CATEDRA SĂNĂTATE MINTALĂ, PSIHOLOGIE MEDICALĂ ȘI PSIHOTERAPIE

TEMA 13. PARTICULARITĂȚILE PSIHOLOGICE ALE

PERSONALITĂȚII PACIENTULUI.

Autor: FORNEA Iuliana

Dr. în psihologie, conf. univ.,

Chișinău - 2023

1
 PLAN:

▪ Particularită țile psihologice ale personalită ții

pacientului.
▪ Modifică ri comportamentale induse de boală .
▪ „Rolul de bolnav”. Factorii precipitanți care
condiționează rolul de bolnav al pacientului.
▪ Pacientul cu prognostic favorabil de vindecare.
▪ Pacientul incurabil.
▪ Pacientul somatic cu tulbură ri de personalitate.

2
 BOALA
• Boala este un proces care se infiltrează
progresiv în viața unui individ, îl
influențează atâ t fizic (la nivel somatic), câ t
și psihic.
• Îi slă bește capacitatea de adaptare și-l
determină să adopte un alt comportament,
decâ t cel obișnuit!!!

3
 BOALA

▪ Boala necesită a fi abordată ca un

eveniment psihologic și social,
deoarece nu modifică doar condiția
fizică și psihică a individului, ci însă și
poziția lui socială în cadrul grupului în
care tră iește și activează .

4
 Trăirile pacientului legate de starea de boală:

▪ ceea ce știe despre boală (complicații, recidive);

▪ ceea ce nu știe (teama de necunoscut);
▪ exemplele nefericite – inducții iatrogene;
▪ anxietatea legată de investigații, acte terapeutice;
▪ antecedente alergice, medicamente cu „istoric
negativ”;
▪ reinserţia familială şi profesională (ideea de a fi
o povară ).

5
 COMPORTAMENTUL DE BOLNAV

• PRESUPUNE CAPACITATEA INDIVIDULUI

DE A-Ș I PERCEPE STAREA DE BOALĂ , DE
A O INTERPRETA ADECVAT Ș I DE A LUA
DECIZII CARE POT FACILITA
ÎNSĂ NĂTOȘ IREA.

6
 Modificări comportamentale a pacientului
condiționate de boală

❖ Boala modifică condiţia fizică şi psihică a individului, și

însăşi poziţia lui socială în cadrul grupului.
❖ Fiecare om îşi personalizează boala sa conferindu-i aspect
particular.
❖ Există diferenţe între persoanele care suferă de aceeaşi
boală: un bolnav poate fi agitat şi neliniştit imaginîndu-şi
tot felul de scenarii negative privind evoluţia bolii, în timp
ce altul poate fi calm şi linistit, poate chiar indiferent.

7
 STĂ RI POSIBILE ALE PT.-LUI

1. Încredere, consimță mâ nt
2. Angajarea interioară atunci câ nd vă exprimați gâ ndurile
3. Debutul pregă tirii pentru activitate
4. Așteptarea de a face ceva sau disponibilitatea de a fi de
acord cu ceva
5. Donație voluntară
6. Concentrare, izolare
7. Tensiune
8. Înțelegere facilă
9. Îndoială , neîncredere
10. Anxietate, nervozitate

8
 STĂ RI POSIBILE ALE Pacientului

11. Tulburare, pierderea încrederii, resemnare

12. Incertitudine, jenă , teamă , rușine
13. Depresie, neputință , indecizie completă
14. Mirare, spaimă , șoc, neputință
15. Se simte izolat de ceilalți, construind pe acest „zid
protector”
16. Așteptă ri, că ută nd ajutor
17. Supraveghere ascunsă , discretă
18. Evaluare critică
19. Vâ scozitatea gâ ndirii
20. Reflecție, luarea deciziilor
9
 COMPORTAMENTUL PERSOANELOR BOLNAVE

Se manifestă mai mult sau mai puțin prin:

▪ Schimbă ri de ordin relațional;

