Sunteți pe pagina 1din 51
12 Floarea-soarelui Amplificatorul de energie DIN PUNCT DE VEDERE NUTRITIV: Este bogoaté in acizi grasi ese complexul de vitamine B, mineralele zinc, fier, gan, potasiu, fosfor si substanje lipotrope. Reprezinté o sursé excelent de proteine. DIN PUNCT DE VEDERE FIZIOLOGIC: Maseazé si tonificd intestinele si in final propulseazé energie si sGnge spre toate meridianele. BENEFI Este cel mai bun ,stimulent” energet Prcrut mie context eu oarse-seareil actin peste un deceniu, s-c produs prin intermediul unui medic osteopat si chi- mist in vérst6 de 98 de ani, tn Trenton, New Jersey, care se nu- mea dr. Samuel Gellin. Era unul dintre jin excentric, deoarece orele sale de 1 s& se prelungeascé pAnd noaptea tarziu, a tra- tat foarie mulfi oameni — inclusiv pe starul de cinema Katheri- ne Hepburn. Unul dintre multele concepte care mas ‘r ‘ou rémos in minte de la acest om a fost recomandarea lui de a ménca se- minte de floarea-soarelui. ,Oricénd fi se face foame, esti obo- 148, HRANA VIE PENTRU SANATATE Floarea-soarel 149 sita sou ai pot de ceva dulce, sé ai lo indeméné niste semin- Je de floarea-soorelui. ji vor face foarte bine”, m-a asigurat cu blandete. Si alji medi ou recunoscut puterea terapeuticé a semin- telor de floarea-soarelui. Medicul John Douglas le recomanda seminje de floarea-soarel sti suferinzi de hiper- cu probleme cardiovasculare sau colesterol mare.'?? Oamenii de stiinf au descoperit faptul cé floarea-soarelvi, ape foarte contaminate, indeparteazé I, cesiul si stronfiul.'3° 0 tincturé de floarea-soarelui a fost fo- losité pentru trotarea febrei cauzate de molarie. A fost folosité si in Turcia, in cazuri in care chinina si arsenicul nu au putut \deca febra din malarie, si a oferit avantajul de o fi mai si guré pe termen lung." Dar mulfumits dr. Gell + in practica mea ca ,ampl , floarea-soarelui este cunoscu- icalor de energie”, datorité fap- jului cé hréneste organele digestive, splina, pancreasul — pro- ductitor de enzime si de compusi capabili sé lubrifieze intestinele. Vitaminele B si ocizii grosi esenfiali trezesc la viats glandele suprorenale producttoare de hormoni. Rezultatul este c& organismul dumneavoasir’ va avea mai multé energie si vo fi mai eficient din punct de vedere biochimic. Plina de putere Floarea-soarelui este orig faceau deseori sculp- turi in aur ale flor Flocrea-soarelui este emblema nafionolé a statului Peru, ior in statul american Kansas este de- clarata floarea oficiolé. Existé peste 100 de specii diferite de floarea-soarelui. Seminfele de floarea-soorelui oparjinénd spe- ciei bogate in ulei sunt prelucrate pentru obfinerea uleivlui f8inii de floarea-soarelui (prin macinarea seminfelor decoiite Recolta de floarea-soarelui este foarte valoroasé, deoarece fie- de floarea-soare! care parte din ea poate fi uillizaté. Frunzele sunt folosite ca nu- fret pentru onimole; tulpinile fibroase sunt prelucrate pentru ob- finerea hértiei; din flori se extrage © vopsea galbend; iar sé- ménjo este bogata fntr-un ulei séndtos si bun la gust, mult mei opropiat ca gust si compozitie de uleiul de maisline decat orica- re alt ulei vegetal Uleiu| de floarea-soarelui este bogat in acizi grasi poline- saturati, acid linoleic esenfial, vitamina E si substanta nutritive colina. Are un confinut de proteine de 25% si este bogat in com- plexul de vitamine B (fiamin8, piridoxind, niacina i acid panto- tenic) si vitami ina A. Are o proportie mare de potasiu si micé de semnificotive de zinc, fier, calciu, cupru, mangan si fosfor. Vitamina D confinutai de seminje ajuté la asimilarea calciului. Uleiul de floarea-soarelui are si o concentratie mare . Lipotrop inseamnéi_,care misca grasimea’. Acest termen se referd la subsianjele care pot ajuta ficatul sé metabolizeze grisimile si sé le indepérteze din sénge. pii ojuta si metabolismul substanjelor nutritive solubi Semintele si féina de floarea-soorelui sunt o sursé foarte buna de proteine si un pesbil nlocuitor pentru carne. Confi nutul de proteine este mai mic in cazul aminoacidul 45-50% proteine. Aceastti find este superioar’ din punct de vedere al confinutului nutritiv cltor tipuri de faing. De exemplu, loareo-soarelui are o concentrafie mai mare a complexului de vitamine B decat pastdile de soia, mai mult acid pantotenic (B5) decét germenii de grdu si asc mai departe. Drept urmare, se- minfele de floarea-soarelui hrénesc glondele suprarenale si ‘imbundtdtese functiile acestora Funcfionarea slabé o glandelor suprarenale produce scd- deri ale energiei, dotorité incapacitafii acestora de a produce cantitaji echilibrate de hormoni de-a lungul zilei. Deficienfele i lor B, in special de acid pantotenic, pot fi deseori cau- ipald a slabei functionari a glandelor suprarenale. Do- 150 HRANA VIE PENTRU SANATATE torité efectului pozitiv asupra acestor glande importante si capa- Cit6tii lor de a imbundtafi functionarea splinei si a stomacului seminfele de floarea-soarelui pot transforma bine cunoscutele crize de energie de dupa-amiazé intr-o amintire. Formafi-va obi ceiul de a purta cu dumneavoastré seminje de floarea-soarelvi pe post de ,acumulator” de energie. Aceste seminfe sunt mult mai bune pentru organismul dumneavoastré decét © cand de cofea sau niste snack-uri care va oferé doar pufin zahar si un plus de calorii. Seminjele crude de floarea-soarelui sunt di cicose si hrdnitoare, oferind surse valoroase de proteine de buna calitote si aci; minerale. Studiu de caz: doamna Norris, 44 de ani, dactilografé/receptioneré Doamna Norris, din Ealing, era dependentd de cofeina. Cénd a venit prima card la consultajie, motivul fiind ,obose- lo", avea o alimentafie pe care nu pot s& o numesc decét in- grozitoare, care nu confines practic nici un aliment proaspat Sunt prea ocupaté”, a oftat ea cand am intrebat-o imentare. ,Nu vreau decét sa-mi dati ceva ca sé nu mai fiv atét de obesité.” Majoritetea alimentelor pe care le consuma doamna Norris erau pline de zahar si/sau co- feind, Gustdirile de ciocoloté de dup’-amiazé erau nelipsite pe birou”. Atunci cénd ne-am intélnit, era si intr-0 stare accen- tuaté de sires emofional, crescéndu-si singura fiul si benefici- ind de foarte putin ojutor. Testele biochimice mi-au confirmat presimtirea inifiala, la fel ca diagnosticul oferit de examinarea i cel fizic. Doarmna Norris suferea de o sloba funcfiona- re a glandelor suprarencle si de deficiente nutritive. Avand nis- te glonde suprorenale care nu funcfioneoz’ adecvat, putefi ovea © multime de simptome, de la crize de energie de dupd-amiaz6, balonare, cédere inexplicabilé « pérului, pand la insomnie, indrom premenstrual, alergii alimentare, pofte insatiabile si 50 mai departe. Totul, incepénd de la metabolism, produce- Floarea-soarel 151 rea de energie, presiunea séngelvi, imunitate, ciclurile mensiru- ole si chiar faptul de a va simfi atragétor, depinde de un sistem suprarenal sénétos, bine hréiit si lipsit de stres. Existé un program riguros de intérire a glandelor supra- renale, pentru fortificarea acestor glande micute, dor atét de puternice, situate deasupra rinichilor. Pentru hrénirea acestor glande si eradicarea deficienjelor nutritive au fost folosite se- minje de floarea-soarelui, olimente naturiste, ierburi si supl mente nutritive. Nu a fost o trecere usoaré pentry doamna Norris, al cdrei organism era precum bateria suprasol unei masini, céreia i-a mai rémas pufin ,curent electric” pentru © porni. Doamna Norris s-c refacut intr-un final, a scopat de dependenja de cofeina si nu mai avea pofté de ciocolata. in locul acestora, amplificatorul stu energetic de dup’-ami reprezinté semintele de floarea-soarelvi. Mi-a mérturisit zilele ‘recute cé isi cultiva proprii germeni de floarea-soarelui si cé experimenteazé rejeta mea de branzé obfinuté din seminje. Bineinfeles ca nu doar seminfele de floared-soarelui i-au im- bun&tatitstarea, dar ele sunt foarte benefice pentru intérirea or- gonismului, nu pentru slabirea Iui. Compusii din floarea-soare- lui gjuta in mod special organele responsabile cu producerea de energie: splina, poncreasul si glandele suprarenale. Cu si- guranté cé merité si luafi 0 astfel de gustare! Energizant pentru organe Floarea-soarelui ,incilzeste" corpul, determingnd o mis- care 0 energiei si a séngelui in sus si in jos, spre suprafofd. Intareste splina si pancreasul, dou’ organe aflate in strénsti le- géturé cu producerea de energie. Energia poate astfel mai liber prin sistemele organismului spre alte organe interne jutditoare. Problemele de sdnétate apar atunci cénd fluxul de nergie stagneaza, De exemplu, bolile legate de fungi, tumo- urile, obezitatea si diversele forme de cancer sunt toate semne ale blocgjelor energetice si ale existenfei ,umezelii” tn organism. Compusii din floarea-soarelui vi ,incdlzesc” orga- 152 HRANA VIE PENTRU SANATATE nismul, ajuté la transportul séngelui si menfin acfivitatea orga- nelor-cheie, impiedicénd obstructile si acumularea de umidi- tate. Seminfele si uleiul au un efect diuretic si expectorant (de registrat o imbunéttafire substantial, Nivelul de acid linoleic din straturile cu descuamare au dispa- rut. Nu s-a inregistrat nici o schimbare in cazul méinii stangi ‘area localé a uleiului de masline, bogot in acid oleic. Aplicares uleiului de floarea-soarelui a avut un efect benefic afectate. 