n psihiatrie, pseudologia fantastica, de asemenea, numit mythomanie, minciuna compulsiva sau minciuna patologica, este un comportament de minciuna obinuit

sau compulsive. Acesta a fost descris pentru prima dat n literatura medical n 1891 de ctre Anton Delbrueck. Cu toate c este un subiect controversat, minciuna patologica a fost definita ca "falsificare n ntregime disproporionat n raport cu orice scop perceptibil n vedere, poate fi extins i foarte complicat, i se poate manifesta pe o perioad de ani, sau chiar o via ntreag". Persoanele poate fi constiente de faptul ca mint, sau pot crede c spun adevrul, fiind contieni c acestea sunt legate fantezii. Povetile spuse sunt , de obicei, strlucitoare sau fantastic , dar nu ncalc trmul realitii . Posibilitatea de adevr este esenial pentru supravieuirea lui . Ele nu sunt o manifestare de iluzie sau un anumit tip mai larg de psihoza. Tendina fabricativa este cronica , nu este provocat de situaia imediat sau presiunea social la fel de mult ca aceasta este o trstur nnscut a personalitii . Exist un element de discontrol prezent . O siguran intern , nu una exterioara , motiv pentru comportamentul poate fi identificate clinic. Povetile spuse tind spre prezentarea mincinosul favorabil . Mincinosul " decoreaza propria persoan " de a spune poveti care le prezint ca eroul sau victima . De exemplu , persoana care ar putea fi prezentate ca fiind drept fantastic de curajoasa , stiind sau fiind legat de multe persoane celebre , sau sustinand ca ctiga mai multe venituri dect o fac . Pseudologia fantastica poate prezenta , de asemenea, sindromul de memorie ca fiind fals , n cazul n care bolnavul crede cu adevrat c evenimentele fictive au avut loc , indiferent c aceste evenimente sunt fantezii . Bolnavul poate crede c el sau ea a comis acte supraumane de altruism i iubire sau a comis acte la fel de grandioase de ru diabolic . Diagnosticarea Pseudologiei fantastice poate fi foarte dificila , deoarece nu a fost recunoscuta ca fiind o tulburare n DSM i multe alte boli recunosc minciuna patologica ca un simptom de tulburari , cum ar fi psihopatie , i tulburri de personalitate antisociale , borderline , narcisist , i histrionice , dar oamenii care sunt mincinoi patologice nu poate poseda caracteristici ale altor tulburari .Minciuna excesiv este comun simptomelor de mai multe boli mentale . Acesta a fost demonstrata printr-un test cu detectorul de minciuni ca pacientii PF prezint excitare , stres , i de nelciune din vina lor . Acest lucru nu este la fel ca psihopatii care au nici una din aceste reacii . Diferena dintre tulburare de personalitate borderline i PF este ca pacientii BPD ncearc cu disperare s fac fa cu sentimentul de abandon , maltratare sau respingerea prin ameninri goale de sinucidere sau de acuzaii false de abandon . Mincinoii patologici nu se simt respinsi , ei au un nivel ridicat de siguran de sine care i ajut s mint cu succes . Spre deosebire de cei cu personalitate histrionica , mincinoii patologici sunt mai verbal dramatic. Narcisistii cred c au atins perfeciunea i sunt incapabil empatic altora . Pacientii PF nu prezint aceste comportamente anti - sociale , deoarece ei cred c viaa lor nu este suficient de interesant . Acest diagnostic se ocup cu oamenii care mint despre ei avnd tulburri fizice sau psihologice . Persoanele cu PF au tendina de a mini cu privire la identitatea lor i istorie trecut . Minciuna este actul att cu bun tiin i n mod intenionat .Cei mai multi oameni fac aa de fric,minciunile normale fiind defensive , i se spun pentru a evita consecinele de a spune adevarul . Ele sunt de multe ori minciuni albe, care menajeaz sentimentele altora , reflect o atitudine pro- sociale , i de a face contact uman civilizat posibil minciuna patologica este considerat o boal mintal , pentru c

