NEVROZA:

Simptomatologie:
se instaleaza lent îndeosebi la persoanele supuse unor solicitari nervoase continue sae
excesive. Simptomele ei sent: astenia, cefaleea, insomnia, anxietatea, iritabilitatea etc.
Se recomanda evitarea stresurilor, plimbari zilnice în locuri lipsite de zgomot si
nepoluate, pe jos sae cu bicicleta, exercitii fizice. Se impune o alimentatie bogata în
vitamine, multe fructe. Ceaiuri: infuzie busuioc, o lingurita (5 gr) la o ceasca de apa
fierbinte. Se lasa 10 minute, se strecoara si se bea încet. Musetel 20 gr la 1 litre de
apa fierbinte, se beau 2 cani pe zi. Decoct de salata 500 gr frunze la 1 litre de apa. Se
iau 2 cani pe zi. Împreunarea mâinilor cu degetele
încrucisate si strângerea for cât mai puternic, apoi miscarea for câteva minute..
Punerea degetelor de la mâini cap la cap si executarea de presiuni, unul împotriva
altuia. Strângerea maxilarelor câteva secunde d mai multe ori, cu pauze mici.
Strângerea unui piepten în mâna, trout cu dintii în palma.

Definitie: nevroza astenica este o afectiune psihogena exprimata clinic printr-

un complex de tulburari psihice si somatice grupate in mod dominant in jurul
sindromului caracteristic astenic.

Generalitati
Nevroza constituie in prezent cea mai frecventa afectiune psihic
Tulburarile psihice care apar in nevroza sunt mai putin profunde decat cele din
psihoza,au fost denumite boli psihice minore.
Caracteristic pentru nevroza este in rimul rand faptul ca procesele de
cunoastere si in general caracterul si personalitatea bolnavului nu sunt alterate,in al
doilea rand faptul canevroticul isi da seama de caracterul anormal al
comportamentului sau si lupta pentru a reveni in starea psihica normala.
Nevroza astenica este o afectiune functionala, reversibila ale carei
simptome principale sunt: astenia, cefaleea si insomnia.
Nevrozele apar dupa o perioada de suprasolicitare a celulelor scoartei
cerebrale, ca o forma de reactie patologica, de cele mai multe ori reversibila.
S-a mai observat ca factorii sociali sunt cei care declanseaza
nevrozele.Mai mult chiar, pe baza raporturilor dintre sistemele de semnalizare,s-au
delimitat trei noi tipuri de activitate nervoasa superioara si anume: cerebrala (gandire)
,artistica si mijlocie.
La primul tip domina nevrozele obsesivo-fobice, la cel de-al doilea
nevrozele isterice, iar in cel de-al treilea caz,nevroza imbraca aspectul unei
neurastenii.
De asemeni s-a mai constatat ca dintre tipurile de activitate nervoasa
superioara, nevrozele apar mai usor in cazul tipului slab si neechilibrat.In conditii
grele, insa, ele isi pot face aparitia si la oameni cu un tip de activitate nervoasa
superioara puternica si echilibrata.
 Boala apare cel mai frecvent intre 25 si 45 ani, dupa 50 ani fiind mai rar
semnalata. In ce a ce priveste sexul, se intalneste mai mult la barbati, ea este mai
raspandita la oras decat la sat.De asemenea, neurastenia apare mai des la persoane cu
un grad de cultura mai ridicat,in special ea este foarte raspandita printre intelectuali.

Clasificare:
In functie de simptomele psihice dominante, nevrozele se impart in:
-neurastenie sau nevroza astenica;
-nevroza obsesivo-fobica;
-nevroza isterica;
-nevroza mixta (caracterizata printr-o implicare evidenta a unor tulburari
motorii functionale, in special cu fenomenele neurastenice siobsesivo-fobice).In
aceasta categorie cuprindem toate tipurile de nevroze asa-zise "motorii" cat si multe
dintre nevrozele intalnite la copii.

