Histologie

Tesuturile epiteliale sunt alcatuite predominant din celule, substanta intercelulara

fiind foarte redusa.Tesuturile epiteliale au rol de aparare, absortie , secretie.Au originea in cele
3 foite embrionare si enume ectoderm endoderm si mesoderm.
Caracterele generale ale tesuturilor epiteliale:
- Sunt alcatuite din celule solidarizate printr`o cantitate mica de ciment sau subst
intercelulara si prin mijloace stabile de fixare si anume interdigitatii, desmozomi si complexe
jonctionale.
- Sunt tesuturi relative pure fiind alcatuite predominant din celulele epiteliale.
- Sunt lipsite de elemente vasculare sanguine si limfatice.
- Sunt bogat inervate de terminatii nervoase libere sau plexuri nervoase
- Celulele epiteliale sunt situate pe o membrane bazala care le separa de tesuturile
conjunctive si prin intermediul careia celulele epiteliale se hranesc prin difuziune .
Membrana bazala este alcatuita dintr`o si o retea fina reticulinica .In coloratia cu
Hematoxilina si Eozina ,membrane bazala nu se evidentiaza dar se coloreaza in rosu violet in
coloratia PAS sau in negru se coloreaza stratul reticular prin impregnare argentica,sau colorare
cu saruri de argint.La microscopul electronic se descriu 2 componente ale membranei bazale si
anume Lamina Bazalis si Lamina Reticularis .
Lamina bazalis este formata din lamina rara, o zona subtire situate sub epiteliu, omogena si
lamina densa formata din numeroase filamente incluse intr`o matrice densa. Lamina densa
este formata la trecerea spre tesutul conjunctiv si alcatuita din fibre de reticulina, fibre
colagene fine si fibre elastice. Rolul membranei bazale fiind elaborata de celulele epiteliale
realizeaza o legatura puternica intre epitelii si tesuturi conjunctive.Un alt rol este cel de bariera
de filtrare asigurand nutritia epiteliilor prin difuziunea subst nutritive din tesutul conjunctiv
spre epitelii.
Un alt rol este de bariera mecanica ,adica se opune expansiunii celulelor epiteliale.

Clasificarea tesuturilor epiteliale.

Din punct devedere functional tesuturile epiteliale le impartim in 3 grupe mari:
1) epitelii de acoperire si captusire a suprafetelor sau cavitatiilor corpului.
2)Epitelii glandulare care formeaza parechimul glandelor.
3)Epitelii senzoriale , intra in alcatuirea organelor de simt.
Epiteliile de acoperire si captusire
Principala lor functie este apararea si protectia.Se clasifica dupa numarul de straturi celulare in
epitelii Unistratificate sau simple si epitelii Pluristratificate sau multistratificate. Un alt
criteriu de clasificare este dupa forma celulelor le clasificam in pavimentoase, cubice si
cilindrice=colunare sau prismatice.
Epiteliile simple-Sunt alcatuite dintr`un singur rand de celule dispuse pe membrane bazala .
Epieteliul simplu pavimentos este alcatuit dintr`un rand de celule polietrice, latite, sodilarizate
printr`o cantitate redusa de cement sau substanta intracelulare.Provin din cele 3 foite
embrionare.Le impartim in endotelii care provin din mezoderm si tapeteaza vasele si

mezotelii care tapeteaza seroasele.Limitele acestor celule se pot evidentia prin impregnari cu
azotat de argint sub forma unor linii negre usor ondulate.
Epiteliu simplu cilindric-este de 2 tipuri:ciliat si neciliat.
Pe membrana bazala se dispun un singur rand de celule , inalte, cilindrice care prezinta un pol
bazal situate pe membrana bazala si un pol apical, nuclei acestor celule sunt ovalari cu axul
lung perpendicular pe membrana bazala si situati in terimea bazala a celulei. Polul apical este
prevazut cu platou striat la nivelul epiteliului intestinal sau cu margine in perie la nivelul
tubilor uriniferi.
Polul apical poate prezenta cili mobili la nivelul epiteliului bronhiolelor,epiteliului uterin si la
nivelul trompelor uterine.Intre celule sunt situate dispersat celule caliciforme sau mucoase.
Epiteliul simplu cubic ete format dintr`un rand de celule izodiametrice sau celule
cubice.Nucleii acestor celule sunt sferici, situati relativ central in celula.Se gasesc in tubii
colectori renali ,canaliculele din spatiile porte , foliculi tiroidieni etc.
Epiteliile stratificate se caracterizeaza prin prezenta mai multor randuri de celule, dupa forma
celulelor de la suprafata pot fi pavimentoase, cubice si cilindrice.
Epiteliul stratificat pavimentos- numarul de straturi al acestui epiteliu este in raport cu
regiunea si functia epiteliului. In raport cu localizarea le clasificam in epiteliu stratificat
pavimentos necheratinizat si epiteliu stratificat cheratinizat. Epiteliul necheratinizat vine in
contact cu mediul umed iar in structura lui descrie 3 straturi si aume 1) strat bazal
intermediar- si superficial.Stratul bazal este siutat pe membrana bazala alcatuit dintr`un rand
de celule cubocilindrice cu citoplasma bazofila si nucelii mari situati in axul celulei .Celulele
stratului bazal se divid activ iar celulele rezultate inlocuiesc celulele superficiale degenerate de
aceea acest strat se mai numeste si strat germinativ sau regenerator.
2) Strat intermediar sau spinos alcatuit din mai multe randuri de celule poliedrice cu
citoplasma eozinofila si nucleii situati central.Celulele acestui strat sunt solidarizate prin
desmozomi care la microscopul optic dau aspectul spinos al celulelor.Spre suprafata stratul
spinos prezinta celule aplatizate cu nuceli alungiti.
3)Strat superficial alcatuit din cateva randaruri de celule turtite nu nuclei alungiti, hipercromi ,
himnotici situati paralel cu membrana bazala.Citoplasma acestor celule este ezoinofila.Acest
epiteliu il intalnim la nivelul mucoasei esofagiene , la nivelul mucoasei orale.
Cel cheratinizat este mai gros, alcatuit din mai multe straturi de celule iar in stratul superficial
se formeaza cheratina ,substanta care asigura rezistenta si inmpermeabilitatea acestui
epiteliu.85 % din celulele acestui epiteliu sunt responsabile pentru cheratinizare si se numesc
cheratinocite.Acest epiteliu are urmatoarele straturi: Strat bazal
Strat spinos
Strat granulos
Strat lucid
Strat cornos sau cheratinizat
Cheratina(prin care scad aderentele celulare , celulele se desprinn usor si se exfoliaza)

Epitelii de tip special sau epitelii de tranzitie.Din aceasta categorie fac parte epiteliul
pseudostratificat cilindric sau uroteliul
Epiteliul pseudostratificat cilindric reprezinta un tip articulat de epiteliu simplu cilindric, este
alcatuit din celule cilindrice de diferite inaltimi situate pe un singur rand, toate luand contact
prin polul bazal cu membrana bazala.Unele celule sunt mai mici,altele inalte le acopera pe cele
mai joase, ca urmare nucleii sunt situati la nivele diferite ceea ce ofera aspectul de falsa
stratificare sau pseudo stratificare.Unele celule au la polul apical cili printre ele gasindu`se si

celule caliciforme .Acest epiteliu se gaseste in mucoasa caii respiratorii mai fiind numit si
epiteliu respirator .
Uroteriul(la nivelul cailor urinale) tapeteaza caile urinare si este format din 3 straturi de celule
strat bazal alcatuit dintr`un rand de celule cubice, strat mijlociu sau intermediar cu mai mutle
randuri de celule in forma de racheta de tenis cu polul apical dilatat spre suprafata, aceste
celule se mobilizeaza in plan vertical.
Al 3`lea strat, superficial este format dintr`un rand de celule in forma de umbrela turtite care
acopera 2,3 celule din stratul intermediar si care impiedica resorbtia produsilor de
excretie.Epiteliul isi modifica stratificarea in raport cu starea de plenitudine a cailor urinare si
anume este distratificat cu celulel aplatizate cand caile urinare sunt pline sau pluristratificat
cand caile urinare sunt goale.
Epitelii glandulare sunt alcatuite din celule epiteliale , specializate pentru functia de
secretie si excretie .secretia celulara reprezinta totalitatea proceselor intracelulare prin care se
elaboreaza un anumit produs.Excretia celulara este procesul de eliminare a materialelor
sintetizate in celula. Dupa mediul in care se elimina produsul de secretie glandele se clasifica
in 1) Glande exocrine-care elimina produsul de secretie intr`o cavitate care comunica cu
mediul exterior sau direct la suprafata pielii fiind prevazute cu canal excretor.
2) Glande enodcrine cu secretie interna a caror produsi de secretie, hormonii trec direct in
mediul intern fara canal excretor .
3)Glande mixte care au in strucura lor o componenta edocrina si o componenta exocrina.
(pancreasul)
Epiteliile galndulare exocrine-In structura glandelor exocrine se distinge o componenta
secretorie numita ADENOMER si o componenta excretorie sau Canalul excretor.Clasificarea
glandelor exocrine se face dupa mai multe criterii:A) dupa forma Adenomerului-pot fi glande
tubulare,au adenomerul in forma de deget de manusa de ex glandele intestinale,
-pot fi glande
acinoase, adenomerii sunt sferici ca exemplu glandele salivare
-glande
alveolare, adenomerul este voluminos alcatuit din celule cilindrice care delimiteaza un lumen
ex: prostata sau are aspect de sac cu celule ex: glanda sebacee.
-mixte,adica
tubuloacinoase si tubuloalveolare.
Clasificarea glandelor exocrine dupa aspectul canalului excretor le impartim in:
a)Glande simple si anume fiecare adenomer are un canal excretor ex:glanda sudoripara.
b)Glande compuse, sunt glandele cu canal excretor ramificat, fiecare ramificatie are la capat
un adenomer.ex glandele salivare.
Clasificarea glandelor exocrine dupa modilitatea de eliminare,le impartim in:
a)Glande MEROCRINE in care produsul secretat este eliminate in celula prin difuziune,prin
membarana celulara ex:glandele salivare,sudoripare,glandele gastrice.
b)Glande HOLOCRINE in care secretia se elimina prin dezintegrarea intregii celule ex:glanda
sebacee.
c)glande APOCRINE in care secretia este reprezentata prin dezintegrarea polului apical al
celulei iar dupa refacerea plasmalemei sau membranei celulare,celula isi reia ciclul de
secretie.ex:glanda mamara.

Clasificarea glandelor exocrine dupa natura produsului excretat.Le impartim in glande

seroase,mucoase, mixte
Glandele seroase elaboreaza un produs apos,celulele au nucleu eucrom,reticul endoplasmatic
rugos foarte dezvoltat care da bazofilia regiunii subnucleare precum si granule secretorii
colorate eozinofil in hemaotxilina,eozinofil(rosu) situate la polul apical al celulei.ex:
pancreasul si glanda salivara parotida.
Celulele mucoase elaboreaza un produs mucos,vascos, celulele au nucleu hipercrom turtit
impins la periferie si citoplasma calara vacuolara.Mucusul secretat are rol lubrifiant si de
aparare la nivelul glandelor gastrointestinale,la nivelul cailor respiratorii.Celulele epiteliale
exocrine prezinta dubla polaritate si anume morfologica si functionala .Polaritatea morfologica
exprima localizarea diferitelor organite celulare in citoplasma si anume subnuclear sau in jurul
nucleului este situate reticolul endoplasmatic rugos si mitocondriile iar supranuclear sau
periferic in celula aparatul golgi si produsul de secretie.Polaritatea functionala este
reprezentata prin permeabilizare polului bazal pentru apa si substante nutritive care vin din
sange si trec prin membrana bazala si a polului apical pentru produsii secretati si exocitati
Organizarea generala morfologica a glandelor exocrine.
Planul comun de organizare a glandelor exocrine prezinta urmatoarele elemente , la exterior
glandele exocrine sunt delimitate de o capsula iar in interior prezinta paremchinul sustinut de
stroma.
Capsula este formata din tesut conjunctiv care inveleste si protejaza glanda.De la nivelul
capsulei se desprind septe conjunctive care impart glanda in lobi si lobuli.
Stroma este reprezentata prin totalitatea spetelor conjunctivo vasculare care impart
paremchinul.
Paremchinul este format din acini secretori, acinul constituind unitatea morfofunctionala a
lobulului.
Structura generala a acinului
Acinul este delimitat de o membrana bazala pe care sunt dispuse unul sau doua randuri de
celule intre celulele secretorii ale acinului si membrana bazala se dispun celule mioepiteliale
cu rol in eliminarea produsului secretat in jurul aicinilor se gaseste o bogata retea capilara
sangvina si limfatica precum si fibre nervoase
Canalele excretorii in functie de organizare sunt intralobulare si extralobulare-fiind
interlobulare si interlobare .In functie de produsul secretat acinii ii clasificam in aicini serosi
mucosi si acini micsti.
Acinii serosi au dimensiuni mai mici in raport cu ceilalti, au lumen ingust produsul de secretie
fiind fluid,celelele secretorii sunt priamidale cu citoplasma intunecata granulara datorita
numarului mare de organite.Nucleii celulelor sunt sferici ,eucromi ,dispusi central.
Acinii mucosi au dimensiuni mai mare, lumen mai larg ,secretia fiind un produs
vascos(mucusul).Pe membrana bazala se dispun celule inale cu nuclei densi hipercromi sau
intens colorati impinsi la periferie de catre mucusul secretat.Citoplasma apare clara necolorata
in coloratia cu hematoxilina-eozina.
Acinii micsti sunt cei mai lumenosi de forma sferica sau luvoida,pe membrana bazala se
dispun celule mucoase si seroase.Celulele mucoase delimiteaza lumenul iar cele seroase sunt
situate intre polul bazal al celulelor mucoase si membrana bazala a acinului luand aspect de
semiluna si denumirea de semiluna lui Giannuzzi.

