Normalitate / anormalitate

NORMALITATEA
 Cuvântul „normal” provine din latinescul „norma” (unghi drept), adică
ceea ce nu oscilează nici la stânga nici la dreapta, ceea ce se află în mijloc.

 Dicţionarul de psihologie LAROUSSE - normalitatea este o noţiune

relativă, variabilă de Ia un mediu socio-cultural Ia altul; în medicina exista
tendinţa de a se asimila omul normal individului perfect sănătos, individ care Ia
drept vorbind nu există.

NORMALITATEA CA VALOARE MEDIE (Curba Gauss)

 un fenomen cu cât este mai frecvent cu atât poate fi considerat mai

„normal", iar cu cât este mai rar, mai îndepărtat de media statistică, cu atât apare
ca fiind mai anormal.
 ANORMALITATEA

 domeniul bolii „se îndepartează de norma ideală a

comunității în sensul deficitului, al neîmplinirii persoanei
umane ce eşuează în zona dizarmoniei nefuncționale,
necreatoare." (Lăzărescu M)

 o serie de fapte comportamentale cu aspect contrar

așteptărilor şi normelor în vigoare.

 anormalul reprezintă o abatere calitativă şi functională

de la valoarea ăi semnificația generală a modelului uman.
(Delay J. şi Pichot P.)

Termeni - psihopatologie, tulburare comportamentală,

devianță, tulburare, suferință mentală
ANTROPOLOGIE ŞI ANORMALITATE

ZONA NEGATIVĂ ZONA POZITIVĂ

îndepărtare de normă persoane excepţionale

deficit funcţional
deficit de performanţă
- + rol creator în istorie
instituirea progresului
dizarmonie performanţe deosebite
dezorganizare
destructurare
TULBURĂRILE DE PERSONALITATE
(DSM V)
 SINONIMII

 Ph. Pinel – nebunie fără delir, personalitate anormală

 J.C. Prichard – nebunie morală

 Cleckley – sociopatie

 J.L. Koch, Emil Kraeplin – personalitate psihopatică - psihopatie

 ICD 10, DSM IV – tulburare de personalitate

 Alte denumiri: personalitate imatură, inadecvată, accentuată

 Tulburarea de personalitate conform
DSM V (2013, 2016)

Model persistent de trăiri interioare şi comportament care

se îndepărtează semnificativ de la normele specifice mediului
cultural din care provine individul, este pervaziv (generalizat) şi
rigid, debutează în adolescenţă sau la vârsta de adult tânăr,
este stabil în timp şi conduce la suferinţă sau disfuncţie
Cadrul clinic
Semne= Observaţiile şi constatările clinice obiective, cum ar fi constricţia
(îngustarea) afectivă sau inhibiţia psihomotorie a pacientului

Simptome= Experienţele sau stările descrise de pacienţi, cum ar fi dispoziţia

depresivă sau lipsa de energie

Sindrom = Grup de semne şi simptome care formează împreună o condiţie care

poate fi recunoscută

Sindromul poate să fie mai echivoc decât o tulburare sau o boală specifică
Severitatea tulburării
În funcţie de tabloul clinic, de prezenţa sau absenţa semnelor şi simptomelor şi
de intensitatea acestora, severitatea unei tulburări se poate clasifica astfel:

Uşoară - Sunt prezente puţine simptome sau niciun simptom şi nu mai mult
decât afectarea minoră a funcţionării sociale sau ocupaţionale

Moderată - Sunt prezente simptome sau afectare funcţională între uşor şi sever

Severă – Simptome numeroase sau deosebitde severe, care rezultă în afectarea

marcată a funcţionării sociale sau ocupaţionale
Severitatea tulburării & remisiunea
În remisiune parţială:

Criteriile complete ale tulburării au fost îndeplinite anterior, dar în

prezent rămân numai unele dintre simptomele sau semnele tulburării

În remisiune completă:

Nu mai sunt prezente nici un fel de simptome sau semne ale tulburării
Caracteristici şi diagnostic
 Trăsăturile sunt pervazive (extensive) şi persistente
 Diagnosticul necesită un istoric de dificultăţi îndelungate în diferite
domenii ale vieţii
 Trăsăturile sunt ego-sintonice (acceptabile pentru ego), şi nu ego-
distonice sau străine egoului
 Trăsăturile sunt alloplastice, şi nu autoplastice (pacientul caută să
schimbe mediul, nu să se schimbe el însuşi)
 Trăsăturile sunt menţinute cu rigiditate
 Protejarea ca printr-o armură împotriva impulsurilor interne şi a
stresului extern implică patern-uriale mecanismelor de apărare
Reichenberg şi Seligman (2016)
Tulburările de personalitate sunt alterări ale funcţionalităţii persoanelor pe
termen lung, caracterizate prin atitudini şi comportamente dezadaptative care
se abat de la normele culturale cărora le aparţin subiecţii şi care se manifestă
în cel puţin două din următoarele domenii:

 perceperea şi înţelegerea propriului sine, a celorlalte persoane şi a mediului

în care trăieşte acesta

 exprimarea, natura, cantitatea şi adecvarea stărilor emoţionale

 abilităţile interpersonale şi relaţiile cu ceilalţi

 controlul impulsurilor
 Perspectiva psihanalitică asupra
tulburărilor de personalitate
Experienṭele cronice care arată eşecuri ale Sinelui (Psihologia
sinelui, Kohut, 1977) produc stări de vid interior subiecṭilor:

• Lipsa de putere/devitalizarea
• Sentimente de derivă
• Lipsă de sens
• Decepṭie, abandon, invidie, ruşine

Toate reprezintă stări de deficit = adică arată o coeziune slabă a Sinelui

Ce se întâmplă

 Tulburările de personalitate se conturează încă din copilărie sau

adolescenţă şi se pot diagnostica la vârsta adultă

 Unele dintre aceste tulburări se remit la o vârstă mai înaintată, spre

exemplu tulburarea de personalitate borderline, în timp ce altele se
accentuează - tulburarea de personalitate schizotipală (Reichenberg şi
Seligman, 2016)
Cum se întâmplă
Tabloul tulburărilor de personalitate se poate înrăutăţi în urma:
Trăirii de către individ a unor evenimente negative de viaţă sau/şi
atunci când există un abuz de substanţe nediagnosticat sau uneori
când intervine o altă condiţie medicală (DSM-5, 2013, 2016)
Debut şi evoluţie
Categoriile tulburărilor de personalitate pot fi aplicate la copii şi
adolescenţi în acele circumstanţe mai puţin obişnuite în care se observă că
anumite trăsături de personalitate inadaptate ale individului sunt
persistente, au caracter stabil şi nu se limitează la un anumit stadiu de
dezvoltare sau la o altă tulburare mintală

La un individ cu vârsta sub 18 ani, trăsăturile TP trebuie să fi fost

prezente cel puţin un an

O excepţie de la această regulă este tulburarea de personalitate

antisocială care nu poate fi diagnosticată la pacienţii cu vârsta sub 18 ani

Date epidemiologice - 10-13% din populaţia generală prezintă tulburări

de personalitate
 FACTORII DE RISC IMPLICAȚI ÎN DEZVOLTAREA
TULBURĂRILOR DE PERSONALITATE

 Factorii genetici și fiziologici

Există unele dovezi care susţin creşterea prevalenţei tulburării
de personalitate paranoide la rudele probanzilor cu schizofrenie
şi agregarea familială cu tulburarea delirantă de persecuţie
FACTORI PSIHOSOCIALI

 traume în copilărie
 maltratarea și abuzul din partea
părinților
 abuz sexual asupra copilului

 martor la abuz și violență.