ETIOPATOGENIE

Etiopatogenia neurasteniei nu trebuie privita prin prisma

monocauzalismului, in acest sens se consideră ca - afectiunea nu poate fi determinată
doar de acţiunea unui singur factor cum ar fi suprasolicitarea sistemului nervos sau
un conflict psihic oarecare.
Se mentioneaza că în nevroza astenică în linii mari nu poate fi vorba de
predominanţa unui tip de sistem nervos.
In ceea ce priveşte importanţa factorilor ereditari predispozanţi pe
baza investigaţiilor făcute s-a constatat că în majoritatea neurastenicilor nu s-au
găsit antecedente heredo-colaterale, nimic care să poată permite presupunerea
unei predispoziţii. Cazurile în care s-au găsit la ascendenţi şi la rude colaterale boli
neuropsihice arată că în neurastenie nu poate fi vorba decât într-un număr destul de
limitat de factori ereditari predispozanţi şi că în general nu se poate vorbi de
nevroza astenică ereditară în care să se acorde factorilor moşteniţi rolul dominant în
complexul factorilor dominanţi.
Factori favorizanti:
- implică supraîncărcarea funcţională de lungă durată a sistemului
nervos prin:
- program de viaţă dezechilibrat;
- nerespectarea timpului de odihnă;
- muncă intensă;
- efectuarea unei activităţi profesionale care încubă responsabilitate
deosebită, activitate pe care bolnavul nu are pregătirea corespunzatoare sau de care
nu se simte atras.
- lipsa de activitate, plictiseala, monotonia vieţii, singurătatea au drept
consecinţă apariţia aşa-numitei «nevroza de subîncărcare» întâlnită în special la
femeile casnice;
 - boli somatice astenizante: gripa (în special forma cu complicaţii),
hepatita virală, anemiile, spasmofiliile, etc.
Factori determinanti:
- traume psihice intense şi de scurtă durată (moartea unui membru al
familiei, trăirea unui mare pericol: accidente de circulaţie, tentativă de omor,
tentativă de viol);
- traume psihice mai puţin intense dar care acţionează pe o perioadă
mai îndelungată de timp (neînţelegerile în familie, conflicte cu vecinii sau la
locul de muncă, boli cronice ale membrilor familiei, etc);

Factori predispozanţi:
- vârsta (nevroza astenică afectează cu predilecţie indivizii între
20-50 ani);
- tulburări de vedere, de auz, tulburări senzitive (rahialgii) Bolnavul se
plânge de: dureri precordiale, palpitaţii, tulburări de apetit, senzaţia de poplitee,
răcirea extremităţilor, tahicardie uneori cu extrasistole, tensiunea arterială
oscilantă, tulburări vasomotorii, tulburări endocrine, amenoree şi frigiditate sau la
bărbaţi impotenţă sexuală.

III. Criterii de diagnostic:

a)Examen clinic
Debutul este caracterizat prin apariţia unei stări de oboseală psihică trăită penibil şi cu
teamă de către pacient. In mod progresiv se concentrează mai greu, uită
repede si isi aminteste cu dificultate unele date.
In căutarea mobilizării eforturilor pentru a face faţă unor obligaţii curente bolnavul
oboseşte mai repede şi trăieşte senzaţia penibilă a eşecului.
Tensiunea emoţională este alimentată de psîhodrame şi de faptul depăşirii sale de
activităţi altădată obişnuite. Sensibilitatea creşte, trăieşte evenimentele obişnuite ca şi
pe cele traumatizante într-o continuă nelinişte şi frământare. Frământările dominante
din timpul zilei se prelungesc şi capătă o notă şi mai penibilă seara şi noaptea, din
care cauză senzaţia de oboseală fizică şi epuizare psihică dublate de dorinţa
bolnavului de a se odihnii, temporizează instalarea somnului.
In expresivitatea manifestărilor clinice se conturează distinct aspectele unor simptome
ca: astenia, cefaleea, insomnia.

