Evaluarea depresiei și a riscului de suicid

Criterii de diagnostic pentru depresie

A. Cinci (sau mai multe) din următoarele simptome au fost prezente în aceeași perioadă de 2
săptămâni și reprezintă o schimbare față de modul anterior de funcținare; cel puțin una dintre
simptome este fie (1) stare depresivă sau (2) pierderea interesului sau plăcerii.
1.Stare depresivă în mare parte a zilei, aproape în fiecare zi, așa cum este indicată din raport
subiectiv (ex. se simte trist, gol, fără speranță) sau din observații făcute de alții (ex. arată
înlăcrimat). (Notă: la copii și adolescenți, poate fi stare de iritabilitate)
2.Interes sau plăcere evident diminuată în toate sau aproape toate activitățile mare parte a
zilei, aproape în fiecare zi (așa cum a fost indicat fie din relatare subiectivă, fie din observație
externă).
3.Pierdere semnificativă în greutate când nu se ține dietă, sau creștere semnificativă în
greutate (ex. o schimbare de mai mult de 5% în greutate într-o lună), ori scădere sau creștere a
apetitului aproape în fiecare zi. (Notă: la copii, a se considera eșec de creștere în greutatea
așteptată)
4.Insomnie sau hipersomnie aproape în fiecare zi.
5.Agitație sau retardare psihomotorie aproape în fiecare zi (observabilă de către alții, nu doar
sentimente subiective de agitație sau de a fi încetinit în loc).
6.Oboseală sau lipsă de energie aproape în fiecare zi.
7.Sentimente de inutilitate ori sentimente excesive sau nepotrivite de vinovăție aproape în
fiecare zi (nu doar sentimente de auto-reproș și vinovăție despre faptul de a fi bolnav)
8.Capacitate diminuată de gândire sau concentrare ori nehotărâre (fie din relatare subiectivă
sau observația altora)
9.Gânduri despre moarte recurente (nu doar frica de moarte), ideație suicidară recurentă fără
un plan specific, ori o tentativă de suicid sau un plan specific de sinucidere.
Notă: Reacțiile la o pierdere semnificativă (ex. pierderea unei persoane apropiate, ruinare
financiară, pierderi din urma unui dezastru natural, o boală medicală gravă sau dizabilitate)
pot include sentimente de tristețe intensă, ruminație asupra pierderii, insomnie, apetit scăzut,
și pierdere în greutate notat în criteriul A, care pot semăna unui episod depresiv major. Deși
simptomele de acest fel pot fi de înțeles ori considerate potrivite pierderii, prezența unui
episod depresiv major pe lângă reacțiile normale la o pierdere semnificativă trebuie de
asemenea luată în considerare cu grijă. Această decizie inevitabil cere apreciere clinică bazată
pe istoria individului și pe normele culturale pentru exprimarea suferinței în contextul
pierderii.

Diferența dintre doliu și episodul depresiv major (EDM)

-stare depresivă persistentă și incapacitatea de a anticipa fericirea sau plăcerea;
-starea depresivă din cadrul EDM este mult mai persistentă și nu este legată de gânduri sau
preocupări specifice;
- ruminațiile auto-critice sau pesimiste;
1
-sentimentele de inutilitate și ură de sine;
- gândurile sunt concentrate pe sfârșirea propriei vieți din cauza simțământului de a fi inutil,
de a nu merita a fi în viață sau din cauza incapacității de a face față durerii depresiei
-afectul predominant este sentimentul de gol și pierdere; Emoții pozitive sau umor;
- ”chinuri de durere” în doliu sau jalea. Aceste valuri tind a fi asociate cu gânduri, aluzii sau
lucruri care amintesc de decedat;
gânduri și amintiri despre decedat; stima de sine este în general păstrată;
eșecuri percepute vis-à-vis de decedat (ex. nu l-a vizitat destul, nu i-a spus cât de iubit(ă) a
fost); dorința de ”a i se alătura” decedatului.