 Complicaţiile tulburărilor de personalitate

 Tulburare de somatizare

 Tulburare anxioasă/ fobii sociale

 Episod depresiv major

 Episoade psihotice

 Tulburare delirantă

 Dependenţa de substanţe

 Alcoolism şi toxicomanie

 Suicidul
 Diagnostic diferențial

 Cu alte tulburări de personalitate

 Cu tulburări psihotice

 Cu tulburări anxioase și depresive

 Cu tulburarea de stress posttraumatic

 Cu tulburări induse de consumul de substanțe

 Cu tulburarea secundară unei afecțiuni medicale

Clasificare DSM V

Clusterul A – cuprinde manifestări suspicioase, bizare şi excentrice ale

persoanelor

Clusterul B – subiecţii cu personalităţi imprevizibile, emoţionale sau dramatice

Clusterul C– persoane care prezintă anxietate, teamă, ezitare

 EVALUARE

 Testele proiective (Rorschach,

TAT, Szondi)

 Chestionarele de personalitate

 Interviul clinic
A - bizare
Tulburarea de personalitate paranoidă
 Indoială

Semne şi simptome clinice

Incredere

Trăsătura esenţială pentru diagnosticul TPP constă într-o tendinţă

persistentă de a interpreta intenţia altora ca fiind răuvoitoare, alături de
sentimente de neîncredere şi suspiciune (DSM 5, 2013, 2016)

Persoanele afectate de această tulburare pornesc de la asumpţia că

ceilalţi oameni îi vor exploata, răni sau înşela, chiar dacă nu există dovezi care să
le confirme aceste aşteptări

Sunt marcaţi de îndoială cu privire la măsura în care pot avea încredere în

prieteni (dacă au vreun prieten) sau colegi, chiar şi fără justificare, şi cercetează cu
atenţie acţiunile altora, în căutare de dovezi de intenţii răuvoitoare, percepând
adesea înţelesuri ascunse
Semne şi simptome clinice
Oamenii cu TPP se confesează sau devin rareori apropiaţi cu alţi
oameni, de teamă că orice spun ar putea fi folosit împotriva lor

Ei păstrează resentimente perioade lungi de timp şi nu sunt dispuşi să

ierte niciun fel de acţiuni pe care le percep ca fiind făcute împotriva lor
 Criterii de diagnostic conform DSM V TR

 A. Suspiciozitate și neîncredere pervazivă în legătură cu alţii, astfel încât motivele

acestora sunt interpretate ca răuvoitoare, începând cu vârsta adultă tânără și prezente
într-o varietate de contexte, cum este indicat de patru (sau mai multe) din
următoarele:
(1) suspectează, fără o bază suficientă, că ceilalţi îl exploatează, îi fac rău sau îl mint
(2) este preocupat de dubii nejustificate în legătură cu loialitatea sau cu onestitatea prietenilor sau
asociaţilor
(3) nu se încrede în ceilalţi din cauza fricii nejustificate că informaţia ar putea fi folosită în mod răuvoitor
împotriva sa
(4) vede intenţii ascunse sau semnificaţii ameninţătoare în remarci sau evenimente benigne
(5) poartă ranchiună în mod persistent, adică nu iartă insultele, injuriile sau lipsa de respect
(6) percepe atacuri la adresa caracterului sau a reputaţiei sale care nu sunt evidente pentru alţii și este gata
să reacţioneze cu mânie sau să contraatace
(7) are suspiciuni repetate, fără justificare, în ceea ce privește fidelitatea soţiei sau a partenerului sexual

 B. Nu apare în mod exclusiv în timpul evoluţiei schizofreniei, a unei tulburări de

dispoziţie cu trăsături psihotice sau a unei alte tulburări psihotice și nu se datorează
efectelor fiziologice directe ale unei afecţiuni medicale generale.
Subtipurile propuse de Millon (2004)
1. Paranoidul fanatic – caracteristici narcisice
2. Paranoidul malign – caracteristici sadice
3. Paranoidul încăpățânat, îndărătnic – caracteristici compulsive
4. Paranoidul carcotaș și crud – caracteristici negativiste
5. Paranoidul insular – ignorant, retras
 Procese defensive și adaptative
- Proiecția
- Negarea
- Formațiunea reacțională

Tipare relaționale în psihologia paranoidă

- posibil ca în copilărie să fi suferit insulte in ceea ce privește discernământul lor, acestia
au fost umiliți, suprimați, sau criticati des.

Selful paranoid
- tensiune între un self umilit, disprețuit, incapabil vs self omnipotent, răzbunat, triumfător
- în centrul selfului se află o izolare emoționala și nevoia de validarea consensuală,
recunoaștere.

Stil de atașament temător

Criteriul optim de diagnostic

Suspectează, în mod nejustificat, că ceilalți îl exploatează, îl

rănesc sau îl înșală
 Stilul de personalitate Tulburarea de personalitate
Siguri pe sine și încrezători în capacitatea lor de a Refuză să aibă încredere în ceilalți din cauza temerilor
lua decizii și de a avea grijă de propria persoană. nejustificate că informațiile vor fi folosite împotriva lor.

Buni ascultători și observatori, extrem de conștienți Citesc înțelesuri ascunse sau amenințări în remarci sau
de subtilități, ton și multiple niveluri de semnificație. evenimente inofensive, cum ar fi să suspecteze că un
vecin a scos gunoiul mai devreme pentru a-i enerva.

Iau criticile mai degrabă în serios, fără a fi intimidați Poartă ranchiună sau sunt neiertători în fața insultelor
de ele. sau a ofenselor.

Plasează un accent puternic pe loialitate, fidelitate, Pun la îndoială, în mod nejustificat, fidelitatea
muncesc din greu pentru a câștiga și păstra soțului/soției sau a partenerului sexual, a prietenilor și
loialitatea și niciodată nu o consideră de la sine asociaților.
înțeleasă.

Sunt atenți atunci când au de-a face cu alți oameni, Se așteaptă, fără argumente suficiente, să fie
preferând să evalueze indivizii înainte de a intra în exploatați sau răniți de ceilalți.
relație cu aceștia.