13? itafii mari de acizi grasi. Floarea-soarelui nu numai 8 ojuta si intéreste ficatul, datorité efectulvi séu de absorbtie a grasimii, dar inmoaie si scaunul, permifénd astfel o eliminare mai usoard si mai eficienté. Un studiu desféisurat tn Suedia a demonstrat c& o dieté bogaté in ulei de floarea-soarelui micso- reazé nivelul de colesterol daunator din sénge.'3? Acelasi studiu « mai descoperit si cd uleiul de floarea-soarelui este mult mai eficient decét vleiul de masline pentru reduceree colesterol Avand la bozé toate aceste motive convingatoare, mer- geti si procurafi-va niste semine (crude) de floarea-soarelui. Le putefi preséra peste solate, cereale, in supe, sosuri, deserturi, Putefi chiar s& le punefi la germinat (sunt delicioase) sau le pu- ‘efi ménca pur si simplu, @ la dr. Gettin Floarea-soarelui 153 Cum sé consumam floarea-soarelui nefi-le in geanté, ca pe o gustare de dupa-amiaza. Vreo dou’ méini de semi ic sau 0 datéi la dous ficiente. Germenii de floarea-soarelui de 2-3 ori pe sapta- mén@ reprezinté un supliment deosebit pentru alimentotia dumneavoostr’ Visul de floarea-soarelui al dr. Gillian 6 morcovi cu frunze (optional) 1 mér 1 avocado bine copt 10 frunze de busuioc ‘A cané de seminfe sau germeni de floarea-soarelui 1 felie de liméie Stoarcefi morcovii si mérul cu ajutorul unui storcdtor. Amestecofi fructul de avocado, busuiocul si seminjele de floarea-soarelui intr-un robot de bucétarie, Apoi adaugafi si sucul de morcov si mar, amestecafi si stoarcefi pufind laméie. Morcovii: imbunétafesc functionarea ficatului, elimina bac- terille intrate in putrefactie si rezidvurile. Frunzele: bogote in minerale, Amare la gust. Avocado: hrané peniru creierul dumneavoastré; usor de digerat. O bogatt sursé de proteine. Bogat in minerale care re- fac séngele. Busuioc: stimulent imunitar. Ajut digestia, fiind benefic pentru stomac si organele digestive legate de acesto. Marul: stabilizeozé nivelul zahdrului din sénge, elimind metalele grele. Hrand pentru nervi Laméia: elimina gozele! — scode balonarea. Stimulent al ficatulvi 154 HRANA VIE PENTRU SANATATE Maionezé de floarea-soarelui 1 cand de seminfe de floarea-soarelui (inmuiate) 1 cand de varzé muraté proaspaté (vezi p. 132) 1 avocado © méné de mérar proaspat 1 lingurité de alge dulse Amestecofi toate ingredientele pan’ devin o crema omo- gend. Folosifi-o pe post de sos gustos. Brénzé din mine B si bacterii Acidophilus naturale. Aceasté rejeté necesité ceva limp pentru preporare, dor este obligatorie pentru cei care vor si evite produsele lactate si pentru cei care vor o schimba- re fata de soia sau branza de orez. Avefi nevoie de un blender 3 2 cdini de seminte de floareo-soarelui T cand de seminfe de susan 1 cand de ceapé focaté 2-4 linguri de ap .guritt de miso** (optional) Finefi seminjele la inmuiat timp de 8-12 ore peste noapte. Amestecafi toate ingredientele intr-un blender timp de aproximativ 4 minute. Dupé amestecare, punefi-le int-o sedild, scurg mult lichid (sau zer), cu atét branza va fi mai tare. Ce s& facefi pentru a fermenta si a crea mai mult Acido- philus natural Turnafi Lasaji-| asa timp de 6-8 ore. Punefi-! cu gura intr-o sedil * Séculel cu jesstur’ care se pune brénza la scurs.(N. red.) ** Pasta din boabe de soia. (N. red.] ui 155 r peste noapte. Punefi un vas sub sediléi pentru Jul care se scurge din ea. Este interesant de facut vai pe aceeasi rejetd, de Brénzé picanté Adéugoti o lingurifé de ardei iute. Amestecati cu ghimbir, 2 céfei de usturoi, ’4 cand de bu- suioc proaspat, alge dulse si oregano dupé gust. Branzé rosie Adéugati o sfeclé rosie si un ardei rosu. Brénzé verde Adéugati: 1% cand de pétrunjel proospét 1 ardei verde Ya cané de foi de busvioc 1 lingurd de alge dulse (optional) _Amestecafi cu g} cu Ys cand de ceapé, tocakés mé- runt. Inlocuiti seminjele de susan cu cele de dovleac. Testul florii-soarelui Aveti nevoie de seminfe de floarea-soarelui? Dacé avefi unul sau mai multe dintre urmétoarele simptome, includerea SEMINTELOR DE FLOAREA-SOARELUI in olimentoie ar putea fi beneficé pentru dumneavoastré * Alergii * Scdideri bruste ale nivelului de energie dup’-amiaza * Oboseala constanté * Depuneri de grisime, dificultate de @ slabi chiar dact facefi sport + Schimbari de disporitie/depresie + Nevoia imperioasé de a consuma pine, sare sav duleiuri + Trezi dimineofés * Apatie 156 HRANA VIE PENTRU SANATATE Sires prelungit Insomi + Senzafie de amejeals, lesin * Foame continua * Hipotensiune prarenale (vezi p. 150). Dacé manifest mai sus, este obligate mai mult de opt dintre simptomele de iu si introducefi seminje de floarea-soa- i germeni in alimentafia d dumneavoostrés; V6 rog s8 va i (cu ajutorul unui medic) starea de funcfionare a glande- lor suprarenale (vezi p. 150). 13 Algele sdlbatice verzi-albastre Factor de armonizare DIN PUNCT DE VEDERE NUTRITIV: Confin aproape orice element nutritiv cunoscut omului, fn forma cea mai echilibraté si usor de absorbit. Foarte bo- gate in proteine asimilabile, peptide, minerale digerabile, enzime active si pigmer DIN PUNCT DE VEDERE FIZIOLOGIC: nismului uman. Ajuté practic toate sistemele corpului, Reface compozitia séngelui. BENEFICH: #8 s€ géndiji mai bine, imbundtéjesc memoria. wnitatea si va dau un sentiment de bundstare, utd lo indepartarea bacterillor nesand- toase, a patogenilor, ciupercilor, virusilor, racelilor si gripe- lor.'Elimin& mucusul in exces. Tr onut 1997 om seris 0 carte de dimensini reduse, int tulaté The Miracle Superfood: Wild Blue-Green Algae (Superali- mentul miraculos: algele sdlbatice verzi-albastre), care s-a vén- dut in mai multe parfi ale lumii, inclusiv in America. Anul recut, peste 5000 de am s-ou adunat in copitalo statului Minnesota, Minnegpolis, la cea mai mare salé de conferinte, 158 HRANA VIE PENTRU SANATATE pentru a primi autografe pe exemplarul lor din cartea mea. $i pe bund dreptate: aceasté carte mic’, dar importanté, relatea- 2 povestea obiectivd a anilor mei de experiente personale, stu- inffice si cercetdri clinice legate de aceste alge esenticle. Cu aproximativ 15 ani in urma, pe eénd eram modera- toarea emisiunii radiofonice Healthline Across America din New York, am avut un invitat special. Era un barbat de vreo 45 de ‘ani care doreo sé impariéigescé ascultétorilor mei modul prin care reusise s& invinga cel mai ingelator tip de leucemie. Sci- pase de boal de mai mult de zece ani. Inaintea celor zece a In orice caz, dupa cea de-a doua recidiva, acest barbat a pérdsit schimbari radical in ,aglomerata metropolé Chicago, in regiuni ite si mai putin poluate din Maine". ‘cum, cu ajutorul lui Dumnezeu, W aved S8 se mai injoarc’é vreodata” vesiea lui le nationale ne spun 6 tuafia dumneavoasiré nu au nici o sansa. In jur de 90% mor in moxim trei oni dupa declan- sarea leucemiei. Dumneavoastré v-afi simfit excelent in ulti zece ani. Este vreun lucru deosebit pe care-I facefi si care si c& vé fine in viati?” S-a facut ste. La radio, céteva secun- fe de liniste perfecta par 0 eternitate incdrcaté de tensiune, mai ales cénd te asculté milioane de oameni. Simjeom c& ma lua- serd transpirafiile osteptindu-i raspunsul. In final, a spus: ,£i bine, do." ,Da, ce?