Sunteți pe pagina 1din 3

Laturile personalităţii

Temperamentul Aptitudinile Caracterul


Latura dinamico-energetică a personalităţii Latura instumental-operaţională a personalităţii Latura relaţional- valorică a personalităţii

Exprimă cantitatea de energie de care dispune Aptitudinile sunt operaţii superior dezvoltate În sens larg, caracterul este un mod de a fi,
subiectul şi dinamismul său. care mijlocesc performanţe supramedii în un ansamblu de particularităţi psiho
Caracteristici: activitate. -individuale, ce apar ca trăsături ale unui
- este o modalitate primordială a personalităţii, Inaptitudine = posibilităţi minime de a acţiona într- „portret ” psihic global.
observabilă deja de la copilul mic un fel.
- este o modalitate foarte generală, se manifestă Rezultatele unei activităţi sunt evaluate şi distribuite În sens restrâns, caracterul este un
în orice activitate pe o scală amplă. Performanţa ce atestă o ansamblu de însuşiri privind relaţiile pe care
- este maximal constantă, nu se schimbă pe capacitate trebuie să fie supramedie, abia atunci le întreţine subiectul cu lumea şi valorile
parcursul vieţii vorbim de aptitudini. după care el se conduce.
- este latura cea mai uşor şi repede constatabilă
Un rol principal în determinarea particularităţilor Caracteristici: Caracteristici:
temperamentale îi revine sistemului nervos central. - aptitudinile arată ce poate individul, nu ce ştie el - este un ansamblu de atitudini valori
Însuşirile sistemului nervos: - se demonstrează prin reuşita în activităţi - se defineşte prin valorile după care se
- forţa (energia) = dependentă de substanţele - pe o bază ereditară aptitudinea se construieşte călăuzeşte individul
funcţionale ce constituie neuronul. prin exersările prilejuite de activitate, deci, se - nu este înnăscut, se formează pe
- mobilitatea = exprimată în viteza cu care se dobândeşte parcursul vieţii ca urmare a integrării
consumă şi se regenerează respectivele - oricât de dezvoltată ar fi, o aptitudine nu poate individului într-un sistem de relaţii
substanţe funcţionale. asigura singură succesul într-o activitate sociale
- echilibrul = repartiţia egală sau inegală între - se formează şi se afirmă prin
cele două procese nervoase de bază Clasificarea aptitudinilor participarea tuturor judecăţilor de
Pe baza acestor caracteristici au fost delimitate 1. După gradul de complexitate: valoare (ce este bun, ce este rău),
următoarele tipuri: - simple (elementare), se sprijină pe un mod subiectul fiind responsabil şi apreciat
1. tipul puternic neechilibrat excitabil → omogen de operare sau funcţionare potrivit comportamentului său
temperamentul coleric Ex. simţul ritmului, memoria muzicală, - este o instanţă de control şi valorificare
2. tipul puternic echilibrat mobil → fidelitatea memoriei, concentrarea a temperamentului
temperamentul sangvinic atenţiei - trăsăturile de caracter le apreciem după
3. tipul puternic echilibrat inert → - complexe sunt formate din aptitudini modul în care subiectul se raportează la
temperamentul flegmatic simple, dar nu prin însumare, ci ca sinteză. activităţi
4. tipul slab (luat global) → temperamentul Ex. aptitudinea muzicală - la formarea caracterului contribuie
melancolic 2. După sfera de aplicabilitate, aptitudinile trebuinţele umane, motivele, sentimen-
Carl Yung a descris tipurile: complexe pot fi: tele, convingerile, idealul, concepţia
- introvert = orientat, predominant, spre - speciale = mijlocesc eficienţa activităţii despre lume
lumea internă într-un anumit domeniu - este expresia întregului sistem al
- extravert = orientat, predominant, spre ex. aptitudinea pedagogică, sportivă, personalităţii
lumea externă muzicală
H.J.Eysenck luând în considerare nivelul de - generale = cele utile pentru majoritatea
stabilitate/instabilitate stabileşte următoarele tipuri: domeniilor
Extravertul instabil-colericul ex. spiritul de observaţie, inteligenţa
Extravertul stabil – sangvinicul
Intovertul stabil – flegmaticul
Introvertul instabil - melancolicul
Temperamentul Aptitudinile Caracterul
Nu implică anumite valori. Aptitudinea care a provocat cel mai mare interes din Componentele de bază ale caracterului sunt
Nu există temperamente bune sau rele, inferioare partea psihologilor este inteligenţa. atitudinea stabilă şi trăsătura voluntară.
sau superioare. Inteligenţa desemnează atât aptitudini şi cunoştinţe
Portrete temperamentale practice, cât şi aptitudini generale. Atitudinea = modalitate de raportare la o
Teoria genetică a lui Piaget menţionează că clasă generală de obiecte sau fenomene prin
Colericul este inegal în manifestări, neliniştit şi
inteligenţa se dezvoltă în etape şi are la bază care subiectul se orientează selectiv şi
agitat. Conduita lui este greu de anticipat,
adaptarea individului la mediul înconjurător. autoreglează preferenţial.
acţionează sub impulsul unor scopuri de mare
Teoria psihometrică vede inteligenţa ca o
însemnătate. Este plin de iniţiativă, foarte
aptitudine generală rezultată din combinarea, într-o Clasificare:
comunicativ, bun organizator, orientat spre prezent
anumită măsură, a mai multor aptitudini specifice. - atitudini faţă de societate şi faţă de ceilalţi
şi viitor.
Testele de inteligenţă cuprind diverse sarcini care oameni
Sangvinicul este temperamentul bunei dispoziţii, al
permit compararea performanţelor cu cele ale altor ex. sinceritatea, cinstea, altruismul, spiritul
adaptabilităţii promte şi economicoase. Nu se
indivizi similari (aceeaşi vârsă şi sex). de răspundere, egoismul, laşitatea,
avântă în acţiuni riscante. Ştie să renunţe fără să
Persoanele retardate mintal sunt cele care au linguşeala
sufere prea mult, trece cu uşurinţă de la o activitate
coeficientul de inteligenţă situat sub valoarea de 50, - atitudini faţă de activitatea desfăşurată
la alta. Nu este ambiţios, dar nici pasiv, indiferent.
iar cele supradotate intelectual – peste 130. ex.disciplina, sârguinţa, spiritul de iniţiativă,
Este echilibrat emoţional, stabileşte uşor relaţii cu
Atât mediul cât şi ereditatea influenţează inteligenţa. lenea, neglijenţa, rutina, dezorganizarea
oamenii, dar este superficial şi inconsecvent.
- atitudini faţă de propria persoană
ex. modestia, încrederea în sine, spiritul
Flegmaticul este extrem de meticulos. Dispune de
autocritic, îngâmfarea, aroganţa, sentimen-
un fel de răbdare naturală, este lent şi neobişnuit de
tul inferiorităţii
calm în tot ceea ce face. Se adaptează foarte greu
la situaţii noi, este înclinat spre rutină. Leagă mai
greu prietenii, nu exagerează nici în autoapreciere,
nici în aprecierea altora.

Melancolicul are un tonus scăzut şi reduse


disponibilităţi energetice. Manifestă o autoexigenţă
exagerată, este hipersensibil, deosebit de sentimen-
tal şi interiorizat. Are dificultăţi în adaptarea socială.
Este pesimist, anxios, sobru, liniştit.