Astenia - manifestată pregnant, scăderea iniţiativei pe de-o parte de

excitabilitatea crescută, iar pe de alta de epuizarea rapidă la efort. Excitabilitatea
crescută şi epuizarea rapidă sunt de fapt cele doua aspecte ale asteniei care reprezintă
simptomul de bază al neurastenicului, ea nu cedează la odihnă, este persistentă
(uneori bolnavul se scoală mai obosit ca la culcare, iar somnul nu este odihnitor),
mai accentuată dimineaţa sau apare după 2-3 ore de la începerea activităţii.
Excitabilitatea crescută se exprimă prin situaţii în care emoţiile se provoacă uşor iar
exteriorizarea lor se inhibă greu de unde şi manifestările de mânie care nu
corespund comportamentului anterior al bolnavului.
Creşterea sensibilităţii se manifestă şi la nivelul diverşilor analizatori, bolnavul nu
suportă zgomotul, lumina, corpurile calde sau reci, acuză parestezii, senzaţii de
aspect neplăcut în organism.
Cefaleea - se întâlneşte frecvent aproximativ în 80% din cazuri. Are intensitate,
localizare şi caractere diferite. Poate fi difuză cu senzaţia de cască sau cerc de fier
strâns în jurul capului, localizarea poate fi frontală, occipitală, temporală sau
generală întovărăşită uneori de tulburări vegetative sau vestibulare.
Insomnia - este uneori foarte persistentă, bolnavii dorm greu, somnul nu este
odihnitor deseori bolnavii au coşmaruri.
Tulburările somatice şi în special cele neurovegetative sunt frecvente şi de multe ori
ajung să domine tabloul clinic al bolii.
Neurastenicul prezintă:
- tremurături ale mâinilor şi pleoapelor;
- ameţeli cu sau fără tulburări de echilibru;
Neurastenia se întâlneşte în mai multe forme clinice:
1 Forma simplă
Se caracterizează printr-o instalare lentă a unei simptomatologii astenice care
traversează de obicei în mod evident o perioadă de surmenaj. In perioada de
stare la toţi pacienţii s-au observat tulburări emoţionale: anxietate, nelinişte,
frământare, iritabilitate şi tulburări vegetative, dureri precordiale, transpiraţii
abundente, ameţeli.
2 Forma depresivă.
Caracterizează tabloul clinic al depresiei nevrotice. Depresia din nevroză nu
realizează totuşi dezinteresul şi dezgustul faţă de viaţă caracteristic depresiilor
psihotice (endogene). Nevroticul îşi plânge situaţia dar dovedeşte interes şi luptă
pentru a ieşi din impas.
Clinic forma depresivă se caracterizează prin scăderea activităţii
psihomotorii, dispoziţie tristă, deprimată, faciesul trădează suferinţă morală,
uneori nuanţe de deznăscăderea interesului faţă de ambianţă, hîperactivitate motorie
şi gestuală, dând impresia uneori a unui om posomorât, plictisit, obosit.
3 Forma anxioasă.
Anxietatea deşi prezentă ca reacţie în toate formele clinice de neurastenie,
poate predomina tabloul clinic prin dezvoltarea aspectului de nelinişte anxioasă
legată fie de situaţii traumatizante trăite, fie de propria sănătate.
Depresia psihică este de obicei însoţită de excitaţie psihomotorie asociată
cu tulburări viscero-vegetative şi senzomotorii.
4 Forma cenestopată.
Este forma clinică cea mai trenantă. Tabloul clinic este dominat de
acuzele somatice uneori cu caracter migrator, instabile, alteori fixate la diferite
aparate şi viscere. Uneori acuzele somatice sunt atât de variate şi ample încât
pacienţilor le vine mai uşor să spună ce nu-i supără decât ceea ce simt.
Cefaleea, arsurile, înţepăturile, diverse senzaţii cu caracter neplăcut,
parestezii, senzaţiile de sufocare, acuze diverse în regiunea epigastrică, anorexie,