Sunt asertivi și se pot apăra fără a pierde controlul Ușor de ofensat și rapizi în reacția de furie sau
și a deveni agresivi. contraatac.
Tulburarea de personalitate schizoidă
Semne și simptome clinice

Criteriile DSM-5 pentruTPS (2013, 2016) descriu un tipar longitudinal

care constă în detaşare faţă de relaţii interpersonale şi indiferenţă faţă de
acestea, alături de o gamă limitată de emoţii afişate în situaţii sociale, ca
trăsături primarea le diagnosticului

Persoana este foarte puţin interesată de interacţiunea cu alţi oameni

şi nu o găseşte plăcută

Cei cu TPS nu sunt, de regulă, deranjaţi de absenţa relaţiilor, dar pot

să fie deranjaţi de presiunea care vine din partea altora, cum ar fi membrii
familiei, pe fondul lipsei lor de implicare
 CRITERII DE DIAGNOSTIC CONFORM DSM V TR

A. Un pattern pervaziv de detașare de relaţiile sociale și o gamă restrânsă de expresie a

emoţiilor în situaţii interpersonale, începând cu vârsta adultă tânără și prezente într-o
varietate de contexte, aşa cum o indică patru (sau mai multe) din următoarele:
(1) nici nu doreşte şi nici nu se bucură de relaţii apropiate, inclusiv a fi parte a unei familii
(2) alege aproape întotdeauna activităţi solitare
(3) manifestă puţin interes sau nu manifestă deloc în a întreţine relaţii sexuale cu altă persoană
(4) găseşte plăcere în puţine activităţi sau nu găseşte deloc
(5) nu are prieteni apropiaţi sau confidenţi alţii decât rudele de gradul întâi
(6) pare indiferent la lauda sau la critica altora
(7) arată răceală emoţională, detașare sau afectivitate aplatizată

B. Nu apare în mod exclusiv în timpul evoluţiei schizofreniei, a unei tulburări de dispoziţie cu

trăsături psihotice, a unei alte tulburări psihotice sau a unei tulburări de dezvoltare generale
şi nu se datorează efectelor fiziologice ale unei afecţiuni medicale generale.
 Subtipuri (Millon, Grossman, Millon, Meagher, Ramnath -
2004)

Lipsit de afectivitate – individul este lipsit de pasiune, apatic, lipsit de

emoţii, rece, nepăsător, inert, lipsitde spirit, de senzualitate, neexcitabil,
imperturbabil şi are toate emoţiile diminuate

Retras – individul este distant şi retras, inaccesibil, solitar, izolat, lipsitde

adăpost, deconectat, singuratic, îşi schimbă mereu locul fără niciun scop, lucrează
ocazional

Apatic – individul prezintă o inerţie accentuată şi un nivel redus de

activare, este predominant flegmatic, letargic, plictisit, lent, lipsit de hotărâre,
epuizat şi lipsit de vlagă

Depersonalizat – individul este dezinteresat de ceilalţi şi de sine, se

percepe pe sine ca existând în afara trupului sau ca pe un obiect imaterial sau
îndepărtat, îşi percepe trupul şi mintea despărţite, separate, disociate,
dezarticulate şi eliminate
Caracteristici: introvertit, intuitiv, afectiv, judicativ, buni confidenți, mistici, solitari,
ironici, detașati,empatici, autocritici se descriu coplesiti de afect si nu vidati afectiv.

Considerata limita sanatoasă a spectrului autist, a Sindromului Asperger

Pulsiune, afect și temperament

Temperament: hiperactiva, ușor hiperstimulată, cu sensibilități neobișnuite venite

din exterior.

Pulsiune: problematica orala (evită sa fie inghițite, deformate, mâncate, stăpânite

de lumea externă); ei caută să se retragă, să caute satisfacție în fantasmă, să respingă
lumea corporal;

Afectiv: lipsa de aparari comune cu ceilalti; nu au sentimente pronunțate de rușine

(narcisicii), nu au sentimente de vinovatie (depresivii), resimt usoară anxietate,
retragere în izolare/proprie imaginatie, observator al condiției umane.

Stil de atașament de desconsiderare

 Procese defensive și adaptative
1. Retragerea în fantasma

2. Proiecția și introiecția,

3. Idealizarea și devalorizarea

4. Clivajul

5. Intelectualizarea

6. Sublimarea

Tipare relaționale
Conflictul relațional central este legat de apropiere/ depărtare, iubire/ teamă și ambivalența legată
de atașament. Ei tânjesc după apropiere, dar resimt teama legată de acaparare din partea celorlalti;
caută distanța pentru a se asigura că sunt în siguranță și separați, dar pot resimți singuratatea.

Selful schizoid
- încearcă să păstreze o distanță sigură față de restul umanității.
Criteriul optim de diagnostic

Nu-și dorește, nici nu-i fac plăcere relațiile apropiate,

nici măcar să facă parte dintr-o familie
 Stilul de personalitate
Manifestă o nevoie redusă de a fi în compania
altora și se simt cel mai bine singuri.
Tulburarea de personalitate
Nici nu-și dorește, nici nu-i fac plăcere relațiile apropiate, nici
măcar să facă parte dintr-o familie; nu are alți prieteni apropiați
sau persoane de încredere (sau doar un prieten), cu excepția
rudelor de gradul întâi.

Tinde să fie independent, fără să necesite Aproape întotdeauna alege activitățile solitare.
interacțiuni cu ceilalți pentru a se bucura de
experiențe și a-și trăi viața.

Echilibrat, imperturbabil, calm, netulburat și rareori Rareori susține că trăiește sau pare a trăi experiența unor emoții
sentimental. puternice, cum ar fi furia sau bucuria.

Aproape deloc motivat de nevoi sexuale și, deși se Un interes redus sau nu e interesat deloc de a avea experiențe
poate bucura de sex, nu suferă în absența acestuia. sexuale cu o altă persoană.

Tinde să nu fie influențat de laude sau critici și se Indiferent la lauda și critica din partea celorlalți; manifestă afecte
poate împăca încrezător restrânse, de exemplu, este distant, rece și arareori răspunde
prin gesturi sau expresii faciale, cum ar fi zâmbetele sau
aprobările prin înclinarea capului.
Tulburarea de personalitate schizotipală
 Trăsătura caracteristică
Deficite sociale şi interpersonale, disconfort şi
capacitate redusă de a stabili relaţii apropiate, distorsiuni
cognitive şi perceptuale, excentricităţi comportamentale
 Criteriile pentru tulburarea de personalitate schizotipală
(DSM-IV-TR )

A. Un pattern pervaziv de deficite sociale şi interpersonale marcat de un disconfort acut în

relaţiile apropiate, precum şi de o capacitate redusă pentru acestea şi de distorsiuni
cognitive sau de percepţie şi excentricităţi de comportament, începând cu vârsta adultă
tânără şi prezent într-o varietate de contexte, aşa cum este indicat de cinci (sau mai multe)
din următoarele:
(1) idei de relaţie (cu excluderea delirului de relaţie)
(2) credinţe bizare sau gândire magică ce influenţează comportamentul şi nu concordă cu normele
subculturale (de ex. superstiţii, credinţă în clarviziune, telepatie sau al "şaselea simţ"; la copii sau
adolescenţi, fantasme sau preocupări bizare)
(3) experienţe perceptuale insolite, inclusiv iluzii corporale
(4) gândire şi limbaj bizare (de ex. vag, circumstanţial, metaforic, supraelaborat sau stereotip)
(5) suspiciozitate sau ideaţie paranoidă
(6) afect inadecvat sau restrâns
(7) comportament sau înfăţişare ciudată, excentrică sau bizară
(8) lipsa unor prieteni apropiaţi sau a confidenţi1or alţii decât rudele de gradul întâi
(9) anxietate socială excesivă care nu scade o dată cu familiarizarea şi tinde să fie asociată cu idei
paranoide mai degrabă decât cu judecăţi negative despre sine

B. Nu apare exclusiv în cursul evoluţiei schizofreniei, a unei tulburări de dispoziţie cu

trăsături psihotice, a unei alte tulburări psihotice sau a unei tulburări generale de
dezvoltare.
Subtipuri (Millon, Grossman, Millon, Meagher, Ramnath -
2004)

Schizotipalul insipid: O exagerare structurală a modelului pasiv-

detașat. Acesta include caracteristici schizoide, depresive și dependente

Trăsături: Senzație de ciudățenie și neînsuflețire; monoton, inexpresiv; apatic şi

blând, indiferent, insensibil; obscur, vag și cu gânduri tangențiale

Schizotipalul timid: O exagerare structurală a modelului pasiv-detașat.