*, am intrebat tremurdnd, constientizénd céi ‘in sfarsit tmi raspunsese. Da, este ceva ce fac in fiecare zi din ultimii zece ani fer exceptie, de cénd om pdrast spitolul.” ,De- spre ce este vorba?", am intrebat atent&. ,La dous zile dupt ce ‘am présit spitalul pentru a-mi incepe noua viafé, un om infelept m-a sfétvit sé consum alge sdlbatice verzi-albastre. Nici mécar ru auzisem de ele.” Nici eu, apropo. A continuat: ,Asadar, am inceput s& le consum zilnic. $i nu sar niciodaté peste acest lu- zece ani, am luat aceste alge jn fi de leucemie, nu am mai avut nici o recidiva de ctunci. De fopt, acum sunt foarte stn&ios. Simt c& aceste alge mi-au fost trimise de un inger, c& reprezinta méncare nezeu.” Audienja a obfinut cee ce dorea, si eu la fel. Povestea i mi-a schimbat si mie viata. Atunci scopul viefii mele a deve- nit acela de a cla cét de multe puteam despre aceste alge. Am Petrecut mai mult de zece ani facénd cercetéri asupra acestui supercliment, chiar scriind 0 disertajie medicalé si apoi o carte despre ele. Planul lui Dumnezeu Dor ce ciudatd este viafa. Lo aproximativ doi ani de la in- ‘erviul cu acest om vindecat de leucemie, chiar dragul meu ne- pot Erik a fost diagnosticat lo vérsta de 12 ani cu exact aceeasi boalé, leucemie mieloidé acuté. A murit in anul urméttor, la var- sto de 13 ani. Nu a vrut s& urmeze tratamentul meu, dar pro- bobil cunostea planul lui Dumnezeu pentru el. in mod destul de interesant, la mai putin de doi ani dupa moartea lui Erik, un cu- plu de scofieni foarte simpatici a venit la clinica mea cu un alt de 12 oni, 0 fetifé. Mama era inlacrimata; total ovea ochi rosii de pléns; iar fetifa avea o figuré inspaimantatd si totusi cal- md. Fiica lor supraviejuise unei recidive o leucemiei. Medicii de la spital erau foarte tngrijorati; prognoza lor nu era bund, co sé nu spunem mai mult. Périnfii erau ingrozifi si, pe bund dreptate, foarte trisi. Mi-am spus: ,Ce os putea face ev? Totul este acum tn méinile Domnului.” Acesti comeni astepiau prea mult de la mine. Citiseré céte ceva despre mine intr-un ziar scofian — ceva de genul ,femeia vindecttoare” — si speranjele lor se agatase- 8 de acea poveste. Imi era team. Totusi, nu putusem sé-l salvez pe dar, cum as fi putut s& solvez pe altcineva? Durerea pierderii ne- potului meu si tristetea si agonic. mamei care isi pierduse singurul copil incé m& macinau. Acum alti pé care proveneau din locul meu de bastind, veneau la mine si le salvez unicul copil. atiile erau mult prea asemanétoare pentru ceea ce puteam eu suporta. Cand acesti périnfi si copilul lor adorabil au pard- 160 HRANA VIE PENTRU SANATATE sit biroul meu, am inceput sé tremur; apoi s& suspin si s& ma esc de-a dreptul. M& afecta totul mult prea tare. Apoi am lasat lumina s& mé patrund& sau, mai bine spus, ,am vézut lu- mina’. Era asta o sansé de reabilitare? De izbévire? Reinnoire? Erik murise, dar soarta acestei sarmane fetife putea fi di 8 existe un mofiv pentru care acesti oameni fuseserd la mine. Acum aveam sansa sd impértasesc ceea ce stiom $i s& sper cb va funcfiona. De aceasté dat, in orice coz, nu a5 fi acceptat nici un refuz, scepticism sau cinism, ca in cazul nepotului meu. Asadar, ‘am spus acestei fetife céi dact vrea sé fie pacienta mea tre- buia sai urmeze si s& aplice intocmai tot ce-i voi spune. Nu voiam 88 aud vreun refuz. Orice modificore sau absiere ar fi ovut ca rezultat intreruperea imediaté a tratamentului meu. Pe cénd in cercam cu disperare s8 0 ajut, ma straduiam s& m& protejez si pe mine de durerea pe care mi-ar fi putut-o produce o nout tragedie legaté de leucemie. Dar om spus clar c& eu nu tratez leucemia, nici macor nu o previn. Tot ce pot face este s& intd- rese organele corpulvi, sdngele, fesuturile, sistemul imunitar si 38 m& rog zilnic (ceea ce $i fac) ca boala ei sti nu recidiveze. ‘Am schimbat fotol dieta fete lor), am adéugat o serie de te mare de plante puternice, vitamine si minerale pe care le schimbam periodic, plus algele sdlbatice verzi-albastre in fieca- re zi. De-a lungul celor cinci oni in care am tratat-o pe aceasta fetid (care nu mai e asa mic8), tofi ceilali copii din spital ovaind acelasi diagnostic au recidivat si au murit. Bat in lemn, dar str- mana mea fata este vie si se simte foarte bine. Tocmai si-a ter- minat examenele la scoald. Bineinteles cé algele nu reprezinta solufia unica. Dar, sincer, nici nu m-as géndi sé le elimin din ta ei. Elementele de baza@ Algele silbatice verzi-albosire, cunoscute cu denumirea siiinffic® de Aphanizemenon flos aque (AFA), sunt plante acva- fice far& flori. Sunt singurele care au caracteristci atét de lo Algele salbatice verzi-albastre 161, Janie si de la animale, dar si de la bacte tele, ele au fotosintezé, transformand lumina soarelui in cloro- ji, dar mult mai eficient decét orice alté plants, Astel, alg le verzi-albastre sunt organismele cele mai bogate in clorofi de pe Pamént.'5 La fel ca animalele, au pereti celulari mi digerabili pe care organismele noostre le pot folosi ca al te; multe plante au siructuri celulozice nedigerabile. teriile, au celule cérora le lipsesc nucleele separate prin mem- brane; alte alge si plante au nucleu $i pigmenji cu membrone diferentiate. Acest lucru face ca organismului uman sé-i foarte usor s& absoarbé aceste alge verzi-albastre. Algele nu sunt un element nou pe scena nutrfiei. Ele ov fost prima formé de vioté de pe Pimént si o sursé bogaté de hrand pentru primii 30.000 de ani de existent umand. De-o lungul o mii de oni, botari le verzi-albasire sunt cele mai pri intre alge, existnd cu rde de ani in urmé. Ele s-au dovedit superioare in lupta pentru supraviejuire. Pe cdnd alte specii de plante si animale au disparut, algele albastre-verzi sunt foarte raspéndite datorité copacitéfii lor de a se adapta schimbérii.'2¢ in timp ce oameni- lor le-ar lua un milion de ani ca sd-si dezvolte informatia gene- ticé pentru @ se adapta la radiajille in exces, algele verzi-albas- fre au capacitatea de a se adapta in céteva luni.'®” Dar surso algelor este esentiald. Aceste alge nu trebuie sé fie confunda- te cu algele toxice cyanobacteria din lacurile, réurile si heles- teele britonice. Dupa spusele sp 1, algele verzi-albas- tre din lacul Klamath din Oregon, SUA, sunt sigure in totalitate, incopabile de a produce toxine."* Viteza de absorbtie Adevarata fortd a acestor alge consté in faptul c& sunt atét de usor de digerat. ,Nu esti doar ceea ce ménénci, esti ceea ce manénci si absorbi", obisnuiesc eu sé spun adesea. De exem- 162 HRANA VIE PENTRU SANATATE plu, este posibil sé inghifii o pilulé de supliment de beta caro- fen, dar sé nu 0 absorbifi. Ea poate trece prin corpul dumnea- voustré si poate fi eliminata neabsorbité! Putefi urma cea moi bund dieta din lume... dar dacé organismul dumneavoastré nu absoarbe, nu osimileazé, nu metabolizeazé sau nu digerd, tunci obfinefi foarte putine beneficii sau chiar nici unul. Lo fel si in cazul tabletelor de vitamine sou minerole: dacé sistemul dumneavoastré biochimic de absorbjie nu funclioneaz’ aso cum trebuie, nu veti asimila prea mult din aceste substante nu- trtive valoroase. Dor aceste alge sunt asimilabile in intregime. Pentru uzul dumneavoastré personal, algele pot fi procurate mojoritatea magazinelor cu produse naturiste. Sunt disponil sub forma de pulbere, lichid, tablete sau copsule. in practica mea, am coreciot multe deficienfe de nutri tn special dezechilibre de minercle, prin uiilizcrea regulaté o al gelor salbatice verzi-albosire. Algele se osimileazi in proporfie de peste 90%. Sunt extrem de potrivite din punct de vedere bi pentru sistemul digestiv uman, aproope toate elementele nutritive pe care le confin fiind obsorbite rapid si eficient — chiar dacé sistemul dumneavoastré de absorbfie nu functionea- 28 corect. De asemenea, aceste alge vi ajuté sé absorbiji sub- imente. Dozele sunt foarte variate. i treptat dozajul de-a lungul a sase sdiptiméni, de la ingurité la dou’ if ic. In ce priveste capsulele — doza péna lo sase capsule incepefi cu o pipeté intreag’, ojungand la 2-4 zilnic. Mai mul lvl de acivitete, gradul dezec nerala de sandtate. Dozele corecie ar trebui sé duct la mai multé energie si mai pufine schimbai deseori alga verde-albastré complementaré spirulina, ol de algele AFA verzi-albasire. O doz de o lingurita cu vart (sase tablete) pare a fi benefica. Continutul nutritiv si benefi Pe langé foptul c& algele sdlbatice ver motivul principal pentru care -albasire oferé am inclus fn sdlbatice ver: Alg: j-albastre 163 zlista celor 12 alimente superconcentrate” este efectul general de armonizare pe care fl au. in primul rand, armonizeazé ac- i biologice ale organismului uman. in al lea rand, armonizeazé celelalie 11 superalimente asupra c&rora ma concentrez in aceasté carte. Algele nu contin o can- titate foarte mare dintr-un anumit element nutrfiv, ci contin un ru perfect din aproape orice element nutritiv cunoscut omului. Datorité structurii sale moleculare ca aliment, rata de absorbtie este de neintrecut. Haideti sa privim mai indeaproa- pe acest lucru. Acest microorganism confine vitamine digerabile de inal- 18 clasd, minerale, aminoacizi si enzime vii. Siructura so mole- cularé consté in 60% proteine, un pachet de aminoacizi mai complet decét cel al crnii de vitel sau boabelor de s prezinté cea mai puternicé: surst de beta caroten, vitamina B12 lorofilé. Vitamine esenjiale Compozitia de vitamine a algelor sdlbatice verzi-olbastre este intr-o armonie si un echilibru perfect cu biochimia umand ‘are maximd.'