Sunteți pe pagina 1din 5

PERSONALITATEA BORDERLINE

Personalitatea borderline prezinta o simptomatologie polimorfa , marcata de fluctuatii mari ale


dispozitiei generale si un polimorfism al manifestarilor comportamentale.
Definitie : DSM 4 si 5 , defineste personalitatea borderline ca pe un model general de
instabilitate al relatiilor interpersonale, al imaginii de sine si al afectelor cu o impulsivitate
marcata care se contureaza la debutul varstei adulte si se manifesta in contexte diferite.
Criteriile care incadreaza acest tablou clinic sunt urmatoarele :
Tulburari ale afectelor: se manifesta prin episoade de furie, ura , necontrolate si exprimate in
situatii nepotrivite. Aceste episoade se manifesta in momentele in care subiectul se simte
abandonat sau neglijat de catre cei apropiati din anturajul sau. Se remarca o sensibilitate
deosebita fata de schimbari minore care apar in mediul de viata al subiectului dar la care acesta
reactioneaza prin anxietate sau episoade depresive.
Sentimentul de vid , de plictiseala determina pe acestia sa fie intr-o cautare continua de stimuli
existentiali unii dintre ei fiind nocivi (droguri, alcool, prostitutie, joc patologic etc.). Nevoie de
« a face »  se realizeaza in mod mecanic si afecteaza relatia empatica cu celalalt.
Tulburari cognitive : se grupeaza in doua tipuri de manifestari, pe de-o parte se regaseste
instabilitatea persistenta a imaginii de sine care este afectata mai ales in situatii care
influenteaza ierarhia de valori si pe de alta parte pot aparea simptome disociative asociate
unor idei persecutorii in situatii de stres intens dar acestea au un caracter tranzitoriu.
Tulburari ale realatiilor interpersonale : marcate prin instabilitate conduc adesea la aspectul
haotic al relationarii chiar cu persoanele apropiate, la devalorizarea acestora pe criterii incerte
si de moment, marcate mai ales de teama de separare. Aceasta teama poate conduce in unele
momente la acte autoagresive, la santaj si chiar heteroagresive.
Impulsivitatea : se manifesta printr-o serie de comportamente cu risc care pun in pericol
propria viata sau pe a celorlalti : consum de droguri , bulimie /anorexie, conducere periculoasa
a automobilului, relatii sexuale riscante. Trecerea la act de tip suicidar sau agresiunea altor
persoane , frecventa acestor acte pare lipsita de semnificatie.
Angoasa este elementul central in cadrul acestui tip de personalitate . Aceasta se poate
manifesta printr-o serie de manifestari somatice care atrage atentia anturajului, materializand
teama subiectului de a fi abandonat , de apierde sprijinul celor de care este dependent. « Este o
teama profunda de a pierde sensul vietii, expresie a unei coerente interioare « (Widlocher 2).
PSIHOPATOLOGIE SI ETIOPATOGENIE
2
Din perspectiva psihanalitica, personalitatea boderline este construita in jurul angoasei de
pierdere a iubirii obiectului (persoana semnificativa din viata subiectului) sustinuta de o
constanta « depresiva (Bergeret 3). In functionarea psihica a personalitatii borderline se
juxtapun atat elemente de ordin nevrotic cat si elemente de ordin psihotic, in proportii diferite
de la un subiect la altul. Astfel subiectul manifesta o serie de comportamente hiperadaptative la
realitatea externa care au rolul de a se opune unei functionari interne care deformeaza
realitatea asociate unor fantasme destructive.
Perry si Cooper (4) mentioneaza existenta unui conflict de tipul separare-abandon in cadrul
personalitatii border-line, in special in cazul categoriilor bipolar de tip II si personalitatii anti
sociale.
Teoria atasamentului, experiente traumatice in copilarie.
O serie de autori in urma experientelor clinice avute cu astfel de subiecti au concluzionat ca
experientele traumatice timpurii din copilarie ( important : cele de abuz sexual) au un rol
important in structurarea personalitatii de tip borderline (Paris 5), Fonagy (6). De aceea unii
dintre ei au legat teoria atasamentului de constructia acestei personalitati : se regasesc frecvent
in istoria acestor subiecti figuri de atasament care au manifestat comportamente contradictorii
marcate de ostilitate, abuz, neglijare exprimand neputinta la solicitarile copilului pe un fond
depresiv. O serie de studii au legat aceasta cautare de ajutor, de sprijin , de stilul de atasament
ambivalent/ingrrijorat, utilizand in cadrul studiilor lor Adult Attachement Interveiw. (Agrawal,
7)
Perspectiva cognitiva, explica personalitatea borderline dupa modelul biosocial al lui Linehan.
