Sunteți pe pagina 1din 142
| { ANCA MUNTEANU Coperta : CAMELIA CRISANY MATE! PSIHOLOGIA COPILULUI SI AADOLESCENTULUI Editie revizuita si adaugita | = CATEVA PRECIZARI Developand cronologic atractia mea tata de psihologia copiulul si a atolescentulus, doresc $4 mentionez c& ea mina tost snoculaté, inca dia tenpul Studentiel, prin cursul predat de un minunat dascal si om, doamna prot univ dr.doe Stela Teodorescu, de la Universitatea .AZ/.Cuza"din lasl, Ma apo, preacupatlio pe aceastd tema @ doamnei prot.univ.cr.doc. Ursula Schiopu, de la Universitatea cin tatea sa incontundabila mi-a turnizat deopotriva un Desigur, experienta mea materna si-a avut rostul el, cdc) astfel am realizat Gat sete de mare prépastia dintre teore si practica in probiema cunoasteri si educa unut copil, sau altfel spus, c& in acest domenu rémanem mereu nisie scolar, Talectoria serpuitoare a profesiunii mele m-a adus, intr-o 21, pe malul aceste' discipline. $1 poate c& abia atunci, printre studeti si pentru student) am redescoperit cu adevarat copitul, cum numai matuntatea til poate dezvaiur ‘Am evocat acest peniplu emotional, pentru a demonstra cat de amplu se Gonsteleazé paleta gratitudinilor mele. Dar nu este tolul, deoarece pentru ‘ranstormarea une) iubin intr-un provect $1 apoi tale editoriala a tost nevole de cativa suporten de naderde In acest context, adresez multumm speciale colaboratoare! mele, prep.unv Delia Ciotéu, de la Universitatea de Vest din Timisoara, pentru zilele lung alo unes wen Torde pe care mi le-a davuit, cu pilduitoare rabdare 31 delicata atectune. in ronal culegeri textului suplimentar, aterent actualei versiun, precum 1 in scopul tehnoredactarii pimare a luerarii pe ansamblu, Nutresc ganduri de recunostinla prietenai mele, pictoriia Camelia Crisan- Matet deoarece @ acceptat, pontrua doua card, s& innobiezo prin subliltercs jalentulut ei, coperta une! cari semnate de mine Pentru tructuoasa 31 deja recidivista noastra colaborare, doresc sa Rinnolesc sentimentele mele de gratitudine conducerii edituri, doamner cirector Augusta Anca, precum si domnului coneslier editorial, Adrian Dinu Rachiora Calde muttumin domnisoare: Rodica Nicolae pentru priceperea 1 ludinea cu care mi-a cizelat, pentru tipar, torma finald a cart de tata Sunt recunoscatoare si domnulur Emanuel Pitut, precum i echipel sale do tipografi de ia , Vatran Atlanz’ Multumesc s1 tuturer celor, nenumiti aici si care s-au abatut adeseon din drum lor, pentru a-mi fi alétun so AM. IDENTITATEA PSIHOLOGIEI COPILULUI SIA ADOLESCENTULUI (Problematica, legile domentului si caracterut interdisciplinar de fiintare) A. SCHITA PRELIMINARA ul ‘A Acum cand omenirea goneste spre coliziune cu mileni I, aga cum remarca A, Toffler (1995), tone lee eae a 1 oun ele e1 surse: violenta, averea $I 7 Iroworabile restructuran. Astfel, violenta se converteste Weptat ‘a devine cunoastere fi a ee Sear aire nseoahier ee pena are fugara nanosecund ‘1 té, deoarece ea .2 deveni joasterea creste in prestant finala a afacerior. substiutu fnar (A Toler, 1988, ° 2). ae Dat find aceasta conjunctura (c rospectiv realizat de UNESCO $i facut public car Congest International de Psihologie, desfagurat in 1990 (8 hepa) sihologia so va plasa, la inceputul mileniulul vitor. in tops btiintelor vremii, alatun de genetica moleculara $i microelect oe , ihol 5 tituie astazi ca 0 A Psihologia varstelor se inst a A i atu) de psihologia gene entala a psihologiel, al potologa diferentiala, cea socials! cea patologie’. Apartia ©. casi Prcelorlaite denvati, atesta procesul de maturzare §\ expa r psihologice. stint cadrul psihologiei varstelor, ciclul de ona si dezvoltare (cu cele tre secvente majore: copilaria pubertatea A adolescenta), ocupa un loc privilegiat, dat find por decisiva in instrumentarea destinului uman. Ca urmare, psihologia