Inventarul de Personalitate Freiburg (FPI, Freiburger Persönlichkeitsinventar) este un

instrument de evaluare omnibus, elaborat de Jochen Fahrenberg, Herbert Selg si Rainer Hampel

dupa modelul multifazic, pentru a evalua dimensiuni ale personalitatii adulte.

FPI a fost dezvoltat în anii 60, perioada în care în Germania nu existau inventare de personalitate

indigene, ci doar traduceri dupa testele autorilor anglo-americani. Astfel, FPI este un chestionar

multifazic, construit prin combinarea unui sistem psihologic clasic cu unul extras din nosologia

psihiatrica. FPI poate fi utilizat atât în domeniul clinic, cât si în cel neclinic.
 
Chestionarul FPI (Forma B)
Scop
Chestionarul FPI, elaborat de Fahrenberg şi colaboratorii săi, este utilizat la diagnosticarea stărilor şi
însuşirilor de personalitate în procesul de adaptare socială şi de reglare comportamentală.
Administrare
Forma B a chestionarului conţine 114 itemi grupaţi în 12 scale şi se administrează în grup sau
individual, persoanelor cu nivel educaţional şi de dezvoltare intelectuală medie, capabile să surprind
ă semnificaţia
itemilor.
Cotare
Cotarea se efectuează în două etape. Mai întîi, se urmăresc răspunsurile la itemii potrivit scalelor FPI
-1 – FPI-12, aflîndu-se astfel valorile brute individuale. (Fiecare răspuns al subiectului ce
corespunde cu cel alscalelor de mai jos se egalează cu un punct).
 
Rezultatele obţinute se prezintă sub forma unui profil, unde pe abscisă se marchează numărul de ordine al
scalelor, iar pe ordonată – valoarea-standard a fiecărei scale, astfel obţinîndu-se imaginea grafică a
profilului personalităţii.
Norme
La acest chestionar, nu se poate vorbi de o „normă“ propriu-zisă ca la celelalte teste obişnuite. Aici
avem un rezultat care urmează a fi interpretat. Putem vorbi deci de o interpretare calitativă a
rezultatelor.
 
Interpretarea rezultatelor

Scala 1 (Nervozitate).
Valoarea mare de testare indică disconfort psihosomatic (tulburări de somn, dureri şi stări generale
proaste, oboseală cu fenomene de epuizare, nelinişte, instabilitate), stări de iritaţie afectivă însoţite de
tulburări vegetative şi musculare intense.
Valoarea mică prezintă tulburări psihosomatice minore, rezonanţă afectivă scăzută.
 
Scala 2 (Agresivitate spontană).
Valoarea mare de testare indică un comportament impulsiv,sadic. În relaţiile cu oamenii subiectul
face glume grosolane sau lipsite de sens, se bucură de insuccesul altora. Este nestăpînit, neliniştit,
manifestă nevoia de schimbări, setea de aventură,tendinţă spre exaltare. Reprezintă tabloul imaturităţii
emoţionale.
Valoarea mică exprimă tendinţa de agresiune spontană minimă, stăpînire de sine, comportament stabil.
Scala 3 (Depresie).
Valoarea mare de testare indică fluctuanţă mare în dispoziţii, prevalând în săstările depresive,
tensionate, pesimiste. Subiectul este, în general, prost dispus, nemulţumit, epuizat, iritabil, anxios, cu
sentimentul unui pericol nedefinit, cu complexe de inferioritate adînc înrădăcinate. Are veşnic probleme, sentimentul
de culpă, îşi face singur reproşuri.
Valoarea mare indică o dispoziţie echilibrată, un raport emoţional bun cu ceilalţi. Subiectul este
relaxat, optimist, are puţine griji.

Scala 4 (Emotivitate).
Valoarea mare de testare prezintă stări de instabilitate emotivă, iritabilitate,tensiune. Subiectul este nerăbdător,
neliniştit, tulburat chiar de dificultăţi banale. Devine furios, apoi agresiv, cu acţiuni de afect sau chiar acte
violente.
Valoarea mică indică stări deimpulsivitate redusă. Subiectul este calm, flegmatic, stăpînit emoţional,
răbdător.

Scala 5 (Sociabilitate).
Valoarea mare de testare indică un subiect sociabil, activ, vorbăreţ şi prompt la replică, care leagă
repede prietenii şi are un cerc mare de cunoştinţe.
Valoarea mică indică un subiect cu dorinţa de contact redusă (care se mulţumeşte cu propria
persoană. Persoana este distantă, ciudată, puţin întreprinzătoare, taciturnă.