inapetenţă psihică dau tabloului clinic o nuanţă caracteristică.
Toate aceste acuze au însă un caracter subiectiv, functional, intensitatea lor
scade prin distragerea atenţiei, iar la dezinhibiţia cu amidon sodiu şi cofeină pot
dispărea total.
Specificul muncii profrsionale (persoanele cu munca intelectuala).
b)Investigatii paraclinice.
Diagnosticul pozitiv al neurasteniei se bazeaza in principal pe evidentierea
simptomatologiei prezentate.In plus,bolnavii astenici prezinta dereglări funcţionale
cardiace,dereglări ale metabolismului glucidic modificări ale regimului hidric şi
tulburări ale metabolismului bazal.
Investigatiile paraclinic evidenţiază frecvent tahicardia.Au fost descrise la
neurastenici aritmii sinusale,extrasistole si mai frecvent labilitate tensionala.
Se evidenţiază la unele cazuri insuficienţă ovariană cu oligo-hipobradimenoree sau
amenoree. Frecvente sunt cazurile de frigiditate iar la bărbaţii neurastenici scăderea
potentei sexuale sau fenomene de impotenţă psihică.Electrocardiograma evidenţiază
la o parte de neurastenici o
bradicardie sinusală (vagotonie) la alţii dimpotrivă o tahicardie
sinusală (simpaticotonie).Electroencefalograma: cel mai frecvent se întâlnesc trasee
cu amplitudine mică (hipovoltate sau cu ritm alfa lent); uneori trasee
neregulate prin apariţia de unde teta cu reducerea ritmului alfa sau chiar ritmuri
rapide, vârfuri bifazice mici.
Diagnosticul trebuie să fie confirmat de specialistul psihiatru sau de neuropsihiatru
în cel mai scurt tip posibil pentru orientarea judicioasă a tratamentului pentru a evita
pierderea de timp prin efectuarea unor tratamente care vizează în mod eronat nu
boală psihică ci răspunsul ei somatic.
EVOLUTIE SI PROGNOSTC.
Neurastenia în general se consideră că are un caracter reversibil şi că în marea
majoritate a cazurilor remisiunile sau vindecarea cu recuperare totală a capacităţii de
muncă constituie o realitate evidentă. Totuşi un anumit procent poate avea o evoluţie
trenantă , astfel în evoluţia neurasteniei sau evidenţiat trei stadii:
Primul stadiu este dominat de astenie şi tulburări emoţionale induse de
situaţii traumatizante iar pe măsura evoluţiei simptomatologia astenică se extinde
şi predomină asupra tulburărilor emoţionale.
Stadiul al doilea cu agravarea simptomatologiei astenice şi a tulburărilor
neurovegetative apare atunci când nu se obţine o remisiune în două trei luni. In
această fază se ajunge în condiţiile în care psihotrauma persistă sau tensiunea
psihică nu este înlăturată. Evoluţia trenează şi se poate prelungii pe o durată de
ani.
 Stadiul al treilea - acest stadiu îmbracă de obicei aspectul unei
dezvoltări nevrotice susţinută de persistenţa factorilor psihotraumatizanţi şi de
personalitatea premorbidă a bolnavului. în această faza apar frecvent modificări
caracteriale: şovăială, reţinere, reacţia de apărare de aspect pasiv lipsă de iniţiativă,
care se împletesc cu fondul depresiv.
Aceste modificări caracteriale nu perturbă structura capacităţii de inserţie
socială, întrucât bolnavul recunoaşte aceste manifestări şi analizează critic şi
neliniştit trăsăturile sale noi.
Preocupările hipocondriace se manifestă sub forma aprecierilor cu totul
disproporţionate ale stării de sănătate sau a convingerii de existenţa unei boli grave
incurabile.
Prognosticul este favorabil în majoritatea cazurilor ca şi în cele cronice deoarece
neurastenicul nu-şi modifică în mod esenţial caracterul, personalitatea păstrând
capacitatea unor relaţii apropiate normalului.

