Tulburari de anxietate

Anxietatea este o reactie normala la stres, insa in cazurile de tulburari de

anxietate aceasta reactie apare in mod excesiv si in fata situatiilor normale din
fiecare zi. Boala afecteaza comportamentul, gandurile, emotiile si sanatatea fizica.
fizica.

Aceasta frica patologica poate avea forme deosebit de grave, pacientul

fiind incapabil sa duca o viata normala.
normala .

Tulburarile de anxietate reprezinta mai degraba un grup de afectiuni

inrudite decat o singura boala, astfel incat manifestarile pot fi diverse, insa toti
pacientii prezinta aceeasi problema generalizata: frica sau ingrijorare
ingrijorare persistenta,
persistenta,
foarte severa
severa si coplesitoar
coplesitoare
e, in situatiile in care persoanele obisnuite nu s-ar simti
amenintate. Nu este iesit din comun ca o persoana sa sufere de mai multe tipuri
de tulburari de anxietate, sau ca afectiunea sa fie insotita de depresie, tulburari

de alimentatie sau abuz de substante. Tulburarile de anxietate mai pot fi asociate

cu afectiuni fizice, caz in care tratamentul trebuie adresat ambelor tipuri de boli.

Tulburarile de anxietate sunt cauzate de anomalii ale partilor din creier care se
ocupa de raspunsul la frica - hipocampusul si amigdala creierului. Exista dovezi
care atesta faptul ca atat factorii biologici, cat si cei de mediu, contribuie la
aparitia tulburarilor de anxietate. S-au observat unele predispozitii genetice, insa
acestea nu impun iminenta aparitiei bolii. Pe de alta parte, experientele
traumatice timpurii pot reseta sistemele corporale normale de procesare a fricii,

astfel incat organismul sa aiba o reactie exagerata la stres.

Simptomele anxietatii sunt atat psihice cat si fizice, si variaza in functie de tipul
tulburarii anxioase, insa in general afectiunea se manifesta prin ingrijorare
excesiva in privinta banilor, slujbei, familiei, sanatatii, chiar si atunci cand nu este
deloc cazul; ganduri obsesive, imposibil de controlat; asteptarea celui mai tragic
deznodamant,
deznodamant, in mod irational; stare generala de nelinste si emotii inexplicabile;
inexplicabile;
cosmaruri; imposibilitatea
imposibilitatea de relaxare; iritabilitate; insomnie; tensiune musculara;
dificultati la inghitire; dureri de cap; urinare frecventa sau diaree; respiratie rapida
sau dificultate in respiratie; palpitatii; frisoane;
Tipuri de tulburari de anxietateTulburarile de anxietate inlcud o mare varietate
insa ele pot fi clasificate in afectiuni cu simptome continue si afectiuni cu
simptome episodice.
episodice. In principiu, aceste boli sunt de trei tipuri: anxietate
generalizata, fobii si tulburari de panica, fiecare avand propriile de simptome,
caracteristici si tratamente. Simptomele de anxietate pot fi diagnosticate ca
afectiune psihica doar in momentul in care tulbura comportamentul si
functionarea normala in societate a persoanei afectate.

• Tulburare de anxietate generalizata. (GAD - Generalised anxiety disorder)

Tulburarea de anxietate generalizata se manifesta prin ingrijorari frecvente,
nerealiste si repetate si anticiparea celor mai teribile deznodaminte fara motive
intemeiate, in legatura cu evenimentele
evenimentele si activitatile ce fac parte din rutina
zilnica. Afectiunea este legata si de simptome fizice, cum ar fi insomnie, neliniste,
dureri abdominale, oboseala. Pentru a se putea stabili un diagnostic pacientul
trebuie sa fi prezentat simptomele pe o perioada de cel putin 6 luni.

Persoanele care sufera da ceasta tulburare isi fac griji in legatura cu lucrurile care
ii ingrijoreaza si pe oamenii normali, insa cei bolnavi sunt ingrijorati mai frecvent
si aceasta stare le perturba activitate
activitatea
a zilnica normala. Persoanele mai des
afectate sunt de sex feminin si aproximativ 15% din pacienti au rude cu aceeasi
afectiune. Tulburarea de anxietate generalizata insoteste deseori fobiile si este
foarte comuna la persoanele ce sufera de depresie.

