internarea sau supravegherea medicala directa si tratamentul involuntar al bolnavilor, daca legislatia permite acest lucru. Cuprins articol 1. Generalitati 2. Tulburarile de anxietate 3. Tulburari psihice la copii 4. Tulburari de alimentatie 5. Tulburari de dispozitie 6. Tulburari cognitive 7. Tulburari de personalitate 8. Schizofrenia si alte tulburari psihotice 9. Tulburari provocate de expunerea la substante 10. Sexualitatea si tulburarile sexuale Tulburarile de anxietate Sus 1. Tulburarea de anxietate generalizata Este o afectiune caracterizata prin anxietate excesiva, griji si panica. Simptomele se manifesta pe o perioada mai lunga de timp, cel putin 6 luni, si pot fi cauzate de o serie de evenimente sau activitati. Persoana afectata nu isi poate controlaemotiile si grijile. Tulburarile de anxietate includ si caracteristici ale altor afectiuni: tulburari de panica (atacul de panica), disconfortul, teama si jena unei persoane care este prezenta in public sau in momentul interactiunii cu ceilalti (fobia sociala), teama sau grija excesiva de a nu se imbolnavi (tulburarea obsesiv compulsiva), teama de a nu fi despartit de cei apropiati (anxietatea de separare), frica de ingrasare (anorexia nervoasa), lamentari privind manifestarea a diverse simptome ale unor boli fizice declansate de mecanisme psihice (tulburari de somatizare) sau chiar boli grave (hipocondria) si tulburari de stres posttraumatic.
2. Tulburarea obsesiv-compulsiva Tulburarea obsesiv compulsiva se caracterizeaza prin existenta ideilor provocate de imagini, obsesii dar si impulsuri sau indemnul de a face ceva care sa diminueze starea de anxietate (de obicei, o serie de ritualuri, comportamente repetitive). Desi persoanele care au aceasta afectiune realizeaza ca actiunile lor nu sunt logice, nu se pot opri fara ajutor. Cauza este necunoscuta. Diagnosticul se bazeaza pe istoricul medical al pacientului. Tratamentul consta in psihoterapie si terapie medicamentoasa, in cazurile severe. Acest tip de tulburare se manifesta in egala masura atat la barbati cat si la femei si afecteaza aproximativ 2% din populatie.
3. Atacul si tulburarile de panica Atacul de panic este manifestarea brusca a unei stari de disconfort, acces de panica, anxietate si teama insotite de simptome somatice si cognitive. Tulburarile de panica includ aparitia repetata a atacurilor de panica, alaturi de temeri referitoare la atacurile viitoare si modificari comportamentale prin care se evita situatiile care ar putea predispune la noi crize. Diagnosticul este clinic. Atacurile de panica izolate nu necesita tratament, iar tulburarile de panica sunt tratate prin terapie medicamentoasa, psihoterapie (cele mai bune rezultate il are terapia cognitiv comportamentala, terapia prin expunere) sau ambele combinatii.
4. Tulburarile fobice (fobiile) Tulburarile fobice sunt caracterizate de temeri intense, persistente si neintemeiate declansate de diverse situatii, imprejurari, obiecte, etc. Acestea provoaca anxietate si dorinta de izolare. Sunt clasificate ca generale (agorafobia, fobia sociala) sau specifice. Cauzele sunt necunoscute. Diagnosticul se stabilieste in functie de anamneza si istoricul medical al pacientului. Tratamentul pentru agorafobie si fobia sociala, de exemplu, consta in psihoterapie (terapie prin expunere, terapie cognitiv comportamentala) si terapie medicamentoasa.