Moficarile celulare in decusrul ciclului secretor.

Procesul secretor se desfasoara in urmatoarele faze:a) Faza de acumulare cu 2 etape
1)Absortie si Elaborare
2)Excretie
In faza de acumulare si anume faza de absortie se caracterizeaza prin permeabilizarea polului
bazal al celulei pentru apa si substantele necesare sintezei.
Etapa de elaborare in care celula sintetizeaza produsul de secretie,polul bazal al celulei fiind
impermeabil.
In faza de excretie are loc cresterea presiunii intracelulare datorita acumularii pordusilor
secretati ceea ce duce la permeabilizarea polului bazal pentru apa cu antrenarea granulelor
secretorii spre polul apical.Eliminare produsului secretata prin mecanism
merocrin,apocrin,holocrin.
Organizarea generala a glandelor endocrie
Glandele endocrine sunt lipsite de sistem canalicular.Paremichimul este organizat in cordoane
de celule intre care se gaseste o retea de capilare si fire de reticulina,produsul de secretie
varsandu`se direct in capilare.Exceptie de la aceasta organizare face glanda tiroida in care
celulele epiteliale sunt organizate in foliculi si nu in cordoane.

TESUTURILE CONJUNCTIVE
Au oringine mezenchimala ,sunt heterogene ca structura si functii.Majoritatea au rol de
legatura,suport,trofic precum si de aparare.
Caracterele generale ale tesuturilor conjunctive
Sunt formate din 3 componente:celule,substanta fundamentala si fibre.
Fibrele impreuna cu substanta fundamentala alcatuiesc matricea intercelulara.La organismele
tinere predomina substanta fundamentala iar la cele imbatranite creste numarul fibrelor si
scade numarul celulelor.In procesul de dezvoltare,de formare a tesuturilor conjunctive primele
apar celulele,ele avand rol in formarea substantei fundamentale si a fibrelor
.Tesuturile conjunctive nu vin in contact direct cu mediul extern intotdeauna fiind acoperite de
tesut epitelial.Au mare capacitate regenerativa.Sunt bogat vascularizate si inervate.Sunt
raspandite in tot organismul la nivelul lor facandu`se schimburile de substante.
Proprietatea de a se reface dupa leziuni.
Clasificarea tesut conjunctiv:
1) tesut conjunctive Embrionare-2)tesut conjunctive Adulte.
1)Tesut conjunctive embrionare se imparte in mezenchimatos si mucos(cordon ombilical si
l'adult pulpa dentara)
2) Tesut conjunctive Adult in functie de substanta fundamentala se clasifica in 4 grupe:

A) tesuturi conjunctive de legatura(substanta fundamentale moale-semiviscoasa-viscoasa)

---tesuturi conjuctive propriu zis:
1)tesut conjuctiv lax
2)tesut conjunctiv dens: neordonat-ordonat(ordonat:tendinos-aponevrotic-elastic)
---tesuturi conjunctive specializate:
1)tesut reticular
2)tesut adipos
3)tesut pigmentar
B) tesuturi cartilaginoase (substanta fundamentale solida-rigida-mineralizata):
1)tesut cartilaginos hialin
2)tesut cartilaginos elastic
3) tesut cartilaginos fibros
C)tesuturi osoase(substanta fundamentale solida-rigida-mineralizata) :
1)tesut osos nehaversian(fibros)
2)tesut osos haversian(osos compasct si osos spongios)
D)tesutul sanguin (tesut conjunctiv de tip particular -substanta fundamentale fluida si fara
fibre)

Celulele conjunctive
In functie de aparitia lor le impartim in 2 grupe mari: 1)Celule care apar in perioada prenatala
si anume celula mezemchinala si celula reticulara
2)Celule care apar postnatal si anume
fibroblastul,fibrocitul,mastocitul,histiocitul,plasmocitul,adipocitul si celula pigmentara.
Celula MEZEMCHIMLA
Are forma stelata si prelungiri ramificate.Dimensiunea cuprinsa inter 25-30 microni.Nucleul
este ovalar si eucrom.Citoplasma bazofila cu numeroase organite.Are capacitate de
diviziune,fagocitoza si de sinteza a substantei fundamentale.Poate da nastere altor tipuri de
celule conjunctive si anume firbocit,adipocit.

Sunt numeroase in perioada embrionara si scad la adult gasindu`se sub forma unor insule
perivasculare.
Celula RETICULARA
Un stadiu mai evoluat al celulei mezenchimale este celula reticulara care are un nucleu
nucleolar si citoplasma bazofila cu numeroase organite si prelungiri citoplasmatice care
stabilesc legaturi cu celulele vecine alcatuind o retea numita citoreticul in alcatuirea tesutului
conjunctiv reticular.La adult aceste celule se gasesc in organele hemato si limfopoietice unde
formeaza stroma acestor organe alaturi de fibrele de reticulina .
Celula firbroblasta(tinere)
Forma tanara a fibrocitului,se formeaza din celula mezemchimala, are forma
stelata,citoplasma putina bazofila cu numeroase prelungiri ramificate si subtiri.Citoplasma
contine toate organitele, nucleul este dispus central,eucrom si cu nucleoli.
Fibroblastele sunt situate alaturi de fibrele de colagen
Functiile fibroblastului
Participa la procesul de formare a fibrelor conjunctive si a substantelor fundamentale.Se poate
transforma in celula adipoasa sau pigmentara datorita capacitatii de depozitare a grasimilor si
pigmentului melang.
Membrana celulara reprezinta receptori pentru unele molecule din mediul extracelular
ex:receptor pentru insulina sau pentru factorul de crestere ependimal, receptori care au rol in
reglarea activitatii acetor molecule.Activitatea fibroblastelor este influentata de hormoni de
exemplu de cortizol care inhiba sinteza precursorilor colagenului si elastinei astfel inhiband
procesul de cicatrizare.
Celula fibrocita.
Fibrocitul este forma adulta a fibroblastului,este mai mic decat fibroblastul,alungit,cu nucleu
alungit,mic hipercrom si fara nucleol.
Fibrocitul are prelungiri mai putine decat fibroblatul si citoplsama acidofila si organite
celulare mai putine.Are rol in sinteza si mentinerea structurii substantei fundamentale.In
conditii de stimulare,fibrocitul poate redevenii fibrobalst cu toate proprietatiile lui de sinteza.
Mastocitul
O celula de forma neregulata fara prelungiri si cu dimensiuni cuprinse intre 15-25 microni si
are originea in maduva osoasa.
Nucleul mastocitului este mare,rotund situat central si cu nucelol.In citoplasma care este
saraca in organite se gasesc granulatii numeroase mari,bazofile si metacromatice.
Granulatiile contin histamina . Heparina,heparina si serotonina .Heparina este un factor
anticoagulant Histamina este vasodilatator si are rol in contractia musculaturii bronhiolelor,
Serotonina care influenteaza permeabilitatea vasculara.
Contin si factori chemotactic eozinofil .Acesti factori mobilizeaza eozinofilele la locul
activarii mastocitelor .SRS ,substanta care determina contractia musculaturii bronhiolelor.
Functiile mastocitului:
1)are rol in sinteza substantei fundamentale prin producerea sau sinteza acidului hialuronic si a
mucopolizaharidelor acide .
2)Rol in reactiile anafilactice si in reactiile de hipersensibilitate imediata.

Histiocitul
Se formeaza in maduva hematogena ca monocit .Monocitele trec in sangele circulant si apoi in
tesutul conjuctiv unde ia numele de hisitiocit.Histiocitul este o celula mare cu dimensiuni
cuprinse inter 25-50micrometri rotund sau ovalar in functie de starea functionala a celulei.
Histiocitul prezinta 2 stadii functionale.Un stadiu de repaus sau de celula inactiva care are
forma neregulata si nucleu mic hipercrom.Al 2l`ea stadiu numit stadiu de activitate sau forma
fagocitara cand celula emite pseudopode cu ajutorul carora se deplaseaza la locul de actiune.
Cand incepe activitatea fagocitara histiocitul devine macrofag care are o citoplasma abundenta
cu numeroase organite specializozomi dar si mitocondrii ,reticul rugos aparat golgi.Nucleul
macrofagului este mare eucrom si cu nucleoli.Prezinta la suprafata receptori pentru
imunoglobinele de tip G si N .

Celula adipoasa sau adipocitul-Se poate forma din fibroblast histiocit sau direct din celula
mezemchimala.Are forma sferica,nucleu eucrom,turtit situat la periferia celulei.Citoplasma
perinucleara este putina cu numeroase organite si enzime.Portiunea centrala a celulei este
ocupata de o vezicula mare cu grasime.
Celula pigmentara poate fi de 2 tipuri-formatoare de pigment numita menaloplast sau
purtatoare de pigment melanoblast(in dermul pielii, coroida, iris, mezenter,au nucleu mare
mascat de granulatiilepigmentare) sau purtatoare de pigment sau celula melanofora.
Celulel melanofore.-sunt celule care poarta pigment si pot fi fibrocitele sau macrofagele .Au
organite celulare mai putine iar granulele cu pigment sunt dispuse inegal si de dimensiuni
diferite.
Celulele sangvine -Polimorfonucleare,neutrofile si limfocitele de tip B si T migreaza din
sange in tesutul conjunctiv traversand vasele.Numarul lor creste in procesele inflamatorii.
Substanta fundamentala (coloratia Pas)
Substanta fundamentala reprezinta mediul de legatura intre celulele si fibrele tesutului
conjunctiv .Subst fundamentala impreuna cu fibrele formeaza substanta sau matricea
intercelulara sau interstitiala .
Subst fudamentala scade cantitativ odata cu imbatranirea. Are structura amorfa,omogena si
vascoasa.Este formata in principal din glicozaminoglicani si glicoproteine structurale.
Glicozaminoglicalii sunt macromolecule alcatuite din lanturi lungi de polizaharide.Exista 7
tipuri de glicozaminoglicali.
Cea mai importanta si cea mai simpla forma este reprezentata de acidul hialuronic pe care il
intalnim abundent in tesutul conjunctiv lax si in tesuturile cu consistenta gelationasa .
Acidul hialuronic poate retine o cantitate mare de apa formand un gel cu rol important in
rezistenta la presiuni si in amortizarea socului.
Rol in difuziunea substantelor nutritive metabolitilor hormonilor intre sange si celule.

Celelalte 6 tipuri de glicozaminoglicali sunt legate de o proteina si sunt purtatoare de

numeroase grupari sulfat numindu`se proteoglicani,ca exemple:Condroitin4sulfat
,condroitin6sulfat.dermatant sulfat.
Glicoproteinele de structura-Sunt alcatuite dintr`o parte proteica care predomina la care se
ataseaza hidrati de carbon .Fibronectina este gasita in matricea tuturor tesuturilor conjunctive
fiind sintetizata in fibroblaste .Condronectina o intalnim in matricea cartilaginoasa si laminina
in structura membranei bazale .
Fibrele tesutului conjunctiv.
Fibrele conjunctive sunt fibre de colagen, fibre de reticulina, fibre elastice si o varietate .
Fibrele de colagen(eozia fuxina)-sunt numite si fibre albe ,sunt rezistente,felxibile dar nu
elastice.Se gasesc in fascicule ,nu se ramifica si nu se anastomozeaza.Sunt prezente in
majoritatea tesuturilor conjunctive.Se dispun in retele intreraindu`se in toate directiile.
Fiecare fibra de colagen este formata din subunitati numite fibrile iar in micro electronic apar
alcatuite din protofibrile de colagen.Protofibrilele sunt alcatuite din molecule de colagen iar
moleculele din aminoacizi.Exista mai multe tipuri de colagen notate de la 1 la 5 acestea fiind
cele mai importante si mai frecvent intalnite.
Fibrele de reticulina sunt subtiri ,se ramifica si se anastonomeaza sub forma de retea.Sunt mai
putine la numar si sunt flexibile si rezistente.La microscopul optic se evidentiaza in negru prin
impregnari cu azotat de argint.In tesuturile tinere sunt foarte numeroase apoi sunt inlocuite cu
fibre de colagen in care predomina colagenul de tip 3.
Fibrele de reticulina se formeaza in fibroblaste si le intalnim in special in stroma organelor
hemato si limfopoietice inalnim fibre de reticulina.
Fibrele elastice sunt mai numeroase si se numes fibre galbene.Sunt subtiri,lungi si se
anastomozeaza.Sunt rezistente si extensibile.Se pot gasi izolate sau grupate sub forma de
lamele elastice in peretii vaselor
Tesutul mucos.-este un tesut embrionar situate in cordonul ombilical unde mai este numit si
gelatina lui WARTON.La adul se gaeste in pulpla dentara coronara un tesut asemanator
tesutului mucos.Este alcatuit din substanta fundamentala abundenta si celule putine de tipul
celulelor mezemchimale si fibroblaste.Se transforma in timp in tesut conjunctiv adult.
Tesutul conunctiv lax-este cel mai raspandit in organism ,leaga si uneste diveritele tipuri de
tesuturi si organe.Este alcatuit din substanta fundamentala fibre si celule in proportie apox
egala.In acest tesut se gaesesc toate cele 3 tipuri de fibre si toate tipurile de celule .Fibrele de
collagen se intretaie in toate sensurile iar fibrele reticulare si elastice formeaza retele in care se
gasesc celule si substanta fundamentala.
Tesuturile conjunctive dense.-Poate fi ordonat si neordonat
Testutul conjunctiv dens neordonat in acest tip de tesut se gasesc toate tipurile de fibre
amestecate in diferite proportii si celule in special fibroblaste si macrofage.
Tesutul conjunctiv dens ordonat este caract prin predominanta fibrelor si este reprezentat prin
tesutul tendinos ,tesutul apronevrotic si tesutul elastic.
Tesutul tendinos intra in alcatuirea tendoanelor si ligamentelor si este alcatuit din fibre de
collagen groase dispuse in manunchiuri sau coloane paralele.Intre ele exista fibrocite