Acesta propune un punct de vedere neurodevelopmental care implica legatura dintre o
vulnerabilitate biologica (impulsivitate, sensibilitate accentuata) si factori de mediu. Astfel
subiectul nu poate sa realizeze o reglare adaptata a raspunsurilor emotionale la unele
evenimente externe, semnificative emotional : rezultatul fiind declansarea unor scheme
cognitive si comportamente disfunctionale in cadrul acestor imprejurari. Acest model
presupune existenta unui context developmental invalidant in care exprimarea emotionala a
copilului nu este tolerata si deci el nu va sti cum sa-si exprime aceste trairi interne.
Sunt studiate si schemele cognitive si modul lor de organizare care coresounde modelului
dihotomic , in care subiectul boderline se percepe pe sine ca fiind vulnerabil, neputincios iar pe
cei din jurul sau ii percepe ca fiind rauvoitori, periculosi (Beck, Freeman, 8).
Obiective terapeutice : primul pas il reprezinta ierarhizarea obiectivelor terapeutice (tulburare
clinica, personalitate, functionalitate). Gestionarea demersului terapeutic poate parcurge mai
multe etape, de la rezolvarea unei crize, la gestionarea unor comportamente periculoase spre o
terapie de lunga durata privind personalitatea. Pentru fiecare etapa alianta terapeutica este
importanta pentru cresterea motivatiei spre schombare care va precede contractul de ingrijire.
EVALUARE SI INGRIJIRE
3
Tratamentul si ingrijirea vor trebui sa tina cont de o serie de evaluari (medicale, psihologice,
teste proiective) care pun in evidenta nivelul de risc comportamental, starea mintala, nivelul de
functionare psihosociala , obiectivele si motivatia pacientului, mediul social ca si alte probleme
de mediu. Se prefera tratamentul ambulator dar in situatii severe in care se suprapun depresii,
consum de droguri , tentative de suicid se poate alege spitalizarea.
In ambulatoriu se indica tratamentul psihoterapeutic la nivel individual cu echipa formata
deobicei din doi clinicieni (medic psihiatru si psihoterapeut/psiholog.
Tratamente biologice : suprapunerea unor aspecte de decompensare necesita in unele situatii
medicalizarea problemelor indicand psihotrope sau antidepresive in functie de simptomele pe
care le are pacientul . Medicul psihiatru va lua decizii in acest sens si va colabora cu restul
echipei medicale.
PSIHOTERAPIE
Dintre psihoterapiile validate prin studiile oferite in lucrul cu acesti pacienti cele mai cunoscute
sunt cateva care prnesc de la conceptia privind structura si modul de functionare al acestui tip
de personalitate.
Terapia dezvoltata de Linehan incepand cu anul 1991 (9) este validata prin cinci studii
rondomizate si este reprezentata de Dialectical Behavioral Therapy (DBT) sau Terapia
Comportamentala si Dialectica (TCD). Aceasta terapie are la baza interventia integrativa
(comportamentala, cognictiva si emotionala ) fondata pe modelul bio-psiho-social al tulburarii,
in care reglarea emotionala este considerata ca fiind problema centrala.
Schema Focused Therapy (STF) sau terapia orientata pe scheme a lui Young a facut obiectul
unui studiu publicat in 2006 de catre Giesen Bloo (10), in care postuleaza faptul ca subiectul
prelucreaza informatia venita din mediu dupa scheme cognitive inserate in memorie pe termen
lung si care au fost invatate in urma unor experiente anterioare timpurii. Subiectul raporteaza
aceste scheme cognitive la experiente noi in mod neadecvat si de aici rezulta suferinta
emotionala.
Acest principiu al achemelor cognitive se regaseste in doua studii de terapie Cognitiv-
comportamentala (CBT) a lui Davidson in 2006 (11) si al lui Cottraux in 2009 .
Terapia comportamentala si dialectica poseda cel mai inalt grad de eficienta cu deosebire in
manifestarile comportamentale autoagresive.
Terapia cognitiva si formarea sistemica in cadrul interventiilor terapeutice ofera intelegerea
legaturii dintre predictia emotionala si modul de rezolvare al problemei.
Desigur exista indicatii care tin cont de simptomele subiectului si de posibilitatile clinice.
4
CONCLUZIE
Patologia borderline datorita studiilor din ultimii trezeci de ani este din ce in ce mai cunoscuta
atat in sfera manifeatarilor simptomatice cat si in cea a interventiilor clinice. Este preferabil sa
se pastreze cei doi termeni, borderline si stare de limita. Primul termen desemneaza o tulburare
de identitate care implica instabilitate fundamentala emotionala cu suferinte in sfera afectiva,
impulsivitate, tulburari cognitive si dreglari comportamentale.