5. Tulburari de stres Tulburarea acuta de stres - presupune reamintirea, in mod repetat, a unor lucruri sau situatii traumatice, coplesitoare. Acest diagnostic se va pune daca simptomele vor persista mai mult de 4 saptamani. Tulburarea de stres posttraumatic - implica recurenta, amintiri intruzive ale unui eveniment traumatic, terifiant, dureros. Fiziopatologia bolii este incomplet inteleasa. Simptomele includ evitarea stimulilor asociati cu evenimentul traumatic, cosmaruri si alte reactii ale organismului caracteristice stresului (lipsa de somn, anxietate, manifestarea de stari hiperactive, dificultati de concentrare, tendinta de izolare). Diagnosticul se stabileste pe baza istoricului medical al persoanei in cauza. Tratamentul consta in terapie prin expunere si tratament medicamentos.
Tulburari psihice la copii Sus Majoritatea tulburarilor psihice diagnosticate la copii au implicatii genetice si fiziologice. Cu toate acestea, exista o serie de tulburari psihice specifice copiilor care nu au cauze fizice. Tulburarile din cauze fiziologice sau biologice pot fi identificate inca din primii ani de viata, desi unele dintre acestea nu sunt diagnosticate decat la varsta adulta. Retardul mintal, tulburarile de invatare, abilitatile de comunicare si tulburari generale de dezvoltare (autismul se caracterizeze prin existenta unor componente biologice.
1. ADHD (hiperactivitate si deficit de atentie) 2. Tulburarea Asperger 3. Autismul 4. Tulburarea de conduita 5. Tulburarea de opozitie 6. Anxietatea de separare 7. Tulburarea Tourette Tulburari de alimentatie Sus 1. Anorexia nervoasa Anorexia nervoasa este caracterizata prin teama de obezitate si dorinta permanenta de a slabi. La femei aceasta tulburare cauzeaza amenoree, dar si alte dezechilibre fiziologice. Diagnosticul este clinic. Majoritatea tipurilor de tratament implica terapia psihica.
2. Bulimia nervoasa Este caracterizata prin episoade recurente de consum excesiv de alimente, urmate de un comportament excesiv -varsaturile induse, abuzul de laxative sau diuretice. Simptomele se manifesta de cel putin 2 ori pe saptamana, timp de 3 luni. Diagnosticul este stabilit pe baza istoricului medical si al examenului clinic. Tratamentul consta in combinarea psihoterapiei cu administrarea de antidepresive prescrise de medicul specialist.
3. Tulburarea de mancat compulsiv Mancatul compulsiv se caracterizeaza prin recurenta consumului unor cantitati mari de alimente insotite de pierderea controlului. Aceasta tulburare nu este urmata de comportamente compensatorii inadecvate (varsaturi induse sau abuz de laxative). Diagnosticul este clinic. Tulburari de dispozitie Sus Tulburarile de dispozitie sunt tulburari emotionale caracterizate prin perioade prelungice de tristete, bucurie excesiva sau ambele. Acestea sunt considerate stari depresive sau bipolare. 1. Tulburarea bipolara Specifice tulburarilor bipolare sunt episoadele de manie si depresie, care pot alterna, desi in majoritatea cazurilor exista o predominanta a uneia sau a celeilalte. Cauzele aceste tulburari nu sunt cunoscute, dar pot fi implicati factori psihosociali, ereditari si modificari la nivelul neurotransmitatorilor. Diagnosticul se bazeaza pe istoricul medical al pacientului. Tratamentul ar putea fi medicamentos insotit, uneori, de psihoterapie.
2. Tulburarea ciclotimica (Ciclotimia) Aceasta afectiune se caracterizeaza prin episoade hipomaniacale si depresive care alterneaza cu perioade de calmitate. Acestea sunt mai putin severe decat cele intalnite in tulburarea bipolara. Diagnosticul este clinic si se bazeaza pe istoricul medical al pacientului. Ameliorarea tulburarii se face prin educatie, iar in cazul pacientilor cu deficiente functionale se recomanda tratamentul medicamentos. 3. Tulburarea depresiva majora Depresia majora consta in manifestarea unuia sau mai multor episoade depresive majore, fara episoade maniacale, hipomaniacale sau mixte. Aceste episoade de depresie majora nu cauzate de o boala, un anumit tip de medicamente, sau de catre abuzul de substante.