modificate numite tenocite substanta fundamentala este foarte putina in sectiuni longitudinale
tenocitele apar alungite dispuse paralele cu fibrele cate 2 .Nucleii sunt alungiti,dispusi bazofil
in apropriere cu celulele vecine cu aspect de nuclei gemeni.Intre fibrele tendinoase se gaseste
tesut conjunctivo-vascular care asigura hranirea fasciculelor tendinoase prin difuziune.Mai
multe fascicule de fibre formeaza un tendon primar care este inconjurat de tesut conjunctiv lax
numit endotenon.Mai multe tendoane primare se unesc intr`un tendon secundar inconjurat de
tesut conjunctivo-vascular numit peritenon.Iar mai multe fascicule secundare inconjurate de
tesut conjunctivo-vascular formeaza tendonul delimitat de epitenoniu.
Tesutul Apronevrotic-intra in alcatuirea apronevrozelor si este format din lame conjunctive,in
care fibrele de collagen sunt dispuse paralele intre ele dar perpendiculare pe planurile superior
si imferior.Intre planurile fibroase se gasesc celule conjunctive turtite si substanta
fundamentala putina.
Tesutul elastic-intra in structura ligamentelor galbene dintre arcurile vertebrale.Este format
din fibre elastice ramificate intr`un singur plan.Printre fibrele elastice se gasesc rare fibre de
colagen.Fibrele elastice se gasesc dispuse sub forme de lamele elastice in structura arterelor de
tip elastic
Tesuturile conjunctive specializate-Tesutul conjunctiv reticular;Tesutul conjunctiv adipos si
pigmentar.
Tesutul conjunctiv reticular-este format din celule reticulare si fibre de reticulina.Alcatuieste
stroma organelor hemato si limfo poietice.Celulele reticulare sunt stelate cu prelungiri
citoplasmatice,nucleu mare eucorm si citoplasma slab colorata.Prelungirile lor se unesc si
formeaza o retea numita citoreticul.Fibrele de reticulina prin anastomozare formeaza o retea
numita fibroreticul .Cele 2 retele se suprapun iar in ochiurile rezultate se gasesc dispuse
elementele paremchimului organelor hemato si limfo poietice.
Tesutul adipos-Este de 2 tipuri-alb
-brun
-tesutul adipos reprezinat 20-25% din greutatea corporala.
Tesutul adipos alb este dispus sub forma de insule sau paniculi adiposi.In supraalimentatie
apare obezitatea hipertrofica adica fara cresterea numarului de celule adipoase .Poate fi
influentata prin cura de slabire .In obezitatea determinata genetic apare o proliferare a
celulelor mezemchimale care se incarca cu grasimi sin u poate fi influentata prin cura de
slabire.
Celula adipoasa alba este alcatuita dintr`o cantitate putina de citoplasma dispusa la periferie
,toata celula fiind ocupata de o vacuola mare cu grasime de udne denumirea de celule
univacuolare .Sunt celule mari,globuloase cu nucleu eucrom trutit situate la periferia celulei
substanta fundamentala este putina la fel si fibrele.Predomina celulele.In preparatele colorate
cu hematoxilina-eozina celuele adipoase sunt optivide datorita dizolvari picaturii de grasime in
timpul coloratiei ,celulele luand aspect de inel cu pecepe.
Prin reactiii chimice grasimea ramane in celula putandu`se colora cu coloranti specifici si
anume cu sudan3 in portocaliu si cu sudan negru in negru.In jurul celulelor exista putina
substanta fundamentala si rare fibre de colagen si reticulina.
Tesutul adipos brun mai este numit si tesut adipos fetal sau multivaculoar .Are rol important in
producerea de caldura la nou nascuti si la animale.La copii este dispus la nivelul
gatului,toracelui perirenal iar la adult dispare.Celulele sunt dispuse in cordoane ,intre care se

gasesc capilare si fibre de reticulina .Celulele au dimensiuni mai mici decat cele albe ,sunt
rotunde poligonale cu nucleu dispus central si numeroase vacuole lipidice de unde si
denumirea de multivacuolar.
TESUTUL PIGMENTAR se gaseste la nivelul coroidei,irisului,si tegumentului.Celulele sunt
neregulate,mari cu prelungiri ramificate.Citoplasma lor este bogata in granule cu pigment brun
melanic care mascheaza nucleul rotund din centrul celulei. Granulele pigmentare se gasesc
dispuse si la nivelul prelungirilor celulare.

TESUTURILE CARTILAGIONASE
Sunt o varietate de tesut conjunctiv in care substanta fundamentala este dura dar elastica si
care sunt adaptate pentru functia de rezistenta si sustinere.Tesutul cartilaginos este alcatuit din
celule si anume condroblaste si condrocite si din matrice intercelulara reprezentata de
substanta fundamentala si fibre .Exista 3 tipuri de tesu cartilaginos si anume hialin,elastic si
fibros.
TESUT CARTILAGINOS HIALIN-se gaseste la nivelul septului nasal ,laringe,cartilaj
trahelar,cartilaj costal si cartilajele
.Este alcatuit din celule subst fundamentala si
fibre.Celulele cartilaginoase tinere sau condroblastele sunt celule mici turitite situate la
periferia cartilajului.Celulele adulte sau condrocitele sunt celule mari,rotunde situate in centrul
cartilajului.Condroblastele secreta matricea cartilaginoasa si fibrele.Sunt celule cu citoplasma
bazofila si cu multe organite.Dupa ce secreta fibrele si depun substanta fundamentala
,condroblastele devin condrocite care raman incluse intr`o cavitate a substantei fundamentale
numita condroplast.
Condrocitul este o celula globuloasa sau cu aspect neregulat care prezinta la suprafata
numerosi microvili care maresc suprafata de contact cu mediul extracelular.Nucleul este
hipercrom iar citoplasma acidofila
Celulele se divid active prin mitoza rezutand celule incluse in acelasi condroplast formand
grupe izogene care pot fi axiale sau coronare cand sunt dispuse linear poarta numele de grup
izogen axial iar cand sunt dispuse in cerc sau coronar poarta numele de grup izogen
coronar.In cadrul grupului izogen ,celulele raman individualizate prin capsula proprie ,toate
celulele grupului fiind inconjurate de o capsula comuna.Pe preparatele histologice obisnuite
apare omogena deoarece fibrele de colagen sunt foarte subtiri si au acelasi indice de refractie .
La adul subst fundamentala are aspect mozaicat adica in jurul celulelor este bazofila datorita
concentratiei mari de proteoglicani sulfatati si se numeste matrice teritoriala.In rest subst
fundamentala intracelulara este bazofila si se num matrice interteritoriala
FIBRELE sunt de colagen de tip 2 orientate in directia de actiune a fortelor mecanice.Fibrele
se gasesc concentrate in jurul celulelor formand cosulete fibrilare pericelulare.Condrocitul
impreuna cu matricea teritoreala si cu fibrele adiacente formeaza o unitate morfofunctionala
numita condron.
Pericondul- este tesutul conjunctiv care de la periferia cartilajului bogat vascularizat si
inervat.Este format dintr`un strat extern fibrovascular cu rol protector si nutritive si un strat
intern celular cu numeroase celule si fibre fibroblastului sau celule mezemchimale care se pot
transforma in conroblast .Cartilajul fiind lipsit de vase se hraneste prin divuziune de la nivelul
capilarelor din pericondru.

Tesutul cartilaginos ELASTIC-se gaeste in pavilionul urechii,esofag.Este opac fiabil si

format din condrocite ovale izolate sau dispuse in grupe izogene mici alcatuite din 2,3
celule .Substanta fundamentala este redusa iar fibrele sunt elastice,numeroase dispuse in retea
mai dense in jurul celulelor si evidentiate prin coloratii speciale de tipul rezorcina-fuxina
Weiger ,in albastru violet sau colorate in portocaliu cu oceina .Cartilajul elastic prezinta
pericondru
TESUT CARTILAGINOS FIBROS-este rar raspandit in organism ,se afla la nivelul discurilor
intervertebrale si la nivelul simfizei pubiene .Este format din condrocite rare ovale sau rotunde
separate de fibre groase de colagen incluse intr`o matrice cartilaginoasa hialina.Celulele sunt
fie izolate fie grupate in grupe izogene mici uneori fiind dispuse in coloane.La nivelul acestui
nivel de cartilaj nu exista pericondru.

TESUTILOR OSOASE
Are o substanta fundamentale mineralizata cea ce confere soliditatea si rigiditate tesutilor.este
alcatuit din celule duble functile si fibre.Celule osoase sunt de tipuri celule formatoare de
os(osteoblastele)si osteocitele distrungatore de os (osteoclaste).
Osteoblastele sunt celule tinere active care partecipa la formarea matrice osoase si fibrelor.
Nucleul este mare ovalar excentric si eucrom. Citoplasma este bazofil contine numeroase
organite enzime intre care fosfatasi alcalina cu rol important in procesul de mineralizare al
matricei osoase, osteoblastul devine incapsulat in matricia pe care au sintetizate
osteocitele(adulte) se formeaza din osteoblaste care au depus substanta fundamentala sunt
situate in lama,se ze.... in substanta fundamentala numite osteoplaste. Osteoplastele prezinta
canalicule fine prin care comunica cu osteoplastele vecine. Osteoclastele sunt celule mai mic
lenticulare care prezinta prelungiri ce patrund in canaliculi osteoplastelor prin interaziune care
realizeasa legaturi cu celule vecine . Au citoplasma mai putin cu numer mai mic de organite si
nucleu ipercrom. Sunt celule active cu rol in mentinerea matricei elaborat de osteoblast.

Osteoclastele sunt celule gigante distrugatoare de os situate in cavitati de rezortie osoase. Se

formeaza din monocitele sangvine ,au forma variata si margine in perie la polul unde vin in
contact cu trabea osoase. Citoplasma contine numeroase organite si numeroase enzime.
Osteoclastul

are 6-10 nuclei egal ca forma si marime ,functia principala este resorbtia osoase.

Substanta fundamentale este constituite dintr-o componenta :

1)organica si o componenta minerala organica reprezenta 34% din substanta fundamentale
osului. Este reprezentata de oseina si osteomucoid, este o structura amorfa alcatuita din GAG
glicosamminoglicani si proteine acid-proteinele acide leaga ioni de Ca.
2)componente anorganica ,care reprezinta aproximative 66%. este alcatuit de fosfat-carbonat
de calciu(mai mare parti)MG-K-Na.
3)sistemul fibrelor este constituit din fibre de colagen tip 1 in special si foarte putine fibre
elastice. Orientarea fibrelor in structura fortelor mecanice care se esercita asupra osului.
Fibrele nu se disting in substanta fundamentale avend acelasi indice de refractie cu o substanta
fundamentale.
Celule substanta fundamentale si fibrele sunt organizate in unitati morfologice numite lamele
osoase,cu grosimea cuprinse intre 5-10 micron. Lamele sunt elaborate de osteoclaste care apoi
sunt inglobate in lamela elaborata si devine osteocite,celula adulta situata in cavitati numite
osteoclaste osteoblastele canaliculare fine care patrund in substanta fundamentala si
anastomozeaza in canalicule vecine. Fibrele de colagene se dispune paralele intre ele si traiet
eleicoidale,gradul de inclinare..... este diferite de o lamela la alta asftel ca fibre di lamele
adiacente se interseaca in un drept. Clasificarea tisutilor osoase: le clasificam in matur si
inmatur.
-Matur este fibros -osul nehaversian .
Osul haversian este : spongios -compat.
Osul Spongios: intra in alcatuirea epifizarilor oase lungi si in portiune centrale a osului late si
scurte.
Macoscropi are aspectgranulos datotita unor spatii numit areole de marim si forme variate
pline cu maduva rosie ematoformatoare ,areole adesea sunt intercomunicante. Sunt delimitate
de travee osoase cu grosime care nu depasest 0,4 mm. Traveele sunt alcatuite din 1 sau mai
mult lamele ososase care contine osteocite in osteoplaste iar interior sunt cu osteoblaste .