▪ La unii dintre cei internați se micșorează contactele cu familia, iar la
alții crește siguranța;
▪ Pentru unii este un prilej de a-și analiza relațiile familiale;
▪ Scade capacitatea de îndeplinire a sarcinilor, ceea ce duce fie la
reproșuri, fie la menajare excesivă din partea celorlalți;
▪ Scad mijloacele materiale, ceea ce antrenează modifică ri în conduita
generală a familiei;
▪ Se limitează contactele personale cu prietenii, apropiații și cei din
anturajul să u;
▪ Sunt schimbă ri și pot fi afectate raporturile conjugale, afective și de
altă natură !!!
10
 PARTICULARITĂȚILE PERONALITĂȚII PACIENTULUI

• CARACTERISTICILE PERSONALITĂȚ II, de

regulă , includ orientă rile valorice ale unei
persoane, criteriile sale morale și alte
fenomene condiționate social.
• În primul râ nd, din caracteristicile personale
care influențează formarea unei atitudini
subiective față de boală , trebuie remarcată
viziunea asupra lumii și poziția filozofică cu
privire la sensul vieții și al vieții după moarte.
11
 PARTICULARITĂȚILE PERONALITĂȚII
PACIENTULUI

▪ REACȚIILE PSIHOLOGICE LA BOALĂ DIFERĂ ÎNTRE

OAMENII PROFUND RELIGIOȘI ȘI ATEII MILITANȚI.
▪ Persoanele credincioase sunt mai confortabili din punct de
vedere psihologic cu moartea („Dumnezeu a dat,
Dumnezeu a luat”).
▪ Ateii militanți reacționează adesea la o boală emergentă , cu
resentimente și sentimente de nedreptate. Ei încep să
caute vinovații bolii, creează un mediu ostil în jurul lor și
reacționează negativ la ideea de a deveni responsabil
pentru ceea ce i se întâ mplă .

12
 CE EXPECTANȚE au pacienții
faţă de medici?

1. Transparență şi sinceritate.
2. Ascultare activă și empatică
3. Încredere.
4. Grijă şi implicare
5. Respect şi atitudine pozitivă
6. Comunicare asertivă
7. Timp suficient
8. Acces (date on-line)
9. Instrucțiuni clare
10. Colaborare și cooperare
13
 În mod general ”A FI BOLNAV” înseamnă:

▪ Să te afli în stare de slă biciune, boala fiind

aproape de suferință și limitare a posibilită ților
fizice, uneori chiar invaliditate;
▪ Să te afli în situația de dependență ;
▪ Să resimți anumite senzații de disconfort sau
durere, care reprezintă un simptom-tip al stă rii de
boală și care reflectă situația de slă biciune și de
dependență .

14
 ATITUDINI FAȚĂ DE BOALĂ/MEDIC

BOLNAVUL are sau denotă anumite stă ri sau

atitudini față de boală , câ t și față de medic:
❖ Stimă și respect
❖ Frustrare, supă rare, disperare
❖ Simpatie / antipatie
❖ Liniștit sau aparent calm
❖ Încredere / neîncredere
❖ Teama, anxietate, panică
❖ Optimism / pesimism, etc.
15
 ATITUDINI față de suferința determinată
de boală și situația de bolnav

După Athanasiu, Haberlin (citați de Iamandescu I. B., 1995)

aceste atitudini pot fi:
 ATITUDINEA COMBATIVĂ (permite o adaptare adecvată la realitate)
 ATITUDINEA DE RESEMNARE (dezinteres fa ță de soarta proprie, stări
depresive mai mult sau mai puțin exprimate)
 ATITUDINI DE REFUGIU ÎN BOALĂ
 ATITUDINE PROBLEMATIZANTĂ (raportarea bolii la coordonatele
existențiale în care subiectul este implicat)
 ATITUDINE DE VALORIFICARE SUPERIOARĂ A SITUA ȚIEI DE BOLBAV
(se includ toate reacțiile de depă șire a acestui impas care este boala)
 ATITUDINEA DE REA FOLOSIRE A BOLII (este impusă în mod justificat de
bolile foarte grave și, nejustificat de supraestimarea unor boli u șoare. Constă
în cufundarea în suferință, în agitație și anxietate).