4. Tulburarea distimica (distimia) Este o afectiune cronica caracterizata prin simptome depresive, care apar frecvent in timpul zilei, pentru cel putin 2 ani. La copii aceasta tulburare se manifesta prin iritabilitate, iar diagnosticul se stabileste dupa cel putin un an de la manifestarea primelor simptome. Prin definitie, acest diagnostic este stabilit daca interfera cu episoade hipomaniacale, maniacale sau mixte. Simptomele acestei tulburari depresive nu sunt determinate de cauze medicale, medicatie, droguri ilegale sau alte tulburari psihice. Daca nu este tratata la timp, pacientul poate dezvolta episoade de depresie majora. In astfel de cazuri, poate fi diagnosticate atat episoade de depresie majora cat si tulburarea distimica. Daca episodul de depresie majora este tratat dar simptomele distimice persista se va stabili diagnosticul de tulburarea distimica. Tulburari cognitive Sus 1. Dementa multi-infarct 2. Dementa asociata cu alcoolism 3. Dementa de tip Alzheimer 4. Dementa Tulburari de personalitate Sus Tulburarile de personalitate sunt des intalnite si sunt caracterizate prin modele de comportament stabile care provoaca suferinta sau deficiente functionale. Tulburarile de personalitate sunt considerate a fi declansate de o combinatie de factori genetici si de mediu. Diagnosticul este stabilit clinic, iar tratamentul consta in sedinte de psihoterapie si in cazul exceptionale in medicatie. 1. Tulburare de personalitate de tip paranoid 2. Tulburare de personalitate schizoida 3. Tulburare de personalitate schizotipala 4. Tulburare de personalitate antisociala 5. Tulburarea de personalitate borderline 6. Tulburarea de personalitate histrionica 7. Tulburarea de personalitate narcisica 8. Tulburarea de personalitate evitanta 9. Tulburarea de personalitate dependenta 10. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva Schizofrenia si alte tulburari psihotice Sus 1. Schizofrenia 2. Tulburarea deliranta (delirul) 3. Tulburari psihotice tranzitorii 4. Tulburari schizofrenice 5. Tulburari schizoafective 6. Tulburarea psihotica impartasita Tulburari provocate de expunerea la substante Sus 1. Dependenta de alcool Este o afectiune caracterizata de consecintele nocive ale consumului repetat de alcool, de un model compulsiv al acestui exces si uneori de dependenta fiziologica la alcool. Aceasta tulburare este diagnosticata doar atunci cand comportamentul devin persistent si afecteaza viata de zi cu zi a unei persoane.
2. Dependenta de amfetamina Amfetaminele sunt droguri simpatomimetice, stimulatoare ale sistemului nervos central, cu proprietati toxice si euforice, care cauzeaza: delir, hipertensiune arteriala, convulsii si hipertermie. Tratamentul presupune supraveghere medicala, medicatie care include benzodiazepine IV (pentru ameliorarea agitatiei, convulsiilor, hipertensiune arteriala) si terapie de racire a organismului (in cazul hipertermiei).
3. Dependenta de marijuana (Canabis) Marijuana este un drog euforizant care poate cauzeaza sedare sau disforie. Prin utilizarea acestea nu se produce supradozajul. Dependenta psihologica se dezvolta doar in urma utilizarii cronice, dar s-a demonstrat ca dependenta fizica este scazuta, indiferent de consum. Sevrajul este inconfortabil si necesita supraveghere medicala.