TESUT COMPAT.
Lamele osoase dispuse in jurul unor spatii conjuntivo vasculare, lamele sunt dispuse
concentrice in jurul canalul Haversian care are o dispozitie longitudinale in structura
osului,canale Havers care comunica intre ele prin anastomose transversal si oblice numite
canalele Volkaman.
Care.... la periferia osolui se deschid sub periostale ...........se deschid in canal medulare. In
jurul canal Havers se distinge concentric intre 5-30 de lamele osoase observate bine in sectie
transversale. Canalele Havers contine o arteria mica sau un capilar o vena ,vase limfatic ,fibre
nervoase incluse in tesut conjunctiv. Canalele Havers impreuna cu lamele inconjuratoare
constituie sistem Haversian sau osteon,care este unitatea morfofunctionale a tesutului osos
compat.
Atat la periferie cat si l'interior fiecare osteone este delimitat de tesut ostoide ,adica os
nemineralizat. Spatile dintre sistemele Haversiene sunt ocupat de lamele arcuate care

constituie sistemi inter-Haversian care sunt considerate restul ale unoi sisteme Haversian
remodelate.
Osul compact contine pe langa fibrele in structura lamelor si fibre numite alciforme care
leaga lamele osoase intre ele precum si fibre perforate care pornesc di periost si se termina la
nivelul sistemelor inter-Haversian.

TESUT CONJUNCTIV PARTICULAR:

se numest sangele ,are substanta fundamentala lichid si fara fibre ,impreuna cu limfa si cu
lichid interstitial alcatuiesc mediul interne.
Sangele reprezenta 6-8% di greutatea corporala,este alcatuit dintr-o parte lichid numita plasma
si din elementele figurate reprezentate din1)ematisau eritrocit sau globuli rosi.2)leucocitele
sau globule albe.3)trombocitele sau plachete sangvine.
Raportul dintre plasma si elementele figurate este numit EMATOCRIT.
-Plasma 55% elementele figurate 45%
Plasma este galben clar,mai viscos de apa,densitat 12% -plasm 90% si apa10%-residu uscat
din care 9% substanta organice si 1% substante anorganice.
Proteinele plasmatice le impartim in :ALBUMINE-GLOBULINE-FIBRINOGENE.
-Albuminele sunt in cantitate ce mai mare axprosimativ 65%,sunt sintetizate in ficat;au rol in
mentinerea presiune osmotica si role de transort unele substante.
-Globulinele sunt in proportie 35% si le clasificam in -alfa-beta-gamma- globuline. Au rol in
trasportul de ormon ,vitamie,mineral; gamma globuline sunt anticorp secretati de plasmocite.
-Fibrinogene este sintetizate in ficat si este componentul esential in coagularea.;
-Substante organice ne proteice sunt produs de metabolism si sunt azotate(uree-acid uriccreatina).
-Substante anorganice din plasma sunt :Na-K-Ca-Mg-P- si alte micro elemente.
-Elementele figurate se studiaze prin frotiuri sangvine colorate MAY GRUMWALD GIEMSA;
se observa la microscop cu obiectiv mic apoi cu immersie care permite studiere elementelor
figurate si stabilirea proportie dintre ele.
-Ematie sau eritrocitele sunt celeule lipsite de nucleu iar prin hemoglobina continuta sunt
adatate pentru fixarea labil si transortul oxigenului si bioxid de carbon.
Numarul normal al ematillor este despre 4,5-5 milion pentru mm3,iar la femeie 4,5 pentru
mm3. Scaderea numarul de ematie poarta numele de anemie, iar crestere numarul poarta
numele de poliglobulie. Ematie au forma rotunda lamicrosa (biconcav disc)un diametru 7,27,5 micron. Forrma normal a ematilor este mantinuta prin prezenta in membrana a mai
proteine numita SPECTRINA.
Ematile de dimenziune normal sunt numite normocite-prezenta variatilor de dimentiuni poarta
numele de ANIZOCITOSE ,in cazul sunt mai mic le numim MICROCITA si se le intelnim in
ANEMIA FERIPRIVA sau ematile mai mare se numest MACROCITA.
Anemia produs prin deficit de vitamine B12 si acid folic. Modifiarilor de forma ale ematilor
poarta nume de POICHILOCITOSE, forma ovoida-sfer sferocite-secere(falce)-lacrima. In

mod normal 1% din emati prezinta restul ale cromatine nucleare sub forma unei retele fine si
sunt numite RETICULOCITE;le identificam cu albastru de cresil iar determinerea lor este un
indicator al diferentieri eritrocitare. Pe suprafata ematie exista antigene A si B care determina
grupele sangvine precum si altele antigene cel mai important antigenul RH. Durata de viata al
ematilor este de 20 de zile, 10% di ematie sunt retinute in splina -maduva ematogena-ficat- si
sunt distruse prin emolise.
Fe(ferro) rezultat este reutilizat pentru formare de noi celule. Componenta proteica a
hemoglobinei se elimina sub forma de BILIRUBINA.

15-11-2010
Elementele figurate se formeaza in maduva hematogena din celula STEM din care se
diferentiaza celule precursoare Mieloide din care se formeaza hematiile,trombocitele si
leucocitele cu exceptia limfocitelor si doua celule limfoide din care se diferentiaza limfocitele
T-B-N
STEM-------LIMFOIDE T-B-N
\
\---MIELOIDE ematie(h)-leucocitele(l)-trombocitele(t)
Precursorii hematiei se diferentiaza sub influenta eritropoietinei sintetizata la nivelul rinichilor
precum vitamine B12 -acid folic. .
Precursorii hematiei sunt.
1)Proeritroblastul-2)eritroblastul bazofil-3)eritroblastul policromatofil-4)eritroblastul acidofil5)reticulocitul-6) hematia adulta.
Leucocitele(sau globule albe) au valoare normala inter 4-8000 mm3.Dupa forma nucleului le
clasificam in Polimorfonucleare (PMN)cu nucleul alcatuiti din mai multi lobi sau
Mononucleare(M) cu nucleu rotund
LEUCOCITELE POLIMORFONUCLEARELE
mai sunt numite si Granulocite datorita granulatiilor din citoplasma,Granulocitele fiind de mai
multe tipuri:Neutrofile-Eozinofile- Bazofile.
Mononuclearele in functie de dimensiuni si particularitati le impartim in Limfocite si
Monocite.
Raportul dintre aceste tipuri de celule constituie FORMULA LEUCOCITARIA si re relizeaz
prin numararea a 100 de leucocite .Formula leucocitara normala este :
-neutrofilele intre 60-65%
-eozinofilele intre 0-4%
-bazofilele0,5%,
-limfocite 25-35%
- monocitele 4-8%.
Neutrofilele sunt cele mai numeroase,au diametrul cuprins intre 10-14 micrometrii,nucleul
este alcatuit din 3-5 lobi uniti prin filamente subtiri de cromatina.
Citoplasma este acidofila si prezinta numeroase granulatii mici si colorate violet in coloratia
May-GRUMWALD-GIEMSA(MGG).
-intre 1-3% din neutrofile prezinta nucleu nesegmentat reprezentand formele tinere ale
neutrofileleor.Celulele polilobate reprezinta elementele mature ale neutrofilelor si sunt cu atat

mai mature cu cat au un numar mai mare de lobi nucleari.Neutrofilele prezinta pe suprafata
lor receptori pentru anticorpi si complement.
-durata de viata a neutrofilelor este intre 3-5zile.
-rolul lor este esential in imflamatiile acute prin fagocitoza si distrugerea microbilor crescand
mult numarul lor in imfalmatii.Neutrofilele distruse constituie cea mai mare parte a puroiului.
Eozinofil-are diamentrul cuprins intr 12-14 micrometri,o durata de viata cuprinsa intre 8-12
zile,nucleul este bilobat cu aspect caracteristic de desaga.Citoplasma este usor
eozinofila,contine organite si caracteristic exista granulatii mari ,egale,eozinofile uniform
distrubuite in citoplasma care contin enzime lizozomale.
-numarul lor creste in bolile parazitare si in reactiile alergice fiind stimulate de mediatorii
secretati de mastocite.
Bazofil-este cel mai mic dintre granulocite cu diametrul cuprins intre 8-10 micrometrii si cele
mai putin reprezentate dintre leucocite,0,5%.Sunt corespondentul mastocitelor din tesutul
conjunctiv.Nucleul este bilobat sau trilobat.Citoplasma este slab colorata cu granulatii mai rare
,cu forme si dimensiuni variabile uneori acoperind nucleul si neuniform distriubite in
citoplasma.Granulatiile sunt intes bazofile si contin substante active si anume HistaminaHeparina-Serotonina.
Au pe suprafata lor receptori pentru imunoglobulinele E(ig E) formate pentru anumite
substante.Durata de viata in sange este de cateva zile, apoi trec in tesutul conjunctiv sub forma
mastocitelor .

Polimorfonuclearele se evidentiaza in maduva hematogena avand urmatorii precursori.Prima

celula este numita:
1) Mieloblast.
2) Promielocit.
3) Mielocit.
4) Mietamelocit.
5) Granulocit nesegmentat
6) Granulocitul segmentat.
Granulocitele segmenate se diferentiaza sub actiunea Leucopoietinei si a vitaminei B12
LEUCOCITE MONONUCLEARE
Limfocitele
-sunt celule mici cu diametrul cuprin intre 6-8 microni
-au un nucelu mic,rotund cu cromatina densa care ocupa cea mai mare parte a celulei.
-Citoplasma apare ca o coroana ingusta perinucleara,bazofila(albastru deschis)cu granulati
nespecifice si cu putine organite.
In contact cu structurile antigenice sufera un proces de intinerire sau transformare
blastica,proces urmat de cresterea in dimensiun ,nucelu cu nucleoli evident,limfocite care
devin active fata de antigenele respective.
-durata de viata este variabila si este curprinsa inter 3-6 luni pana la cativa ani.

In Sange exista 3 tipuri de limfocie-T

B
Nule
LIMFOCITELE T
- se numesc astfel fiindca se diferentiaza in Timus.Sunt cele mai numeroase adica 60-70% in
sangele periferic si cele mai importante in declansarea si desfasurarea reactiilor imune.La
microscopul electronic prezinta suprafata neteda.La microscopul optic se diferentiaza greu de
alte limfocite ,pe suprafata lor prezinta structuri care fixeaza spontan hematiile de oaie
formand rozete caracteristice .Tot pe suprafata lor exista structuri numite receptori ai celulelor
T determinati genetic sa reactioneze cu anumite antigene.Acesti receptori legati de molecule
polipeptidice formeaza complexe de diferentiere notate prescurtat C D evidentiate cu ajutorul
anticorpilor monoclonali.
In functie de CD LIMFOCITELE de tip T au caracteristic CD-4 si CD-8 cu ajutorul carora
impartim limfocitele T in 2 categorii cu proprietati diferite .
Celulele CD-4 reprezinta 60% din limfocitele T.
Prin stimulare potenteaza reactia imuna fiind numite limfocite T- auxiliare sau limfocite T
helpar.
Limfocitele CD-8 reprezinta 30%din limfocitele T periferice si distrug virusurile si celulele pe
care acestea le infecteaza sau distrug celulele straine tumorale si se numesc limfocite T
ciotoxice sau limfocite T- Killer:sau alte rol , modereaza actiunile celule altelor limfocite in
reactia imuna prevenind lezarea proprilor tesuturi si sunt numite limfocite T supresoare.
Limfocitele T sunt efectorii reactiei imune de tip celular
LIMFOCITELE de tip Bsunt in proportie de 15-20% din limfocitele din sange ,la pasari se diferentiaza intr`un organ
asemanator timusului numit bursa lui Fabricius.
La microscopul optic au structura asemanatoare cu limfocitele T.
Nu formeaza rozete cu hematiile de oaie. Pe suprafata lo prezinte ig-M care sunt receptori
pentru antigene,aceste imunoglobuline putand fiind observate la microscopul electronic pe
suprafata limfocitelor dand aspect paros(peloso) acestora.
Pentru limfocitele B sunt caracteristice Cd -20 si Cd -21.
-sunt antrenate in reactiile imune prin intermediul Limfokinelor secretate de limfocitele T.
Dupa transformare blastica devin plasmocite care secret anticorpi .
PMN---->ROZETE
T----->CD-4-LTh
\
\---->CD-8--->L T killer
\
\----L T supresoare
-Limfocite B Intervin in reactiile comune de tip umoral adica prin anticorpi.
Apoximativ 10-15% din limfocitele periferice nu prezinta pe suprafata lor nici receptori pentru
eritrocite nici pentru imunoglobuline de aceea se numesc limfocite NULE .