16
 ROLUL SOCIAL AL BOLNAVULUI

Rolul de bolnav (cu caracter temporar sau

permanent) este definit de Parsons prin 4 tră să turi:
1. degrevarea de sarcini și responsabilități
2. bolnavul nu se poate însănătoși printr-un act de
voință proprie, de aceea el nu este făcut
responsabil pentru incapacitatea sa
3. boala trebuie considerată ca indezirabilă și
bolnavul trebuise să dorească însănătoșirea sa
4. bolnavul are obligația să coopereze cu cei care
răspund de sănătatea sa.
17
 TIPUL DE ROL AL BOLNAVULUI

După T. Parsons tipul de rol al bolnavului

depinde de mai mulți factori:
⮚ Tipul bolii (somatic, psihic).
⮚ Gravitatea bolii.
⮚ Cronicizarea bolii.
⮚ Genul de tratament.

18
 Printre factorii de menţinere a
comportamentului de bolnav se enumeră:

Trăsăturile de personalitate (depresia,

hipocondria, anxietatea);
1. Educația (învă ţaţi să se plâ ngă sau dimpotrivă ,
să nu spună nimic);
2. Modelul cultural;
3. Starea socio-economică (asigură rile de
să nă tate, etc);
4. Beneficiile secundare.

19
 Comportamentul persoanelor bolnave se
deosebește prin anumite manifestări ca:

✔ schimbă ri de ordin relațional;

✔ la unii dintre internați scad contactele cu familia; la
alții crește securitatea;
✔ pentru unii este un prilej de a-şi analiza relațiile
familiale;
✔ scade capacitatea de îndeplinire a sarcinilor ceea ce
duce fie la reproșuri fie la menajare excesivă din
partea celorlalți;
✔ scad mijloacele materiale, ceea ce antrenează
modifică ri în conduita familiei;
✔ se limitează contactele cu prietenii;
✔ se dereglează raporturile conjugale, afective şi sexuale.
20
 REGRESIA
Unul dintre modalită țile de comportament de protecție
este regresia. La persoana bolnavă , regresia se
caracterizează prin adoptarea unui comportament
infantil, cu:
▪ reducerea intereselor – bolnavul tră ieşte în
prezent şi în viitorul apropiat, limitâ ndu-se
la lucrurile cele mai importante pentru el.
▪ egocentrism – persoana bolnavă judecă
lumea prin raportare la el însuşi şi prin
prisma suferinţei lui.
21
 REGRESIA

▪ dependenţa de medic şi de anturaj, de la care

aşteaptă să fie îngrijit; bolnavul comportâ ndu-
se ca un copil care caută o „mamă bună”;
▪ întoarcerea la satisfacţii arhaice: somn sau
că utarea unor satisfacţii care pot favoriza
alcoolismul sau consumul excesiv de
medicamente;
▪ un mod de gă ndire magic, ilogic, cu
supraestimarea autotputerniciei medicului, a
medicamentelor sau a bolii.
22
 Aflarea diagnosticului unei boli este însoţită de o serie de reacţii emoţionale
ca:

✔ anxietate (înainte de diagnostic, teama legată de proceduri medicale, de

evoluţia bolii);
✔ tristețe
✔ panică/atacuri de panică
✔ furie/resentiment (faţă de starea de depersonalizare tipică mai ales în
mediul spitalicesc, faţă de „soarta nedreaptă”);
✔ stare depresivă (cauzată de pierderea controlului, a independenţei, a
rolului social activ);
✔ lipsa de speranță, de incertitudine a viitorului;
✔ Însingurare/izolare (în experiența bolii, pacientul simte că nu este
înțeles, că între el şi cei să nă toși s-a interpus o distanță psihologică );
✔ neajutorare (cauzată de dependința fâ ță de alte persoane, pierderea
sentimentului de control asupra propriei vieți);
✔ pesimism privind evoluția bolii, a eficienței tratamentului, demisia în
luptă cu boala.
23
 PACIENTUL INCURABIL