®” De exemplu, aceste alge sunt bo- gate in complexul de vitamine B, in special B2, Bé si B12, esen- le pentru producerea hematillor. Vitaminele B transform’ glucoza in energie, astie! cé algele verzi-albasire vi pot creste oft energia fizicd, c&t si pe cea mental. Confinutul de vita na C din alge ajuté corpul s& absoarba fierul. Minerale esentiale Aceste alge sunt bogate nu numai in fier, ci ele confin 0 serie completé de minerale aflate in echilibru perfect. Eu folo- sesc alge in tratamentele pacienilor mei atét pentru a preveni, c&t si pentru a corecta deficiengele si dezechilibrele de minera- le. Mineralele reprezinta cadrul de susfinere al corpului nostru, ind esenfiale pentru bundstarea noastré fizica si mental. Ele permit altor subtante nutritive s& pétrunda in fluxul sangvin; 0 164 HRANA VIE PENTRU SANATATE deficienja a doar unuia dintre minerale poate fi cauza deficien- Jelor de vitamine si a slabiciunii organelor. Proteine puternice Algele contin aproximativ 60% proteine de o calitate supe- alte plante, deoarece sunt derivate din tofi cei opt aminoacizi esenfiali. Celor mai multe plante le lipsesc anu- aminoacizi, iar dacé un singur aminoacid lipseste, otunci organismul nu poate produce proteine. Carnea fi confine de Proteinele sunt vitale pentru bundstarea generalai a orga- nismului. Proteinle din alge, in mod special, hrénesc creierul si sistemul nervos datorité nivelului ridicat de peptide (neurotrar miétori cerebrali) care trec bariera hemato-encefalicé. Studiile au demonstrat obfinerea de rezultate ocademice crescute in cazul copiilor care consumé alge AFA.'4! Tot aceste alge au capaci- fotea de a stopa, de a face reversibild si de a preveni dezvoltarea bolii Alzheimer conform testelor de laborator."4? in cartea sa, Beating Alzheimer (Cum sé invingi boala Al- zheimer), cercetétorul Tom Warren susfine c& s-a vindecat pe sine si pe olfi bolnavi de aceasta boala. Cercetérile si testele sale biochimice sunt chiar convingdtoare. Warren pleacé de la ideea cd are sufera de boala Alzheimer nu au destule pro- teine complete in creier. Cénd este corectat acest dezechilibru proteic, este corectaté si boala Alzheimer. Din acest mot Warren prescrie algele datorité confinutului lor de aminoacizi si proteine complete. Importanfa enzimelor ‘Th algele verzi-albastre exist mii de enzime vii, active, care ajutt la imbuntititirea obsorbfiei digestive, in asa fel incét orga- ind mai multe substanfe nutritive care intéresc imu nitatea si previn imbitranirea. Compoz alimentelor pe care le consumém determina canfitatea de energie necesaré pentru «le digera. Algele verzi-albastre nu necesité prea multé ener- Algele salbatice verzi-albastre 165 gie si sunt a: i1e in totalitate in aproximativ 90 de secunde. Dar cu cat hrona este mai mult procesat, cu atét mai mult tre- buie sé munceascd organismele noastre si cu atét este mai mare efortul facut de enzime pentru a o digera, Mojoritatea oameni- lor nu au indeajuns de multe enzime. Organismul fabricé o parte dintre ele, iar restul sunt preluate din méncare."** Fructele legumele crude sunt pline de enzime active, dar acestea sunt usor de distrus prin rafinare, gatire sau congelare. Algele oferd cea mai mare cantitate de enzime active. Pigmensii Algele sunt bogate in toate tipurile de pigmenti vegetali — molecule capobile sé absoorbi razele de lumind si sé le reflec- te sub forma de culori. Am convingerea ci acest spiritual. Voi menjiona doar doud dintre ele si voi vorbi despre otribuiele lor fizice: (1) Clorofila, folosité pentru trata dure afectiunile cutanate la inceputul secolul Mondial. Acum se manifesté din nou interes pentru aceasté substanfa vegetola care poate aijuta la regenerarea celulelor deteriorate ale ficatului, poate spori circulatia séngelui n&tafi eficienta inimii.'*4 In practica mea, pentru a grabi vindecarea, preveni infec} antiinflamator toare si mirosul neplacut al corpul despre orzul verde, p. 92) (2) Beta carotenu! este un antioxidant puternic care fort ficd sistemul imunitar si protejeazé impotriva infectilor, alergi lor si a imbétrénirii. Clorofila si enzimele din alge transforma de doud ori mai mult beta caroten in vitamina A decét alte ali- mente.45 Doudzeci si cinci de ani de cercetéri din intreaga lume rata cé oomenil care consuma alimente bogate in beta (Vezi clorofila la copitolul 166 HRANA VIE PENTRU SANATATE caroten se imbolnavesc mai rar de cancer de plaméni, stomac, colon, vezicé biliard, uter, ovare si piele.“* Utilizari cl in carteo mea, The Miracle Superfood: Wild Blue-Green Algae (Superalimentul miraculos: algele sélbatice verzi-albastre), prezint cercetari asupra modului in care algele stimuleazé imu- nitatea, imbundtajesc digestia, detoxificd organismul, ojuté la refacerea fesuturilor, grébesc vindecarec, protejeazé impotriva radiofilor, ojuté la prevenirea bolilor degenerative si oferd 0 séndtoasé: ica mea, am descoperit c& algele sunt foarte folo- sitoare fn tratarea urmatoarele afectiuni ice secarea zonelor ,umede" unde se dezvolté ciuperca."*7 (2) Depresie — sunt bogate in vitaminele B — care in ge- neral sunt deficiente la oamenii deprimafi (3) Oboseala ficotului — confine un aminoacid capabil si detoxifice compusii déunditori din ficat. De asemenea, oferti tului proteine asimilabile pentru a-| ajuta sé lupte cu infect (4) Intoxicarea cu metale grele — stimuleazé el 9 toxice, intdreste séngele si innoieste fesuturi (5) Excesul de greutate si consumul impulsiv de dulciuri — calmeazé fluctuatile nivelului de zahar din sénge si fine pofte- limentare sub control (6) Imbéitrénire — ontioxidantul beta coroten ajuté tn lup- to impotriva imbétrénirii premature, iar confinutul bogat in en- zime ajuté la absorbfia substantelor nutritive anfiimbatrénire. (7) Anemie — sunt bogate in fier, acid folic, vitamina B12 si vitamina E, care intéresc sdngele. (8) Afectiuni ale pielli — beta carotenul, care este transfor- mat in vitamina A, este benefic impotriva eruptiilor cutanate, vin- decénd Jesuturile deteriorate si construind piele nous. rezidui Algele salbatice verzi-albastre 167 (9) Memorie slabé si lipsé de concentrare — proteinele confinute si numérul mare de neuropeptide (nevrotrans: hrénesc creierul, imbunatatind claritatea mentala. Motor al intestinelor Domnisoara T, 0 celebré actrifé de televiziune, era com- plet blocaté atunci cénd a venit la mine prima oard. Intestine- le sale nu functionaseré niciodaté cum trebvie, suferind de Erau perioade in care nu ave scaun fimp de sase zile! De asemenea, suferea de retentie de opé la glezne. Analiza scaunului sév a dezvaluit un dezec! bru puternic al florei intestinale si prezenja unor bacterii pato- gene. Rezultatul analizei séngelui a dezvaluit un nivel scézut de magneziv, acid folic si fier, care poate contribui la incapacita- tea de eliminare a reziduurilor si constipatie. Limba fi era de- seori inflamaté, coloraté in rosu inchis si avea o depunere groasd. Acest lucru mi-a sugerat cé ficatul ei stagna si cé flu- xul energetic prin zonele gastrointestinale era scézut. Scaune- le ei erau in general uscate si tori, indicénd un ficot ,incins” sau , inflamat”; inflamarea ficatului este deseori rezultatul unei diete nesanétoase exacerbaté de un proces slab de eliminare. Acest tip de stagnare a ficatului reduce perista fio muscularé vélurité a intestinelor. Rezultatul: eliminare mult intérziaté. Algele ar putea fi remediul ideal pentru combaterea ibrelor. Algele AFA sunt unele inele alge verzi-albastre care contin clor — 0 defi- cienf@ de clor putand cauza o puternicé degenerare a ficatu- lui, congestii ale venelor si constip. Oricine se poate afla in situafia de a ave un ficat obo- lentatie nest- natoasé, un stil de viafé stresant, medicamentele, alcoo! substanfele