Acesta include caracteristici de evitare şi trăsături negativiste

Trăsături: Grijuliu şi îngrijorat, vigilent, suspect, se păzeşte, răutăcios, atacă

sensibilitatea excesivă; înstrăinat de sine și de alții; blochează intenționat,
inversează sau îşi descalifică propriile gânduri
 Stil cognitiv. Stilul cognitiv al schizotipalilor este descris ca fiind
împrăștiat și ruminativ și este caracterizat prin derapaje cognitive. Sunt
caracteristice manifestări ale credințelor în superstiții, în telepatie și fanteziile
bizare. Acestea pot descrie vagi idei de referință și iluzii recurente ale unor
experiențe de depersonalizare, derealizare, fără experiența delirului de referință
sau a halucinațiilor auditive sau vizuale.

Stil afectiv. Stilul lor afectiv este descris ca fiind rece, distant și lipsit
de emoții, cu afect restrâns. Pot fi indivizi fără umor și dificil de implicat în
conversație, probabil, din cauza naturii lor generale, suspicioase și
neîncrezătoare. In plus, sunt hipersensibili față de ofensele reale sau imaginate.

Temperament
Tipurile schizoide: tipar infantil pasiv
Tipul evitant: tiparul infantil temător

Stil de atașament temător-de desconsiderare

Criteriul optim de diagnostic

Gândire și limbaj bizare: comportament sau aspect excentric sau

ciudat.

https://www.youtube.com/watch?v=U1PHQswpOzA&t=11s
 Stilul de personalitate
Tind să fie în acord și susținuți de propriile emoții și credințe.
Fini observatori ai celorlalți, sunt deosebit de sensibili față de
modul în care aceștia reacționează față de ei.
Tulburarea de personalitate
Idei de referință; ideație suspicioasă sau paranoidă; afect
inadecvat sau
Anxietate socială excesivă, de exemplu simt un disconfort
extrem în situațiile sociale care implică persoane nefamiliare.

Tind să fie atrași de gândirea abstractă și speculativă. Credințe ciudate sau gândire magică, comportament de
influență și în dezacord cu normele culturale, de exemplu,
credința în superstiții, clarviziune, telepatie sau „al șaselea
simț".

Receptivi și interesați de ocultism, extrasenzorial și Experiențe perceptive neobișnuite, de exemplu, iluzii

supranatural. corporale, simt prezența unei forțe sau a unei persoane care
nu se află acolo în mod real (de exemplu, „Am simțit ca și
cum mama mea decedată era în cameră cu mine").

Comportament sau înfățișare bizare sau excentrice, de

Tind să fie indiferenți față de convențiile sociale și duc un stil exemplu, neîngrijiți, manierism neobișnuit, vorbesc cu ei
de viață interesant, ciudat și neobișnuit. înșiși.

Nu are niciun prieten apropiat sau confident (sau numai unul),

De obicei, sunt autonomi și independenți, având nevoie de cu excepția rudelor de gradul întâi.
puține relații apropiate.
B – hiperexpresive
și disociate
Tulburarea de personalitate antisocială
 Trăsătura caracteristică
Desconsiderarea şi încălcarea drepturilor
celorlalţi.
 Criterii de diagnostic DSM IV

A. Există un pattern pervaziv de desconsiderare şi violare a drepturilor altora apărând de la

vârsta de 15 ani, precum e indicat de trei (sau mai multe) dintre următoarele:
(1) incapacitate de a se conforma normelor sociale în legătură cu comportamentele
legale, indicată de comiterea repetată de acte care constituie motive de arest
(2) incorectitudine, indicată de minţitul repetat, uzul de alibiuri, manipularea altora pentru
profit sau plăcere personală
(3) impulsivitate sau incapacitate de a plănui dinainte
(4) irascibilitate şi agresivitate, indicate de luptele sau atacurile corporale repetate
(5) neglijenţă nesăbuită faţă de siguranţa sa sau a altora
(6) iresponsabilitate considerabilă, indicată prin incapacitatea repetată de a avea un
comportament consecvent în muncă ori de a-şi onora obligaţiile financiare
(7) lipsa de remuşcare, indicată prin a fi indiferent sau a justifica de ce a făcut să sufere,
a maltratat ori a furat de la altul.
B. Individul este în etate de cel puţin 18 ani.

C. Există dovada unei tulburări de conduită cu debut înainte de 15 ani.

D. Comportamentul antisocial nu survine exclusiv în cursul schizofreniei ori unui episod

maniacal.
 Subtipuri (Millon, Grossman, Millon, Meagher, Ramnath -
2004)

 Antisocialul jinduitor/acaparator – variantă asemănătoare cu modelul

"pur„
 Antisocialul cu reputaţie de apărător (caracteristici narcisice) –
persoana se consideră ca fiind cineva semnificativ, care nu trebuie trecut
cu vederea, tratat cu lipsă de respect sau împins la o parte îşi ameninţă
rivalii cu o putere excesivă până când aceştia sunt scoşi din joc
 Antisocialul cu comportamente de risc (caracteristici histrionice) -
neînfricat, aventuros, curajos, îndrăzneț
 Antisocialul răuvoitor (caracteristici sadice, paranoide) - beligerant,
caustic, ranchiunos, vicios, malign, brutal, cu resentimente
 Antisocialul nomad (caracteristici schizoide, evitante) - se simte
inofensiv, predestinat săfie bolnav, condamnat şi lăsat deoparte
marginalizat
Pulsiune, act și temperament
Predispozițiile genetice; slaba reglare a afectelor, prag peste medie a excitației plăcute;
inabilitate de articulare a emoției, ca atare sentimentele nu sunt cunoscute; acționează în loc
să vorbească, exaltare maniacală;

Procese defensive și adaptative în psihopatie

1. Controlul omnipotent - nevoia de a exercita puterea, valoarea celorlalți se rezumă la
utilitatea lor în a le permite să își demonstreze puterea. Manipularea psihopatică-
încercare deliberată, sintona de a-i folosi pe alții;

2. Identificarea proiectiva

3. Disocierea - amnezia totală a vreunei crime violente, iresponsabilitate, imprevizibilitatea;

4. Acting out- imbold intern către acțiune atunci când sunt excitați/ supărați, lipsa anxietății.
Tipare relaționale in psihopatie
Copilăria este plină de insecuritate, haos, abandon, abuzuri, neglijență, deprivare
emotională, eșecul atașamentului și a internalizării;

Selful psihopatic
Copii au o agresivitate greu de calmat, solicitanți, încăpățânați și au nevoie să investească într-
o figură paternă/ self și puterea lui personală.
- Grandoarea la un copil este rezultatul previzibil al lipsei de disciplină, lipsa râspunsului la
nevoile lor emoționale ;
- Invidia primitivă exprimată prin comportament, dorința de a distruge ceea ce dorește
cineva cel mai mult;
- Devalorizarea, deprecierea activă a lucrurilor din sfera emoțională a vieții omenești.