De obicei, viabilitatea unei astfel de persoane este în

continuare susținută de medicamente suportive, dar numai
pentru a ușura suferința și nu pentru a se vindeca, deoarece în
astfel de cazuri există puține speranțe pentru un rezultat
pozitiv.
Cu acești pacienți e recomandabil să :
- le acordă m tot respectul și susținerea de care suntem
capabili:
- să nu-i jelim sau să le promitem că totul va fi bine.
- să fim disponibili dar nu insistenți
- să -l ajutăm să -și redefinească valorile (dacă are nevoie).

24
 Persoanele dificile + boala = Pacienții dificili

Persoanele dificile au tendința:

▪ Să ne facă sa ne pierdem cumpă tul;
▪ Sa ne oblige să facem lucruri pe care nu vrem să le facem;
▪ Să ne împiedice să facem ceea ce nu vrem sau avem nevoie
să facem;
▪ Sa folosească forța, manipularea sau alte metode necinstite
pentru a obține ceea ce vor;
▪ Să ne facă să ne simțim vinovați dacă nu ne conformă m
dorințelor lor,
▪ Să ne facă să ne simțim neliniștiți, frustrați, supă rați, furioși,
geloși, inferiori sau înfrâ nți;
▪ Să ne determine să facem anumite lucruri în locul lor.
25
 TIPURI DE PACIENŢ I DIFICILI (pentru seminar)

❑ PACIENT MOROCĂ NOS

❑ PACIENTUL PSIHOSOMATIC

❑ PACIENTUL – MEDIC

❑ PACIENTUL MURIBUND
26
 Particularități în relația cu pacientii
cu tulburări de personalitate:

▪ ANXIOŞII, FOBICII: au nevoie de un personaj

care să le inspire securitate, nevoile lor de
dependență fiind satisfă cute printr-o
atitudine directivă şi securizantă .
▪ OBSESIONALUL cere explicații amă nunțite
din necesitatea sa intelectuală de a se asigura
pe calea raționamentului migă los.
▪ PARANOIDUL are nevoie de o relație de
încredere şi onestitate.
27
 Particularități în relația cu pacientii
cu tulburări de personalitate:

▪ DEPRESIVUL resimte o alinare pasageră dacă

este lă sat să -şi expună suferinţele sale, deoarece
el prezintă un sentiment de culpabilitate în
virtutea că ruia el percepe orice intervenție din
partea celor din jur ca pe o pedeapsă .
▪ FIREA DEMONSTRATIVĂ necesită de asemenea
o libertate în expunerea sentimentelor, fă ră a i se
permite însă excesele.

28
 TULBURĂRI DE PERSONALITATE

▪ SPERRY l. (2002) descrie un protocol pentru

desfă șurarea terapiei centrate pe dezvoltare, cu
focalizare pe creșterea funcționă rii optime.
▪ În continuare vom prezenta nivelurile de
dezvoltare a personalită ții: optim, adecvat și
tulburat pentru toate tipurile de tulbură ri
(conform DSM-5).
▪ Vezi: Sperry Len ”Tulburările de personalitate din DSM-5”. Evaluare,
conceptualizare de caz și tratament. București: Editura Trei, 2018, pp. 71-76.

29
 TIPUL OBSESIV
NIVEL DE
DEZVOLTARE A OBSESIV
PERSONALITĂȚII

OPTIM Indivizi conștiincioși, dar spontani, care echilibrează

integritatea personală cu generozitatea, atitudinea
plină de speranță și amabilitatea.

ADECVAT Mai puțin perfecționism și rigiditate în sarcini și relații,

cu un oarecare nivel de implicare emoțională.

TULBURAT Perfecționism și evitarea emoțiilor care interferează

cu finalizarea sarcinilor și cu relațiile; gândire și
atitudini extrem de rigide; pesimist și avar.

30
 TIPUL HISTRIONIC

NIVEL DE
DEZVOLTARE A HISTRIONIC
PERSONALITĂȚII

OPTIM Deoarece au găsit în interiorul lor iubirea pe care o

caută, sunt altruiști și generoși, fără să aștepte
reciprocitate.