poluante din mediul inconjurétor afecteazé ficat degradénd sunt: constipatia, indigestia, afecfiunile pielii, glande inflamate, de nod in gat, probleme menstruale, depresie si du- teri. Ficatul trebuie sé fie capal 168 HRANA VIE PENTRU SANATATE substanfe déundtoare cum sunt medicamentele, toxinele, sub- stanfele chimice, virusi si infecfile bacteriene. Ficatul inmox neazé substante nutritive importante, produce altele § reaza fividul numit bild, care ajuté digestio. ‘am prescris domnisoarei T un program bland de con- sum de alge verzi-albastre Saptaména 1: 4 lingurifa de alge albastre-verzi yeaa Yana 2: % lingurits if Saptam: % ling aeoes Saptéiména 3: % Saptiména 4: 1 lingurite sou de mere in primul rand, algele sélbatice verzi-albastre au un efect ic usor, reducdnd astfel retenfia de apd a domnisoarei T. in al doilea rand, algele silbatice verzi-albastre au un efect ,ré- coritor” asupra organismului. Ele nu va récesc, dar incurajeaz’ corpul sé efectueze contraciii, impingénd energie in zonele de ios. In consecinja, algele stlbatice verzi-albastre vor ,r&cori” fi- caiul. in al treilea rand, acjiunes putemicé a algelor sdlbatice verzi-albastre pitrunde tn intestine si sporeste contractile mus- chilor si peristaltismul. Rezultatul: evacuairi eficiente ale intesti- nelor. Domnisoara T are acum scaun zilnic, de obicei de doud oFi pe zi. Nivelurile de minerale si flora intestinal s-au norma- izat. De asemenea, ea vorbeste si de o imbundtajire a energie mentale. Eliminarea intestinal corecté scapa organismul de toxine 3i bacteri, ajuténdu-va tn final sé v& simfiji bine. O persoand sdnéitoasé ar trebui sé cba scaun de doud sau trei ori fopt, noile cercettiri sugereazé c& eliminarea inconstanté sau incompleta poate duce la o serie de afectiuni cum ar fi diabe- tul, meningito, miastenia gravis, boli ale tiroidei, diverticulits, ulceroasé, acestea fiind door céteva dintre ele. Studiv de caz: Dorothy, 35 ani, pacienté De la varsta de 17 ani, dupa un acces de febré glandu- laré, Dorothy avea neincetat probleme cu unghiile de la méini acestea erau fragile, pline de puncte albe si usor de agajat. Algele salbatice verzi-albastre 169 Aceasté afecfiune este cunoscuta sub numele de leuconichie si este deseori determinatd de o defi de 0 proast obsorbjie. La varsta de 35 de ani, Dorothy a ajuns la clinica mea pléngéndu-se cé problemele cu unghiile se agravasera $i erau acum dublate de pierderi semni Analiza sangelui si cea a mineralelor pérului au dezvél iveluri sczute de vitamina B12, acid folic s gnilor, Dorothy incercase toate fipurile de suplimente nutritive, lusiv complexe de multiminerale, vitaminele B si patru fipuri diferite de zinc (lichid, capsule, tablete si drajeuri). Dorothy a fost foarte miraté si afle, in urma anolizei séngelui facuté de mine si a analizei p&rulvi, c& incé mai avea deficiente de zinc, dupé tofi acesti ani de cénd lua suplimente. Pur si simplu nu cobsorbea zincul si alte substanfe nutritive si minerale. Canti- fatea de zinc absorbité poate varia intre 20-40% din zincul in- gerat. Programul de alge al lui Dorothy ic (0,5 g) Sdptéménile 1 si 2: ¥% lingurits Saptéiménile 3 si 4: 1 lingurité zilnic (1 g) 5-8: 2 lingurife zilnic (2 g) 9-12: 2 lingurite cu var zilnic (4 g) 13-16: 2 lingurife cu vérf de dova ori pe zi (89) Soptéiménile 17-21: dozaj scézut la 2 lingurite Inic (4 g) in continuare, un program de intrefinere de 1 lingurité zil- nic {1 g). Dupa sase stiptiméni de la inceperea programulului cu alge recomandat de mine, punctele albe de pe ung! Dorothy incepuserd sé se diminueze. Dupa 16 séptéméni, punc- tele albe dispdirusera in totalitate, ior pérul nu-i mai céideo. Po- ciento susfine, de asemenea, c& are mai multé energie si a ré- mas de curdnd insdrcinaté, dupa patru ani de incercdri esuate. 170 HRANA VIE PENTRU SANATATE Comentarii Ia cazul lui Dorothy Desi Dorothy ingera diferite tipuri de zinc de mi evident c& ea nu absorbea acest mineral important. Deficiento de zinc este asociaté cu intrefinerea jesuturilor corpului, funcfile sexuale, sistemul reproducéior, imunitate si detoxifiere. Cerce- tBrile araté c& zincul este probabil implicat in mai multe fun ole organismului decat orice alt mineral. Desi cantitajile diferi- telor elemente nutritive din alge sunt relativ scézute, vitezo de obsorbfie si capacitateo orgonismului de a metaboliza algele verzi-albastre sunt extraordinare. Cercetari universale Algele verzi-albastre sunt utilzate astézi in tootéi lumea cu mult succes.'47 + Oamenii de stiinta de la Institutul de cercetare a cance- rului din SUA au descoperit c& substanjele chimice derivate din algele verzi-albastre impiedicé dezvoltarea virusului bolii SIDA.'®? + NASA a testat moi multe fipuri de alge ca sursé de hro- n& pentru astronauti."5! Descoperirile lor au fost pul cate in The Journal of the National Cancer Institute. 5? * Tribul Kanembus inc’ mai consumé alge din lacul Chad din Africa, iar copiii lor nu suferé de malnutritie, spre deosebire de cei ai vecinilor lor care nu consumé alge, * Japonezii folosesc algele verzi-albasire pentru tratarea Anilor, in special a picioarelor cu cangrene. rai + Tn anul 1994, un studiu efectuat in Nicaragua a de- monstrat cé doar un gram de alge AFA pe zi, timp de sase luni, a insénditosit o serie de copii bolnavi de mal- Algele salbatice verzi-albastre im Pe scurt Pe scurt, algele sdilbatice verzi-albasire reprezints o foor- te bund sursé naturalé de hrand, plina de substanfe nutritive pentru organism. Eu vad algele ca pe un factor de armonizare ‘a compusilor energetic’. Confin cantitéji extraordinare de cloro- fila, beta caroten, fier, proteine si multe alte substanje nuttitive complementare intr-o forma complet asimilabilé. Drept urma- re, algele sdlbatice verzi-albastre pot ajuta la cresterea ener- g ajutd sé obfinem un nivel ridical de sémétate d 0 substanfé ,amard”, influenjeazé inima si ajutand la curéjarea depozitelor umede din artere si, astfel, sta- bilizénd pr Gustul amar poate ojuta sila con- centrare. Fiind 0 substanféi ,care usucé, algele pol indepdrto facdnd ca cutanate, toate pot raspunde bine la trata- mentul cv alge. Au fost de asemenea utilizate pentru pac suferinzi de cancer, SIDA, infectii cu virusul Epstein-Barr, sclero- 28 multiplé si poliartrits reumatoidé, afectiuni in care exist »conditii umede” interne. Algele acfioneazé si ca ,tacoritor", ajuténd astfel impotriva constipatiei, a inflamafilor, infecfillor si febrei. Algele fac ca aminoaciaii sé fie disporibili pentru creier, stimulénd ostfel neurotransmifétoril pentru 0 ecuitate mentalai si © memorie mai bune. in final, algele AFA sunt relaxante. Protei- nele lor predigerate si carbohidrafii complecsi mentin niveluri echilibrate ale zahérvlui din sénge oferind energie. lbasire pot oferi beneficii aproape . Dacé afi crescut cu carne si cartofi, oud, produse lacta- , méncérurisBrote,elimente conservate chimic, dulcis, atunci algele vé vor gjuta. Dacé méncati pe fuga, trebuie sé sla obosit, aveti obiceiuri olimentare proaste, atunci si pen- iru dumneavoasiré sunt bune algele. Chior daca vi considerati 172 HRANA VIE PENTRU SANATATE cel mai sdnétos dintre oameni, tot vé recomand algele. Sunt 0 sursé complet de substanfe nutritive folositoare intr-o lume in care alimentele noastre sunt atét de lipsite de asa ceva. Vé in- fineresc pléménii, purificé rinichii, hrénesc tractul gastrointes- final si creierul deoarece armonizeaz’ $i echilibreazé toate inele. Algele sdlbatice verzi-albasire sunt un adevérat si va purificd sangele. Algele sdlbatice verzi-albasre pot fi moi viabile din punct de vedere biologic decéi orice alté sursé na- turalé de hrané sau alt supliment nutritv, Asta inseamné c& al: gele, dotorité echilibrului lor delicat, pot asimila, absorbi, dige- metaboliza intr-o armonie perfecié pentru a objine i moxime. Cum sé consumam algele salbatice verzi-albastre Introducerea in dieto dumneavoostré algelor silbatice verzi-olbastre ar trebui si se facéi treptat. Acest aliment puternic din categoria algelor este nou peniru organismul dumneavoas- tr; sistemul dumneavoastra ar putea avea nevoie de timp pen- tru a se obisnui cu ele. Cel mai bine este si incepefi cu doza minima si s& 0 mariji in funcfie de necesitéji. Ar putea fi nece- niste experimente sau, si mai bine, sé consultafi un nutritionist calificat ori un medic bine informat, Mai multi factori vor influenfa dozojul necesar: nivelul de aetivitate, gradul