Stil de atașament temător-de desconsiderare

Criteriul optim de diagnostic

Comportamentul infracțional, agresiv, impulsiv și iresponsabil.

 Stilul de personalitate Tulburarea de personalitate
Preferă viața de liber-profesioniști și se descurcă bine Incapabili să mențină un comportament constant în
grație talentului, spiritului inventiv și istețimii lor. ceea ce privește munca.

Tind să trăiască conform propriului cod interior de Nu reușesc să respecte normele sociale privind
valori și nu sunt foarte influențați de norme sociale, comportamentul legitim, făcând gesturi care
trăind totuși în limitele legii. constituie motiv de arestare.

în adolescență, erau, de obicei, scandalagii, Iritabili și agresivi, după cum o dovedesc conflictele
îndrăzneți și provocatori. sau atacurile fizice.

Pot fi responsabili și își respectă obligațiile financiare. Iresponsabili și nu reușesc să-și onoreze obligațiile
financiare.

Tind să aibă dor de ducă, dar sunt capabili să-și facă Nu reușesc să planifice din timp sau acționează
planuri și să-și ia angajamente. impulsiv.

Destul de sinceri, deși au darul cuvintelor și pe acela Nu prețuiesc adevărul și mint, folosesc nume false
de a-și face prieteni. sau îi escrochează pe ceilalți pentru câștiguri
personale.

Tind să fie curajoși, să dea dovadă de îndrăzneală Nesăbuiți privind propria siguranță sau a celorlalți,
fizică și rezistență; se vor împotrivi celor care vor să după cum o dovedesc condusul sub influența
profite de pe urma lor. alcoolului
Tulburarea de personalitate borderline
 Trăsătura caracteristică

Instabilitate în relaţiile
interpersonale, imagine de
sine, afectivitate şi
impulsivitate accentuate.
 Criterii de diagnostic conform DSM V

• eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar;

• relaţii interpersonale instabile şi intense, alternând între idealizare şi
depreciere;
• tulburări de identitate; imagine de sine şi sentiment de sine instabile;
• impulsivitate în cel puţin două domenii cu potenţial autodistructiv (ex.,
comportament sexual, consum de substanţe, alimentare compulsivă etc.);
• comportament suicidal recurent, gesturi, ameninţări, automutilare;
• instabilitate afectivă datorată unei reactivităţi accentuate (schimbări
frecvente în dispoziţie);
• sentiment cronic de “gol sufletesc”;
• izbucniri de furie intense şi inadecvate sau dificultăţi de a-şi controla furia;
• ideaţie paranoidă tranzitorie, asociată cu stresul sau simptome disociative
severe
 Subtipuri (Millon, Grossman, Millon, Meagher,
Ramnath - 2004)

Subtipul borderline descurajat - trăsături evitante, depresive și

dependente

Subtipul borderline iritabil - caracteristici negative

Subtipul borderline impulsiv - caracteristici histrionice sau antisociale

Subtipul borderline auto-distructiv - caracteristici depresive sau masochiste

Stil comportamental - Impulsivitate, Comportamente de tip trecere

Stil cognitiv - Gândire rigidă, inflexibilă, Nu reușește să învețe din experiență

Pierdere externă a controlului

Stil afectiv - Reactiv din punct de vedere emoțional și cu dificultăți de reglare

emoțională, Furie inadecvată, intensă, Labilitate extremă a dispoziției și
afectului

Temperament
Tipul dependent: tipar infantil pasiv — reactivitate scăzută a sistemului nervos
autonom
Tipul histrionic: tipar infantil hiper-reactiv — reactivitate înaltă a sistemului
nervos autonom
Tipul pasiv-agresiv: tipar infantil „dificil" — iritabilitatea afectului

Strategii defensive
- disocierea
- clivajul
- negarea

Stil de atașament dezorganizat

Criteriul optim de diagnostic

Face eforturi susținute pentru a evita abandonul real sau imaginat.

 Stilul de personalitate
A avea un sentiment de sine adecvat constantin
timp, fără a fi excesiv de inflexibil sau de maleabil.
Capacitatea de a tolera și gestiona experiențele
de pierdere; capacitatea de a evalua realist
abandonul și pierderea.
Absența comportamentului suicidar, a gesturilor și
amenințărilor (este exclusă ideația suicidară), a
comportamentului de automutilam.
Capacitatea de a gestiona situațiile stresante și de Ideație paranoidă tranzitorie, indusă de stres sau
a rămâne prezent din punct de vedere cognitiv și
fizic.
Sentiment de conexiune cu sine, cu corpul și cu
locul său în lume.
Stabilitate afectivă, cu niveluri tolerabile ale
emoțiilor negative.
Tulburarea de personalitate
O perturbare marcată și persistentă a identității, cu
nesiguranțe privind cel puțin două dintre următoarele:
imagine de sine, orientare sexuală, obiective pe termen
lung sau alegeri în carieră, tipul de prieteni dorit, valori
preferate.
Eforturi susținute pentru a evita experiențele de
abandon imaginate sau reale.
Gesturi, comportament suicidar și amenințări repetate
cu suicidul sau comportament de automutilare repetat.
simptome disociative severe
Sentimente cronice de plictiseală sau vid interior.
Instabilitate afectivă, cu treceri semnificative de la
dispoziția de bază la depresie, iritabilitate sau anxietate,
care durează de obicei câteva ore și doar, arareori, mai
mult de câteva zile.
Tulburarea de personalitate narcisică

Salvador Dali “Metamorphosis of Narcissus”, 1937

 Criteriile conform DSM-IV

Un pattern pervaziv de grandoare (în fantasmă şi comportament), necesitatea de

admiraţie şi lipsa de empatie, începând precoce în perioada adultă şi prezent într-o
varietate de contexte, după cum este indicat de cinci (sau mai multe) dintre următoarele:

(1) are un sentiment grandios de autoimportanţă (de ex., îşi exagerează realizările şi talentele,
aşteaptă să fie recunoscut ca superior, fără realizări corespunzătoare)
(2) este preocupat de fantasme de succes nelimitat, de putere, strălucire, frumuseţe sau amor ideal
(3) crede că este "aparte" şi unic şi poate fi înţeles numai de, ori trebuie să se asocieze numai cu,
alţi oameni (sau instituţii) speciali ori cu statut înalt
(4) necesită admiraţie excesivă
(5) are un sentiment de îndreptăţire, adică pretenţii exagerate de tratament favorabil special ori de
supunere automată la dorinţele sale
(6) este exploatator interpersonal, adică profită de alţii spre a-şi atinge propriile scopuri
(7) este lipsit de empatie: este incapabil să recunoască sau să se identifice cu sentimentele şi
necesităţile altora
(8) este adesea invidios pe alţii sau crede că alţii sunt invidioşi pe el
(9) prezintă comportamente sau atitudini arogante, sfidătoare.
 Subtipuri (Millon, Grossman, Millon, Meagher,
Ramnath - 2004)