Diagnosticul diferenţial
1. Episoade maniacale cu stări de
iritabilitate sau episoade mixte
2. Tulburare afectivă (stării de spirit)
din cauza unei condiţii medicale
3. Depresie indusă de o substanţă
/medicament sau tulburare bipolară
4. Dificit de atenţie/tuburare de
hiperactivitate
5. Tuburarea de adaptare cu stări
depresive
6. Tristeţea
Necesită o evaluare clinică atentă a prezenţei
simptomelor maniacale.
Dacă perturbarea afectivă este considerată a fi
consecinţa fiziologică directă a unei condiţii
medicale generale (de ex. scleroză
multiplă,accident vascular cerebral,
hipotiroidism), diagnosticul va fi de tuburare
afectivă datorată unei condiţii medicale.
O substanţă (de ex. un drog de abuz, un
medicament) este considerată a fi etiologic în
relaţie cu perturbarea afectivă.
Distractibilitatea şi rezistenţa scăzută la frustrare
pot surveni, atât în tulburarea de
hiperactivitate/deficit de atenţie, cât şi în
episodul depresiv major; dacă sunt satisfăcute
criteriile pentru ambele, tulburarea de
hiperactivirate/deficit de atenţie poate fi
diagnosticată adiţional tulburării afective.
Un episod depresiv major, care survine ca un
răspuns la un stresor psihosocial, se distinge de
tulburarea de adaptare cu dispoziţie depresivă,
prin faptul că nu sunt satisfăcute complet
criteriile pentru un episod depresiv major în
tulburarea de adaptare.
Aceste perioade nu trebuie să fie diagnosticate ca
episod depresiv major, decât dacă sunt
satisfăcute criteriile pentru severitate (adică 5/9
simptome), durata (cea mai mare parte a zilei,
aproape în fiecare zi, timp de cel puţin 2
săptămâni) şi detresă sau deteriorare
semnificativă clinic.

Subtipuri ale depresiei

D.p.d.v. al episodului
C. melancolice

2
 C. atipice
C. psihotice
C. catatonice
D.p.d.v. al cursului
Tipar sezonal
Debut postnatal
„Ciclu rapid”

Nume Tip Timp

Beck Depression Inventory (BDI 2) Auto-raportat 15-20
Carroll Depression Scales–Revised (CDS-R) Auto-raportat 20
Centre for Epidemiological Studies Depression Scale (CES- Auto-raportat 10
D)
Diagnostic Inventory for Depression (DID) Auto-raportat 15-20
Hamilton Depression Inventory (HDI) Auto-raportat 10-15
Hamilton Depression Rating Scale (HDRS, Ham-D) Evaluare 20-30
clinician
Hamilton Depression Rating Scale-7 it. (Ham-D7) Evaluare 20-30
clinician
Harvard National Depression Screening Scale (HANDS) Auto-raportat 10
Hospital Anxiety and Depression Scale (HADS) Auto-raportat 5
Inventory of Depressive Symptomatology (IDS) Ambele-variante 30-45
diferite
Montgomery–Asberg Depression Rating Scale (MADRS) Evaluare 5-10
clinician
MOS Depression Questionnaire (MOS-DQ) Auto-raportat 5
Patient Health Questionnaire 9 (PHQ-9) Auto-raportat 5
Raskin Depression Rating Scale (RDRS) Evaluare clinian 10-15
Zung Self-Rating Depression Scale (Zung SDS) Ambele-variante 5
diferite
Profile of Mood States (POMS) Auto-raportat 5
BDI – FastScreen for Medical Patients (BDI-FS) Auto-raportat 5
Bech–Rafaelsen Melancholia Rating Scale (MES) Evaluare 10
clinician
Calgary Depression Scale for Schizophrenia (CDSS) Evaluare 20
clinician
Cornell Dysthymia Rating Scale (CDRS) Evaluare 20
clinician
Cornell Scale for Depression in Dementia (CSDD) Evaluare 30
clinician
Edinburgh Postnatal Depression Scale (EPDS) Auto-raportat 5
Hamilton Depression Rating Scale, ADS version (SIGH- Evaluare 10-20
ADS) clinician
Hamilton Depression Rating Scale, SAD version (SIGH-SAD, Evaluare 10-20

3
 Ham-SAD)
Hospital Anxiety and Depression Scale (HADS) Auto-raportat 5
Personal Inventory for Depression and SAD (PIDS) Auto-raportat 15
Seasonal Pattern Assessment Questionnaire (SPAQ) Auto-raportat 15-20

Ce scale folosim pentru evaluarea maniei?

