P. 1
Stadiile Dezvoltarii Intelectuale Si Morale

Stadiile Dezvoltarii Intelectuale Si Morale

5.0

|Views: 4,610|Likes:
Published by spetru32

More info:

Published by: spetru32 on May 03, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/27/2013

pdf

text

original

STADIILE DEZVOLTĂRII INTELECTUALE (după J.

PIAGET)

Stadiul inteligenţei senzorio-motorii ( 0 – 2 ani ) Inteligenţa îşi are originea în acţiunea efectivă a copilului cu obiectele (inteli-genţă pur practică), acţiunea fiind forma primară a gândirii la copil. Principalul instrument psihic al adaptării la realitate al copilului este schema senzoriomotorie. Iniţial, acţiunea este modul de rezolvare al problemelor de adaptare. Inteligenţa/gândirea începe să se manifeste în conduită la sfârşitul primului an şi are la bază mobilizarea şi coordonarea schemelor senzoriomotorii până la găsirea alternativei eficiente. Orientarea în ambianţă devine din ce în ce mai obiectivă, copilul ajungând să-şi subordoneze mijloacele scopurilor şi să recurgă la noi mijloace. Spre sfârşitul celui deal II-lea an de viaţă începe formarea reprezentărilor. Combinarea mintală a schemelor de acţiune conduce treptat la desprinderea

Stadiul inteligenţei preoperaţionale ( 2 – 7/ 8 ani ) Apare posibilitatea de interiorizare a acţiunilor practice, ca urmare a dezvoltării limbajului. Copilul poate transpune prin cuvinte acţiunile realizate efectiv. Operaţiile mintale propriu-zise nu sunt încă formate, acţiunile mintale nefiind încă reversibile, ci orientate doar într-un singur sens.

Gândirea preoperaţională (gândire în imagini) este o gândire preconceptuală, dominată de situaţia concretă, care operează încă cu reprezentări şi nu cu noţiuni propriu-zise. Gândirea preşcolarului este o gândire egocentrică, împiedicându-l să distingă corect între realitatea externă şi cea internă, cu o tendinţă pronunţată de a raporta totul la propriul eu. Imposibilitatea surprinderii invarianţei datorită ireversibilităţii perceptive. Se constituie operaţiile de seriere şi cele de clasificare;

Stadiul inteligenţei formale (logice) (11/12 – 15/16 ani) Debutul operaţiilor formale are loc pe la 11-12 ani, iar generalizarea lor pe la 14-15 ani, când gândirea abstractă (formală) devine sistematică. Apare fenomenul de Gândirea poate opera invarianţă manifestat pe material verbal: prin achiziţia idei, propoziţii, conservărilor: judecăţi, coordonate în cantităţii şi lungimilor unităţi mai mari: fraze, (7-8 ani), greutăţii discursuri, (9 ani) şi volumului raţionamente. (11-12 ani). Operaţiile gândirii sunt operaţii formale, logice, propoziţionale. Acţiunile mintale devin Reconstruieşte şi reversibile; depăşeşte cu mijloace are loc achiziţia verbale, ceea ce a reversibilităţii prin cucerit anterior în mod inversiune şi a celei practic; prin compensare. achiziţia reversibilităţii prin reciprocitate. Putere de deducţie imediată: poate efectua raţionamente de tipul „dacă, … atunci” cu condiţia să se sprijine pe obiecte concrete sau exemple. Operaţiile gândirii se grupează în sisteme care constituie începutul aparatului logic al gândirii. Prezenţa raţionamentului progresiv: de la cauză la efect, de la condiţii Gândirea poate opera nu doar asupra realului, ci şi asupra posibilului.

Stadiul operaţiilor concrete ( 7/ 8 – 11/12 ani ) Operaţiile gândirii sunt numite operaţii concrete, ele realizânduse doar în prezenţa obiectelor sau a reprezentărilor acestora.

Are loc achiziţia raţionamentului ipotetico-deductiv. Poate alterna raţionamente directe şi inverse, poate judeca de la efecte la cauză şi

inteligenţei de acţiune. Soluţiile problemelor de adaptare încep să fie găsite mintal. Acţiunea devine treptat mijloc de verificare pentru soluţiile găsite în minte.

Spre finalul perioadei, apare conceptul de număr, prin asocierea cantităţii la număr.

la consecinţe; Nu poate inventaria alternative multiple, posibile la o problemă sau situatie.

invers; Poate inventaria alternativele pornind de la nişte condiţii date; Inteligenţa devine reflexivă uzând de norme logicomatematice.

STADIILE DEZVOLTĂRII MORALE LA COPIL, PREADOLESCENT ŞI ADOLESCENT (după JEAN PIAGET şi L. KOHLBERG)

Concomitent cu dezvoltarea intelectuală şi afectivă asistăm şi la evoluţia conştiinţei şi a judecăţii morale la copil, preadolescent şi adolescent.

Studiind copii cu vârste între 5-13 ani, Jean Piaget distinge două mari etape în dezvoltarea judecăţii morale la copil: 1. etapa judecăţii morale heteronome este specifică vârstelor copilăriei. În acest stadiu copilul preia regulile, valorile, criteriile şi normele morale din exterior, în primul rând din anturajul său imediat, din grupul său de referinţă/apartenentă (familia), respectiv de la adult. Normele şi valorile copilului sunt, de fapt, rezultatul interiorizării regulilor şi cerinţelor adultului cu privire la comportamentul său. Judecata morală a copilului este neselectivă, situativă, rigidă şi vizează doar fapta, nu şi motivaţia ei. Copilul percepe normele, regulile şi valorile socio-morale ca fiind absolute, acestea neputând suferi modificări şi neputând fi negociate. Ceea ce este bine sau rău, corect sau greşit, drept sau nedrept etc. din punct de vedere moral este judecat de copil doar prin raportare la consecinţele faptei şi nu la intenţia care a stat la baza ei. De exemplu, un subiect aflat în acest stadiu de dezvoltare morală va aprecia că un copil care a spart două farfurii atunci când îşi ajuta mama la bucătărie este mai vinovat decât un altul care a spart una singură atunci când se juca cu ea. 2. etapa judecăţii morale autonome, începe să se contureze odată cu trecerea inteligenţei în stadiul operaţiilor concrete, aspect care va facilita debutul instalării judecăţii morale autonome. Este specifică adolescentei şi vârstelor ulterioare. Se caracterizează prin formarea treptată a propriului sistem de norme, reguli, principii şi valori morale ca rezultat al asimilării, înţelegerii şi interiorizării normelor şi valorilor externe şi transformarea acestora în norme şi valori proprii de conduită morală. Se ajunge astfel la constituirea treptată a autonomiei morale.

Stadiile dezvoltării morale la copil, preadolescent şi adolescent (după L. KOHLBERG)

Nivelul I (4-10 ani)

Stadiul 1. Moralitatea ascultării şi supunerii instrumental naiv

Reperul Pedeapsa

Întrebarea Ce păţesc?

Preconvenţional 2. Moralitatea hedonismului

Recompensa Ce primesc?

II

3. Moralitatea bunelor relaţii

Statutul în grup

Ce spun altii?

Convenţional (10-13 ani) III

4. Moralitatea ordinii şi a datoriei

Datoria faţă de normă Ce spune legea?

Postconvenţional (după 13 ani, la adolescenţă, tinereţe sau niciodată) 5. Moralitatea contractuală 6. Moralitatea principiilor Angajamentul civic Ce trebuie să fac? Ce cred eu că e bine să fac?

Propria conştiinţă morală

individuale

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->