-Ulterior datorita capacitatii lor de a reactiona spontan au fost numite

limfocite Citotoxice naturale sau natural-killer.
Sunt caracteristice CD-16 si CD-56.Aceste limfocite secreta INTERFERON-GAMA.
In diferentiere limfocitele parcurg urmatoarele stadii.
1) Limfoblast
2) Prolimfocit
3) Limfocitul adult sau limfocitul mic
Sub forma de limfoblast parasesc maduva hematogena inainte de nastere colonizand Timusul
si diferetiindu`se in limfocite T.
Limfocitele B se diferentiaza in maduva hematogena in compartimentul limfoid..
-Imediat dupa nastere limfocitele T si B migreaza si colonizeaza organele limfoide periferice
si anume ganglionul limfatic ,splina.
-structurile limfoide anexate mucoaselor pentrua indeplinii principala lor functie imunitatea.
MONOCITELE
sunt cele mai mari celule din sangele periferic.Au diametru intre 12-20 microni.Au nucleu
oval sau reniform mai palid colorat si cromatina fina.
Citoplasma este abundenta usor bazofila(albastru cenusiu) cu granulatii azurofile.Pe suprafata
lor prezinta receptori pentru imunoglobuline si pentru complement .
Sunt caracterizate de CD-68 si CD-43 .
Au rol important in reactiile imfalamtorii si in reactiile imune .Se formeaza in maduva
hematogena iar dupa cateva zile in sange trec in tesuturi sub forma de histiocite.Prima celula
din maduva este Monoblastul care se transforma in Promonocit iar in final in Monocit.
Numarul leucocitelor si monocitelor crescute in sange il intalnim in infectiile virale si in
infectiile cronice de tip sifilis si tuberculoza
TROMBOCITELE
- sau placutele sangvine-sunt fragmente citoplasmatice lipsite de nucleu.
-au forma lenticulara sau comvexa si dimensiuni intre 2-5 micrometri. Valoarea normala este
intre 150-450 mi de mm3 sange.
-sunt formate din membrana si citoplasma. Citoplasma pe frotiu colorate GIEMSA prezinta o
zona granulara dispusa central numita granulomer si o zona periferica omogena,clara slab
colorata bazofil numita Hialomer.
-membrana are structura lipoproteica si are rol in adezivitatea trombocitelor la endoteliul
vascular in procesul de agregare plachetara.
Se formeaza in maduva hematogena din Megacarioblaste care se transforma in Megacariocit
granulat iar acesta se fragmenteaza si formeaza Trombocitele, nucleul degenerand fiecare
Megacariocit se fragmenteaza in aprox 4000 de Trombocite.
Rolul Trombocitelor se evidentiaza in hemostaa care este hindusa de leziuni ale endoteliului
vascular cu eliberarea de factor de activare a trombocitelor ,factor care determina agregarea
trombocitelor si activarea lor cu formarea dopului hemostatic primar iar apoi prin precipitarea
fibrinei se formeaza dopul hemostatic secundar.
Cresterea numarului de Trombocite poarta numele de Trombocitoza iar scaderea numarului
de trombocite poarta numele de Trombocitopenie .

TESUTURILE MUSCULARE
Sunt formate din celule sau fibre musculare a caror proprietate fundamentala este
contractilitatea.
Constractilitatea este coordonata pe cale nervoasa ,tesuturile musculare fiind bogat inervate si
excitabile.Tesuturile musculare constituie principalul rezervor de aminoacizi din
organism.Sunt in stransa relatie cu elementele conjunctive si vasculonervoase.
Tesutul conjunctiv din jurul fibrelor musculare indeplinsete functie trofica , de aparare
mecanica.Dupa particularitatile structurale si functionale ale fibrelor musculare se deosebesc 2
mari grupe de tesut muscular.
1) Tesuturi musculare striate de tip scheletal care este muschi voluntar si
de tip cardiac care este muschi involuntar.
2) Tesut muscular neted-involuntar
Tesutul muscular striat scheletal alcatuieste muschii scheletali si il mai intalnim la nivelul
limbii in treimea superioara a esofagului si la nivelul faringelui.Unitatea morfofunctionala este
fibra musculara striata scheletala.
Fibrele musculare scheletale au forma cilindrica si extremitati rotunjite.Diametrul lor este
cuprins intre 10-100micrometrii iar lungimea intre 2-4cm.
In functie de lungimea lor sunt 3 tipuri de fibre
1)Fibrea bitendonale-se insera cu extremitatiile pe 2 tendoane
2)Fibre unitendonale-au un capat de tendon iar celalalt in masa musculara.
3)Fibre atendonale sunt situate in masa musculara fara legatura cu extremitatile.
Fibrele musculare sunt alcatuite din sarcolema,sarcoplasma si nuclei.
Sarcolema este membrana care delimiteaza fibra musculara.La nivelul sarcolemei exista
proteine sarcolemale cu rol de canale ionice.ex:canalele pentru sodiu si pompele ionice.
Sarcoplasma reprezinta citoplasma eozinofila care este mai densa la periferie ,este formata din
proteine necontractile de tipul miogen,mioglobina precum si din organite comune si

specifice.Nucleii sunt foarte numerosi ,cateva sute intr-o fibra de marime medie,au forma
ovala alungita cu axul lung paralel cu al fibrei.Nucleii sunt dispusi in siruri periferic sub
sarcolema ,sunt hipercromi si pot prezenta 1,2 nucleoli.In citoplasma sunt prezente organite
comune si incluziuni citoplasmatice de tipul glicogenului ,lipide,granule,pigment de
uzura.Organitele specifice sunt reprezentate de miofibrile care sunt dispuse in zona centrala a
sarcoplasmei sub forma unor fascicule paralele care in sectiuni longitudinale apar dispuse in
coloane numite coloanele Leydig iar in sectiuni transversale se prezinta sub forma unor
campuri poligonale de structuri puntiforme numite campurile lu Conhein
Structura miofibrilei-Miofibrilele au structura heterogena,sunt formate dintr`o alternanta de
discuri clare si intunecate,dispuse la acelasi nivel in toate miofibrilele unei fibre si alterneaza
regulat fapt ce da aspectul striat caracteristic fibrei musculare.Miofibrilele sunt alcatuite din
subunitati numite miofilamente care sunt de 2 tipuri Subtiri de actina si Groase de miozina
Fiecare disc clar numit cu I este injumatatit printr`o membrana intunecata numita membrana
Z.Fiecare disc intunecat notat cu A este impartit in 2 segmente egale printr`o banda clara
numita stria H.sau stria densa.Unitatea morfofunctioanala a fibrei musculare striate la nivelul
microscopiei optice ,este sacromerul reprezentand segmentul cuprins intre 2 membrane Z
,central exista un segment intunecat delimitat de 2 jumatati de disc clar.

Sistemele tubulare-sunt elemente specifice fibrelor musculare striate observate numai la

microscopul electronic.In sarcoplasma exista 2 sisteme tubulare si anume un sistem tubular
longitudinal notat cu L care este o modificare a reticulului endoplasmatic neted si un sistem
transversal notat cu T care are origine sarcolemica.
Sistemul L: este reprezentat prin canalicule dispuse longitudinal paralele cu miofibrilele pe
care le inconjoara.La nivelul jonctiunii nitre discul clar si discul intunecat de miofibrila,tubii
longitudinali se termina printr`o portiune dilatata numita cisterna terminala.La acest nivel se
gasesc ionii de calciu eliberati in timpul contractiei.

Sistemul T: este format din structuri tubulare care reprezinta invaginatii ale sarcolemei la
nivelul jonctiunii disc clar(I)-disc intunecat(A) in sens transversal strabatand toata grosimea
fibrei.Sistemul T are rol in transmiterea excitatiei de la sarcolema la miofibrile.La nivelul
jonctiunii nitre discul clar si discul intunecat ,intre cele 2 sisteme se stabilesc relatii de contact
realizandu`se triadele care sunt formate dintr`un tub central component al sistemului T si
cistenele terminale componente ale sistemului T.
Muschii scheletali sunt inconjurati de o componenta abundenta conjunctiva care inveleste
intergul muschi si care poarta numele de epimisium.Din acesta se deschid fascicule
conjunctive care formeaza perimisium care imparte muschiul in fascicule mai
mici,primare,secundare si tertiare.
Endomisium este reprezentat de o teaca fina conjunctiva care inconjoara fiecare fibra
musculara in parte
Vascularizatia muschiului striat este foarte abundenta ,realizata prin numeroase capilare care
se dispun intre fibrele musculare.
Inervatia-totalitatea fibrelor musculare inervate de aceeasi fibra nervoasa impreuna cu aceasta
alcatuiesc o unitate motorie .Legatura dintre fibra nervoasa si cea musculara striata se
realizeaza la nivelul unor formatiuni numite placi motorii care reprezinta un tip special de
sinapsa.Aceasta sinaspa are 2 componente :O componenta nervoasa care alcatuieste membrana
presinaptica si o componenta musculara care reprezinta membrana postsinaptica.
Intre cele 2 compoente se formeaza fanta sinaptica.
TESUTUL MUSCULAR STRIAT(CARDIAC)
Fromeaza peretele contractil al inimii.Unitatea morfofunctionala a muschiului cardiac este
fibra musculara striata cardiaca .Fibra cardiaca are forma cilindrica ,lungime intre 50-100
microni si diametrul de aproximativ 14 microni.Extremitatile fibrei sunt bifurcate,loc unde se
gasesc jonctiuni de tip special.
Fibra musculara cardiaca este alcatuita din sarcolema ,sarcoplasma si nucleu.
Sarcolema sau membrana celulara la nivelul extremitatiilor prezinta benzi groase hipercrome
numite discuri intercalare ale lui Eberth,care au rol de a lega fibrele cardiace.Discurile
intercalare sunt dispuse transversal in raport cu fibrele dand aspect caracteristic de Zig-zag.
Fibrele cardiace au un singur nucleu situat central usor alungit,cu capetele drepte.
Sarcoplasma este omogena,eozinofila,contine nucelul ,incluziuni si organite comune si
specifice.Organitele specifice sunt reprezentate de miofibrile cu aspect striat dispuse periferic
de o parte si de alta a nucleului.
Mifibrilele au aceeasi structura si dispozitie ca la fibra musculara scheletala.
TESUTUL MUSCULAR NETED
Fibrele musculare netede se gaesc grupate in tunici la nivelul vaselor si a organelor cavitare
sau izolate in tesutul conjunctiv al unor organe.(in stroma prostatei si a splinei)\
Se pot gurpa in muschi netezi individualizati in muschiul erector al firului de par ,muschiul
ciliar si muschiul dilatator si constrictor al pupilei.Unitatea morfofunctionala a tesutului
muscular neted este fibra musculara neteda.
Fibrele musculare netede au forma alungita,fusiforma cu extremitati ascutite si portiunea
centrala ingrosata.Lungimea lor variaza intre 16-20 microni iar grosimea inter 3-8
microni.Aceste dimensiuni pot varia in functie de localizare si de starea fiziologica a
organismului.ex:in uterul gravid dimensiuniile cresc semnificativ.

In sectiune transversala fibrele musculare netede au forma rotunjita,ovalara cu un singur

nucleu dispus in centru.
Cand se grupeaza in fascicule ,prezinta intre ele raporturi constante si anume corpul unei
celule vine in raport cu extremitatile celulelor invecinate ,solidarizarea dintre ele facandu`se
prin jonctiuni intercelulare si prin structuri fibrilare,elastice ,colagene si de reticulina.Fibra
musculara neteda este alcatuita din sarcolema,sarcoplasma si nucleu.
Sarcolema-are structura similara cu cea a fibrei musculare striate.Nu prezinta tubi T ,la nivelul
ei se pot deosebi 3 zone de specializare morfofunctionala observate la microscopul
elecronic.
1)caveole-sunt numite si microinvaginatii ale sarcolemei de forma veziculara care comunica
liber cu spatiul extracelular.Sunt dispuse in benzi paralele cu axul lung al fibrei fiind separate
prin ariile dense.Sunt considerate echivalentele tubilor T din fibra scheletala si sunt implicate
in homeostazia calciului intracelular.
2)Ariile dense-(placi de atasare) ,reprezinta zone de material opac atasate pe versantul intern al
plasmalemei find locuri de atasare pentru filamentele de actina .
3)Jonctiunile intercelulare sunt comunicante si intermediare.Cele comunicante apar in
regiunile in care celulele sunt foarte apropriate si sunt locuri de rezistenta electrica minima
ceea ce asigura trecerea rapida a semnalului electric.Jonctiunile intermediare sunt varietati de
jonctiuni de tip Aderens cu rol mecaninc de solidarizare intercelulara.
Nucleul este unic,central si hipocrom.Are forma de cilindru sau bastonas si prezinta
nucleoli.Axul lung al nucleului este dispus in axul celulei iar cand fibra este contractata
nucleul se scrurteaza si devine spiralat.
Sarcoplasma-este eozinofila si prezinta 2 zone :Perinucleara si Periferica in jurul
miofibrilelor.
Perinuclear se gaesec organitele comune si incluzii de glicogen localizate intr`o zona
fusiforma in jurul nucleului mai palid colorata numita conul sarcoplasmatic.In sarcoplasma
periferica se gaesec miofibrilele care sunt omogene la microscopul optic si greu observate in
sarcoplasma.La microscopul electronic apar formate din miofilamente de actina,miozina si
intermediare.Predomina miofilamentele de actina in proportie de 15 la 1 miofilament de
miozina.Modul de grupare este diferit: filamentele de actina sunt ancorate de structuri
specifice numite placi de atasare sau arii dense si de corpii densi.Corpii densi sunt structuri
opace la microscopul electronic,nu au distributie specifica,precisa,se interpun pe traseul
miofilamenteleor de actina si nu sunt in raport cu filamentele groase.Ariile dense sunt aderente
pe fata interna a sarcolemei ,rare in portiunea mijlocie a celulei ancorand filamentele de actina.
Mioflamentele de miozina au contur regulat si se gasesc dispersate in celular.
Filamentele de intermediar-dispuse la periferie in jurul corpilor densi,se presupune ca au rol de
citoschelet Contractia fibrei musculare netede este lenta si prelungita ,ritmica si autonoma.
Vascularizatia este mai slab vascularizat decat cel striat ,scheletal si cardiac.Este inervat
simpatic si parasimpatic.Muschiul neted isi pastreaza toata viata capacitatea de regenerare
chiar daca aceasta este limitata prin diviziune sau se pot dezvolta in conditii deosebite din
fibroblaste.
29-11-2010

