Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
tipul temperamental sunt înnăscute reprezentând astfel, alături de predispoziţii, „elementul" ereditar în
organizarea internă a personalităţii.
Natura psihică a temperamentului este afectivo-reactivă, temperamentul fiind fundamentul
emoţional al personalităţii. G. ALLPORT arata ca temperamentul vizeaza fenomene caracteristice unui
individ, reactivitatea la stimuli emotionali, forta si rapiditatea raspunsurilor. De asemenea, el implica
dispozitia sa afectiva persistenta. Afectivitatea este un parametru important in conturarea temperamentului,
descriindu-l prin identificarea tonusului afectiv, a stabilitatii si profunzimii trairilorLocul temperamentului în
cadrul personalităţii: în structura de ansamblu a personalităţii, temperamentul nu are o semnificaţie
axiologică (nu există temperamente bune sau rele), ci ne arată doar cum se exteriorizează şi se manifestă o
persoană într-o situaţie concretă (sub aspectul indicatorilor psihocomportamentali). El influenţează
personalitatea, nuanţează modul de manifestare a celorlalte laturi ale personalităţii, dar nu determină
conţinutul vieţii psihice, nu generează prin sine însuşi nici conţinuturi psihice nici performanţe, ci reprezintă
modul de a fi, stilul comportamental. În principiu, tipurile temperamentale sunt echipotenţiale: pe fondul unor
scheme temperamentale diferite, în ontogeneză se formează profiluri de personalitate asemănătoare din punct
de vedere aptitudinal şi caracterial, şi invers, pe fondul aceleiaşi scheme temperamentale se elaborează
profiluri de personalitate diferite.
Exista tot atatea tipuri de temperament cati oameni exista. Temperamentul fiecaruia este un
fapt singular, in masura in care fiecare om este unic. Din necesitati de cunoastere s-au facut adesea comparatii
si diferentieri intre diversele aspecte temperamentale ale oamenilor, chiar clasificari, ceea ce a condus la
variate tipologii.
.
2. TIPOLOGII TEMPERMENTALE
2
2. Sangvinicul este vioi, vesel, optimist si se adapteaza cu usurinta la orice situatii. Fire activa,
schimba activitatile foarte des deoarece simte permanent nevoia de ceva nou. Trairile afective sunt intense, dar
sentimentele sunt superficiale si instabile. Trece cu usurinta peste esecuri sau deceptii sentimentale si
stabileste usor contacte cu alte persoane.
3. Flegmaticul este linistit, calm, imperturbabil, cugetat in ttot ceea ce face, pare a dispune de o
rabdare fara margini. Are o putere de munca deosebita si este foarte tenace, meticulos in tot ceea ce face. Fire
inchisa, putin comunicativa, prefera activitatile individuale.
4. Melancolicul este putin rezistent la eforturi indelungate. Putin comunicativ, inchis in sine,
melancolicul are dificultati de adaptare sociala. Debitul verbal este scazut, gesticulatia redusa.
B. TIPOLOGII PSIHOFIZIOLOGICE
Explicare diferentelor temperamentale tine, in conceptia filozofului rus Ivan Petrovici Pavlov,
de caracteristicile sistemului nervos central:
• Forta sau energia este capacitatea de lucru a sistemului nervos si se exprima prin rezisetnta
mai mare sau maica la excitanti puternici sau la eventualele situatii conflictuale. Din acest
punct de vedere se poate vorbi despre sistem nervos puernic si sistem nervos slab;
• Mobilitatea desemneaza usurinta cu care se trece de la excitatie la inhibitie si invers, in functie
de solicitarile externe. Daca trecerea se realizeaza rapid, sisetmul nervos este mobil, iar daca
trecerea este greoaie se poate vorbi despre sistem nervos inert;
• Echilibrul sistemului nervos se refera la repartitia fortei celor doua procese (excitatia si
inhibitia). Daca ele au forte aproximaiv egale, se poate vorbi despre sistem nervos echilibtrat.
Exista si un sistem nervos neechilibrat la care predominanta este excitatia.
Din combinarea acestor insusiri rezulta patru tipuri de sistem nervos:
1. tipul puternic – neechilibrat – excitabil (corelat cu tetmperamentul coleric)
3
2. tipul puternic – echilibrat – mobil (corelat cu temperamentul sangvinic)
3. tipul puternic – echilibrat – inert (corelat cu temperamentul flegmatic)
4. tipul slab (corelat cu temperamentul melancolic)
II. GHEORGHE ZAPAN (1984) a adăugat la cele trei însuşiri ale sistemului nervos stabilite de
PAVLOV, încă trei dimensiuni (indici) temperamentale -1. persistenţa, 2.tonusul afectiv,3. direcţia - în
cadrul a patru subsisteme: 1. motor-general, 2. afectiv,4. perceptiv-imaginativ,5. mental. Rezultă patru tipuri
temperamentale:
1. tipul active
2. tipul afectiv
3. tipul artistic
4. tipul gânditor
C. TIPOLOGII PSIHOLOGICE
Psihiatrul elvetian CARL JUNG a constatat, pe baza unei impresionante experiente clinice, ca,
in afara unor diferente individuale, intre oameni exista si deosebiri tipice. Unii oameni sunt orientati
predominantspre lumea externa si intra in categoria extravertitilor, in timp ce altii sunt orientati predominant
spre lumea interioara si apartin categoriei introvertitilor.
1. Extravertitii sunt firi deschise, sociabili, comunicativi, optimisti, senini, binevoitori, se inteleg
sau se cearta cu cei din jur, dar raman in relatii cu ei.
2. Introvertitii sunt firi inchise, greu de patruns, timizi, putini comunicativi, inclinati spre reverie
si greu adaptabili. Intermediar: intre cele doua categorii este ambivertul, care imprumuta caracteristici si de la
extrovertit si de la introvertit.
4
Psihologul englez HANS EYSENCK reia aceasta distinctie a lui JUNG, amplificand cazuistica
probatorie, dar adauga o noua dimensiune numita grad de nevrozism. Aceasta exprima stabilittatea sau
instabilitateta emotionala a subiectului. EYSENCK a reprezentat cele doua dimensiuni pe doua axe
perpendiculare, obtinand tipuri, pe care le-a asociat cu cele patru temperamente clasice.
1. extravertit – stabil,
2. extravertit – instabil
3. introvertit – stabil
4. introvertit – instabil
5
D. TIPOLOGII PSIHOSOCIOLOGICE:
1. tipul teoretic
2. tipul economic
3. tipul estetic
4. tipul social
5. tipul politic
6. tipul religios
II. K. HORNEY:
1. tipul complezent (dependent)
2. tipul agresiv
3. tipul detaşat
III E. FROMM:
1. tipul receptive
2. tipul exploatator
3. tipul acumulativ
4. tipul productiv