 Narcisistul fără principii - manifestări antisociale, este un şarlatan,

exploatează, fraudeaza, nu are scrupule răzbunător şi nu are pic de
consideraţie faţă de victimele sale
 Narcisistul falic/elitist -aproape toti sunt bărbaţi. Tind să fie agresivi, atletici şi
exhibiţionişti, le place să-şi arate corpul. Wilhelm Reich (1933) numea
“narcisistul falic” auto-suficient, arogant, energic, impresionant
 Narcisistul amoros - caracteristici histrionice, este Don Juan sau Casanova
modern, erotic, exhibitionist
 Narcisistul compensator - caracteristici negativiste, este pasiv-agresiv, evită
societatea
 Narcisistul fanatic - include caracteristici paranoide, un individ al cărui stimă
de sine a fost sever inhibată în copilărie, care manifestă tendinţe paranoide
majore şi care are iluzia de omnipotenţă
 Pulsiune, afect și temperament - constituțional mai
sensibile, adaptate la mesaje emoționale neverbalizate; ‘’extensii narcisice’’
ale părinților
- puternică pulsiune agresivă înnăscută sau intoleranță la anxietatea
declanșată de ea
- emoții: ruine, invidie, teama de a nu se face de rușine, criticism

Procese defensive și adaptative

1. Idealizare/devalorizare;
2. Clasificare -‘’care e cel mai bun dr/ profesor?’’;
3. Perfecționismul (dorința de rezultate grandioase dublată de criticism
cronic la adresa sa)

Stil de atașament temător de desconsiderare

Tipare relaționale
- Stima de sine a narcisicului alterează relațiile cu ceilalți; există nevoia permanentă de
a compara, judeca, clasifica

Selful narcisic
Self golit (sentimente de falsitate, rușine, invidie, inferioritate, urâțenie) versus Self
grandios (exigent față de sine, mândrie, dispreț, vanitate, superioritate);
- sentimentul de identitate e fragil, teama de fragmentare, boală, compensate cu
ipohondria
- evitarea sentimentelor și rațiunilor prin care putem conștientiza slăbiciunea personală/
dependența de alții
- nevoia puternică de confirmare exterioară pentru validarea internă.
Criteriul optim de diagnostic

Are un sentiment grandios al propriei importanțe.

 Stilul de personalitate Tulburarea de personalitate
Perspicace în relațiile cu ceilalți, folosind punctele tari Exploatatori din punct de vedere interpersonal,
și avantajele acestora pentru a-și atinge propriile profitând de ceilalți pentru a-și atinge propriile
obiective. scopuri.

Își pot face reclamă cu energie propriei lor persoane, Sentiment grandios al importanței personale.
ideilor și proiectelor lor.

Tind să fie competitori abili, cărora le place să ajungă Consideră că problemele lor sunt unice și sunt
în vârf și să rămână acolo. înțelese numai de alți oameni speciali.

Se pot vizualiza pe ei înșiși ca fiind cei mai buni sau Preocupați de fantezii de succes nelimitat, putere,
cei mai împliniți în domeniul lor. strălucire, frumusețe sau dragoste ideală.

Au un sentiment de îndreptățire și așteptări

Cred în ei înșiși, în abilitățile și unicitatea lor, dar nu nejustificate de a primi un tratamentîn mod special
solicită tratament sau privilegii speciale. favorabil.

Solicită atenție și admirație constante.

Acceptă realizările, aprecierea și admirația, cu grație
și cu stăpânire de sine.
Lipsă de empatie; incapacitatea de a recunoaște și a
Au o fină conștientizare a gândurilor și emoțiilor lor și trăi ce simt ceilalți.
o oarecare conștientizare a gândurilor și emoțiilor
altor persoane.

Se așteaptă ca ceilalți să îi trateze bineîn orice Preocupați cu trăiri de invidie.

moment.
Tulburarea de personalitate histrionică
 Criteriile conform DSM-IV-TR

Un pattern pervaziv de emotivitate excesivă şi de căutare a atenţiei, începând cu

vârsta adultă tânără şi prezent într-o varietate de contexte, aşa cum este indicat de cinci
(sau mai multe) dintre următoarele:

(1) nu se simte bine în situaţiile în care el sau ea nu se află în centrul atenţiei

(2) interacţiunea cu ceilalţi se caracterizează frecvent printr-un comportament seducător sexual
inapropriat sau printr-un comportament provocator
(3) prezintă o expresie a emoţiilor superficială şi rapid schimbătoare
(4) foloseşte în mod consecvent înfăţişarea fizică pentru a atrage atenţia asupra sa
(5) are un stil de vorbire care este excesiv de impresionist şi lipsit de detalii
(6) manifestă autodramatizare, teatralitate şi o expresie exagerată a emoţiei
(7) este sugestibil, adică e uşor influenţat de alţii sau de circumstanţe
(8) consideră relaţiile ca fiind mai intime decât sunt de fapt
 Subtipuri (Millon, Grossman, Millon, Meagher,
Ramnath - 2004)

 Subtipul teatral: cameleonici, se comportă în felul în care cred ei că ceilalṭi

doresc să fie
Caracterul “ca şi cum” descrisde Deutsch, 1942

• Subtipul vivace: natura superficilă, bine-dispusă şi energică. Ambele

categorii tind să minimizeze aspectele serioase ale vieṭii.

• Subtipul liniştitor: căutarea aprobării din partea celorlalṭi

• Subtipul nesincer: înclinaṭia către un entuziasm de scurtă durată în

comportamentul de căutare a stimulărilor

• Subtipul infantil: mult mai dezechilibrat, caracterizat de un mod de

comportare infantil, imatur

• Subtipul tumultos: afect instabil în care insolenṭa alternează cu stările

morocănoase, depresive
Pulsiune, afect și temperament

Temperament intens, afectuos, hipersensibil și sociofil.

Caracter oral oedipian (teama de castrare/ penetrare); își doresc dragoste, stimulare,
erotism, companie

Afectiv: anxietate crescută; vulnerabilitate la rușine și vinovăție; afecte intense

asupra cărora ridică apărări distincte, nervozitate difuză (energie sexual convertită)

Procedee adaptative și defensive

1. Refularea și anularea retroactivă
2. Sexualizarea
3. Trecere la act (acte de curaj/eroism când este înspăimântat, exhibitioniști când de fapt sunt rușinați
de aspectul lor)
5. Regresia
Tipare relaționale
Sursa frecventă a structurii de personalitate isterică e sentimentală, identitatea sexuală a cuiva e
problematică (băieții crescuți în matriarhat se dezvoltă într-o direcție isterică).

Selful isteric
Conștiința lui/stima de sine e ca a unui copil mic, devalorizat, cu lipsuri, temător care caută printr-o
manipulare plină de efort să se adapteze într-o lume plină de oameni puternici și străini

Stil de atașament preocupat

Criteriul optim de diagnostic
Se simte inconfortabil în situațiile în care nu este în centrul atenției.