4. Dependenta de cocaina Cocaina este o substanta simpatomimetica, stimulatoare a sistemului nervos central cu proprietati euforizante. Supradozajul poate provoca panica, schizofrenie, convulsii, hipertermie, hipertensiune arteriala, aritmii, accident vascular cerebral, ischemie intestinala, etc. Toxicitatea va fi tinuta sub control prin supraveghere medicala, administrarea de benzodiazepine IV (pentru agitatie, hipertensiune arteriala si convulsii), tehnici de racire a corpului (pentru hipertermie). Sevrajul se manifesta in primul rand prin depresie, dificultati de concentrare, somnolenta.
5. Dependenta de halucinogene Halucinogenele fac parte dintr-un grup de medicamente care provoaca reactii imprevizibile, idiosincratice. Intoxicatia cauzeaza halucinatii cu perceptie alterata, judecata gresita, depersonalizare. Nu exista niciun sindrom de sevraj stereotip. Diagnosticul este clinic.
6. Dependenta de solventi si substante volatile Inhalarea de solventi si substante volatile industriale din spray-uri cu aerosoli poate conduce la intoxicatie. Utilizarea cronica provoaca neuropatii si toxicitate. Utilizarea de solventi volatili (acetati, alcool, cloroform, eter, hidrocarburi aromatice, hidrocarburi clorurate, cetone) continua sa fie o problema endemica in randul adolescentilor. Produse, precum: cleiuri, adezivi, vopsele, lichide de curatare, contin astfel de substante; in consecinta accesul la acestea este facil.
7. Dependenta de nicotina Este vorba despre dependenta de produsele din tutun, cauzata de substanta nicotina. Fumul care provine de la tigari, pipe, trabucuri contine mii de substante chimice nocive, printre care si nicotina. Starea de spirit si efectele fizice produse temporar sunt placute, dar folosirea indelungata a nicotinei produce dependenta. Renuntarea la fumatprovoaca simptome de sevraj, iritabilitate si anxietate.
8. Dependenta de opioide Opioidele sunt substante euforizante, care in doze mari provoaca sedare si depresie respiratorie. Simptomele pot fi tinute sub control prin medicatie specifica (de exemplu, naloxon) sau prin intubatii endotraheale si ventilatie mecanica. Manifestarile corelate cu renuntarea la opioide sunt: anxietatea, iritabilitatea, cresterea frecventei respiratorii, diaforeza, lacrimare, rinoree, midriaza, crampe stomacale; in cazurile mai grave apar: frisoane, contractii musculare,hipertensiune, tahicardie, anorexie, greata, varsaturi si diaree. Diagnosticul se pune in urma consultului clinic si al testelor de urina. In sevraj, pacientul poate fi tratat cu medicatie de substitutie pentru opioide, de exemplu, metadonasau buprenorfina.
9. Dependenta de anxiolitice si sedative Substantele anxiolitice si sedative (hipnotice) sunt: benzodiazepine, barbiturice si alte medicamente similare. Dozele mari pot provoca apatie si deprimare respiratorie, care poate fi tinuta sub control prin intubare si ventilatie mecanica. Consumatorii cronici pot manifesta in timpul sevrajului agitatie, convulsii, etc; din aceasta cauza renuntarea se face treptat si va fi insotita de terapia de substitutie ( fenobarbital), daca este nevoie. Sexualitatea si tulburarile sexuale Sus 1. Transsexualitatea Se caracterizeaza printr-o identificare puternica si persistenta cu celalalt gen: cei in cauza simt ca sunt victime ale unui accident biologic si sunt inchisi intr-un corp care nu se potriveste identitatii lor de gen. Persoanele care manifesta aceasta afectiune poarta denumirea de transsexuali. Aceasta perceptie si convingere este considerata o boala psihica, motiv pentru care se incadreaza in lista tulburarilor psihice.
2. Parafilia (tulburare a comportamentului sexual) Parafiliile sunt fenomene recurente, intense sustinute de fantezii sexuale, comportamente indecente si nepotrivite care implica utilizarea de obiecte, relatii nepotrivite cu tineri sau copii, suferinta sau umilirea de sine sau a partenerului pentru obtinerea satisfactiei sexuale.