de dezechilibru si cel al deficientelor, greutatea si starea de séiné- tate generals. Nivelul corect de dozare ar trebui sé vi ofere mai mult energie si mai pufine pofte alimentare necontrolate. Ui intre dumneavoastré ar putea observa o crestere a energ zice si a celei mentale chiar de la inceputul tratamentului. Do- zajele corecte pot varia mult. Am pacienfi care iau doze intre 2-10 g zilnic, in functie de simptomele personale si necesita biochimice specifice. Algele salbatice verzi-albastre 173 In termeni foarte generali, recomand 18 péné lo aproximativ doud lingurife pline zilnic pentru rezul- tate moxime si de lungé duraté. Dor biochimia fiecdirvia este diferité. Ascultafi-vé trupul, intrucét uni dintre dumnecvoasiré ar putea avec nevoie de doze mai mari pentru cele mai bune rezultate; aljii pot avea nevoie de doze mai mici. Chiar si can- tiile mici pot s8 va fac’ s& va simfifi mai bine. Cu cét 0 persoané este mai ,dezect 18, cu otét mai pufine alge ar trebui s& fie consumate la inceput. Pentru refacerea sau detoxifieree ficatului, ori pentru for simptome mojore, este necesar s& lvafi alge verzi-olbosire timp de cel putin un on. Putefi observa o cresere a energiei fi zice si mentale chiar de la inceputul programului de consum de alge. Dac’ nu observoti nici o schimbare a starii dumneavoas- tri de sinétate, este posibil ca dozele sa fie prea mici sou s& oveti dejo un nivel optim al sanétéfi. Stresul poate cauza 0 scé- dere a canftitii de substante nutritive importante din organism. In perioadele pline de sires, este posibil sé aveti nevoie de mai multe alge (4-10 g zilnic). Consumul algelor in diferite perioa- de ale zilei poate oferi un plus de energie. Unii dintre cei care iau pentru prima cord alge ar puies avec react adverse, de exemplu, o durere slabé a parfil fron- fale o capului sau diaree; de obicei, acest Iueru indicé 0 reactie beneficd de tnstindtosire, desi, in anumite cazuri, inseamnd 8 doze de alge este prea mare. Durerea de cap sau diareea pot fi cauzate de 0 adoptare a metabolismului glucozei. Consumul de carbohidrati complecsi ar trebui s& elimine cceste simpiome. orice caz, micsorafi doza pentru doud saptaméni. Apoi cres- {eli treptat dozajul. Desi este de preferat sd lucti clge pe stoma- cul gol sau incinte de mas, consumul de alge dupé masé sou in timpul ocesteic poate deseori sa reducé orice reaciie neplé- cut cauzati de introducerea acestui supliment nou in diela dumneavoostra. crestere gradua- Substante nutritive complementare in practica mea, deseori utlizez alga verde-albasiré com- plementaré spirulina oléturi de algele verzi-albastre AFA. O lin- 174 HRANA VIE PENTRU SANATATE gurité cu varf de spirulina (6 toblete) pare a fi extrem de bene- fic’. Le sugerez de asemenea pacientilor mei s& io suplimente de enzime, la fiecare masé. a zilei, pentru a ojuta absorbfia substantelor nutritive din alge si alte alimente In cazul artritei cronice, luafi doze mici de alge la inceput. Marifi treptat doza, deoarece micro-algele ar putea spori la in- ceput durerea, pe mésuré ce toxinele sunt eliminate din sister. in mod similar, dacé suferiti de simptome intestinale cronice, Micro-algele pot spo in intestine pentru céi distrug bacteriile daundtoare. Aceasta balonare va disparea. (Not specialé doar pentru barbati: un regim cu alge or putea creste cantitatea de spermé, potenja si durata actului sexual.) Algele pot avec deseori un puternic efect de cursfare si detoxi- fiere otunci cénd sunt introduse peniru prima ard in organis- mul dumneavoastra. Asadar, va recomand o crestere a dozelor dupa cum urmeazé: Pulberi: ‘Sdptiména 1 1 ingurita = Amestecofi Spline 2: prox. 19 pulberea cu Sdptéména 3: Un pohar mare Saptiména 4: de cpa sav suc. Sptiména 5: ‘Saptaména 6: Capsule sau tablete: Pentru o mai bund absorbjie si pentru rezultate maxime, tabletele ar putea fi mestecate. Befi un pohor —Sdplimana 1:1 4 copsule = more de api Sdptiména 2: 2 aprox. 1g dupé ce luati — Suptaména 3: 3 tabletele sou Saptaména 4: 4 copsulele. Sdpiiméne 1: 1 pipers Sapiiména 2: 2 pipete intregi ‘Septiméne 3: 3 pipete tntregi Saptiména 4: 4 pipete tntregi Doze) stondard = 2-4 pipete introgi pahare mari de apa sou suc. Algele salbatice verzi-albastre 175 Refinefi, oricum, c& acestea sunt recomandéri foarte ge- nerale, orientative; biochimia fiecéirei persoane, deficienjele sole, dezechilibrele si stlul de viafé sunt atét de veriote si pot necesita dozoje complet diferite. Sosul-crema de avocado $i alge al dr. Gillian 4 linguri de apd (de preferat apa platé) 2 avocado foarte bine coapte 2 cepeyyerzi tocate mérunt % lingurité de pulbere de coriandre A lingurifé de sare igurifa de ulei de mésline ‘A lingurité de pulbere de alge Turnofi apa (aproximotiv 3 linguri) int-un blender. Adéugati apoi avocado crud, ceapa verde, coriandru, sore, ulei de masline si pulberea de alge in blender si amestec Gnd cénd devin fine si cremoose. Ar trebui si aib& consistenfa unei creme pufoose si fine. Folosifi aceasté cremé pe post de garnituré delicioasé pentru somon. Sosul-cremé de avocado poate fi folosit ca garnitura si pentru salaté. Noid: fruciele de avocado contin 14 minerale core reglea- 28 functile organismului, sunt bogate fn leciting, care hréneste creierul si reduce grasimec din organism; reprezinta o sursé ex- celenié de proteine; previne anemia Ceapa verde indepérieozé metolele grel Pulberea de coriandry confine de dou’ ori mai multé vi- tamina C decét portocalele. Energizantul din alge dupa refeta dr. Gillian McKeith 4-6 morcovi ecologici 1 tulpind de teling 0 bucéiticé de rédéciné de ghimbir proaspét patrunjel proaspat 176 HRANA VIE PENTRU SANATATE 1 pipet de lichid de alge sau ¥/ lingurité de pulbere de alge Amestecafi foate ingredientele tntr-un robot si savurafi rezultatul. Este un produs foarte bun pentru imbundtitirea nive- lului energetic. Dacé vi se pare c& sucurile vegetale va cad gre la inceput, adéugati sucul obfinut dintr-un mar. Acesta le va face mai usoare. Chestionar in cea ce priveste consumul de alge Este valabil in cazul dymneavoastré? Dacé réspundeti cu DA la una sau mai multe dintre intre- bérile urmatoare, atunci vefi obfine beneficii prin introducerea ALGELOR in regimul dumneavoastré zilnic: * Malabsorblie * Deficiente de substante nutritive * Digestie insuficienta * Constipatie + Lips’ de concentrore * Extenuare * Lipsa de energie * Probleme ole ficatului + Probleme cauzate de fungi Daca manifestafi intre unul si trei dintre simptomele de mai sus, este posibil si avefi nevoie de alge de 2-3 ori pe séip- taméné. Daca manifestofi intre potru si zece dintre simptomele de mai sus, este posibil s& avefi nevoie de alge din doud in doud zile. Algele salbatice ver: -albastre 7 Dacéi manifestafi intre 11 si 14 dintre simptomele de mai sus, e posi ) pe fermen scurt. (Dacé aveti o constitutie ,rece”, adic’ va este frig foarte des, i s& introducefi foarte multe condimente care tncal- zesc In dieta dumneavoosié.) Vi rog 38 citi seciunea despre lozai. v 14 Cercetarea bruté Pledoarie impot iimeniete vii sunt pine de encime; acesta este bene- ficiul primar pe care-| oferé. Cea mai mare ameninfare pentru enzimele noastre alimentare este chiar actul de a gati (fierberea, coacerea, pr toate ali Intreaga canfitate de enzime. C&nd orice aliment este incélzit la temperaturi de peste 48°C timp de aproximativ 20 minute, se produce o distrugere completé a tuturor enzimelor din mentul respectiv.'%° Ideea mea este foarte clar ilusiraté de ce- lebrul Studiv Pottenger, realizat sub directa indrumare o dr. Fran- «is Pottenger, si prezentat in American Journal of Orthodontics ond Oral Surgery.'