ADECVAT Deși le place să se distreze și sunt adeseori impulsivi,

pot amâna recompensa și să fie adecvați din punct
de vedere emoțional, în cea mai mare parte a
timpului.

TULBURAT Se simt inconfortabil în situații în care nu se află în

centrul atenției.

31
 TIPUL NARCISIC
NIVEL DE
DEZVOLTARE A NARCISIC
PERSONALITĂȚII

OPTIM Plini de energie și de siguranță de sine, fără să

aștepte un tratament special sau privilegii.

ADECVAT Încrezători, dar, totodată, vulnerabili din punct de

vedere emoțional, preferă tratamentul special sau
privilegiile.

TULBURAT Manifestă un sentiment grandios de importanță de

sine și solicită privilegii speciale.

32
 TIPUL EVITANT
NIVEL DE
DEZVOLTARE A EVITANT
PERSONALITĂȚII

OPTIM Deși sunt sensibili la indiciile interpersonale și posedă

o fină intuiție în legătură cu ceilalți, sunt, totuși, plini
de respect și compasiune față de ceilalți.

ADECVAT Mențin o conduită rezervată în preajma celorlalți,

deoarece sunt sensibili și preocupați de opiniile
celorlalți în ceea ce-i privește.

TULBURAT Evită activitățile sociale și pe cele legate de muncă și

care presupun un contact interpersonal semnificativ,
deoarece se tem de critici, dezaprobare sau
respingere.

33
 TIPUL SCHIZOID
NIVEL DE
DEZVOLTARE A SCHIZOID
PERSONALITĂȚII

OPTIM Puternic ancorați în ei înșiși, sunt conectați emoțional

la lume.

ADECVAT Se simt destul de confortabil în preajma altora, cu

condiția să existe cerințe limitate de intimitate și
conexiune emoțională.

TULBURAT Nici nu își doresc și nici nu se bucură de relații

apropiate.

34
 TIPUL DEPENDENT
NIVEL DE
DEZVOLTARE A DEPENDENT
PERSONALITĂȚII

OPTIM Pot cere opiniile și sfaturile celorlalți atunci când iau

decizii majore, însă deciziile pe care le iau sunt, în
cele din urmă, personale.

ADECVAT Au capacitatea de a fi responsabili și a lua decizii, dar

tot caută și se bazează pe ceilalți pentru ajutor și
sfaturi.

TULBURAT Au nevoie de alții pentru a-și asuma responsabilitatea

pentru cele mai importante domenii din viața lor.

35
 TIPUL ANTISOCIAL
NIVEL DE
DEZVOLTARE A ANTISOCIAL
PERSONALITĂȚII

OPTIM Au darul sporovăielii și se împrietenesc rapid cu

ceilalți, deși nu oferă prea multă profunzime acelor
relații.

ADECVAT Își câștigă respectul acționând onorabil și cu

compasiune, folosindu-și puterea în mod constructiv
și promovând cauze valoroase (in special,
personale).

TULBURAT Manifestă un comportament agresiv, impulsiv,

egocentric și iresponsabil fără remușcări.

36
 TIPUL BORDERLINE
NIVEL DE
DEZVOLTARE A BORDERLINE
PERSONALITĂȚII

OPTIM Indivizi sensibili, introspectivi și impresionabili care se

simt foarte confortabil cu emoțiile și impulsurile lor
interioare.

ADECVAT Se implică rapid și ușor în relații și sunt, uneori, răniți

și respinși în proces.

TULBURAT Manifestă eforturi susținute de a evita respingerea

reală sau imaginată și abandonul.

37
 TIPUL SCHIZOTIPAL
NIVEL DE
DEZVOLTARE A SCHIZOTIPAL
PERSONALITĂȚII

OPTIM Posedă capacitatea unică de a percepe situațiile și

viața diferit, astfel încât să fie în beneficiul celorlalți.