este nevoie de mai mult de judecat raional i progreseaz n lumea fanteziei i napoi .Minciuna patologica poate fi descrisa ca o obinuin de a mini . Minciunile sunt de obicei transparente i de multe ori par a fi destul de lipsit de sens . Exist multe consecine de a fi un mincinos patologic . Din cauza lipsei de ncredere , relaii , prieteni. Cei mai muli mincinoi patologici " nu reuesc . n cazul n care boala continu s progreseze , minciuna ar putea deveni atat de grave ca s cauzeze probleme juridice, inclusiv , dar fr a se limita la fraud . Psihoterapia pare a fi una dintre singurele metode de a trata o persoan care sufer de minciuna patologica . Nu de cercetare a fost efectuat n ceea ce privete utilizarea de medicamente farmaceutice pentru a trata mincinoi patologice . Unele cercetri sugereaz c anumite persoane ar putea avea o " predispozi ie la minciun " . Minciuna patologica este un fenomen complex , care difer de la alte boli mintale . Ea are multe consecine - a schimbat viata pentru cei care trebuie s triasc cu boala . n prezent , nu este suficient de cercetare n domeniul mincinos patologic pentru a garanta un tratament.

1. Personalitatea anxioasa pentru sine sau pentru cei apropiati, griji mult prea intense si frecvente, raportat la riscurile vietii cotidiene tensiune fizica adesea excesiva permanenta atentie la riscuri: vigilenta fata de tot ce ar putea lua o turnura neplacuta, pentru a controla chiar situatii cu un risc redus (fapt putin probabil sau putin grav).

Pe de-o garte, prudenta si tendinta de a controla (situatia), pe de alta parte tensiune exagerata si suferinta Anxietatea ca maladie Anxietatea generalizata se manifesta tocmai prin ingrijorari excesive si nejustificate, la care se mai adauga alte tipuri de simptome : o hiperactivitate a sistemului nervos vegetativ (sistemul nervos dirijeaza reactiile involuntare): palpitatii, transpiratii, bufeuri, nevoia de a urina des, nod in gat' o tensiune musculara: zvacnituri, contracturi dureroase (spate, umeri, maxilare) ce dau adesea senzatie de oboseala o scrutare hipervigilenta a ceea ce este imprejur: senzatia de a fi permanent la panda, intr-o continua excitatie, dificultati de concentrare, perturbari ale somnului, iritabilitate. Ca si in cazul altor personalitati dificile, pentru ca o personalitate anxioasa sa se formeze, este nevoie, de fiecare data, de o imbinare variabila intre o predispozitie ereditara, experiente educative si, uneori evenimente traumatice: - ereditatea: numeroase studii au aratat ca in diverse forme ale tulburarii anxioase, cam un sfert din rudele de gradul intai sufereau de un sindrom anxios. - mediul: Studiile au aratat ca, la pacientii ce sufera de stari anxioase, cum ar fi sindromul de panica,evenimentele de viata' (despartiri, decese, schimbarea profesiei) se succedasera rapid in lunile care au precedat aparitia sindromului .

Cum sa ne purtam cu personalitatile anxioase Recomandabil:

aratati-i ca se poate baza pe dumneavoastra. practicati un umor binevoitor. ajutati-i sa relativizeze. determinati-i sa se trateze.

Nerecomandabil:

Sa va lasati subjugati Sa-i luati prin surprindere Sa-i impartasiti propriile voastre griji.

Anxiosii, fobicii au nevoie de un personaj care sa le inspire securitate;nevoile lor de dependenta fiind satisfacute prin o atitudine directiva si securizanta. 2. Personalitatea paranoica: 1. Neincredere: ii suspecteaza pe ceilalti ca ar fi rau intentionati in ceea ce o priveste;

se protejeaza in permanenta, foarte atenta la ceea ce se petrece in jur, nu are incredere, este suspicioasa. pune la indoiala loialitatea altora, chiar a celor apropiati, adesea invidioasa.

cauta energic si in detaliu dovezi in jurul banuielilor sale, fara a tine seama de situatia in intregul ei.Daca acest tip de personalitate se simte ofensata, este gata de represalii disproportionate. preocupata de propriile drepturi, ca si de problemele de prioritate, se simte usor ofensata

2. Rigiditate se arata rationala, rece, logica si rezista oricaror argumente ce vin din partea celorlalti. ii este greu sa manifeste tendinte ori emotii pozitive, nu prea are simtul umorului.

Cum sa ne purtam cu personalitatea paranoica Sa respectati convenientele cu scrupulozitate Sa mentineti un contact regulat cu el (ea) Sa va exprimati limpede motivele si intentiile Sa faceti referiri la legi si la regulamente

Sa-i lasati unele mici victorii, dar ganditi-va bine care Sa va cautati aliati in alta parte Paranaoidul are nevoie de o relatie de incredere si onestitate din partea medicului.