copilului $i a adolescentului polarizeaza un interes mereu mai viu, atat din partea specialistilor, cat s1 a publiculut larg tn acest timp al marilor sinteze si replieri de forte, pe care Ellen Kay (inca In anul 1900) il denumea, cu emotie 1 speranta, ca un secol al copilului, Nici autoritatile institutionalizate ale veacului n-au ramas insensibile la aceste imperative. Fara a detalia, cdteva exemple vor fi sugestive. Incé in anul 1948, prin Declaratia Universalé a Drepturilor Omulut a fost stipulat pentru orice fiinté umana dreptul fundamental la educatie, Ulterior, in luna noiembrie din anul 1959, Adunarea General a ONU a ratificat Declaratia Drepturilor Copilulul, care recunoaste oficial specifictatea copilaiel, postuland dreptun pe masura (la snatale, securitate, invatamant si educatie, Protectie impotriva drogurilor etc.). Romania a aderat si ea la acest document, incepand cu anul 1990. Fara indoiala, orice societate civilizata si-a protejat copii femeile $i batranii, iar progresul comunitatii umane nu poate fi conceput fara cultul valorilor, ceea ce presupune respectul fata de elite, dar si fata de ce: care pasager traverseaza penoade de fraglizare (gravidie. matemitate, menopauzé, andropauza etc.), Precum si fata de vitregiti destinulu,, respectiv fata de handicapati Referitor la acestia din urma, UNESCO, in cooperare si din inttiativa guvernului spaniol a organizat la Salamanca (Spania), in tunle 1994, 0 conferint& mondial care a reunit reprezentanti din 92 de tan si. 25 de organizatii internationale. Animata de. nobilul mperativ al scolilor pentru toli” aceasta reuniune a adoptat Declaratia de la Salamanca ce jaloneaza principiile, politica 51 Practica educational a copilului cu probleme speciale, In ultimi ani, alaturi de constanta deschidere fata de copil, a aparut © preocupare mai activa faté de varsta adultd si de Senectute, cea ce evoca efortul societaitii actuale de a fructifica toate energiile sale $1 de a trata cu deferenta orice finta uman, indiferent care este varsta e1 10 Se reafima astiel vebiltatea Well formulate de, © Jung carela cea de a doua parte yale cach ‘acum, pe fondul estomparii tuturor eindenteler feelers varstelor anterioare $1 al ae aniaigianel ales intra in scend proce: . e persed aeole metamorfoze intenioare pe care indi tebe 88 pias pe drumul contorsionat al rea 7 aa oe cae il ‘a inta ul ‘A Copilul roprozinté acea fiinté uman az ontogeneza de la vareta pronatald g! pand in pubertate, adica ni la 10-11 ani, Aga cum mentiona H Piéron (1959), in monentul Paster el nu este decat ,un candidat la umanitate™, adic 2 potentialitate care va urca treptele umanizari numai sub actiun 4 a factorilor educativi. , serare incontestabil, varsta copilariel este incomparabil mai lunga la om decat la orice alta specie, Chiar dae ial copie a extrem de vulnerabila $1 inapta de a t opr gi iara aportul adultulut, el posedao remarcabia slestate iva, M.Debesse (1977, p. 124) avea 2 Sd spunea ‘a educa inseamné a inaita, a Inéita copilul pana la stare ee Varsta copilériel are viata, culoarea $i contururite et A ontogenetica. lata de ce, diferite de oricare etapa onl ° Gnentarea teleromoristé (din Ib. greaca, teleios - incheat, more = forma), cae interpreta psiiculcoplului dupa. tiparele oferte de cel adult, constituie o waune perimatd 3 desuets Atel, teona M mult vehiculata in secolul . cai un adult in miniatura, Aceasta conceptie @ fost soulberata detonant de catre J.) Rousseau prin celebrul séu roman bee Despre educatie(aparut in anul 1762, ed. romaneascd din 1873), la invitatia_marelu pedagog fancez, formulaté fn aceasté carte: incepeti deci prin a studia mai bine pe elevii vostri caci, desigt ina ‘cunoasteti deloc’, a ramas de o actualitate tulburatoare, in p celor trei secole care s-au asternut de la formularea e1 ”