• Tulburare de panica. Atacuri de panica.

Aceasta afectiune psihica este caracterizata de atacuri de panica recurente,
aparute brusc, fara avertizare sau cauze eviente, si este totodata insotita de frica
pacientului de un nou atac. Un atac de panica dureaza pana in 10 minute - mai
rar, cateva ore - si are ca simptome fizice dureri in piept, palpitatii, dispnee,
ameteala, disconfort abdominal.
abdominal. Aceste simptome sunt insotite de un puternic
sentiment de fica de moarte, groaza chiar, senzatia de deconectare de realitate si
frica de a innebuni sau a pierde controlul. Atacurile de panica pot fi declansate
declansate de
stres, stari de anxietate sau chiar miscare fizica intensa.
Avand in vedere manifestarile fizice ale atacurilor de panica, acestea sunt deseori
confundate
confundate cu un atac de cord sau cu o afectiune foarte grava. Atacurile de panica
duc la alterarea calitatii vietii pacientului. Acesta va evita situatiile si locurile in
care a aparut un atac, iar frica unui nou episod este permanenta. Simptomele
Simptomele pot
aparea si in afara atacurilor propriu-zise.
propriu-zise. Afectiunea poate fi asociata cu
agorafobia - frica de spatii deschise.

• Fobii specifice.
Fobia in general are trei forme: fobiile specifice,
specifice, ag
agorafobia
orafobia si fobia sociala.
sociala. Fobia
specifica reprezinta frica excesiva, irationala si persistenta, in fata unor anumite
situatii, obiecte, animale sau activitati. Fobiile obisnuite includ frica de inaltimi,
serpi, paianjeni, sange, zbor. Pacientii evita obiectul fricii lor, insa tocmai aceasta
evitare duce la intarirea sentimentu
sentimentului
lui de teama. Desi intelege ca reactioneaza
exagerat, persoana afectata
afectata de fobie nu isi poate invinge frica excesiva. Acest
sentiment vine din anticiparea consecintelor groaznice in cazul apropierii de
situatia sau obiectul fobiei.

Agorafobia reprezinta teama de a parasi casa, frica de spatii deschise sau

aglomerate, a calatori cu mijloacele de transport public sau de a fi intr-un loc din
care este dificil de plecat sau poate provoca rusine publica. Multi pacienti prezinta
un amestec de agorafobie si fobie sociala, insa de foarte multe ori agorafobia este
asociata cu atacurile de panica si depresia.

• Tulburari de anxietate sociala. Fobie sociala.

Fobia sociala implica anxietate crescuta si disconfort in situatii sociale:
interactiunea
interactiunea cu alte persoane, vorbitul sau servirea mesei in public. Persoanele
care sufera de aceasta tulburare sunt foarte constiente de sine in aceste situatii si
se tem sa fie observati facand ceva gresit in fata altor persoane (frica de ridicol si
umilire publica). Simptomele includ rosirea obrajilor, transpiratie, dificultate in
vorbire. Cazurile severe pot duce la izolare sociala.

• Tulburari obsesiv compulsive. (OCD - Obsessive-compulsive disorder)

Aceasta afectiune se manifesta prin obsesii (ganduri sau imagini suparatoare,
persistente) sicomportamente compulsive (un impuls de a respecta anumite
ritualuri) repetitive. Boala afecteaza aproximativ 3% (desi mult mai multi prezinta
simptome usoare) din populatie
populatie si apare in primii 10 ani de viata sau la inceputul
maturitatii. Aceste ganduri
ganduri irationale si obsesive nu pot fi controlate de pacient si
pot produce un nivel crescut de anxietate.

Desi comportamentul compulsiv si obsesiile pot fi legate de superstitii, sunt

complet ilogice, cum ar fi pasirea doar pe dalele albe ale pardoselii, pentru a
scapa de un gand obsesiv sau verificarea repetitiva a anumitor lucruri, cum ar fi
inchisul aragazului. Cele mai comune obsesii includ teama de microbi, indoieli
suparatoare sau necesitatea de a organiza permanent lucrurile.