TRATAMENT.

Este bine ca de la inceput bolnavul sa se prezinte la un medic internist.pentru a

exclude posibilitatea unei tuberculoze pulmonare,anemii infectii de focar,boli cronice
(insuficienta hepatica).
In general,boala poate fi evitata priuntr-un tratament profilactic,iar daca si-a facut
deja simtita prezenta,printr-un tratament medicamentos si prin unul
balneofizioterapic.
In primul rand,nu trebuie neglijata viata sufleteasca a bolnavului.Trebuie cautat
adesea ,cu tact si persevernta,in trecutul bolnavului,adesea uitate,traumele
psihice,necazurile,situatii conflictuale,carora bolnavul adeseori nu le da atentia
cuvenita.Cu atat mai bine cu cat conflictele pot fi indepartate,iar problemele sufletesti
rezolvate.In-tro prima faza ,atentia trebuie sa se indrepte asupra asigurarii unei
corectari necesare in familie sau la locul de munca.La fel de importanta este si
inlaturarea insomniei prin corectarea somnului.Se poate merge pana la schimbarea
locului de munca;se vor evita in general,cu toate muncile care necesita un plus de
incordare (munca cu publicul,cu cifre,manuirea vanilor,a gestiunii,muncile de
raspundere ).Bolnavul trebui sa se accepte temporar o munca mai usoara,care sa nu-i
produca emotii sau un surmenaj fizic ori intelectual.In ajunul bilanturilor
examenelor,bolnavul este bine sa nu fie asaltat de griji,probleme.In perioada
tratamentului ests strict interzisa munca de noapte.
La inceputul tratamentului este bine sa se inlature infectiile de focar,tulburarile
glandulare,starile dispeptice,care pot declansa sau intretine boala si impiedica
eficacitatea tratamentului.
 Se va corecta o posibila alimentatie defectuoasa sau insuficienta,precum si o
anemie sau o insuficienta hepatica.De asmeni,se vor asana infectiile de focar
dentare,amigdaliene,sinuzale,anexiale.

Tratament profilactic-lipsa
Pentru prevenirea nevrozei astenice, bolnavul trebuie sa evite factorii
declansanti, cum ar fi: stresul, suprasolicitarile, anumite alimente (brinza fermentata,
ciocolata, vinul rosu, cafeaua, grasimile etc.), variatiile de temperatura, privarea de
somn sau somnul prelungit. In acelasi timp, bolnavul poate apela la fitoterapie, cum
ar fi ceaiul de chimen, coada soricelului, pe de alta parte ar trebui influentata
personalitatea bolnavului prin psihoterapie cognitiva si de relaxare.