..\Downloads\Cinema Education - Histrionic Personality Disorder.mp4

 Stilul de personalitate Tulburarea de personalitate
Plini de viață și dornici de distracție, adesea Își exprimă emoțiile prin exagerări inadecvate;
impulsivi, darîși pot amâna gratifica rea egocentrici și cu o toleranță redusă când vine
nevoilor. vorba despre gratificație.

Le place să fie în centrul atenției și fac față Se simt inconfortabilîn situațiile în care nu pot
situației cu brio atunci când toți ochii sunt pe ei. fi în centrul atenției.

Orientați către senzații, demonstrativi din punct Prezintă manifestări emoționale rapid
de vedere emoțional și afectuoși fizic. schimbătoare și superficiale.

Reacționează emoțional, dar adecvat. Utilizează un stil de vorbire excesiv de vag și

lipsit de detalii.

Folosesc un stil de vorbire care este global și Caută sau solicită constant încurajări,
specific, în mod adecvat. aprobare sau laude.

Se bucură de complimente și aprecieri. Aspect exterior și comportament inadecvate,

Aspect exterior sau comportament fermecător,
atrăgător și adecvat.
Atenți la aspectul exterior și la îngrijire, le plac
hainele, stilul și moda.
seducătoare din punct de vedere sexual.
Exagerat de preocupați de atractivitatea
fizică.
C – anxioase
Tulburarea de personalitate evitantă
 Criteriile de diagnostic DSM-IV-TR

Un pattern pervaziv de inhibiţie socială, sentimente de neadecvare şi hipersensibilitate

la evaluare negativă, începând precoce în perioada adultă şi prezent într-o varietate de
contexte, după cum este indicat de patru (sau mai multe) dintre următoarele:
(1) evită activităţile profesionale care implică un contact interpersonal semnificativ, din
cauza fricii de critică, dezaprobare sau rejecţie
(2) nu doreşte să se asocieze cu alţi oameni decât dacă este sigur că este apreciat
(3) manifestă reţinere în relaţiile intime din cauza fricii de a nu se face de râs ori de a
nu fi ridiculizat
(4) este preocupat de faptul de a nu fi criticat sau rejectat în situaţii sociale
(5) este inhibat în situaţii interpersonale noi din cauza sentimentelor de neadecvare
(6) se vede pe sine ca inapt social, neatractiv personal ori inferior altora
(7) refuză să-şi asume riscuri personale sau să se angajeze in orice activităţi noi din
cauza faptului că acestea l-ar putea pune în dificultate.
 Subtipuri (Millon, Grossman, Millon, Meagher,
Ramnath - 2004)

 Subtipul fobic (include manifestări de dependență)

 Subtipul conflictual (include manifestări negativiste)

 Subtipul hipersensibil (include manifestări paranoide)

 Subtipul depresiv (include manifestări depresive)

Stilul comportamental: încordare cronică și disconfort în legătură cu propria
persoană.

Stilul interpersonal: sunt sensibili în fața respingerii.

Stilul cognitiv: hipervigilent, ceea ce înseamnă că ei scanează mediul,

căutând indicii ale unei potențiale amenințări sau acceptări.

Stilul afectiv: caracterizat prin timiditate și atitudine temătoare.

Temperamentul - iritabil

Stilul de atașament preocupat temător

Criteriul optim de diagnostic

Evită activitățile profesionale care presupun contacte

interpersonale semnificative, din cauza fricii de a fi criticat, dezaprobat sau
respins
 Stilul de personalitate
Sensibili și preocupați de ceea ce gândesc
ceilalți despre ei.
Foarte discreți și precauțiîn interacțiunea cu
ceilalți.
Tind să păstreze o atitudine rezervată și
controlată în preajma celorlalți.
Tind să fie curioși și pot canaliza o atenție
considerabilă asupra hobby-urilor și pasiunilor;
totuși, câțiva dintre ei se implică în
comportamente de coping contrafobice.
Se simt confortabil cu obiceiurile, repetiția și
rutina. Preferă lucrurile cunoscute celor
necunoscute.
Loialitate puternică față de familie și/sau câțiva Exagerează posibilele dificultăți, pericolele
prieteni apropiați; tind să fie preocupați de
casă.
Tulburarea de personalitate
Nu sunt dispuși să se implice în interacțiunea
cu ceilalți decât dacă sunt siguri că sunt
simpatizați; sunt ușor de rănit și se
îngrijorează mult.
Se tem să roșească, să plângă sau să
manifeste semne de anxietate în fața altor
persoane, cazîn care se simt stânjeniți.
Reticenți în situațiile sociale, din cauza temerii
de a spune ceva inadecvat sau prostesc sau
de teama că nu vor fi în stare să răspundă la
o întrebare.
Tind să aibă rezultate mediocre și le este greu
să se concentreze asupra sarcinilor de lucru
sau asupra hobby-urilor.
fizice sau riscurile presupuse de a face ceva
normal, dar diferit de rutina lor obișnuită.
Nu au prieteni apropiați sau confidenți — sau
au numai unul — în afara rudelor de gradul
întâi; evită activitățile care presupun un
contact interpersonal semnificativ.
Tulburarea de personalitate dependentă
 Criteriile de diagnostic DSM-IV-TR
O necesitate excesitate excesivă şi pervazivă de a fi tutelat, care duce la un
comportament supus si la frica de separare şi care începe de timpuriu în perioada adultă şi
este prezent într-o varietate de contexte, după cum este indicat de cinci (sau mai multe)
dintre rmătoarele:

A. Are dificultăţi în a lua decizii comune fără o cantitate excesivă de sfaturi şi reasigurări din
partea altora
B. Necesită ca alţii să-şi asume responsabilitatea pentru cele mai importante domenii
ale vieţii lui
C.Are dificultăţi în a-şi exprima dezacordul faţă de alţii din cauza fricii de a nu pierde
suportul sau aprobarea. Notă: Nu implică frica realistă de retribuţie
D. Are dificultăţi în a iniţia proiecte ori a face ceva singur (din cauza lipsei de incredere în
judecata sau capacităţile sale, mai curând decât din cauza lipsei de motivaţie sau de
energie)
E.Merge foarte departe spre a obţine solicitudine şi suport de la alţii, până la punctu!lde a se
oferi voluntar să facă lucruri care sunt neplăcute

Se simte neconfortabil sau neajutorat când rămâne singur din cauza fricii exagerate
de a nu fi în stare să aibă grijă de sine
Caută urgent altă relaţie drept sursă de solicitudine şi suport când o relaţie strânsă se
termină
Este exagerat de preocupat de frica de a nu trebui să aibă grijă de sine.
 Subtipuri (Millon, Grossman, Millon, Meagher,
Ramnath - 2004)

Dependetul alarmat/agitat (carateristici evitante) - nelinişte, îngrijorare,

vulnerabilitate faţă de abandon, singuratic cu excepţia persoanei semnificative
de care se agaţă

Dependentul generos/altruist (carateristici masochiste) - renunţarea de bună

voie la propria personalitate

Dependentul imatur (caracteristici pure) - nehotârîre, incapacitatea de a-şi

asuma responsabilităţi

Dependentul care se acomodează (caracteristici histrionice) - graţios,

vecinul binevoitor, agreabilitate, benevolenţă

Dependentul ineficient (caracteristici schizoide) - incompetenţă,

neproductivitate, caută o viaţă fără probleme, refuz de a se confrunta cu orice
fel de dificultăţi, netulburat
Stil comportamental: docilitate, pasivitate și lipsă de asertivitate.