Cel de-al doilea termen pune accent pe diversitatea tablourilor clinice dupa predominanta
uneia sau alteia dintre manifestarile clinice. Poate fi dupa caz instablitate emotionala cu
hiperactivitate emotionala (tipul afectiv), sau impulsivitate (tipul impulsiv), fie furia (tipul
agresiv), sau angoasa legata de singuratate si abandon (tipul dependent), sau tipul vid.
Mai rar se vor intalni ideatia persecutorie cu manifestari disociative.
Tratamentul persoanelor cu aceasta tulburare de personalitate necesita un timp indelungat , o
specializare specifica a terapeutilor cu astfel de cazuri si o gestinare a relatiilor care se
dovedeaste de multe ori dificila pe fondul impulsivitatii si al instabilitatii emotionale.
CRITERII ALE PERSONALITATII BORDERLINE DUPA SM 5
301.83 (F60.3)- Instabilitate generala a relatiilor interpersonale, a imaginii-de-sine si a
afectelor cu impulsivitate marcata care apare la debutul varstei adulte si este prezenta in
contexte diferite demonstrat prin urmatoarele cinci manifestari :
1. Eforturi sustinute de a nu fi abandonat (a), abandonurile pot fi reale sau imaginare. ( nu se
includ comportamentele suicidare sau automutilarile de la criteriul 5.)
2. Modalitati de relationare intense si instabile , caracterizate prin alterananta intre pozitii
extreme de idealizare excesiva si devalorizare.
3. Perturbarea identitatii : instabilitate marcata a imaginii de sine si a notiunii de sine.
4. Impulsivitate manifestata in cel putin doua domenii care sunt periculoase pentru subiect
(cheltuieli, sexualitate, toxicomanie, crize de buluimie, conducere periculoasa de masina.) Nu
se includ conduitele suicidare si automutilarile de la criteriul 5.
5. Repetitia unor comportamente suicidare, automutilare, amenintari cu suicidul.
6. Instabilitate afectiva datorata unei remarcabile reactivitati la nivelul dispozitiei. (Disforie
episodica, iritabilitate, anxietate, cu o durata de cateva ore mai rar cateva zile.)
7. Sentimente cronice de vid.
8. Crize de furie greu de controlat si neadecvate unor situatii. (certuri repetate, dispozitie
negativa.)
5
9. In situatii de stres aparitia tranzitorie a unei ideatii persecutorii sau a unor simptome
disociative severe.

BIBLIOGRAFIE
2. Widlocher D. (1979), Les Etats Limites : discussion analogique et et reflexions
psychopathologiques . Prospect psychiatrique, p.7-11
3. Bergeret J., (1979), Abrege de psychologie pathologique, Theorie et clinique, Masson
4. Perry J.C., Cooper S.H., (1986), A preliminary report on defenses and conflicts associated with
borderline personality disorder. Psychanalitic Assoc., 863-893
5. Paris J., Zweig Frank H., Guzder H., (19930, The role of psihosocial risk factors in recovery
from borderline personality disorder, Compr. Psichyatry, 410-413
6. Fonagy P., (1995), Playing with reality, the development of of psychic reality and his mal
function in borderline personalities , J.Psychonal., 76, 39-44
7. Agrawal H., GundersonJ.,HolmesB., Lyons-Ruth, (2004), Attachement studies with borderline
patients,review. Harv.Rev. Psychiatry., 12, 94-104
8. Beck A.T., Freeman A.M.,(1990), Cognitive Therapy of personality disorders, Guilford Press
9. Linehan M.M., Armstong H.E., Suarez A., Almon D., (1991), Cognitive –behavioral treatement
of chronically parasuicidal borderline patients, Arch. Gen. Psychiatry, 48,1060-1064
10. Glesen-Bloo, J., van Dyck R., (2006), Outpatient psychotherapy for borderline personality
disorder: randomized trial of schema focused therapy vs. focused
psychotherapy,Arch.Gen.Psychiatry, 63, 649-658
11. Davidson K., Norrie G., Tyrer P., Murray H., (2006), The effectiveness of cognitive behavior
therapy for borderline personality disorder,J. Person. Disord., 20, 450-465
12. Cottraux J., Note I.D., Milliery M.,(2009), Cognitive therapy versus rogerian supportive
therapy in borderline personality disorder. Psychother. Psychosom. , 78, 307-316