GENERALITATI DESPRE SIST VASCULAR

Vasele sanguine reprezinta un sistem tubular inchis alcatuit din artere,vene si capilare.
Structura peretelui vascular:toate vasele sunt tapetate pe fata interna de un epiteliu
unistratificat pavimentos numit endoteliu,inconjurat in functie e tipul vasului de fibrele
tesutului conjunctiv si fibre musculare.Astfel cu exceptia capilarelor,peretele vaselor este
compus din 3 tunici.Tunica interna numita intima.Tunica medie numita media si tunica externa
numita advenditia.
Vascularizatia peretelui vascular-vasele din adventitie care in unele manuale se numesc vasa
vasorum asigura nutritia adventitiei si a terimii..............externe din medie.Restul peretelui este
hranit prin difuziune dinspre lumen.
Inervatia peretelui vascular este realizata de fibre nervoase simpatice.Vasele au capacitate
adaptativa si sunt caracterizate prin plasticitate.
CAPILARELE-sunt conducte fine intre 6-30 de microni, prezente in toate organele si
tesuturile sub forma de retele.Sunt alcatuite din 2 componente.
Un prim component-peretele capilar propriuzis
Si al 2`lea tesutul conjunctiv pericapilar
Peretele propriuzis-peretele capilar este format din endoteliu situat pe o membrana
bazala,celulele endoteliale sunt alungite cu asul lung paralel cu vasul,cu nucleu ovoidal
hipercrom,proeminent in lumen.Celulele endoteliale sunt legate intre ele prin complexe
jonctionale.Plasmaleme celulelor prezinta spre lumen microvili care maresc suprafata de
contact cu sangele.
Tesutul conjunctiv pericapilar-este alcatuit din substanta fundamentala,fibre de colagen si de
reticulina,fibroblaste,macrofage si pericite.
Pericitele sunt celule tinere stelate care sunt strans unite de membrana bazala aparand situate
in grosimea ei la microscopul electronic.In prelungirile lor au miofilamente fapt ce
pledeaza(eccepisce) pentru o functie contractila.In anumimte conditii pericitele se pot
diferentia in alte tipuri de celule.
CLASIFICAREA CAPILARELOR
Se clasifica dupa caracterele lor morfologice in capilare preferentiale si capilare adevarate.
Capilarele preferentiale se gasesc in prelungirea directa a arteriolei care ii da nastere si se
continua direct cu venula.Sunt constituite din 3 segmentea:
a)metarteriola si contine celule musculare in perete izolate sau grupate in insule.
b)Segment proximal in care celulele contractile sunt mai rare .
c)segmentul distal care nu are elemente musclare si care se continua cu venula.
Au lumen regulat relativ larg ,nu au sfinctere precapilare,au o bogata inervatie vegetativa si
asigura o circulatie permanenta intre artere si venule.
Capilarele adevarate sunt numeroase in fiecare organ,foarte anastomozate,realizand o retea
sau patul(letto) capilar al organului.Au urmatoarele caractere:fac unghi ascutit cu vasul de
origine,se ramifica si se anastomozeaza,au lumen neregluat mai larg spre partea venoasa si au
traiect sinos.La origine sunt inconjurate de sfincterul precapilar reprezentat de un manson de
celule musculare netede.

Le clasificam in urmatoarele tipuri:

a) capilare adevarate comune sau cu perete continuu
b)capilare fenestrate
c)capilare sinusoide
Capilarele comune-celulele endoteliale sunt legate intre ele prin interdigitatii si complexe
jonctionale.Membrana bazala este continua.Acest tip de capilare exista in tot tesutul
conjunctiv,in sistemul nervos central la nivelul muschilor si in majoritatea organelor.
Capilarele fenestrate au endoteliul discontinuu,membrana bazala continua si subtire si le
intalnim la nivelul glomerurului renal,glandelor endocrine si in mucoasa digestiva.
Capilarele sinusoide-perete lor este discontinuu ,este format din celule endoteliale si
macrofage in unele organe(la nivelul ficatului),membrana bazala este intrerupta si cu grosime
inegala.Sunt localizate in organele cu metabolism intens favorizand schimburile dintre sange
si tesuturi.Le intalnim la nivelul ficatului,glandelor endocrine si organelor hematoopoietice.
Retelele admirabile-in general reteaua de capilare se interpune intre arteriole si venule in
majoritatea organelor.In cazul in care se interpune intre vase de acelasi tip formeaza retele
admirabile,arteriale sau venoase.EX: in glomerulul renal avem retea admirabila intre arteriola
aferenta si eferenta fiind retea admirabila de tip arterial. In lobulul hepatic reteaua admirabila
venoasa se interpune venele perilobularesi cele centrolobulare.
Sistemul port-interpunerea unei artere sau vene intre 2 retele capilare da nastere la un sistem
port.
ARTERELE-sunt vase care transporta sangele de la inima la tesuturi si organe.Se clasifica in
artere mari,mijlocii si mici iar dupa componenta predominanta a tunicii mijlocii in artere de tip
elastic si muscular.
Arterele elastice sunt artere mari legate direct de inima.peretele arterial este format din 3
tunici:
a)intima-este formata din endoteliu,strat subendotelial si limitanta elastica inerna.Endoteliul
are aceeasi structura ca si al capilara,stratul subendotelial este alcatuit din substanta
fundamentala amorfa,fibroblaste,histiocite,fibre musculare netede,fibre de colagen si
elastice.In hiperlipemie sau in cresterea lipidelor in sange ,la acest nivel se depune colesterol si
au loc procese de fibroza.Limitanta elastica interna este formata din structuri elastice greu
vizibila la microscop fiind alcatuita din 3,4 lame elastice
b)media-este alcatuita din lame elastice cu orientare concentrica si dispozitie discontinua.Intre
lame se gaseste tesut de legatura care le solidarizeaza format din substanta
fundamentala,fibrocite,fibre musculare netede,fibre de colagen si elastice.Media arterelor de
tip elastic reprezinta aprox 80% din grosimea vasului.
c)advenditia-reprezinta 10% si este formata din celule conjunctive si fibre de colagen si
elastice.Adiacent fibrele elastice lucreaza intr`o structura numita limitanta elastica externa.La
nivelul adventiei se gasesc vasele nutritive ale arterelor si nervii.
Arterele musculare-sunt alcatuite din cele 3 tunici:a)intima -5-10%
b)media 50%
c)advenditia 40-50%

Intima este alcatuita din aceleasi structuri ca la artera elastica dar stratul subendotelial este mai
slab reprezentat.Limitanta elastica interna este foarte bine conturata ca o linie ondulata
refringenta formata din mai multe lame elastice.
Media este alcatuita din straturi concentrice de fibre musculare netede intre care exista un tesut
conjunctiv de legatura.
Adventitia contine fibre elastice si colegen.Limitanta elastica externa este greu vizibila.Se
gasesc vasele si nervii arterei.
ARTERELE Mici sau Arteriolele-sunt artere musculare de calibru mic cu diametru sub 100
microni.Au raportul dintre lumen si grosimea peretelui de 1-2 deci lumenul reprezinta numai
jumatate din grosimea peretelui arterial.
Intima este subtire reprezentata de endoteliu si limitanta elastica interna.In celulele endoteliale
sunt granule sub forma de bastonas numite granulele Weibel Palade care sunt vizibile la
microscopul electronic si care contint factorul 8 al coagularii.
Media contine intre 1-5 randuri circulare de fibre musculare netede legate prin fibre de
reticulina si elastice.Limitanta elastica externa este slab structuralizata.
Adventitia este subtire si contine fibre de reticulina colagene si rare fibre elastice si fibrocite.
In hipertensiunea arteriala peretele arteriolelor se ingroasa astfel raportul intre lumen si perete
ajunge la 1-7

VENELE
Sunt vasele care colecteaza sangele de la nivelul capilarelor si il transporta la inima.In vene
sangele circula lent cu o presiune mai scazuta cea ce a dus la modificari adaptative ale
peretilor care sunt mai subtiri si cu elemente contractile putine.Peretele venelor este alcatuit
din 3 tunici-intima 5%:media 15% si adventitia 80%
Intima este alcatuita din endoteliu,stratul subendotelial este foarte slab reprezentat iar limitanta
elastica interna este absenta.
Media este subtire formata din fibre de colagen si rare fibre musculare netede.Limitanta
elastica externa lipseste.
Adventitia este groasa si formata din tesut conjunctiv lax cu elemente vasculare si nervoase.
Dupa calibru le clasificam in mari ,mijloci si mici.
La nivelul venelor se descriu valvulele venoase care sunt pliuri ale tunicii interne alcatuite
dintr`un strat subendotelial invelit cu endoteliu iar la baza contin fibre musculare dispuse
longitudinal.Rolul lor este de a propulsa sangele venos spre inima si le intalnim in vena
situata sub nivelul cordului(cuore)
6-12-2010

ORGANELE HEMATO SI LIMFOPOIETICE

Organele hemato si limfopoietice sunt organele la nivelul carora se desfasoara hematopoieza si

limfopoieza si sunt reprezentate prin maduva hematogena ,Timus,Ganglionul Limfatic,Splina
si structurile limfoide anexate mucoaselor.
Maduva hematogena-este prezenta la gat si in toate oasele la copil.La adult numai in
diafizele oaselor lungi,coaste,stern si coxale
Din punct de vedere histologic este alcatuita din capsula,stroma si paremchim.
Capsula este reprezentata de ENDOST care este un tesut conjunctiv fibros care delimiteaza
maduva hematogena si captuseste(riveste l'osso dalla parte interna) osul in interior.
Stroma este reprezentata de tesutul conjunctiv reticular in ochiurile(maglia) carora se gasesc
macrofage,capilare sinusoide,celule adipoase si mastocite.
Celulele adipoase predomina la adult si nu exista la nou nascut.
Macrofagele au rolul de a transfera fierul captat precursorilor eritrocitari.
Paremchimul este reprezentat de celulele precursoare ale hematiilor polimorfonuclearelor si
mononuclearelor.
Se decriu 2 compartimente la nivelul maduvei:Un compartiment Mieloid format din celulele
seriei Mieloide si anume Granulocitele,Eritrocitele si Trombocitele.
Cel de al 2`lea compartiment Nemieloid sau Limfoid care cuprinde precursorii limfocitelor B
si monocitelor.
Elementele figurate ale hamatiilor sunt dispuse in apropierea capilarelor grupate in insule.
Megacariocitele sunt situate deasemene in aproprierea capilarelor pe care le strabat
fragmentandu`se in trombocite.
In preparatele colorate cu H-E se observa insule de celule bazofile,mici ,precursori ai
elementelor figurate ale sangelui
Megacariocite,celule mari cu nucelu hiper segmentat si citoplasma eozinofila
-Celule adipoase.
Maduva hematogena se extrage prin punctie medulara efectuata la nivelul sternului sau
coxalului din care se fac frotiuri si care se coloreaza MAY-Grundwal-Giemsa.
In mod normal seria granulocitara reprezinta 60% din celule-seria eritrocitara 30%-seria
limfocitara 10% -iar seria trombocitara 0,1-0,5%
Hematopoieza este influentata de factori umorali si hormonali cum sunt
Leucopoietina,Eritropoietina si Hormoni de tipul somatotropi,Hormoni glucocorticoizi si vit
B12.

ORGANELE LIMFOIDE
Sunt formate din tesut limfoid.
Le impartim in 2 grupe mari si anume organe limfoide centrale din grupa carora face parte
timusul si echivalentele bursei lu Fabricius si organe limfoide periferice reprezentate de
Splina,Ganglion limfatic si Tesutul limfoid anexat mucoaselor.