Nume Tip Timp
Bech–Rafaelsen Mania Scale (MAS) Evaluare 10
clinician
Clinician-Administered Rating Scale for Mania (CARS-M) Evaluare 15-30
clinician
Manic State Rating Scale (MSRS) Evaluare 15
clinician
Mood Disorders Questionnaire (MDQ) Auto-raportat 5-10
Young Mania Rating Scale (YMRS) Evaluare 10-20
clinician

Patient Health Questionnaire 9 (PHQ-9)

Informații
Scală de auto-raport
Timp administrare: <5 minute
Scop: identificarea depresiei în etapa asistenței medicale primare
Pentru adulți și adolescenți
Scorare
Pentru itemii 1-9: scală de tip Likert în 4 trepte (0 = deloc; 3 = aproape în fiecare zi)
Itemul 10: scală de tip Likert în 4 trepte („nu este deloc dificil” – „extrem de dificil”)
Interpretare
1 – 4: simptome minime
5 – 9: simptome ușoare
10 – 14: simptome moderate
15 – 19: simptome moderate spre severe
20 – 27: simptome severe

4
Raskin Depression Rating Scale
Timp de administrare 10-15 minute
Scopul principal: pentru a evalua severitatea depresiei , cu un accent special pe raportul
verbal, comportament și simptome secundare.
Elementele sunt evaluate pe o scală 1-5 (1 = deloc până la 5 = foarte mult). Autorii sugerează
că un scor ≥9 reprezintă depresie moderată

Seasonal Pattern Assessment Questionnaire (SPAQ)

Informații
Scală de auto-raport
Timp administrare: 5 - 10 minute
Scop: identificarea simptomelor depresiei sezoniere
Pentru adulți, adolescenți și copii
Scorare și interpretare
Cea mai utilizată secțiune este scorul sezonier global (GSS)
GSS se obține din suma celor 6 itemi a întrebării 11
GSS ≥ 11 împreună cu un scor „moderat” sau „mare” la întrebarea 17 → depresie
sezonieră
Alte secțiuni: schimbări în greutate, somn și preferințe alimentare în funcție de sezon.
1 – 4: simptome minime

Zung Self-Rating Depression Scale (Zung SDS)

Informații
Scală de auto-raport
Timp administrare: 5 minute
Scop: evaluarea simptomatologiei depresive
Pentru adulți și adolescenți
Scorare
Jumătate dintre itemi sunt inversați
Se utilizează o scală de tip Likert în 4 trepte
S.T. = suma scorurilor / scor maxim posibil (80) * 100 → [25 – 100]
20 – 80 (în alte surse)
Interpretare

5
 < 50 = registru normal
50 – 59 = depresiei ușoară
60 – 69 = depresie moderată spre marcantă
> 70 = depresie severă

Scala Edinburgh de depresie postpartum (Cox si colab.,1987)

