Dezvoltari dizarmonice de personalitate, cauze ,

consecinte si tehnici de educare a surmenajului si de

autocontrol

-proiect realizat de: Al-Ugeily Nadia

Stan Anamaria
Delcescu Laura
Podarascu Valentina
 Tulburrile de personalitate sunt tipare (modele) cognitive, emoionale, ale
impuls-controlului i relaiilor cu ceilali, constante i durabile n timp,
nonfuncionale, perturbate, care nu permit funcionarea normal n viaa de zi
cu zi.

Tulburrile de personalitate nu se ncadreaz n tiparul clasic de boal. Nu au

un debut limitat n timp, o perioad de stare i apoi o vindecare n urma unui
tratament. Nefiind boli, au fost denumite dezvoltri dizarmonice ale structurii
psihice ale persoanei n cauz.

Caracteristici:
sunt schiate i se dezvolt nc din copilrie;

se cristalizeaz la adolescen;

nsoesc persoana de-a lungul ntregii sale existene.

Studiile epidemiologice arat c 412% din populaia adult are un

diagnostic oficial de tulburare de personalitate, dar dac se iau n considerare
i gradele ei mai uoare, procentul este mult mai mare.
 Exist 10 tulburri de personalitate recunoscute de medicina de
specialitate; acestea sunt clasificate n trei grupe (clustere).

Cluster A (ciudat i excentric):

Tulburarea de personalitate paranoid: suspicioi, nencreztori,

ostili, iritabili, geloi, colecionari de nedrepti sau procesomani.
Tulburarea de personalitate schizoid: izolai, fr vreo manifestare
ctre ceilali, contact vizual deficitar, neadecvat de serioi, procupai de
obiecte nensufleite sau constructe metafizice.
Tulburarea de personalitate schizotipal: multiple ciudenii ale
prezentrii, vorbirii, limbaj i gndire excentric, magic, uneori chiar
iluzii i idei de referin, lipsa prietenilor.
 Cluster B (dramatic, emotional i imprevizibil):

Tulburarea de personalitate antisocial: incepand cu varsta de

aproximativ 15 ani, exist un comportament de ignorare i nclcare a
drepturilor altora, agresivi, iritabili, impulsivi, iresponsabili, fr
remucri, mincinoi, nal i escrocheaz.
Tulburarea de personalitate borderline:: manipulativi, cu sentimentul
de gol luntric, impulsivi, relaii personale instabile i intense cu oscilarea
ntre idealizare i devalorizare, ameninri sau gesturi suicidare,
automutilare.
Tulburarea de personalitate histrionic: dramatici, emoionali,
superficiali, seductivi sau provocatori sexual, sugestionabili.
Tulburarea de personalitate narcisistica: plini de ei, cu fantezii
nelimitate de succes, putere, strlucire sau iubire ideal, lipsii de empatie,
invidioi, exploatativi n preocuparea de a-i atinge propriile eluri.
 Cluster C (anxios sau temator):

Tulburarea de personalitate evitanta: ruinoi, timizi, inhibai n

relaiile interpersonale, temtori de critic, dezaprobare i rejecie. Se
privesc ca inadecvai, inferiori altora.
Tulburarea de personalitate dependent: dependeni, au nevoie de
sfaturi i reasigurri de la cei din jur, cu dificulti n exprimarea
dezacordului de teama s nu piard sprijinul, iniiaz greu proiecte i
lucruri pe care s le fac singuri.
Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva: perfecioniti,
ordonai, rigizi, preocupai de ordine i de reguli, lipsii de
spontaneitate, prea serioi, persevereni, ncpnai.
 Tulburri de personalitate mixte:

Tulburarea de personalitate pasiv-agresiv: manifest

obstrucionism, ncpnare i ineficien, rezist pasiv n ndeplinirea
sarcinilor ocupaionale de rutin, certrei, se plng ca nu sunt nelei
i apreciai.
Tulburarea de personalitate depresiva: pesimiti, nefericii, triti, cu
stim de sine sczut, predispui spre ngrijorri, vinovie.
Tulburarea de personalitate sadica: relaiile interpersonale sunt
dominate de comportamentul crud sau njositor.
 Cauze:

Ca n cazul altor probleme de sntate mental, tulburrile de

personalitate sunt probabil rezultatul unor interaciuni multiple ale
factorilor genetici i de mediu. Se acumuleaz tot mai numeroase dovezi ce
susin existena unei legturi genetice, rezultatele din studiile pe gemeni
sugernd motenirea trsturilor de personalitate i a tulburrilor de
personalitate n limite cuprinse ntre 30% i 60%. O sintez narativ pe
studiile epidemiologice sugereaz i ea c sunt importante familia i
experienele din copilria precoce de exemplu, abuz (emoional, fizic i
sexual), neglijare i intimidare.
 Consecinte:
Tulburrile de personalitate se prefigureaz nc din adolescen,
atunci ns poart denumirea de tulburri de comportament. ns nu toate
tulburrile de comportament devin tulburri de personalitate la vrsta
adult. Tulburarea de personalitate nsoete persoana de-a lungul vieii,
dar vrsta amprenteaz diferit tipurile de tulburri de personalitate.
Tulburarea borderline i tulburarea antisocial se maturizeaz,
manifestrile estompandu-se odat cu vrsta.
Tulburrile narcisic, dependent i pasiv-agresiv rmn constante
sau chiar se exacerbeaz cu vrsta.
Tulburarea schizotipal i tulburarea obsesional sunt mai bine
tolerate social, ele rmnnd neschimbate pe parcursul vieii.
Personalitatea paranoid poate aparea ca un prodrom (premergator) la
tulburarea iluzional sau ca schizofrenie adevrat. Aceti indivizi sunt la
risc de agorafobie, depresie major, tulburare obsesiv-compulsiva i abuz
de substane. Pacienii cu tulburare de personalitate schizoid pot dezvolta
depresie major. Pacienii cu personalitate schizotipal pot dezvolta
afeciune psihotic uoar, tulburare schizofreniform sau iluzional. La
momentul diagnosticului 3050% au depresie major concurent i
aproape toi au avut cel puin un episod de depresie major.
 Personalitatea antisocial este asociat cu risc de tulburri
anxioase, abuz de substane, somatizare. Personalitatea de grani este
asociat cu risc de abuz de substane, tulburri ale alimentaiei (bulimie) i
stres posttraumatic. Suicidul este un risc particular la pacienii de grani.
Istoricul de cabotism sau personalitate teatral este asociat n particular cu
tulburrile somatoforme. Persoanele cu narcisism sunt la risc de anorexie
nervoasa i abuz de substane, precum i depresie.

Personalitatea evitant este asociat cu anxietatea, mai ales fobia

sociala. Personalitatea dependent poart risc de tulburri anxioase i de
acomodare. Persoanele cu personalitate obsesiv-compulsiv sunt la risc de
infarct miocardic datorit tipului de via. Acetia pot fi la risc de tulburri
anxioase.

Suicidul este cea mai de temut complicaie a tulburrilor de

personalitate, tulburarea borderline i cea dependent avnd riscul cel mai
mare. Totui, actul suicidar din tulburrile de personalitate se deosebete
deseori de suicidul din celelalte condiii patologice prin inautenticitatea
inteniei, fiind de cele mai multe ori demonstrativ, regizat, dar uneori
reuind, ducnd la aa-zisa moarte prin accident suicidar.Alte
complicaii pot fi decompensrile depresive, anxioase sau chiar psihotice,
fiecare tip de tulburare de personalitate avnd predispoziii relativ
specifice.
 SURMENAJUL. TEHNICI DE EDUCARE.
Fenomenul de oboseala se manifesta prin slabirea capacitatii de munca si de
concentrare a atentiei.
Oboseala este un fenomen fiziologic normal si dispare dupa ce ne-am odihnit. Cand
insa senzatia de oboseala persista si dupa trecerea timpului destinat odihnei este semn
fie ca munca este prea epuizanta, peste puterile noastre, fie ca odihna nu este bine
organizata. Daca oboseala persista, poate aparea starea de epuizare sau de oboseala
cronica, cunoscuta sub forma de surmenaj.
Putem vorbi despre oboseala fizica, provocata de:
solicitarea fizica a intregului organism

de satisfacerea unilaterala a unor grupe de muschi

de solicitarea organelor de simt (vizuala, auditiva etc)