Nerecomandabil Sa renuntati la a lamuri neantelegerile Sa le atacati punctele de vedere Sa comiteti greseli Sa-1 barfiti, caci va afla Sa discutati politica Sa deveniti si voi paranoici

3. Personalitatea histrionica

Cauta sa atraga atentia celorlalti, nu agreaza situatiile in care nu este obiectul atentiei generale.Cauta staruitor afectiunea propriului anturaj. Dramatizeaza exprimarea propriilor emotii, care sunt adesea schimbatoare. Stilul discursului sau este mai degraba emotional, caci evoca impresii si este lipsit de precizie si detalii Are tendinta de a idealiza sau, dimpotriva, de a deprecia excesiv persoanele din anturajul sau. Are destuld e putin conturata capacitatea de autoobservatie, cat si pe aceea de a-si accepta propriile emotii

Termenul ,,isteric' vine de la husterus care in limba greaca insemna uter, matricea, organul feminin. Grecii vechi credeau ca manifestarile zgomotoase si exagerate ale femeilor erau cauzate de miscarile si contracturile uterului lor. Felul dramatic si teatral in care isi exteriorizeaza emotiile parea a fi o trasatura constanta a personalitatilor zise ,,histrionice', de la latinul histerio, care-1 desemna pe actorul ce, in sunetul flautelor, juca pantomima. Motivele abandonarii termenului ,,isteric': 1. Progresul medicinei a dezvaluit ca aceste comportamente si tulburari ale subiectilor numiti ,,isterici' naveau nici o legatura cu uterul. 2. O dovada in plus la cele afirmate inainte: si unii barbati prezentau simptome identice . Or, barbatii n-au uter.

3. Dintre subiectii cu o personalitate isterica, multi nu prezentau acele simptome isterice spectaculoase, precum paralizii, lesinuri etc. Pe de alta parte, persoane ce sufereau de aceste simptome nu aveau o personalitate isterica'. 4. Termenul isteric' a capatat un sens peiorativ si este foarte adesea folosit de barbatii psihiatri pentru a desemna acele paciente carora nu le pot veni nicicum in ajutor . Cand este util putin histrionism Anumite persoane, precum avocatii, sau cei din mass-media si-au facut o profesie din a cea a unui public, a-1 fascina si a jongla cu emotiile acestora sunt personalitati histrionice. Si au ales aceste profesii, tocmai pentru ca aveau sentimentul ca astfel pot capata o ,,scena' pe masura lor. La o prima vedere, personalitatile histrionice pot fi incantatoare, dar manifestarile lor exagerate, dispozitile schimbatoare, setea de a capta atentia, toate acestea sfarsesc prin a-1 plictisi pe partener, care renunta la o asemenea companie. Brusc, ele sunt intarite de convingerea ca trebuie sa vrajesti si sa seduci fara incetare, altfel celalalt te va parasi si atunci incep o alta relatie procedand inca mai histrionic si firesc, urmeaza un nou esec. Viata sentimentala dezastruoasa a multor staruri de cinema constituie unul din indiciile personalitatii histrionice: periodic; acestea sunt abandonate de partenerii sedusi mai intai, apoi obositi de comportamentul spectaculos, sau, dimpotriva, chiar ele sunt cele care parasesc partenerii in favoarea unei noi cunostinte care momentan le acorda mai multa atentie. Cum sa te porti cu personalitatae histrionica Recomandabil: Sa va asteptati la tot felul de exagerari si dramatizari Sa-i lasati din cand in cand spatiu de actiune stabilind totusi unele limite Aratati-i interes de cate ori are un comportament ,,normal Asteptati-va sa treceti de la statutul unui erou la cel AL unui infam, si invers

Nerecomandabil Sa va amuzati pe seama ei Sa va lasati impresionati de tentativele de seductie care sunt adesea factice Sa va lasati prea tare induiosati Personalitatea demonstrativa (firea demonstrativa) necesita de asemenea o libertate in expunerea sentimentelor, si de aceea, medicul trebuie sa-si puna in joc multa rabdare, intr-un balans continuu intre comprehensiune si reprimare hotarata a 'vaicarelilorcand ele sunt excesive.