Timusul-este bine dezvoltat la nou nascut si treptat involueaza la varsta adulta fara a disparea
complect este format din 2 lobi alcatuiti la randul lor din lobuli.
Este acoperit de capsula,structura conjunctivo-vasculara din care se desprind septe care impart
lobi in lobuli.
Lobuli au forma poliedrica si sunt incomplet delimitati.
Fiecare lobul este format dintr`o zona periferica intunecata numita corticala si o zona centrala
mai colorata numita medulara.
Ambele zone sunt alcatuite din stroma si paremchim, reprezentat de limfocite sau timocite.
In medulara limfocitele sunt mai rare iar in corticala sunt mai dense.
Corticala-stroma corticalei este reticulo epiteliala alcatuita din celule stelate de origine
epiteliala care realizeaza o retea.
Aceasta retea celulara formeaza un strat continuu in jurul capilalelor proteand celulele
paremchimului de antigenii circulanti si participand la realizarea barierei timus-sange
Paremchimul zonei corticale este format din limfocite care se diferentiaza in timus,limfocitele
T.
Sunt dispuse mai dens decat in medulara si sunt mari in regiunea externa a corticalei,medie in
zona mijlocie si mici in profunzime.
Macrofagele sunt putine in corticala si se dispun perivascular avand rol de a fagocita
limfocitele moarte.Cele din corticala au rol in fagocitoza iar cele din medulara au rol de
prezentare antigenelor pentru limfocitele T mature
In zona medulara stroma este bine raprezentat de numeroase celule epiteliale care realizeaza o
retea cu ochiuri(maglie) mai mici decat in corticala.
La nivelul medularei se gasesc formatiuni caracteristice numite corpusculi HASSAL ,structuri
sferice alcatuite din celule reticulo epiteliale ale stromei aplatizate cu nuclei picnotici si
dispuse concentric.
Numarul lor creste in perioada de involutie.
Paremchimul zonei medulare este altcatuit din limfocite,mai putine decat in corticala si mai
mici.Macrofagele sunt rare,precursorii limfocitelor T formati in maduva ajung prin sange in
timus,in zona corticala periferica.
Fara nici un antigen pe suprafata.Treptat(gradualmente) pe suprafata celulara apar molecule de
diferentiere castigand marcari CD.
Limfocite migreaza apoi spre corticala profunda si medulara unde se diferentiaza si castiga
CD4 si CD8.
Peretele capilarelor din structura timusului participa la realizarea barierei timus sange prin care
este oprit contactul dintre antigenul venit pe cale sangvina si limfocitele din corticala.
Timusul are si functie endocrina prin existenta unor hormoni timici Timozina si Timina
secretati de celulele reticuloepiteliale si care au rol in diferentierea limfocitelor T in
timus(echivalent bursa de fabricius).
La om si la mamifere bursa lui fabricius este reprezentat de compartimentul Nemieloid al
maduvei si de o parte a tesutului limfoid anexat mucoasei digestive si respiratorii.

ORGANELE LIMFOIDE PERIFERICE

Ganglionul Limfatic-este o structura ovalara sau reniforma cu dimensiuni de cativa milimetri

pana la un centimetru.Sunt situati pe traseul vaselor limfatice si prezinta o magine convexa
prin care patrund in paremchim,vasele limfatice aferente si o margine concava care contine
hilul prin care intra o artera,nervi si ies venele si vasele limfatice eferente.
Capsula inveleste organul si este alcatuita din tesut conjunctivo vascular.De pe fata interna se
desprind septe conjunctivo vasculare care impart paremchimul in loji(logge) inegale slab
delimitate.
Sub capsula exista tesut limfoid si capilare limfatice numite sinus subcapsular sau marginal cu
pereti discontinui delimitati de celule epiteliale si macrofage.
Sinusul marginal este primul baraj pentru limfa care intra prin vasele aferente is se continua cu
sinusul cortical,subcortical si medular,continuate cu vasele eferente care parasesc limfo
ganglionul prin HILE.
Se gaseste in tesut conjunctiv reticular in ochiurile carora se gasesc celulele paremchimului si
sinusuri limfatice
Parmemchimul este format din tesut limfoid dens strabatut de capilare limfatice sinusoide.
Paremchimul este organizat in 3 zone:1)Corticala superficiala-2)corticala profunda sau
paracorticala -3)zona medulara.
1)corticala superficiala-este formata din foliculi limfatici care pot fi de tip primar sau areactivi
sau de tip secundar sau reactivi.
Sunt formati din limfocite B si sunt dispuse dens si uniform nestimulate antigenic.Foliculii
secundari apar dupa contactul cu antigenul si prezinta o zona centrala numita centru clar sau
germinativ si o zona periferica intunecata formata din limfotice mici care formeaza o zona
ingrosata spre sinusul marginal.
Centrul germinativ formeaza 2 poli,polul Clar spre suprafata organului si polul Intunecat spre
paracorticala.Polul Intunecat este format din limfoblaste,limfocite mici si plasmocite.
Iar polul Clar este format din limfocite B stimulate antigenic.
2)Paracorticala are limite imprecise si aspect de tesut limfoid difuz.Este formata din limfocite
B ,macrofage si celule dendritice cu aspect stelat si numeroase prelungiri citoplasmatice.Are
vase de tip special si anumie venule postcapilare delimitate de celule endoteliale care au
receptori pentru limfocitele T si sunt dispuse discontinuu pe membrana bazala astfel din sange
limfocitele T trec prin peretii capilarelor venoase in tesutul limfoid iar de aici trec in
limfaticele eferente si in sange realizand recircularea limfocitelor T.
3)In medulara tesutul limfoid este dispus sub forma de cordoane de limfocite ,sunt dispuse
sub forma de stroma si paremchim si este reprezentat de limfocite de tip B,plasmocite si
macrofage fara celule dendritice.
Limfocitele B in structura ganglionului prezinta diferite grade de maturare.In centri Clari
limfocite tinere,in coroana limfocitara limfocite cu grad intermediar de diferentiere iar in
cordoanele medulare limfocite mature.
Limfocitele T prin stimulare antigenica elaboreaza factori citotoxici is Limfokine si se
formeaza limfocitele T cu memorie.
Are rol in filtrarea limfei prin macrofagele din sinusurile limfatice care fagociteaza virusuribacterii-substante straine.
Imunitate prin imunocitele B in imunitatea umorala si prin limfocitele T in imunitatea celulara.

STRUCTURA SPLINEI
-cel mai mare organ limfatic situat pe traiectul circulatiei sangvine.Are o fata convexa si una
concava cu hil ,structura splinei este dependenTa de vascularizatie si este alcatuita din
Capsula,Stroma si Paremchim.
Capsula este alba sidefie(madreperla) alcautita din tesut conjunctiv si fibre musculare
netede .Din capsula se desprind septe sau travee conjunctivo vasculare care impart incomplect
paremchimul in loj piramidale cu varful la hil si baza la periferie.
Stroma este formata din tesut conjunctiv reticular care are atasat macrofagele.
Paremchimul este format macroscopic din 2 zone:Pulpa Alba si Pulpa Rosie
Pulpa Alba reprezinta un tesut limfatic dens localizat periarterial sub forma de mansoane
numite TECI periarteriale alcatuite din limfocite T si din foliculi splenici alcatuiti din limfocite
B
Pulpa Rosie este reprezentat de tesut limfatic lax ,de filtrare a sangelui structuralizata in jurul
sinusurilor venoase sub forma de cordoane BILROTH.
La nivelul hilului splenic patrunde artera splenica care da ramuri pentru septele conjunctive
numite artere traveculare .Din acestea se desprind ramuri arteriale fara adventitie numite artere
goale care dupa un scurt traiect sunt inconjurate de tesut limfoid dens alcatuind Tecile
periarteriale iar vasele se numesc arteriole centrale .
Tecile dupa un traiect scurt se ingroasa luand aspect nodular si formand foliculii limfatici
splenici cu structura de foliculi activati iar artera centrala este excentrica.
In foliculi artera emite ramuri colaterale numite arteriole foliculare care se varsa intr`o retea
perifoliculara care formeaza sinusul marginal dispus intre pulpa alba si pula rosie .
Dupa ce paraseste(lascia) foliculul ,arteriola centrala intra in pulpa rosie si se divide in
arteriole Penicilate la nivelul carora dispar fibrele musculare.
Arteriolele Penicilate se continua cu o retea de capilare postarteriale care se varsa in tesutul
conjunctiv reticular constituind cordoanele BILROTH,sau din arteriolele Peniciliare se
continua cu sinusurile venoase ale pulpei rosii care au aspect neregulat si sunt delimitate de un
perete discontinu.
Termenul de Pupa alba este macroscopic-pe preparatele histologice,dupa colorare apare ca
structuuri intens bazofile cu o arteriola localizata periferic sau central .
Tecile periarteriale contint limfocite T si celule cu interdigitatii care au rol de prezentare a
antigenilor.
Foliculii limfatici contin limfocite B si celule dendritice cu rol de prezentare a antigenilor.In
jurul pulpei albe se gaseste zona marginala formata din numeroase capilare prin care
limfocitele trec din sange in tesutul limfoid.Tot aici sunt captati antigenii circulanti de catre
celulele dendritice.
Pulpa rosie-este alcatuita din structuri vasculare si cordoane interstitiale BILROTH.
Structurile vasculare sunt reprezentate de arteriolele peniciliate,capilarele postarteriale sinusuri
venoase si venele pulpare intre care predomina capilarele sinusoide.
Cordoanele BILROTH sunt situate intre sinusurile venoase si sunt alcatuite din tesut
reticular,in ochiurile caruia se gasesc limfocite din pulpa alba ,celule sanguine ,plasmocite si
macrofage.

FUNCTIILE SPLINEI
1)de filtrare a sangelui,realizata prin macrofagele stromei cu rol in fagocitoza elementelor
straine
2)Splina reprezinta un rezervor pentru sange pe care il pompeaza la nevoie.
3)Functie hemolitica,realizata prin distrugerea hematiilor imbatranite de catre macrofage.
4)Imunitara,realizata prin macrofagele din zona marginala care fagociteaza antigenii.
5)Hematopoietica ,la embrion splina produce hematii polimorfonucleare si tromboicite.
6)Metabolica,participa in metabolismul apei,calciului,potasiului si lipidelor.
TESUTUL NERVOS
-are origine ectodermica respectiv neuroectodermica,este format din celule puternic
specializate ,neuronii si din elemente auxiliare,celulele gliale impreuna formand tesutul nervos
central si tesutul nervos periferic.
Neuronul reprezinta unitatea morfofunctionala a tesutului si sistemului nervos avand 2
caractere esentiale.EXCITABILITATEA si CONDUCTIBILATEA .
Neuronul este format din corpul celular numit pericarion si din 2 tipuri de prelungiri
citoplasmatice:axoni si dendrite.
Au marimi si forme diferite iar dimensiunile variaza de la 125 micrometrii de diametru pt
celule multipolare priamidale, la 4-9 micrometrii neuronii din cerebel.
Numarul neuronilor este de aprox cuprins intr 12-14 miliarde in creierul uman.
Clasificarea neuronilor morfologica se face dupa mai multe criterii:
Un prim criteriu este dupa numarul de prelungiri si ii clasificam in UNIPOLARI cu forma
stelata si cu numeroase prelungiri ex neuronii din maduva spinarii.
BIPOLARI cu forma fuziforma care au cate o prelungire la fiecare extremitate ex:La nivelul
retinei.
Neoruni PSEUDONIPOLARI situati in ganglionii spinali cu o prelungire unica care se divide
apoi in 2-o ramura dendritica si una axonica avand forma de T
Dupa lungimea axonului ii clasificam in neuroni GOLGI 1 si GOLGI 2
Neuronii Golgi 1 au axonul lung cum sunt cei din zona de protectie a creierului iar cei de tip
Golgi 2 au axoni scurt si sunt neuroni de asociatie
.Un alt criteriu,dupa forma pericarionului neuronii pot fi ovali,fuziformi,rotunzi si piramidali.
Din punct de vedere functional neuronii in putem imparti in Neuroni motori,de asociatie si
senzitivi.
Toti neuroni senzitivi sau receptori sunt localizati in afara axului celebrospinal in ganglionii
anexati nervilor cranieni si radacinile dorsale alea nervilor spinali.
Toti ceilalti neuroni sunt situati in interiorul axului celebro spinal.
Structura pericarionului
-Corpul celular sau pericarionul este format din membrana celulara,citoplasma si nucleu.
Membrana celulara sau neurilema este trilamelara si lipoproteica .Citoplasma sau neuroplasma
este abundenta ,slab colorata,greu vizibila,nucleul de obicei unic este mare situat
central,eucrom si delimitat de o membrana nucleara bine vizibila.

Contine 1,2 nucleoli.In neuroplasma exista toate organitele comune:mitocondrii,aparat

golgi,reticul rugos,ribozomi,lizozomi cu exceptia centrului celular deoarece neuronii nu se
divid.(celule gliale se divide)
Neuronii prezinta si organite celulare si organite specifice(subst Trigoida sau corpusculii
NISSL)care in preparatele fixate cu alcool si colorate cu substante bazice apar bazofil.
In general substanta trigoida este dispusa dealungul membranei celulare si perinucleare.
Intalnim corpi Nissl la nivelul radacinii dendritelor si lipsesc la nivelul conului de emergenta
al axonului.
Electron-microscopic s-a demonstrat ca subst sau corpii Nissl corespund reticulului
endoplasmatic rugos.
Al 2`lea tip de organit specific sunt neurofibrilele-sunt fixate numai prin impreganari argentice
cand apar colorate in negru si se prezinta sub forma unor filamente care formeaza o retea
formata din fascicule groase paralele.
La microscopul electronic apar formate din subunitati numite neurofilamente care sunt de
natura proteica dar au si o componenta fosfolipidica,rolul lor este de suport pt neuroplasma si
in transportul intraneuronal.
NEUROTUBULII se evidentiaza numai la microscopul electronic ,sunt structuri cilindrice
,lungi prezente atat in citoplasma cat si in ambele tipuri de prelugiri.
Au rol in procesul de excitabilitate.
In neuroni exista si granule de pigment galbeni numit lipofuscina care creste cantitativ odata
cu varsta si pigment melanic in neuronii din substanta neagra .
Dendritele si axonii reprezinta prelungiri citoplasmatice fiind delimitate de membrana
celulara.
Dendritele sunt structuri receptoare conducand influxul nervos spre corpul celular adica
celulipet.
Sunt numeroase ,scurte si puternic ramificate.Suprafata lor este neregulata cu aspect spinos
,acesti spini reprezentand contacte sinaptice.
Axonul este o prelungiri unica,mai groasa si mai lunga.Este structura efectoare care conduce
influxul nervos spre celulele efectoare sau spre alti neuroni adica celulifug .
Suprafata axonului este neteda dealungul lui putand emite ramuri colaterale.Axonul este
invelit de axolema iar axoplasma contine organite comune si specifice inafara corpilor nissl si
granulelor de lipofuscina.
In celula nervoasa are loc o deplasare constanta de materiale dinspre pericarion spre dendrite
sau axoni dar mai ales spre axon care este lipsit de organite de sinteza.Acest proces se numeste
transport axonal anterograd .Este posibil si un transport retrograd prin care sunt returnate
unele proteine endogen.

