ANXIETATEA

Ce este anxietatea?
• Anxietatea reprezinta o stare
emotionala pronuntata, manifestata
prin neliniste, si se poate asocia cu
palpitatii, transpiratie si nervozitate. De
cele mai multe ori, aceasta apare ca
raspuns al unui eveniment stresant
sau al unei stari prelungite de
tensiune. Alteori, apare ca anticipare a
unui viitor agent de stres.
 Tipuri de anxietate

• Anxietatea, mai exact tulburarea de anxietate, se poate regasi

sub mai multe forme. Acestea constituie principalele tipuri de
clasificare.

• Anxietatea generalizata
• Acest tip de anxietate presupune experimentarea unor griji
constante, accentuate, asupra unor aspecte generale precum
relatia cu familia si prietenii, situatia financiara si perspectivele
de viitor.

• Concentrarea nu este asupra unui subiect anume, iar starea de

anxietate este una cronica. De multe ori, persoana respectiva
nu poate identifica o cauza exacta pentru aparitia anxietatii.
• Tulburarea de panica
• Acest tip de anxietate se manifesta prin aparitia atacurilor de panica, stari
emotionale extrem de puternice, asociate cu o senzatie de moarte
iminenta, chiar daca nu este prezent niciun pericol real.

• Atacurile dureaza cateva minute si pot fi declansate mereu de acelasi

factor de stres sau de mai multi factori diferiti.

• Fobiile
• Fobia este o stare de anxietate severa, raportata la un eveniment (ex:
vorbitul in public), o activitate (ex: inotul) sau chiar un lucru sau o fiinta
anume (ex: insecte).

• In aproape toate cazurile, persoana care sufera de o fobie este constienta

de prezenta acesteia si de faptul ca frica resimtita nu este una rationala,
insa nu reuseste sa o depaseasca de una singura.
Cauzele anxietatii
Anxietatea nu are o cauza specifica elucidata pana la momentul actual. Se
considera ca la aparitia ei contribuie preponderent factori psihici (ex: evenimente
traumatizante), dar si medicali.

Uneori, anxietatea poate aparea din cauza anticiparii evolutiei unei boli (ex: in
cancer) sau, din contra, a incertitudinii asupra ei. Alteori, aceasta poate aparea ca
efect secundar al medicatiei prescrise pentru o anumita boala acuta sau cronica.

Predispozitia genetica a fost identificata ca un factor probabil ce participa la

cresterea riscului de aparitie a anxietatii.
Stari de agitatie si nervozitate - asociate cu o tensiune generalizata;

Transpiratii;
Palpitatii;
Hiperventilatie;
Stare de rau si tremurat;
Senzatie de moarte iminenta - apare in timpul atacurilor de panica;
Senzatie de lesin;
Tulburari de somn;
Cosmaruri;
Tulburari digestive - greata, varsaturi;
Tulburari de atentie si concentrare.
• Anxietatea sociala
• Persoana care prezinta stari de anxietate pronuntate, referitoare la
posibilitatea de a fi judecata sau privita intr-un mod nedorit de catre
alti oameni, prezinta, de cele mai multe ori, anxietate sociala.
• Anxietatea sociala determina persoana respectiva sa evite pe cat
posibil interactiunile sociale, agravandu-si starea.
• Anxietatea de separare  
• Cu toate ca anxietatea de separare poate parea un eveniment specific
copiilor, aceasta se intalneste la fel de mult si in cazul adultilor.
• In anxietatea de separare, persoana in cauza are o frica accentuata si
constanta de a nu pierde contactul cu persoanele de care este atasata
si face orice este posibil sa stea cat mai aproape de ele, pentru a
evita o posibila separare.
• Psihoterapia
• Cel mai eficient tip de psihoterapie este cea cognitiv-
comportamentala. Prin intermediul unui numar relativ scurt
de sedinte tinute de catre un psihoterapeut, sunt identificate
fricile pacientului si sunt gasite metode pentru ameliorarea
simptomelor resimtite, precum si solutii pentru evitarea
starilor anxioase pe viitor.

• Tratamentul medicamentos
• Daca severitatea starilor anxioase este una ridicata si
psihoterapia nu este considerata a fi suficienta pentru
ameliorarea simptomelor, se poate opta pentru tratamentul
medicamentos.