** A fost efectuat un studiv de zece ani asu- pra o patru generafii de 900 de pisici; jumatate dintre aces- fea au fost hrdnite cu carne crudé si lopte; cealalté jumdtate ou fost hranite cu carne gatité si lapte pasteurizat (procesat prin incélzire). care au consumat alimentele gatite au suferit de o serie de boli degenerative, aseméndtoare be dere din Occident. De fapt, fiecare generatie a acestor era tot mai slabité, avénd probleme congenital ale oaselor, osteoporozé si tulburéiri artriice, disfuncii imunitare si chiar ste- ‘litte, deformatii congenitale si defecte din nastere la a treia si @ patra generafie. Pisicile care au consumat carne crudé si lapte nepasteurizat nu au avut aceeasi soarté vitregd. Studiu! Pottenger concluzioneazé cé lipsa absoluté a enzimelor a fost a gétitului 180 HRANA VIE PENTRU SANATATE cea care a determina! aceste anormalitii si boli degenerative. (Acest studiu nu trebuie sa fie interpretat ca flind o pledo pentru ca oamenii sé mandnce carne cruda. Nu as indrumo pe nimeni sé consume carne crudé. Studivl are doar scopul de a stra importanjo enzimelor.) Proteinele pierdute Gatitul nu distruge numai enzimele; nici proteinele nu scapa in acest proces. Atunci cand g&tim prea mult timp ali mente bogate in proteine, proteina in sine este de fapt distrust, devine inutilé, sau chior déunétocre. De exemplu, un studiu prezentat in Journal of Nutrition Review a afirmat cé aminoaci dul liziné (un component proteic) este nedigerabil si imposibi de o fi asimilat aléturi de alfi aminoacizi pentru formarea pro- teinelor."55 Un alt studiv despre pierderee de proteine prin gé- ficativa (de 4 pané la 30 de ori) « proteinelor solubile din frip- turile analizate”."°¢ in timp ce atét de multi oameni sunt decisi 86 objind canfitatea necesaré de proteine din carne, re e cB ei beneficiazé probabil de prea pufine proleine folositoa- re sau chiar de nici una din carnea gatité, din cauza tempera- turii ridicate la care aceasta este pregatita, Distrugerea vitaminelor Co si cum nu era de ajuns, acum ne indreptém spre pro- blema distrugerii vitaminelor prin gatit. Gatitul olimentelor nu numai cé disiruge toate enzimele, dar afecteazé si activitatea vitaminelor. Desi nu toate vitominele sunt distruse de cétre tem- percturile inalte, activitatea acestora este redusé semnificativ. Se estimeaz& cé nu mai pujin de 50% dintre vitominele B se pierd prin gatire. Anumite vilomine B sunt reduse drastic. De exemplu, tiamina (BI) se poote pierde inir-un procent de 96% {in cazul in care carnea este ficrlé pentru © perioads lung’ de Cercetarea brute 181 timp. in mod similar, se pot pierde pané la 72% din cantitatea de bioting, pénd lo 97% din acidul folic, pan la 95% din ino- sitol si pné la 80% din vitamina C, toate din cavza gétituli De fapt, confoym spuselor celui mai mare cercetéitor din lume in acest domenty, dr. Viktoras Kulvinskas, In lucrarea sa Survival Report into the 21st Century, gatitul cauzeaz& o pierdere a sub- tive in medie de 85%.'5” Asta inseamna ca dese- se0, nimic din enzimele pe care le conjin aceste alimente. Alte probleme in final, trebuie precizat c nici consumul de alimente nostru, determinénd alte probleme enzimatice. Propriul meu socru insisté sé bea ceciul oat de fierbinte, incét ar opari gura oricdrei alte persoane. intr-un studiu publicat in revista mec la Lancet s-c arétat c& 15% dintre oamenii care beau ceai avand mai mult de 50°C si 77% dintre cei care beau ceai avand peste 60°C suferé de ,tulburéri enzimatice la nivelul stomacu- luit.'9® Cu alte cuvinte, digestia este pusd in mare dificultate catunci cénd consumafi bauturi sou alimente core sunt mult prea fierbinf. intr-un alt studiv prezentat in Lancet, cercelétorul dr. C. McCluskey a ordtat c& obiceiul deo consuma in mod constant alimente foarte fierbinji afecteaz’ structura molecular’ a celu- alimente gatite determina reducerea jesutului creierului si infla- merea organelor esenficle! Eminentul medic Edward Howell care si-a dedicat intreaga viata cercetarii biochimiei enzimelor, @ scris volume intregi despre rezultatele obfinute pe animalele de laborator. Atunci cand sobolanii au fost supusi unor diete site de enzime (adicé doar alimente gétite sau conservate), cre- ierele lor practic s-au micsorat. In plus, animolele folosite pen- tru experimente sufereau multe alte tulburéiri: sistemul endocrin 182 HRANA VIE PENTRU SANATATE iza, firoida, pancreasul), rinichii, ficatul, inima, splina si alte organe se inflamau. Aceasté inflamare a organelor in- seamné de fapt o slabire a lor, ajungénd fn final la funcfionare deficitard sau chiar la un blocoj — perspectivé destul de nefe- ricita. Howell citeazé mai mult de 50 de studii remarcabile din toats lumea pentru a-si sustine afirmofile, inclusiv Studi cultétii de mediciné Harvard efectuat de cétre medi Mai mult, in timpul gétitului, pesticidele si fungicidele folosite in o erate in alimente forménd com- 181 Aceste otravuri se depoziteaza in zonele slabite cle corpului, ingreundnd si mai mult ficatul; indepdirte- rea lor este foarte dificilé. Oricéind avefi posibilitatea, facefi tot ce puteti pentru a cumpéra produse organice (ecologice) pen- {ru a evita sau, cel putin, a reduce aceasta problema. Produse- le organice ar trebui sé nu confiné bacterii déunditoare, pestci- de, ierbicide, insecticide, fungicide, bioxzi si alte produse rezultote lor agricole de naturé distructiva in urma activi Prabusirea sistemului imunitar Gatitul prelungit al alimentelor nu produce doar tulbu- cazul organelor si fesuturilor, ci in final compromite sis- temul imunitar in general. Alimentele gétite modifica in sens imunitar. La primul Congres Internajional de Microbiologie, dr. Paul Kouchakoff a prezentat o lucrare de cercetare intitula- 18 de gatire a alimentelor asupra for- ie umane".'®? Aceasté Iucrare a afirmat ¢& prin consumul de olimente gatite se poate produce o afeciiune medi ald cunoscuta sub numele de leucocitoz8, care slébeste foar- te mult sisterul imunitar. In mod destul de interesant, chiar si © cantitate micé de méncare gafité poate cauza leucocitoza. iuni, adicd cresterea onormalé a numaru- lui de leucocite, este ca si cum organismul ar lupta incontinuy cv 0 infeqjie. Cand ne imbolnvim, numérul leucocitelor cres- Cercetarea bruta 183 te pentru o combate boala. Dar tn cazul leucocitozei cauzaie doar de alimentele gatite, este ca si cum sistemul nostru de opérare or fi iitf-0 alert& continu. O astfel de stare duce in fi- nal si lo alte modificéri de ordin imi pot permite sé lansez ipoteze si presupuneri logice din per- spectiva biochimistului nutritionist, trebuie s& prezint in conti- nuare posibilitatea ca o stare perpetud de alerté sé conducd foarte usor la 0 prébusire completé a sistemu Combatefi oboseala De fapt, dacé numarul de leucocite este permanent cres- cut din cauza unei diete inadecvate confinand numai alimente gatite, ctunci sistemul imunitar ar putea fi incapabil sé recu- noasc’ o baclerie realé sau un invadator de natura viralé. Cu alte cuvinte, din cauza foptului c& leucocitele sunt suprase fate in mod constant, ele nu mai pot s& lucreze asa cum ar trebui atunci cénd au de-a face cu 0 infecfie reald. Eu spun in- fotdeauna cé lupta cu o boald seamana cu mersul lo rézboi Un general bun nu si-ar fine niciodata infanteria tn olerté con- Wud. Pradtic, trupele trebuie schimbate, rotite, inlocuite, astfel ‘inc6t starea de alert maxima sa fie redusd, iar soldafii s& fie store bund, sé se revigoreze. In termeni militari, acest lucru se numeste prevenirea ,oboselii de luptai” sau a ,stresului de lupté. Acelasi lucru este valabil si in cazul leucocitelor. Tinénd leucocitele in alerté continua, ele risc& s8 cada intr-o stare de oboseallé a luptei. Acordafi-le leucocitelor un ragaz din starea de olerta si ele vor réspunde mai bine, vor fi mai receptive, moi proospete. In mod similar, imaginafi-vé cum ar fi s& va supra- solicitaji incontinuy motorul masinii; in final, el va fi depasit nu va mai putea funciona cum trebvie. Pe de-o parte, o diets confinénd doar olimente gatite ,bombardeaza sistemul sangvin, sistemul imut organele. Rezultctul final este o frecventd mai mare a imbolnévirilor, © stare de oboseald constanté sou chiar mai rau decét atét, 184 HBPANA VIE PENTRU SANATATE Cruditatile echilibreaza efectul alimentelor gatite Vestea cea bund, in acest coz, este cd, la Congresu! ternational de Microbiologie, renumitul cercettitor dr. Poul Kouchakoff a subliniat urmétorul lucru: prin consumul de al mente crude sau de alimente gatite lo mai pufin de 87°C, poa- te fi prevenita orice crestere a numérului leucocitelor. Poate cel mai semnificativ lucru, totusi, a fost faptul c& dr. Kouchakoff « descoperit c& $i prin adoptarea unei diete confinénd cantitéti egale de alimente crude si alimente gtite poate fi prevenité le- ucocitoza. Din acest motiv, fi sfétuiesc pe pacienti cand manéncé alimente gétite s@ consume tn cadrul aceleiasi mese si unele alimenie crude sou gittite la temperaturi scézu- te. Astfel, incercati s consumati alimente crude aldturi de cele gitite pentru o evita efectul distructiv asupra celulelor séngelui Ari bine ca alimentele gatite sé fie doar fierte la foc mic sau Asador, consider c& Studiul Kouchokoff