ADECVAT Preocupați de ceia ce este unic și neobișnuit,

indiferent dacă acel lucru are vreo valoare salvatoare
din punct de vedere social.

TULBURAT Manifestă un comportament, gândire și limbaj

particulare, excentrice sau ciudate.

38
 TIPUL PARANOID
NIVEL DE
DEZVOLTARE A PARANOID
PERSONALITĂȚII

OPTIM Foarte buni observatori și critici, se pot apăra pe ei

înșiși, fără să-și piardă controlul și fără să devină
agresivi.

ADECVAT Susceptibili, sunt mai degrabă sensibili în fața

suferinței provocată de critici.

TULBURAT Suspicioși fără a avea o argumente reale că ceilalți îi

exploatează, le fac rău sau îi înșală.

39
 ABORDAREA COMBINATĂ / INTEGRATIVĂ
A TRATAMENTULUI

▪ Din moment ce tulbură rile de personalitate sunt

fenomene biopsihosociale (R. Pies, 1992), este
indicat un tratament combinat sau integrativ,
personalizat, în special pentru manifestă rile mai
simptomatice și mai grave.
▪ M. Stone (1993) pledează pentru
tratamentele combinate, în care două sau mai
multe abordă ri sau modalită ți sunt utilizate
simultan sau succesiv.
40
 De reținut: Trăirile pacientului legate de
starea de boală:

▪ ceea ce știe despre boală (complicații, recidive);

▪ ceea ce nu știe (teama de necunoscut);
▪ exemplele nefericite – inducții iatrogene;
▪ anxietatea legată de investigații, acte terapeutice;
▪ antecedente alergice, medicamente cu „istoric
negativ”;
▪ reinserţia familială şi profesională (ideea de a fi o
povară ).

41
 De reţinut:
EXPECTANŢELE PACIENTULUI FAŢĂ DE MEDIC

❖ UN BUN ASCULTĂTOR
❖ COMPETENȚ E TEHNICE
❖ ATITUDINEA POZITIVĂ FAȚĂ DE PROFESIE
❖ SA AIBĂ UN COMPORTAMENT ADECVAT
❖ SĂ ASIGURE CONFIDENȚ IALITATE
❖ SĂ DEMONSTREZE EMPATIE
❖ SĂ FIE ATENT Ş I RESPECTUOS
❖ SĂ EXPLICE CLAR Ş I CU RĂ BDARE INFORMAȚ IA.

42
 Pentru discuții:

ORICE BOALĂ
DETERMINĂ MODIFICĂ RI
ÎN PERSONALITATEA INDIVIDULUI !!!

43
 BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ:
1. Psihologie medicală: Conspecte şi note de curs pentru studenţii şi rezidenţii
Universită ţii de Medicină / N. Oprea, M. Revenco, V. Oprea [et al.]; USMF, Catedra
Psihiatrie, Narcologie şi Psihologie Medicală ; Universitatea de Medicină şi
Farmacie „Gr. T. Popa”, Iaşi; Institutul de Psihiatrie „Socola”, Iaşi. Ed. a 3-a. Ch.:
Î.E.P. Ş tiinţa, 2021, (Tipogr. „Bons Offices”). – 224 p.
2. Sperry, Len. Tulbură rile de personalitate din DSM-5. Evaluare, conceptualizare de
caz și tratament. București: Editura Trei, 2018, 559 p.
3. Nireștean A. Person and personality. University Press, Tg. Mureș, 2013.
4. Tudose, Florin, Fundamente în psihologia medicală. Psihologie clinică şi medicală în
practica psihologului, Editura Fundației România de Mâine, București, 2003.
5. https://library.usmf.md/sites/default/files/2020-11/Sup.curs_.%20Psihologia
%20medicala.pdf
6. https://library.usmf.md/sites/default/files/2021-12/Psihologie%20Clinic%C4%83%2C
%20Final%202021.pdf
7. https://science-education.ru/ru/article/view?id=8056&ysclid=llq7amoih3196405678
44
8. https://bjmures.ro/wp-content/uploads/2022/01/P00111.pdf