Curs 8

PSIHIATRIE
Dr. Camelia N.P. Boancă
Doctor în Medicină
Psihanalist, Membru Individual IAAP Zurich
TULBURĂRI DE PERSONALITATE
TULBURAREA de PERSONALITATE reprezintă un model persistent de
trăiri interioare și comportament care se îndepărtează semnificativ de
la normele specifice mediului cultural din care provine individul, este
pervaziv (generalizat) și rigid, debutează în adolescență sau la vârsta de
adult tânăr, este stabil în timp și conduce la suferință și disfuncție.
TULBURĂRI DE PERSONALITATE
I. Tulburarea de personalitate paranoidă
II. Tulburarea de personalitate schizoidă
III. Tulburarea de personalitate schizotipală
IV. Tulburarea de personalitate antisocială
V. Tulburarea de personalitate borderline
VI. Tulburarea de personalitate histrionică
VII. Tulburarea de personalitate narcisistă
VIII.Tulburarea de personalitate evitantă
IX. Tulburarea de personalitate dependentă
X. Tulburarea de personalitate obsesiv – compulsivă
I. Tulburarea de personalitate paranoidă
1. Criterii de diagnostic:
A. Suspiciune și neîncredere generalizată față de alții, ale căror gesturi
motive le interpretează ca fiind răuvoitoare, care debutează la
vârsta de adult tânăr, se manifestă în diverse situații și îndeplinește
patru (sau mai multe) din următoarele criterii:
1. Îi suspectează pe ceilalți, fără a avea suficiente argumente, că îl
exploatează, nedreptățesc sau înșală.
I. Tulburarea de personalitate paranoidă
1. Criterii de diagnostic (cont.):
2. Are dubii cu privire la loialitatea sau încrederea pe care o pot acorda
prietenilor sau asociaților.
3. Evită să facă destăinuiri altora de teama nejustificată că aceștia ar putea
folosi informațiile împotriva lor.
4. Interpretează remarcile inocente ale altora ca fiind jigniri mascate, iar
evenimentele inofensive ca fiind amenințări ascunse.
I. Tulburarea de personalitate paranoidă
1. Criterii de diagnostic (cont.):
5. Este ranchiunos și poartă pică (nu uită și nu iartă jignirile, nedreptățile sau
tachinările).
6. Este gata să reacționeze cu mânie sau să contraatace ceea ce crede că sunt
atacuri la persoană sau la reputația sa, deși alte persoane nu le percep ca
fiind atacuri.
7. Are suspiciuni repetate, în absența unui indiciu real, cu privire la fidelitatea
soțului/soției sau a partenerului sexual.
I. Tulburarea de personalitate paranoidă
2. Criterii de diagnostic (cont.):
B. Aceste manifestări nu apar exclusiv în cadrul schizofreniei, tulburării
bipolare sau depresive cu simptome psihotice și nu pot fi atribuite
efectelor fiziologice ale unei alte afecțiuni medicale.
I. Tulburarea de personalitate paranoidă
2. Elemente asociate de diagnostic:
Indivizii cu TPP prezintă:
• Dificultăți în inițierea relațiilor apropiate.
• Probleme în menținerea relațiilor.
• Caracter argumentativ direct.
• Acuze repetate.
• Atitudine de retragere ostilă.
I. Tulburarea de personalitate paranoidă
2. Elemente asociate de diagnostic (cont.):
• Acționează defensiv, ocolit, ascuns.
• Lipsiți de sentimente tandre.
• Afișează un registru labil de emoții în care domină exprimarea
ostilității înverșunării și sarcasmului.
• Nu au încredere în ceilalți și ca atare au nevoie sa fie autonomi.
• Rigizi, critici cu alții, incapabili să colaboreze.
• Frecvent sunt implicați în litigii și dispute.
I. Tulburarea de personalitate paranoidă
2. Elemente asociate de diagnostic (cont.):
• Fantezii nerealiste de grandoare, dorința de a obține puterea și un
statut social înalt.
• Își formează prejudecați negative față de ceilalți.
• Ca răspuns la stres pot manifesta episoade psihotice cu durată foarte
scurtă (minute, ore).
• Gândirea paranoidă se caracterizează printr-o lipsă de flexibilitate.