4. Personalitatea obsesionala

perfectionism: este exagerat de atenta la detalii, proceduri si reguli si la orgnizare, adesea in detrimentul rezultatului final; obstinatie: incapatanata, staruie cu inversunare ca lucrurile sa fie facute dupa cum considera ea si respectandu-se regulile.

in relatiile cu ceilalti este rezervata, ii este greu sa-si exteriorizeze emotii pozitive: adesea foarte formala, glaciala, timida. nehotarare: ii este greu sa ia decizii din teama de a nu comite vreo greseala, tergiverseaza lucrurile si cugeta exagerat de mult. rigoare morala; este extrem de constiincioasa si scrupuloasa

Cand obsesiile devin o maladie Exista o adevarata maladie: sindromul obsesiv compulsiv. Pacientii ce sufera de acest sindrom se simt siliti sa se supuna unor adevarate ritualuri de aranjare a lucrurilor, spalari repetate, de verificari mult prea dese si amanuntite, acestea fiind singurele cai pentru a-si diminua anxietatea. Ei mai au si ganduri obsedante involuntare, pe teme de curatenie, perfectiune, culpabilitate. Toate acestea fac sa patimeasca si le pot ocupa multe ore din zi. Cum sa te porti cu personalitatile obsesionale Recomandabil:

Sa-i aratati ca ii apreciati simtul ordinii si al rigorii Sa ii respectati nevoia de a prevedea si de a organiza totul Cand merge prea departe, aduceti-i critici precise si motivate Sa-i aratati ca sunteti previzibili si ca se poate bizui pe dvs. Sa-i faceti sa descopere bucuriile destinderii Sa-i incredintati sarcini pe masura sa, in care defectele' sa fie tot atatea calitati Nerecomandabil Sa-1 ironizati pe tema maniilor lui Sa va lasati antrenat prea departe in sistemul lor Sa-1 coplesiti cu prea multa afectiune, recunostinta sau cu daruri.

5. Personalitatea schizoida

adesea pare a fi impasibila, detasata, greu de deslusit pare sa fie indiferenta la elogiile sau criticile celorlalti prefera mai cu seama activitati solitare are putini prieteni apropiati, deseori chiar din cercul familial; nu leaga prietenii cu usurinta nu cauta compania celorlalti

!Atentie: a se deosebi personalitatile schizoide de cele schizofrene. Schizoid nu inseamna schizofren, chiar daca ambele cuvinte au aceeasi radacina greaca, schizo care inseamna rupt de lume. Schizofrenia este o maladie, schizofrenii au idei delirante si sufera de o perturbare a facultatilor intelectuale. Cum sa te porti cu personalitatile schizoide Recomandabil:

Sa-i respectati nevoia de singuratate Sa-1 puneti in situatii pe masura lui Sa-i ascultati lumea interioara Sa-i apreciati felul de-a fi

Nerecomandabil:

Sa-i cereti sa manifeste emotii puternice Sa-1 sufocati cu prea multa conversatie Sa-1 lasati sa se izoleze complet

7. Personalitatea depresiva Pesimism : in orice situatie s-ar afla, vede doar partea sumbra a acesteia, posibilele riscuri, supraevalueaza aspectul negativ minimalizandu-1 pe cel pozitiv. Dispozitie trista: este trista si posaca de obicei, chiar atunci cand lipsesc evenimentele neplacute care justifice aceasta dispozitie. Ahedonie: nu prea resimte placerea, nici in cazul activitatilor ori situatiilor considerate in mod obisnuit ca fiind agreabile (week-end-uri, evenimente fericite). Autodepreciere: nu se simte la inaltime', nutreste sentimente de inaptitudine ori de culpabilitate (chiar atunci cand ceilalti il apreciaza). Unele forme cronice de depresie de intensitate medie sunt desemnate de psihiatri sub numele de distimie. Potrivit studiilor, distimia afecteaza intre 3 si 5% persoane de-a lungul unei vieti; ca si in cazul depresiei, de doua ori mai multe femei decat barbati. Cum sa ne purtam cu personalitatile depresive Recomandabil:

sa-i atrageti atentia prin intrebari asupra laturii pozitive a oricarei situatii antrenati-o in activitati agreabile, care sa fie pe masura sa. sa va aratati consideratia intr-un mod adecvat indemnati-o sa consulte un specialist.