Tratament igieno-dietetic

A.-Regim de munca.
Regimul de munca trebuie adaptat dupa puterile bolnavului.
Este obligatorie respectarea unui regim rational de munca si a unui ritm succesiv
repaus-munca.Igiena locului de munca,ambianta placuta,au o mare influenta asupra
neuroastenicului.
Igiena personala si corporala,a imbracamintii trebuie strict respectata,fiindca
bolnavul este adesea cuprins de delasare-care,la randul ei,produce un efect negativ
asupra moralului.Este bine daca bolnavul poate practica sporturi in natura
(inot,schi,excursii montane,patinaj,canotaj) pentru capatarea unei bune conditii
fizice.Folosirea factorilor naturali de calire-aer,apa,soare-traiulin natura,in aer
liber,cura de odihna,de altitudine medie plimbarile placute si neobositoare pe
jos,toate asta fac cu putinta o vindecare mult mai rapida a nevrozei astenice.
Igiena sufleteasca,morala si intelectuala,reprezinta un mijloc sigur de vindecare a
neurasteniei.Evitarea conflictelor,emotiilor,certurilor si a tuturor incordarilor care
influenteaza in rau viata sufleteasca a bolnavului,trebuie urmarite cu abilitate,De
aceea,una din cele mai importante masuri este corectarea sau parasirea temporara a
ambiantei care a dat nastere sau care continua sa intretina o stare sufleteasca
nedorita.Este bine ca bolnavul sa nu practice jocul de carti sau de noroc,care
zdruncina emotivitatea bolnavului.
B.-Tratament dietetic.
Se va avea in vedere hranirea subtantiala a bolnavului,cu atat mai mult cu cat
acesta sufere de foarte multe ori de o lipsa a poftei de mancare.Se vor suprima pentru
o vreme alcoolul,condimentele,excesul de carne,conservele.Uneori este mai bine ca
bolnavul sa ia mai multe mese pe zi,dar mai usoare,la intervale de 5-6 ore una de
alta,mai ales in starile dispeptice.
Se vor administra vitamine (mai ales A,B.6,B.1,C).Fumatul ,daca nu poate fi
sistat,trebuie mult redus.
C.-Igiena sexuala.
Se va aplica de la caz la caz.Oricum,trebuie evitate cu grija excesele dar si
abstinenta indelungata.Impotenta sexuala trebuie neaparat remediata in mod precoce
si energic,ea putand declansa o reactie nevrotica ambilor parteneri.Lipsa de apetit
sexual,de interes,nu trebuie sa ne ingrijoreze la un nevrotic.Ea este aproape
intotdeauna prezenta la o nevroza mai avansata si este totdeauna
trecatoare.Rezolvarea poate fi gasita cel mai adesea intr-o discutie atenta si sincera
intre cei doi parteneri,urmata de corectarea unor situatii care nu sunt de loc
nerezolvabile.

Tratament medicamentos.

Prin tratament medicamentos cu tranchilizante,se acorda bolnavului un ajutor

pretios si esential in restabilirea energiei nervoase pierdute.
Tratamentul medicamentos trebuie intotdeauna individualizat.In
general,tratamentul prin medicamente se indreapta spre trei tinte principale:sa
calmeze,sa stimuleze organismul si sa refaca somnul.
Pentru calmare se folosesc calmante usoare (tranchilizante minore)
ca:ciclobarbital,bromoval,luminal (in doze mici),carbaxin.Pentru corectarea somnului
si inlaturarea insomniei se folosesc in primul rand
barbituricele:Ciclobarbital,Dormital,Luminal (asociat cu scopolamina-
Scoponal).Efectul cel mai bun se obtine prin asocierea acestor barbiturice cu
tranchilizante majore,cu medicamente deconectante (Clorderlazin,Nozinan).Se mai
poate asocia cu Fenergan (Romergan,Alergan).S-amai folosit cu succes tratamentul
cu novocaina injectata intravenos lent dintr-o solutie de 1%,mai ales la bolnavii cu
cenestopatii.Se mai pot asocia cu calmantele,analgezice de tipul
piramidonului,algocalminului.
Se mai folosesc injectii intravenoase de bromura de calciu; preparate cu
fosfor,arsenic si fier,extracte de ficat,complex B.
La bolnavii cu un deficit ponderal si cu inapetenta,s-a aplicat cu o cura de
hidrazida,care a imbunatatit starea psihica si a readus pofta de mancare.
Se mai recomanda calciu glicerofosfat,hexafosfat,insulina in doze mici (5-
10u),vitaminele B.1,C,hemedonina,extracte de corticosuprarenala
(Cortigen,Cortizon),acid glutamic sau glutaminol.In starile de insomnie si excitatie
motorie,se utilizeaza sedonalul,pasifloralul.somnoterapia medicamentoasa (amital
sodic) sau electrosomnul.

Tratament ortopedic-chirurgical
In recuperarea bolnavilor cu nevroza astenica nu se prescrie acest