PATOLOGIA PSIHIATRICA SECUNDARA ALTOR BOLI

Tulburri psihice n afeciuni somatice:

- apar n cursul unor afeciuni organice sau sistemice, boli metabolice sau neurologice
- debutul i evoluia simptomatologiei pe fondul suferinei viscero-metabolice sau neurologice
- tulburri psihice polimorfe, de intensitate variabil
- ex. paraclinice i de laborator caracteristice
- evoluie condiionat de tratamentul etiopatogenic.
Poate aprea n:
a) boli cardiovasculare IMA: anxietate, panic, senzaie de moarte iminent, uneori
com/agitaie, delir, depresie, hipoprosexie, hipomnezie
b) boli pulmonare:

- astm bronic: poate fi declanat i ntreinut de factori psihogeni

- TBC: astenie, iritabilitate, hipertimie

c) boli gastro-intestinale: encefalopatia hepatic, uremia

d) tulb.metabolice stari confuzionale
e) afeciuni dermatologice: pot fi induse de factori psihogeni
f) boli neurologice degenerative b. Parkinson
g) boli canceroase sdr. depresive
h)boli endocrine: sdr. Cushing episod depresiv major, tulb.depresiva anxioasa cu agitatie
psihomotorie, psihoze schizofreniforme, sdr.maniacal
hipotiroidism dementa, tulb.depresive, sdr.paranoid
hipertiroidia anxietate, stare depresiva anxioasa, rar stare confuzionala
TULBURRILE PSIHICE N TRAUMATISMELE CRANIOCEREBRALE
Traumatismele cranio-cerebrale care determin la om tulburri psihice acute i cronice
sechelare pot fi nchise sau deschise. Dup felul leziunii se grupeaz: comoii, contuzii i
compresiuni.
Simptomele acute ale traumatismelor craniene sunt concretizate pe prim-plan prin pierderea
cunotinei pe o durat mai scurt sau mai lung, mai uoar sau mai profund, mergnd de la
obnubilare la com traumatic. La ieirea din com sau chiar n comoiile mai uoare,

bolnavul poate desfura un delir traumatic cu halucinaii vizuale sau agitaie psihomotorie cu
caracter ocupaional.
Psihozele acute traumatice survin imediat dup traumatism sau dup un interval liber i
dureaz cteva zile. Dup delirul traumatic poate urma sindromul Korsakov, caracterizat prin
tulburri de memorie, confabulaie. El se vindec n 2 - 3 sptmni sau se cronicizeaz,
precednd demena traumatic. Tulburrile psihice tardive determin mai des internarea
pacienilor n serviciile de psihiatrie, dup ce neurochirurgia i neurologia i-au spus cuvntul.
Tulburrile psihice tardive posttraumatice sunt:
- cerebrastenia posttraumatic, sechel ce scoate din munc, prin pensionare de invaliditate,
pe cei ce au suferit grave traumatisme cranio-cerebrale;
- epilepsia posttraumatic simptomatic;
- demena posttraumatic - aceste ultime tulburri constituind de asemenea cauze de
invaliditate psihic.
TULBURRILE PSIHICE N TUMORILE CEREBRALE
Tumorile intracraniene dau tulburri psihice, care, fiind binecunoscute, pot fi diagnosticate nu
rareori chiar n serviciile de psihiatrie i ndrumate spre seciile de neurochirurgie.
Obnubilarea, torpoarea, bradipsihia, crizele comiiale, strile de vis patologic sunt semne
psihice care nsoec hipertensiunea intracranian din tumorile cerebrale.
Tumorile frontale determin o stare de dispoziie crescut, de euforie ("moria"), care
amintete de sindromul maniacal.
Tumorile temporale pot determina stri crepusculare, halucinaii gustative, olfactive, tulb.de
memorie, de vorbire, anxietate, depresie, sdr. delirant halucinator, crize de epilepsie
temporala.
Tumorile parietale se ntovresc de tulburri senzitive, apraxie.
Tumorile occipitale dau agnozii, halucinoze vizuale.
Tumorile bazei creierului dau mutism akinetic, confuzie mental, sindrom Korsakov.
MANIFESTARI PSIHICE IN PERIOADA PUERPERAL
Depresia usoara de maternitate
Ca un fenomen universal, episoadele scurte de labilitate emotionala apar caracteristic in jurul
celei de a 4-a sau a 5-a zi de post partum. Tabloul clinic este de disforie, dar in unele cazuri
poate fi dominat si de hiperactivitate, insa aceste episoade nu pot constitui o boala sau un
sindrom.

Depresia postnatala

Simptomele depresiei postnatale sunt aceleasi cu cele ale tulburarilor depresive standard. In
plus, femeile prezinta frecvent idei obsesive de vinovatie si inadecvare legate de dorinta de a
fi mame bune sau competente. Uneori descriu tendinte agresive ce se manifesta prin dorinta
de a face rau copilului, rareori traduse in fapt, dar care intretin sentimente de vinovatie.
Psihoza puerperala
Se defineste ca un ansamblu de tulburari psihice care apar in perioada graviditatii si nasterii
sau in perioada imediat urmatoare.
In raport cu momentul aparitiei se diferentiaza:
- psihoza puerperala propriu-zisa care apare in primele 10-15 zile dupa nastere;
- psihoza post partum care apare la mai mare distanta de la nastere si anume in perioada
cuprinsa intre cateva saptamani si pana la 3-4 luni dupa nastere.
Printre trasaturile caracteristice ale psihozei puerperale sunt incluse urmatoarele:
- agitatie sau inhibitie psihomotorie;
- modificari ale constiintei de tip confuz;
- tulburari de perceptie;
- modificari de dispozitie.
Spre deosebire de psihoza puerperala, psihoza post partum se caracterizeaza prin tablouri
clinice mult mai conturate.
Tulburarile psihice pot fi grupate in:
- tulburari nevrotice (astenie, indiferenta si dezinteres fata de copil, insomnii, iritabilitate);
- tulburari psihotice - subminarea radicala a adaptarii mamei la noul mediu social.
Psihoza post partum are influente deosebit de grave asupra copilului si evolutiei acestuia.
Datorita riscului mare pentru nasterile ulterioare se impune un intens si amplu tratament
profilactic si curativ.

Tratamentul profilactic cuprinde un ansamblu de metode de consiliere si psihoterapie in

pregatirea pentru nastere si adoptarea statusului de mama.