Nerecomandabil Sa-i spuneti sa se ,,zgaltaie'. Sa-i faceti morala Sa va lasati tarati in marasmul ei Daca va este patron: verificati periodic sanatatea firmei Daca va este coleg sau colaborator: complimentati-1 de ori de cate ori gandeste pozitiv. Depresivul resimte o alinare pasagera, daca este lasat sa-si expuna suferintele sale, deoarece el prezinta un sentiment de culpabilitate, in virtutea caruia percepe orice interventie a celor din jur, ca pe o pedeapsa. 8. Personalitatea dependenta Nevoia de a fi ajutata si sustinuta de ceilalti

este reticenta cand este vorba sa ia singura decizii; de multe ori ii lasa pe ceilalti sa ia in numele ei decizii importante; prefera sa-i urmeze pe ceilalti decat sa vina cu unele initiative;

nu-i place sa fie singura, ori sa faca singura unele lucruri

Teama de a nu strica relatiile cu ceilalti:

pentru a fi pe placul celorlalti, spune mereu da este extrem de afectata si anxioasa atunci cand criticata si dezaprobata; accepta munci putin gratificante, pentru a se face placuta celorlalti; rupturile o tulbura teribil.

Cum sa te comporti cu personalitatile dependente Recomandabil:

Sa-i laudati mai mult initiativele decat izbanzile, sa-i ajutati sa banalizeze esecurile. Daca va cere sfatul, inainte de a raspunde, chestionati-1 in privinta punctului sau de vedere. Vorbiti-i de indoielile si slabiciunile voastre, nu sovaiti sa-i cereti voi insiva sfatul si ajutorul Ajutati-1 sa-si multiplice activitatile. Faceti-1 sa inteleaga ca sunt o serie de lucruri pe care le puteti face fara el, dar ca aceasta nu inseamna ca il respingeti.

Nerecomandabil:

Sa luati decizii in locul lui, chiar daca v-o cere; nu-i alergati in ajutor de cate ori este intr-un impas. Sa-i criticati initiativele, chiar daca sunt ratate. Sa-1 abandonati cu desavarsire pentru a-1 invata sa se descurce singur'. Sa-i ingaduiti sa plateasca pretul dependentei sale (sa va ofere cadouri si sa faca ,,munci murdare') Sa-1 lasati sa va invadeze'.

9. Personalitatea pasiv-agresiva

atat in domeniul profesional, cat si in viata personala, manifesta rezistenta la exigentele celorlalti discuta excesiv de mult ordinele, critica figurile autoritatii

Intr-un mod ocolit taraganeaza lucrurile, este intentionat ineficienta, sta imbufnata, uita anumite lucruri, se plange ca ar fi neanteleasa ori desconsiderata sau ca este rau tratata. Cum sa te porti cu personalitatea pasiv-agresiva Recomandabil

Fiti amabil Cereti-i parerea de cate ori este posibil Ajutati-o sa se exprime deschis Sa-i reamintiti regulile jocului ,

Nerecomandabil - Sa va prefaceti ca nu i-ati remarcat opozitia

- Sa-1 criticati aidoma unui parinte - Sa va lasati antrenati in jocul represaliilor reciproce

10. Personalitatea evitanta

Hipersensibilitate: criticile si ironiile o inspaimanta, ii e teama de ridicol . Evita sa intre in relatii cu ceilalti, cata vreme nu e sigura de bunavointa neconditionata a acestora . Evita situatiile in care i se pare ca ar putea fi jignita sau s-ar simti stinghera: noi cunostinte, un post important, o relatie intima. Autodepreciere: are o stima de sine redusa si de cele mai multe ori isi subestimeaza capacitatile si reusitele. Din teama de esec, opteaza deseori pentru un rol marunt sau pentru posturi mult sub capacitatile sale .

Cum sa te porti cu personalitatea evitanta Recomandabil

Sa-i propuneti obiective de dificultate progresiva Sa-i aratati ca va intereseaza opinia lui Aratati-i ca acceptati contradictia Daca vreti sa o criticati, incepeti printr-un elogiu mai general si apoi aduceti critici unui comportament anume Sa o asigurati de sprijinul vostru constant Sa le indemnati sa consulte un specialist

Nerecomandabil

Sa o ironizati Sa o enervati Sa o lasati sa se supuna tuturor corvezilor