Depresia postpartum este cea mai comuna complicatie de dupa nastere si se intalneste
in aproximativ 13% din femeile care au nascut.
Scala Edinburgh cuprinde 10 itemi si mama testata trebuie sa aleaga un raspuns din
patru posibile variante furnizate, referitor la felul cum s-a simtit in ultima saptamana.
Evaluatorul este invitat sa se uite intotdeauna la intrebarea nr. 10 despre gandurile suicidare
pentru a decela din timp un posibil risc.
Scorul maxim este de 30, iar un scor peste 10 sugereaza o posibila depresie; un scor
peste 13 sugereaza o depresie de severitate moderata spre severa.
Studiile de validitate arata ca scala identifica corrct 92,3% din femeile care sufera de
depresie postpartum. Scala reuseste sa discearna aceste cazuri de cele cu tulburari anxioase,
fobice sau cu tulburari de personalitate.
1. Respondenta este rugata sa sublinieze raspunsul care este cel mai aproape de felul cum s-a
simtit in ultimele 7 zile.
2. Trebuie sa se raspunda la toate cele 10 intrebari.
3. Trebuie sa se evite ca respondenta sa discute cu alti cum sa raspunda la intrebari
4. Respondenta trebuie sa raspunda ea insasi la intrebari chiar daca are dificultati in citirea si
intelegerea textului.
5. Scala EPDS poate fi utilizata pentru screeningul femeilor la 6-8 saptamani dupa nastere.

SCALA DE DEPRESIE PENTRU SCHIZOFRENIE CALGARY

Acest instrument se bazeaza pe un interviu semi-structurat si observatia intervievatorului
Scala cuprinde 8 itemi (depresia, lipsa de speranta, lipsa de valoare, vinovatia, depresia de
dimineata, insomnia de dimineata si riscul de suicidere) si un item cotat exclusiv de catre
observator (depresia observata).
Fiecare item este cotat pe o scala Likert in 4 trepte, de la 0 (absent) la 3 (sever).
Un scor peste 6 ar indica prezenta semnificativ clinica a depresiei la subiectul testat.
Exemple de itemi
1. Depresia: Cum ati putea descrie dispozitia Dvs. psihica din ultimele doua saptamani? Ati
fost destul de bucuros sau ati fost trist si abatut? In ultimele doua saptamani cat de des ati fost
…(foloseste cuvantul utilizat de respondent)? In fiecare zi? In toate zilele?
0 – absent

6
1 – usor: exprima tristete sau discurajare
2 – moderat: depresie bine conturata persistand pana la jumatate din timpul ultimelor doua
saptamani
3 – sever: depresie marcata in mai mult de jumatate din zilele ultimelor doua saptamani si
care interfera cu functionarea motorie sau sociala a subiectului.
8. Suicid: Ati constatat ca viata nu merita traita? Va ganditi ca mai bine nu ati trai? Va ganditi
ca mai bine v-ati sinucide? Ati vrea sa incercati?
0 – absent
1 – usor: frecvente ganduri ca mai bine ar fi mort sau ocazional ganduri de suicid
2 – moderat: ia in consideratie suicidal, dar nu a facut nicio incercare
3 – sever: are un plan desemnat sa se sinucida cu adevarat

Suicide Probability Scale (SPS)

SPS constă din 36 de declarații, de exemplu, "Mă simt izolat de oameni", evaluate pe o scală
în patru puncte bazată pe cât de des simt că afirmația este adevărată pentru ei (variind de la
"nici unul sau puțin din timp" până la "cel mai mult sau tot timpul").
Cele 36 de întrebări sunt împărțite în șase categorii diferite: ideea suicidului (6itemi),
lipsa de speranță (12itemi), perspectiva pozitivă (6itemi), apropierea interpersonală (3 itemi),
nepotrivirea (7 itemi).SPS oferă și patru subscale: Disperare, Ideea de sinucidere; Auto-
evaluare negativă și ostilitate.
SPS generează trei scoruri: un scor ponderat total, un scor T normalizat și un scor de
probabilitate de suicid, care oferă o indicație generală a riscului de sinucidere.
Interpretare
Pe baza greutății/încărcăturii fiecărui răspuns marcat, se determină un scor total. Aceast scor
este apoi comparat în tabelul furnizat de manual. Fiecare încărcătură/scor total are trei scoruri
de probabilitate potențiale: înalt, intermediar și scăzut.
Scorul cu grad ridicat de risc este folosit pentru clienți în situații de prevenire / criză de
suicid sau în spitale de psihiatrie.
Coloana de risc intermediar este utilizată în ambulatoriu sau în spitale atunci când nu
există semne clinice de ideație suicidară sau depresie majoră.