21-12-2010

Fibra nervoasa mielinica-forma cea mai complect structuralizata a fibrelor

nervoase.Prelungirea neuronala sau neuritul este inconjurata de 3 teci care din interior spre
exterior sunt teaca de mielina ,teaca gliala schwann si teaca conjunctiva.Teaca de mielina
inconjoara neuritul si este de natura lipoproteica.Lipseste in portiunea initiala si cea terminala
a fibrelor nervoase.Teaca de mielina nu este continua fiind formata din segmente cilindrice
insirate longitudinal ,separate din loc in loc prin santuri numite strangulatiile sau nodurile
Randvier.La nivelul acestor strangulatii iau nastere ramurile colaterale ale axonului.Segmentul
cilindric dintre 2 strangulatii se numeste segmennt internodal .Teaca de mielina prezinta santul
sau incizuri de forma conica numite incizurile SCHNITH lanterman,incizuri care sunt oblice si
care se intind pana la nivelul axolemei.
La microscopul optic teaca de mielina apare omogena iar la microscopul electronic apare
formata din linii dense si clare dispuse concentric si alternativ.Liniile clare sunt formate din
lipide iar cele intunecate din proteine.Teaca de mielina este elaborata de celulele gliale
Schwann in nervii periferici si de oligodendroglie in sistemul nervos central.
Formarea tecii de mielina-initial neuritul este situat in afara celulei schwann.Ulterior
patrunde intr`un jgheab(grondaia) care se adanceste astfel incat va fi inconjurat de citoplasma
celulei schwann si de membrana celulara a acesteia.Urmeaza apoi fuziunea buzelor jgheabului
urmata de o miscare de rotatie in jurul neuritului care ramane imobil realizandu-se incolacirea
membranelor celulare .Teaca de mielina apare tarziu in dezvoltarea miogenetica si
ontogenetica iar la om incepe sa se formeze in luna 4`a a 5`a a vietii intrauterine si se termina
la aprox 2 ani.Tulburari in procesul de mineralizare pot sa apara in boli ereditare sau secundar
unor procese virale alergice sau tulburari vasculare.Pe preparatele histologice mielina se
coloreaza in negru cu acid osmic sau este optic vida in hematoxilina eozina datorita proportiei
mari de lipide din compozitia ei.
Are functie trofica,de protectie si rol important in conducerea saltatorie a influxului nervos.
Teaca gliala a lui Schwann o dubleaza pe cea mielinica pe care o si elaboreaza.Este formata
din celulele lui Schwann fiecarui segment cilindric de mielina ii corespunde o celula Schwann
iar la nivelul strangulatiilor Ranvier aceste celule intra in raport de contact intre ele fiind
solidarizate prin interdigitatii.Nucleii celulelor Schwann sun alungiti,dispusi paraleli cu
axonul.
Teaca conjunctiva o inveleste pe cea gliala reprezentand singura structura continua .Este
formata din substanta fundamentala redusa ,rare celule ,Fibre de colagen ,elastice si de
reticulina.Are rol protector ,nutritiv si participa la reglarea proceselor de permeabilitate.
Expansiunile nervoase periferice senzitive sunt de origine dendritica ,ele pot fi libere sub
forma de retele sau de butoni.Pot fi inconjurate de capsule conjunctive constituind asa numitii
corpusculi senzitivi.
Terminatiile nervoase periferice motorii sunt de origine axonica si participa la formarea
sinapselor.
Sinapsele-Sunt structuri puternic specializate prin care se realizeaza raportul de continuitate
intre diferiti neuroni sau intre acestia si celulele efectoare.Exista 3 tipuri de sinapse.Sinapse
axo-somatica adica inter axon si pericarion.Axo-dendritica si Neuromusculara.

Sinapsele sunt alcatuite din 2 membrane sinaptice separate printr`un spatiu sinaptic.Exista o
membrana presinaptica de origine axonala sau gutonul presinaptic caracterizata prin prezenta
veziculelor sinaptice in care se gasesc mediatorii chimici.
Membrana postsinaptica reprezentata prin dendrita sau pericarion este lipsita de vezicule
sinaptice
CELULELE GLIALE(NEVROGLIA)
Reprezinta totalitatea celulelor auxiliare cu exceptia microgliei toate celulele sunt de origine
neuroectodermica.Au rol de sustinere si protectie ,rol in elaborarea ,rol in proces de aparare a
tesutului nervos si au o mare capacitate ploriferativa ele fiind singurele elemente ale tesutului
nervos care dau tumori.
Exita 2 tipuri de nevroglie-un tip de origine neuroectodermica care reprezinta macroglia iar al
2-lea tip care face parte din sistemul macrofagic si reprezinta microglia .Numarul celulelor
gliale este foarte mare aprox cate 6 celule gliale pt fiecare neuron.Se evidentiaza numai prin
impregnare argentica ,ele avand forma caracteristica stelata .Se diferentiaza fata de neuroni
prin lipsa corpilor Nissl si lipsa neurofibrilelor si neurotubuli.
Macroglia este de 2 tipuri: a)centrala si b)periferica.
Macroglia periferica este reprezentata in principal prin celulele care alcatuiesc celule satelite
din structura ganglionilor spinali ,cranieni si simpatici.
Macroglia centrala este reprezentat prin astrocitul protoplasmatic caracterizat prin prelungiri
scurte ,groase si puternic ramificate.Este predominant situat in substanta cenusie si realizeaza
legatura intre capilare si neuron.
Astrocitul fibros are prelungiri lungi,drepte si putin ramificate.Este localizat predominant in
substanta alba si face legatura intre capilar si fibrele mielinice.
Olidendroglia,este celulaa mica cu rare prelungiri si putin ramificate.Dealungul prelungirilor
se gasesc mici nodozitati caracteristice .Este situata atat in substanta alba cat si in substanta
cenusie cu dispozitie perineuronala si perivasculara .
Glia ependimara,care este adaptata pentru functia de captusire cat si pentru secretie si
rebsortie.Tapeteaza cavitatile ventriculare ,canalul medular si plexurile coroide.Participa la
elaborarea si resorbtia lichidului cefalorahidian.Au capacitate mare de proliferare putand da
nastere la tumori mai ales la copii numite ependimoame.
Astrocitele formeaza o bariera biologica care separa substanta nervoasa in 2
compartimente.Un compartiment gliocapilar si altul glioneuronal,substantele nutritive inclusiv
oxigenul pentru a ajunge la neuron trebuie sa strabata bariera formata din corpul si prelungirile
astrocitelor.
Microglia-este reprezentata printr`un singur tip de celula facand parte din sistemul reticulo
histiocitar formandu-se din monocit.Microgliile ,celule mici de forme variate cu citoplasma
redusa si nucleu hipercrom.Au prelungiri numeroase,subtiri puternic ramificate cu suprafata
neregulata datorata unor microexcrescente de forma onr spini.Microglia este dispusa in ambele
substante dar predomina in substanta cenusie gasindu`se perineuronal ,perivascular cat si
printre fibrele mielinice.Microglia este capabila de migrare si fagocitoza avand un rol
important in procesele de curatare a resturilor celulare si a picaturilor lipidice.
Are capacitate mare de proliferare in procesele imfalmatorii si necro

SISTEMUL NERVOS PERIFERIC-este format din ganglioni nervosi si nervi periferici

Nervii periferici sunt formati din fibre nervoase mielinice si amielinice dispuse longitudinal si
paralel solidarizate prin tesut conjunctiv.La suprafata nervul este delimitat de tesut conjunctiv
numit epinerv cu vase si nervi din care se desprind travee conjunctive care impart nervul in
fascicule numit perinerv.Din perinerv se desprind travee fine care inconjoara fiecare fibra
nervoasa constituind endonervul.
Ganglionii nervosi-au plan comun de organizare fiind delimitati de o capsula conjunctiva si
formati dintr`o zona periferica in care predomina neuronii si o zona centrala cu fibre nervoase
mai ales mielinice.Neuronii sunt pseudonipolari inconjurati de celule gliale periferice numite
celule satelite .Predomina neuronii pseudonipolari iar in ganglionii simpatici se gasesc atat
neuroni multipolari cat si bipolari.
SISTEMUL NERVOS CENTRAL
Maduva spinarii-este situata in canalul rahidian si este alcatuita din substanta cenusie situata
central si substanta alba situata la exterior.Subst cenusie in sectiune transversala are forma
literei H prezentand astfel 2 coarne anterioare si 2 coarne posterioare.Subst alba formeaza o
structura tubulara impartita in cordoane anterioare ,laterale si posterioare
Din punct de vedere histologic subst cenusie este alcatuita din 1)pericarion si prelungirile lor
amielinice 2)toate tipurile de nevroglie protoplasmatice3)o bogata retea capilara.
Coarnele anterioare sunt formate din neuroni motori si de asociatie multipolari,mici si mari.
Neuronii motori sunt de 2 tipuri alfa pentru fibrele musculare striate si gama pentru fibrele
musculare din fusul neuromuscular.
Coarnele posterioare sunt alcatuite din neuroni senzitivi mici iar coarnele laterale din neuroni
vegetativ bipolari sau multipolari .Subst alba este formata din fibre nervoase mielinice si rare
fibre amielinice.
Cerebelul-este format din vermis si 2 emisfere cerebeloase.Substanta alba este situata central
si contine in profunzime nucleii proprii iar la suprafata este acoperita de substanta cenusie a
scoartei cerebeloase.Substanta alba este situata sub forma unor axe divergente tapetate de
substanta cenusie realizand un aspect arborescent caracteristic.
Nucleii cerebelosi sunt alcatuiti din substanta cenusie reprezentata prin neuroni mari si
mici.Scoarta cerebeloasa are o grosime de aproximativ 1 mm si este formata din 3 straturi .
Primul strat este la exterior si este molecular,situat submeningeal,este slab celular si slab
colorat.Este predominant fibrilar si cu multe nevroglii de tipul macroglie.
Al 2`lea strat sau al celulelor purkinje este format dintr`un rand de celule purkinje cu forma
de para cu baza situata spre stratul profund si nucleul mare cu nucleoli.Au dendrite bogat
ramificate care patrund in stratul molecular iar axonii se termina la nivelul nucleilor proprii ai
cerebelului .
Al 3`lea strat sau granular(profund)este format din neuroni de asociatie golgi 1(axon lung) si
golgi 2 (scurt)si din neuroni granulari, mici ,multipolari.

Celulele purkinje sunt elementele fundamentale ale scoartei cerebeloase avand rol
coordonator.Substanta alba este formata de fibre mielinice de asociatie comisurale si de
proiectie.

Emisferele si scoarta cerebrala-emisferele cerebrale susnt formate dintr`o masa de substanta

alba tapetata la suprafata de un strat de substanta cenusie numita scoarta cerebrala.In
profunzime se gasesc nucleii bazali alcatuiti din substanta cenusie .
Nucleii bazali sunt alcatuiti din neuroni mari si mici si prelungirile lor amielinice precum si
celulele gliale.Scoarta cerebrala este formata din neuroni motori si neuroni de asociatie sau de
receptie .
Neuronii motori sunt situati in straturile profunde iar cei de asociatie sunt situati superficial
Neuronii motori sunt celule piramidale ,fusiforme multipolare.
Neuroni piramidali sunt caracteristici pentru scoarta avand aspect triunghiular pe preparatele
microscopice.
Dupa dimensiuni sunt mici,mijlocii si mari sau celule gigante ale lui BETZ Neuronii de
asociatie sut de 3 tipuri. Doua tipuri c u axoni ascendenti si un tip cu axoni orizontali numiti
neuroni cajal care parasesc stratul in care sunt situati.
Neuronii cu axoni ascendent sunt reprezentati prin celulele granulare sau neuronii golgi 2 si
prin celulele martinoti care sunt celule piramidale mici.
SCOARTA cerebrala este alcatuita din 6 straturi suprapuse formate din 5 tipuri de neuroni:
Primul strat-stratul molecular este format predominant din structuri fibrilare si din neuroni
stelati Cajal.
Al 2lea strat granular extern.,este alcatuit din celule granulare si piramidale mici.
Al 3`lea strat sau piramidal extern este alcatuit din celule piramidale mici si medii.
Al 4`lea strat sau granular intern are imporntanta deosebita reprezentand statia majora de
receptie elementele esentiale din structura lui fiind celulele martinoti.
Al 5`lea sau piramidal intern este alcatuit din celule piramidale mari sau neuronii lui BETZ
,neuroni ovalari si celule martinoti
Al 6`lea sau polimorf este alcatuit din celule cu forme variate
In structura scoartei intra si fibre nervoase mielinice si amielinice aferente si
eferente.Substanta alba este formata din fibre mielinice de proiectie ,asociatie si
comisurale.Celulele nevroglice sunt reprezentate de macroglia centrala