Stil interpersonal: aceste persoane tind să le facă pe plac altora, să se sacrifice

și să fie adezive, cerând constant încurajări din partea celorlalți. Docilitatea lor și
dependența de ceilalți duc la cerința subtilă ca ceilalți să-și asume
responsabilitatea pentru domeniile importante din viața lor.

Stil cognitiv: sugestibilitate. Adoptă cu ușurință o atitudine de un optimism

incurabil privind viața.

Stil afectiv: nesiguranță și anxietate.

Temperamentul: nivel redus de energie; fricoși, triști sau retrași, melancolici

Stil de atașament preocupat

Criteriul optim de diagnostic

Are nevoie ca ceilalți să-și asume responsabilitatea pentru

principalele domenii din viața sa.
 Stilul de personalitate Tulburarea de personalitate
Deși respectă autoritatea și preferă rolul Au dificultăți semnificative în a demara
de membru al echipei, pot iniția și finaliza proiecte sau a se implica în activități în
sarcini de unii singuri. mod independent.

Plini de atenție și capabili să le facă pe Se oferă voluntari să facă lucruri care

plac altora. Ocazional, vor suporta sunt neplăcute sau umilitoare, doar
disconfortul personal pentru a face o pentru a-i face pe ceilalți să-i
faptă bună pentru oamenii cheie din viața simpatizeze.
lor.

Sunt înclinați să prefere compania unei Se simt incomod sau neajutorați atunci
persoane sau a mai multora decât să fie când sunt singuri și se străduiesc din
singuri. răsputeri să evite să rămână singuri.

Tind să fie puternic implicați în relații și se Se simt devastați sau neajutorați atunci
străduiesc din greu să le susțină. când o relație apropiată se încheie și
sunt preocupați în mod frecvent de
Pot lua măsuri corectoare ca răspuns în teama ca nu cumva să fie abandonați.
fața criticilor.
Ușor răniți de critici sau dezaprobare.
Tulburarea de personalitatea obsesiv compulsivă
 Criteriile de diagnostic conform DSM IV

Un tipar pervaziv caracterizat prin preocuparea pentru ordine, perfecţionismşi pentru a deţine
controlul mental şi în relaţiile interpersonale în detrimentul flexibilităţii, receptivităţii şi eficienţei, care
debutează la vârsta de adult tânăr, se manifestă în diverse situaţii şi îndeplineşte patru(sau mai multe)
din următoarele criterii:
1. Preocupare pentru detalii, reguli, liste, ordine, organizare sau programe în asemenea măsură
încât scopul principal al activităţii se pierde
2. Grija excesivă pentru perfecţiune în cele mai mici detalii interferă cu efectuarea proiectelor
(este incapabil să termine un proiect deoarece standardele sale personale excesiv de riguroase nu sunt
respectate)
3. Este excesiv de dedicat muncii şi productivităţii, ceea ce nu lasă timp pentru prietenii şi
activităţi relaxante (orele lungi de muncă nu pot fi explicate de nevoi financiare)
4. Scrupulozitate, rigiditate morală excesivă şi inflexibilitate în materie de etică şi valori
(comportament care nu se explică prin norme culturale sau religioase)
5. Este incapabil să arunce obiecte uzate, stricate sau nefolositoare chiar dacă nu au nicio
valoare sentimentală
6. Refuză să delege altora sarcini sau să lucreze cu alte persoane dacă aceştia nu acceptă să
facă lucrurile după regulile sale
7. Adoptă un stil de a cheltui foarte restrictiv, atât faţă de sine cât şi faţă de alţii; consideră că
banii trebuie economisiţi pentru eventuale catastrofe
8. Sunt rigizi şi încăpăţânaţi
Subtipuri (Millon, Grossman, Millon, Meagher, Ramnath -
2004)
Pulsiune, afect și temperament
Conflictul de bază este FURIA (de a fi controlat) versus FRICA (de a fi
condamnat sau pedepsit), iar RUȘINEA e conștientă.

- afectul e neformulat, raționalizat, moralizat, minimalizat;

Procese defensive și adaptative

-obsesivi - raționalizarea, moralizarea, deplasarea, compartimentalizarea, intelectualizarea, formațiunea
reacțională.
-compulsive - anularea retroactivă, izolarea.
- anularea retroactiva (cu sens de ispășire și protecție magică)
- formațiunea reacțională împotriva dorințelor opuse
Tipare relaționare
- obsesiile și compulsiile implică figurile parentale (relații de obiect) care impun standarde
comportamentale/ cognitive ridicate, răsplatindu-le/ pedepsindu-le/ ignorându-le pe măsura.

Selful obsesiv-compulsiv
Persoanele obsesiv -compulsive orientate
- introiectiv: preocupate de control, verticalitate morală, autocritici, de încredere, muncitori;
- anaclitic: îngrijorați, ''mania îndoielii„ (ezitare în a face altă alegere decât cea perfecta),
ambivalență.
- obsesivul - caracterizat prin amânare, ezitare, susțin stima de sine prin gândire;
- compulsivul - au probleme similare cu vinovăția, rușinea, autonomia, dar o rezolvă opus – grăbiți
fără a reflecta la alternative; își susțin stima de sine prin acțiune.

Stil de atașament preocupat

Criteriul optim de diagnostic

Manifestă perfecționism care interferează cu finalizarea sarcinilor.

 Stilul de personalitate
Dedicați muncii și lucrului din greu,
capabili de efort intens, neclintit.
în luarea deciziilor, iau în calcul cu atenție
alternativele și consecințele acestora.
Tulburarea de personalitate
Devotament excesiv față de muncă și
productivitate, cu excluderea activităților
de timp liber și a prieteniilor (care nu se
explică prin nevoi financiare evidente).

Tind să aibă principii morale puternice și
își doresc din răsputeri să procedeze
corect.
Indeciși: luarea de decizii este evitată,
amânată sau prelungită (dar nu
determinată de nevoia excesivă de
sfaturi sau reasigurări din partea
celorlalți).

Indivizi care nu bagă în seamă trivialitățile Hiperconștiincioși, scrupuloși și inflexibili

și care-și fac treaba fără prea mare privind aspecte legate de moralitate,
implicare emoțională. etică și valori.

În general, sunt atenți, economi și Exprimări restrânse ale afecțiunii.

precauți, dar sunt capabili să
împărtășească din belșugul lor.
Lipsă de generozitate în privința
acordării de timp, bani sau daruri, atunci
când nu există probabilitatea să rezulte
vreun câștig personal.
 BIBLIOGRAFIE

 American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical

manual of mental disorders (DSM-5). American Psychiatric Pub.
 Millon, T., Millon, C. M., Meagher, S. E., Grossman, S. D., &
Ramnath, R. (2012). Personality disorders in modern life. John Wiley
& Sons.
 Nancy McWilliams, Diagnosticul psihanalitic, Ed. Fundației
Generația, 2014
 Glen O” Gabbard – Tratat de psihiatrie psihodinamica, Ed.Trei, 2017
 Len-Sperry – Tulburările de personalitate din DSM V, Ed. Trei, 2018