Pacientii sunt de obicei constienti de simptomele avute si sunt cateva cazuri in

care boala se manifesta doar prin ganduri obsesive si fara manifestari evidente,
evidente,
sau doar prin comportament compulsiv. Studiind imaginile creierului pacientilor,
s-au observat anumite anomalii: unele parti au activitate scazuta, iar altele sunt
hiperactive. In afara de aceste observatii, nu se cunosc cauzele biologice ale
tulburarilor obsesiv compulsive.
compulsive.

• Tulburare de stres post traumatic. (PTSD - Post-traumatic stress disorder)

Intamplarile deosebit
deosebit de stresante pot provoca trei tipuri de reactii care includ
simptome de anxietate: reactie acuta de stres, reactie de ajustare si tulburare de
stres post traumatic.
traumatic. Primul tip apare in timpul producerii
producerii evenimentului si are
tendinta de a dispare destul de repede dupa incetarea acestuia. Reactia de
ajustare apare pana la o luna dupa evenimentu
evenimentull tragic, iar simptomele se
amelioreaza in sase luni.

Tulburarea de stres post traumatic apare la cateva saptamani sau luni de la

accident si poate persista ani de zile. Simptomele includ amntiri
amntiri vii despre
tragedie - in timpul carora pacientul retraieste intamplarea, cosmaruri, evitarea
oricarei asociatii cu evenimentul
evenimentul stresant, anxietate generalizata, tulburari de
panica, depresie, sentiment de vinovatie pentru a fi supravietuit,
supravietuit, iritabilitate.
Tulburarea apare la persoanele care au trecut prin intamplari deosebit de
traumatizante,
traumatizante, fizic sau emotional - supravietuitorii
supravietuitorii unui abuz ssexual
exual sau fizic,
dezastru natural sau accident tragic, expunere la situatii stresante un timp
indelungatt (soldati), martori ai tragediei suferite de alta persoana.
indelunga

• Anxietate de separatie.
Aceasta tulburare apare in momentul in care pacientul este separat de o persoana
sau un loc si este considerata a fi o afectiune doar in momentul in care
sentimentele
sentimentele de anxietate devin excesive fara motive reale. Tulburarea poate
aparea atat la adulti, cat si la copii, insa in copilarie simptomele sunt mai severe si
chiar si o separatie foarte scurta poate produce panica intens
intensa.
a.

• Tulburari de anxietate la copii.

La fel ca si adultii, copiii pot experimenta senzatii de anxietate, ingrijorare si frica,
in fata unor situatii diverse si in special in cazul unor experiente noi. Este
considerata a fi o afectiune in momentul in care anxietatea depaseste caracterul
temporar si perturba activitatea normala, gandirea, aptitudinea de a lua decizii,
perceptia mediului,
mediului, capacitatea de a invata si de a se concentra a copilului.

Anxietatea la copii se manifesta si prin tensiune ridicata, greturi, varsaturi, dureri

de stomac, ulcer, diaree, slabiciune,
slabiciune, apnee, precum si indoire de sine, autocritica,
iritabilitate, probleme de somn. Acesti copii sunt predispusi si la depresie,
tulburari de alimentatie si deficit de atentie, iar daca anxietatea nu este tratata
exista riscul aparitiei rezultatelor scolare slabe, evitarii activitatilo
activitatilorr sociale
importante si abuzului de substante. Cercetarile arata faptul ca tulburarile de
anxietate la copii au atat cauze biologice, cat si psihice.

Tratamente pentru tulburarile de anxietate• Cum te poti ajuta singur.