Argumentul cel mai convingător nu va avea niciun impact asupra
credințelor rigide ale persoanei cu TPP.
I. Tulburarea de personalitate paranoidă
2. Elemente asociate de diagnostic (cont.):
• Gândirea persoanei paranoide diferă de cea a persoanei cu
schizofrenie paranoidă prin faptul că nu e delirantă.
• Au percepții remarcabil de adecvate în legătură cu mediul lor.
• Individul paranoid este frecvent tăcut și suspicios. Testele
proiective pot identifica individul paranoid ca o persoană mai mult
sau mai puțin normală dar inhibată.
I. Tulburarea de personalitate paranoidă
3. Psihiatria psihodinamică, înțelegerea psihodinamică
Înțelegerea poziției paranoid – shizoide este esențială pentru
înțelegerea pacientului paranoid.
Melanie Klein descrie perioada sugarului din primele luni de viață prin
expresia „poziția paranoid – schizoidă”.
Aceasta poziție se definește prin predominanța pulsiunilor agresive,
printr-o relație de obiect parțial (sânul mamei), prin clivajul obiectului
într-unul bun și unul rău prin mecanisme de introiecție și proiecție.
I. Tulburarea de personalitate paranoidă
3. Psihiatria psihodinamică, înțelegerea psihodinamică (cont.):
Pacienții cu TPP abordează fiecare relație cu credința că cealaltă
persoană va greși și va confirma suspiciunile sale.
În modul de existență paranoid – schizoidă, pacientul trăiește într-o
stare de anxietate permanentă pornită dintr-o convingere că lumea
este nedemnă de încredere.
Chiar dacă un terapeut este capabil, are experiență și „a fost foarte
bun” pentru pacient pentru o lungă perioadă de timp, o dezamăgire
minoră poate să îl facă pe pacient să desconsidere total terapeutul și să
spună că nu merită încredere.
I. Tulburarea de personalitate paranoidă
3. Psihiatria psihodinamică, înțelegerea psihodinamică (cont.):
Proiecția și identificarea proiectivă sunt două mecanisme de apărare ale
Tulburării de personalitate paranoide.
Profund, în interior, pacientul paranoid se simte inferior și slab.
Autostima scăzută este în miezul tulburării paranoide.
Considerații terapeutice :
1. În fazele de început ale terapiei cu pacienții paranoizi, în timpul
construirii unei alianțe, terapeutul evită să răspundă defensiv la
apărările pacientului (ca să nu amintească pe cineva din mediul
pacientului).
I. Tulburarea de personalitate paranoidă
3. Psihiatria psihodinamică, înțelegerea psihodinamică (cont.):
2. Terapeutul nu contrazice șirul evenimentelor pe care le prezintă
pacientul. Terapeutul cere mai multe detalii și empatizează cu
percepțiile pacientului.
3. Terapeutul rezistă tendinței contransferențiale de a scăpa de
proiecțiile indezirabile forțând-le să se ducă înapoi în pacient via
interpretării premature. Dacă terapeutul interpretează prematur
întărește ce spune pacientul că este „atacat de terapeut”.
I. Tulburarea de personalitate paranoidă
3. Psihiatria psihodinamică, înțelegerea psihodinamică (cont.):
4. Terapeutul conține proiecția pacientului și încearcă să înțeleagă cum
a apărut ea.
5. Terapeutul poate empatiza cu intenția pacientului de a fi rezervat.
6. Terapeutul permite stare de liniște și inhibiție în loc să pună
întrebări intruzive permițând în acest mod o mai mare deschidere a
pacientului.
7. Pacienții paranoizi trebuiesc ajutați să ducă percepția despre
originea problemelor lor dintr-un loc extern într-un loc intern.
I. Tulburarea de personalitate paranoidă
3. Psihiatria psihodinamică, înțelegerea psihodinamică (cont.):
8. Pe parcursul procesului terapeutic terapeutul trebuie mai degrabă
să conțină sentimente decât să acționeze pe baza lor. Această
conținere ii va aduce pacientului o nouă relație cu obiectul diferită
de cea întâlnită anterior.
Experiența diferită este internalizată în final.
Pacienții își pot permite priviri mai lungi asupra asupra sentimentelor
de inferioritate astfel încât elementele depresive să poată fi elaborate
în transfer. Pot începe să se desprindă de atașamente.