Scala6(Caracter calm).
Valoarea mare de testare i ndică subiectul care are încredere în sine, nu poate fi enervat uşor, nu se abate din
drumul său, este răbdător, optimist, energic.
Valoarea mică indică subiectul iritabil, decepţionat, supărăcios, susceptibil, descurajat, pesimist.

Scala 7 (Dominare).
Valoarea mare de testare indică acte de agresiune reactiv fizice, verbale sau imaginare; tendinţe spre
o gîndire autoritar-conformistă; agresivitate în limita formelor convenţionale de convieţuire în societate.
Valoarea mică indică tactul, toleranţa, atitudinea ponderată.
 
Scala 8 (Inhibiţie).
Valoarea mare de testare indică timiditate, inhibare în contact cu alte persoane,incapacitate de contact,
nelinişte, tremurături, paloare sau roşeaţă, tulburări digestive.
Valoarea mică indică dezinvoltură, încredere în propriile puteri, disponibilitatea pentru o acţiune, abnegaţie.

Scala 9 (Fire deschisă).

Valoarea mare de testare indică spiritul autocritic, atitudine dezinvoltă, capacitatea de a recunoaşte mici slăbiciuni şi
defecte pe care le are, probabil, fiecare.
Valoarea mică indică disimularea micilor slăbiciuni şi defecte, dorinţa de a produce o i mpresie bună, lipsa de
sinceritate şi spirit autocritic, atitudine de automulţumire.
 
Scala 10 (Extraversiune/Introversiune).
Valoarea mare indică sociabilitate, nevoia de contact, degajare, vioiciune, impulsivitate, nestăpânire.
Valoarea mică indică nesociabilitate, calm, rezervă, constanţă, stăpînire, pasivitate.
 
Scala 11 (Labilitate emoţională).
Valoarea mare de testare indică indispoziţie sau dispoziţielabilă, tristeţe, iritabilitate, violenţă,
agitaţie, meditări inutile, sentiment de vinovăţie, apatie,dificultăţi de contact.
Valoarea mică indică o dispoziţie stabilă şi echilibrată, degajare, calm,stăpînire de sine, siguranţă de
sine, capacitate de concentrare.
Scala 12 (Masculinitate/Feminitate).
Valoarea mare de testare indică activism în anumite situaţii,optimism, caracter întreprinzător, dispoziţie
echilibrată, puţine neplăceri fizice, fără tulburări psihosomatice generale.
Valoarea mică indică o atitudine de rezervă uşoară, neîncredere abătută,descurajare uşoară, neîncredere în
sine, neplăceri fizice şi tulburări psihosomatice generale: în special pulsul neregulat, ameţeli, mâini şi picioare reci,
genunchi moi la emoţii, sensibilitate laschimbările atmosferice.
 
În interpretare se pune accent şi pe intercorelarea datelor. Astfel, o notă ridicată la un factor poate
modifica pronosticul dacă este asociată cu o notă scăzută la un alt factor. Astfel, testarea cu
ajutorul chestionaruluiFPI preconizează următoareleconfiguraţii ale profilului personalităţii:
 

 
Scala FPI 1 (Nervozitate): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele FPI 3, 4, 8,
11 şi cote mici la FPI 12.
 

 
Scala FPI 2 (Agresivitate): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele FPI 4, 7, 9, 10, 12.

 
Scala FPI 3 (Depresie): cotele mari sunt asociate cu cote similare la FPI 1,4, 7, 8, 9, 11.

 
Scala FPI 4 (Flexibilitate): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele FPI 1, 2, 3, 7, 11.

 
Scala FPI 5 (Sociabilitate): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scala FPI 10 şi cote mici la
FPI 8.
 

 
Scala FPI 6 (Calm): apare ca fiind o scală independentă, ea nu corelează cu nici una din celelalte
scale.

 
Scala FPI 7 (Dominare): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele FPI 2, 3, 4, 11.

 
Scala FPI 8 (Inhibiţie): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele FPI 1, 3, 11 şi cote
mici pe FPI 5, 12.
 

 
Scala FPI 9 (Sinceritate): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele FPI 2, 3, 11.

 
Scala FPI 10 (Extraversiune): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scala FPI 5.

 
Scala FPI 11 (Labilitate emoţională): cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scalele FPI 1, 2,
3, 4, 7, 8, 9 şi cote mici pe FPI 12.
 

 
Scala FPI 12 (Masculinitate): cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scalele FPI 1, 3, 8, 11.