Putem vorbi despre oboseala psihica sau intelectuala, cauzata de:

monotonia muncii sau a mediului de lucru

solicitarea unilaterala a functiilor psihomotrice

anumite emotii puternice

Putem vorbi despre oboseala patologica, care apare ca un simptom de baza in

unele boli generale ca infectii, tulburari endocrine sau de nutritie, boli ale sangelui,
intoxicatii.
 Surmenajul este o oboseala de durata, manifestat printr-o senzatie neplacuta de
slabire generala, lipsa de interes pentru munca, dureri de cap, tulburari de somn,
scaderea poftei de mancare si a capacitatii intelectuale (gandire, memorie, atentie,
imaginatie, etc.).Surmenajul apare la oamenii care muncesc fara un program
chibzuit si echilibrat, atat la adulti, cat si la tineri.

Masurile de combatere a oboselii si surmenajului, prin organizarea si

respectarea timpului necesar de odihna, sunt un remediu sigur de prevenire a
oboselii fizice si intelectuale, psihologice. Se pot realiza prin:

Organizarea judicioasa a timpului de lucru, alternand timpul de lucru cu pauze

de odihna (este chiar indicat ca in aceste pauze sa se faca exercitii de gimnastica
respiratorie), repartizarea muncilor mai grele dimineata, repartizarea eforturilor fizice si
intelectuale in functie de ritmul saptamanal (eforturile cele mai intense sa fie desfasurate
mai ales in a treia si a patra zi sau dupa ziua de repaos).
Recuperarea organismului prin odihna activa (miscarea sub diferitele ei forme si
alternarea muncii intelectuale cu cea fizica) si pasiva (somnul).
Iluminarea corespunzatoare a locurilor in care desfasurati activitatea, protectia
ochilor impotriva surselor puternice de lumina.
Evitarea zgomotelor si, daca este necesar, protectia impotriva lor cu ajutorul unor
produse antifonare.
Evitarea, pe cat posibil, a grabei, agresiunilor, iritarii, furiei, etc. Ele conduc la o
crestere a tensiunii arteriale. Potrivit specialistilor, oamenii care-si pierd cumpatul mai usor
sunt cei mai predispusi la infarcturi timpurii.
 Metode naturiste:

Consumul de alimente bogate in vitaminele B, C si E, fier, magneziu si

potasiu.
Limitareaui consumul de alimente care contin carbohidrati rafinati.
Limitati, pe cat este posibil, consumului de cofeina si alcool
Activitatea fizica contribuie la eliminarea toxinelor lasate in organism de
lipsa de miscare sau de stresul fizic si mental
Elevii si studentii trebuie sa respecte urmatoarele reguli:

Intocmirea unui program in care sa fie prevazute orele de

invatatura, alternate regulat cu perioade de recreatie, joc, plimbare
in aer liber, etc.
Sa nu inceapa sa isi faca temele sau sa invete imediat ce au

venit de la scoala sau facultate, ci mai intai sa ia masa, sa se

odihneasca cel putin o ora sau sa se plimbe in aer liber.
Ca in orice activitate, si in pregatirea lectiilor randamentul il

obtinem dupa o perioada de incalzire. De aceea, trebuie inceput

cu pregatirea lectiilor la materiile mai usoare, si apoi trecut
treptat, la obiectele mai grele, lasand la urma iarasi activitati mai
usoare (desene, tabele, harti, etc.).
Surmenajul nu trece la fel de usor ca simpla oboseala si, chiar daca

cere masuri mai atente, remediul de baza ramane tot odihna.

Insa, omul surmenat trebuie sa ceara ajutorul medicului.
Supraefortul sau fortarea pana la stadiul extrem poate duce la
accidente grave, uneori mortale (inhibitie cardiaca, inima fortata).
 Bibliografie

csid.ro

idtherapy.ro

wikipedia.org

epsihologia.ro

oboseala-scolara.wikispaces.com

interferente.ro
VA MUTUMIM PENTRU ATENTIE!