Nu toti cei care se ingrijoreaza foarte mult sufera de tulburari de anxietate.
Anxietatea poate aparea si in conditiile unui program prea incarcat, a lipsei de
somn sau miscare fizica, atmosferei stresante acasa sau la locul de munca, sau
chiar din cauza excesului de cofeina. Prin urmare anxietatea poate fi rezultatul
unui stil de viata nesanatos. Daca simtiti ca stresul va copleseste ganditi-va la
metode prin care sa va echilibrati. Renun
Renuntati
tati la o parte din responsabilitati, gasiti
pe cineva apropiat in care puteti avea incredere si caruia puteti sa-i destainuiti
problemele cu care va confruntati, faceti putin timp in fiecare zi, special pentru a
va relaxa, aveti grija de sanatate si cereti ajutor daca aveti nevoie.

Este important sa apelati medic daca observati ca simptomele sunt coplesitoare si

nu le puteti controla. Medicul va trebui sa stabileasca intai daca boala nu este
produsa de anumite tratamente medicamentoase
medicamentoase pe care le urmati, sau de alte
afectiuni fizice, cum ar fi probleme cu glanda tiroida, hipoglicemie sau astm.
Odata ce cauzele medicale au fost excluse, trebuie sa va adresati
unui psihoterapeut .

Cele mai eficiente tratamente in cazul tulburarilor de anxietate sunt terapiile

comportamentale . Acestea implica expunerea treptata a pacientului
pacientului la situatiile
de care se teme. In timpul terapiei se pot folosi si medicamente, pentru a
controla simptomele, insa acestea de obicei nu asigura vindecarea. In ultimul timp
s-a constatat ca tehnicile de meditatie pot fi de real ajutor in ameliorarea
simptomelor anxietatii.

• Terapie cognitiv comportamentala

c omportamentala pentru tratarea anxietatii.
Acest tip de terapie are doua componente: una cognitiva, care corecteaza
perceptia eronata asupra realitatii, si una comportamentala, care
incearca modificarea reactiei la situatiile ce declanseaza anxietatea. Un element
esential in acest tip de tratament este expunerea gradata, pacientul fiind
confruntat cu lucrurile de care se tem cel mai mult (serpi sau inaltimi pentru
fobici, situatii
situatii ipotetice
ipotetice catas
catastrofice
trofice pe
pentru
ntru an
anxiosi,
xiosi, situatii
situatii sociale
sociale pentr
pentru
u cei cu
anxietate sociala, etc.),
etc.), intr-un mod structurat si cu blandete. Aceasta expunere
este invariabil foarte neplacuta, insa se incearca provocarea unui nivel de
anxietate controlabila, pana in momentul in care acesta isi schimba
comportamentul.

• Terapie medicamentoasa pentru tulburari de anxietate.

Exista mai multe tipuri de medicamente disponibile pentru ameliorarea
simptomelor anxietatii, insa organismul se obisnuieste repede cu substantele si se
poate crea dependenta . Din acest motiv, tratamentul cu medicamente impotriva
anxietatii nu este recomandat pe termen lung .

• Terapii complementare.
Mai multe tipuri de tratamente si-au dovedit eficacitatea in ajutarea
tratamentului
tratamentului terapeutic si medicamen
medicamentos
tos traditional, iar in cazurile de tulburare
anxioasa usoara, aceste terapii complementare sunt suficiente in sine pentru a
trata anxietatea.
- Tratament naturist - Mai multe studii au relevat eficienta unor plante precum
brusturele, sunatoare si un produs numit Sympathyl, ce contine mac, paducel si
magneziu.
- Exercitii fizice - Sportul este o metoda naturala de a scadea stresul si anxietatea.
Sunt suficiente 30 de minute de miscare, de cinci ori pe saptamana, dar pentru
rezultate mai bune este benefica o ora de aerobic aproape in fiecare zi.
- Tehnici de relaxare - Practicate cu regularitate, tehnicile
tehnicile de meditatie pot
reduce anxietatea si promova relaxarea fizica si emotionala.
- Biofeedback - Cu ajutorul unor senzori, pacientul poate masura parametrii
fiziologici care alerteaza starea de anxietate: ritmul cardiac, respiratia, tensiunea
musculara. Astfel pacientul poate incerca ssi controleze reactiile din timp,
utilizand thnici de relaxare.
- Hipnoza - Este cateodata utilizata impreuna cu terapia cognitiv
comportamentala.