este chiar berator, deoarece oferé destule informofii pentru a va permite 38 luafi ce este mai bun din ambele zone olimentare. Putefi sé consumafi in continuare alimente gatite, dar echilibr suménd mai multe alimente crude. mei ca atunci Clima si adaptarea organismului jin consecinja, nu trebuie sé fifi socofi pentru c& nu reco- mand 0 dieté care s6 confiné doar alimente crude. Poate dacs locuifi permanent intr-o zoné cu climat cald, uscat, cu soare, 0 dieta de fructe si legume crude aldituri de germeni cruzi suna foarte bine. Dar din propria-mi experienfa clinicé, va pot asi- gura ca doar prin consumul de alimente crude nu se rezolvi ni- mic in cazul majoritaii populatiei societaifii moderne occidentale. ‘Am avut de-a face cu anumifi pacienti care au devenit extrem de apotici dupa ce au inceput un astfel de regim de alimente crude. Unii dintre acestia aveau organe slabite, erau obo: sufereou de disfunctii ole sistemului imunitar. Dieta ce con} Cercetarea brut 185 doar olimenie crude « fost foarte dura pentru ficatul, splina si rinichii acestor oomeni care proveneau din zone cu climat rece. Va voi da un exemplu din familic mea. Propria mea soa- cr a mers odatéi la un ceniru de detoxifiere printr-o dieté cu cruditai, unde a consumat alimente crude timp de trei sapta- mani. Ea ar fi prima care v-ar spune cé sederea ei Ia acel cen- tru a fécut minuni pentru sdinétatea sa. Multe dintre afectiunile sole au dispérut complet dupa cele trei stiptimani de regim cu cruditafi. Dar aceasté femeie in varsté de 70 de ani traies- fe in mod obisnuit in climatul cu mai multe anotimpuri din nord-estul Americii — Philadelphia: inghet puternic in timpul iernii, deseori umed i jilav in fimpul primaverii sou toamnei Brusc, s-a dus in Californi cea insorit, fierbinte si uscatdi, in- cepand o dicta doar cu cruditaji si substanfe care curéfa intes tinul gros — acestea sunt ca niste clisme, dar de 40 de ori mai puternice. in cea de-a sasea zi petrecuté in California, soacra mea pur si simplu o lesinat in camera de hotel. Diferenfele erau mul prea mari: climat diferit, alimente diferite, prea multe scaune si 50 mai departe. Dar cea mai mare deficienia a fost reprezen- até de lipsa ajutorulvi pentru organe. Organele necesité un cnumit grad de ,cdlduré” si alimente care incdlzesc, pentru echilibru, Problema in legaturé cu respectarea unei diete bazo- fe doar pe cruditéfi in zone cu climé mixté, sau in special in zone reci, este c& oamenii din acele zone — mai ales cei din tarile nordice — nu reusesc niciodata sé se simta foarte bine ur- mand acest sil de alimentafie. Cand climatul este rece, chiar si putin mai r&coros, este o reacjie normala pentru specia noas- 116 58 caute alimente calde. Si, de fapt, acesto este cuvantul po- trvit: cald. Secretul meu Asadar, va recomand ca atunci cand gattiti fructe si legume s& le incalziti pe c&t posibil in loc de a le prepara la tempera- turi inalte. De exemplu, in lunile reci, eu prepar o supa delicioa- side mazéire, pe care tofi din familia mea 0 adoré (veli gési 186 HRANA VIE PENTRU SANATATE rejeta in Copitolul 9). intr-adevér, este necesar sé fierbefi supa pentru a 0 prepara. Dar eu tot reusesc sé paisirez si o parte cru- d&. Uitofi cum procedez. Odatii ce supa este fierbinte si gata si fie servita, mai adaug céteva legume proospete crude, chior inainte de @ 0 pune in farfurie. Pot s& adaug céteva pastéi cru- de de mazire, morcov proaspit tocat sau chiar broccoli taiat cubulefe la supa gata preparatii. Asadar, chior dacé supa a tre- cut prin procesul de preparare, legumele crude addugate ulte- rior nu au fost decét incéizite. Astfel, familia se bucurd de supa calda in timpul iernii, pe cénd eu ma bucur stiind cé ei primese © porfie semnificativa de legume crude odaté cu eceasté supa. Com acelasi lucry fac toamna si primavara cu celebra mea refel& ,Deliciy cremos din fructe” (celebré doar in fami meq). In acest caz, iau cdteva fructe proaspete de sezon, cum or fi perele si merele, le fierb putin la foc mic si apoi le ames- tec pana obfin o consistent’ cremoasé. Adaug céteva cépsune proaspete sav alte fructe cu boabe de sezon. Merele si perele au fost fierte putin pentru a se inmuia, dar boabele de fructe av fost adéugate a final, fiind complet proospete. Cénd sotul meu Prepard rejeta pe gustul lui, adaugai si céteva frunze crude de menté. Dupa care le amestecd din nou. Apoi adaug pulbe- rea din alimente vii produsa de mine si amestec incd o datti Rezultatul final este c& mancéim aceasiéi budinc’ de vis caldé in diminefile reci, avénd in ea si niste fructe crude. Cu tofii suntem muljumifi. Trebuie s& mérturisesc, totusi, c& prin aceasté meto- dé consumam multe fructe, in special pe cele proaspete din se- zonul respectiv. intr-o perioada, sojul meu obisnui measca ,Regina mango-ul ‘Mangomania}. Acum totul s-o schimbat — mai nou ma numes- te ,Prinjesa Papaya!” (vezi refeta mea pentru Prinfesa Papaya de la pagina 188) Peniru a incheia lectia de azi, repet faptul cé nu vreau sé v& sfatuiesc s& nu mai mancafi niciodaté méncare gatité. De fopt, sustin cl vreau sé introducefi mai multe a mente crude in dieta zilnicé, si moi pufine alimente gatite. In timpul iernii friguroase sou a lunilor ploioose, cu siguran}é va voi sfétui s& introducefi alimente calde. Existé, de asemenea, si Cercetarea brute 187 acele alimente ,care incdlzesc”. De exemplu, scorfisoaro, ustu- roiul, germenii de quinoa sau ghimbirul sunt alimente care cilzesc"corpul, sou calde. (Vezi in continuare tabelul de alimente care incdlzesc.) Aceste alimente indeplinesc o functie importanté pentru organismul nostru, oju- ‘and lo circulafia sGngelui si confortul organelor. Alimentele scare incdlzesc” nu trebuie sé fie servite neapérat calde, dor ele gjutd cu adevérat la tnedlzirea corpu Asadar, acum imi cunoastefi secretul. Prepar multe supe diferite, ghiveciuri si soteuri in timpul iernii. Apoi adaug legu- me crude de sezon sou condimente crude, chiar la final. in re- alitate, acele legume sunt doar incalzite de felul de mancare preporat, nefiind neapérat fierte. Legumele adéugate la final nu trebuie s& fie introduse decét in ultimele doud minute, sou chiar fn ultimele 30 de secunde din procesul de preparare si, ostfel, mentinem cét mai mult din beneficiile ,cruditéfi” lor. in orice caz, idea de bazi este c& alimentele crude si germe ne oferd un spectru mai larg de substanfe nutritive active si en- time decat orice altceva ce am putea ménca. Verdefuri/condimente care incélzese Busvioc Mérar Frunze de dafin Chimen dulce Chimen Schinduf Cardamom Usturoi Arpagic Ghimbir Scortisooré larbé de limon (Cymbopogon citratus) Mustar Coriandru Nucsoaré Chimion Oregano Piper Menta Germeni care incdlzese Germeni de schinduf Germeni de ridiche 188 HRANA VIE PENTRU SANATATE ‘Supa cremoasé de broccoli dupé refeta dr. Gillian 1 cand de germeni proospefi 3 cpétani de brocco! 6 sou mai multe céni de apa (indeajuns pentru o acoperi legumele) I chimen dulce intreg, téiat cuburi 1 cub de bulion vegetal 0 legaturé de tarhon proaspat si Vs cané frunze proaspete de salvie Punefi capajénile de broccoli tdiote in apa fierbinte. Fier- befi la foe mic timp de 7 minute. Oprifi focul si adéugati toote celelalte ingrediente cu exceptio germenilor. ‘Amestecafi-le intr-un robot de bucélérie. Puteji adapta consistenta supei pundnd mai multé sau mai putind apa. ‘Adaugoti germenii in robotul de bucatére la final sau ser- viti supe avénd ca garnituré germeni intregi. O olté varianté a acestel supe este st adéugofi diferite verde- Juri, com or fi patrunjelul proaspat sou mérarul Mangomania dupé refeta dr. Gillian McKeith 2 fructe moi si coapte de mango 1 piersicé moale si coopta 1 banané suc de liméie (optional) Amestecafi toate ingredientele pan& objineti o crema moale — odéugati suc de lamaie dacé do: Prinfesa Papaya 1 popaya coopté, curdtatd si férd seminte 3 pere moi 6 cOpsune Amestecati toate ingredientele pan objinefi o crema pufoosa. .Caloriferul” pentru iarné al dr. Gillian 4 mere 2 pere Cercetarea brute 189 1 bonané (opjional) 6 cépsune Curdifofi merele si perele, si téiati-le tn sferturi. Fierbefi la foc mic fructele timp de 2-3 minute si scurgefi lichidul rezultat. Punefi fructele intr-un blender, impreund cu o bana’, dacé amestecafi-le pén& obfinefi o cremé Servifi cu © garnituré de c&psune taiate bucéjele. Este minunat! 5 Calea spre sdnatatea perfecta Alte alimente superconcentrate Crroasteliccum foarte bine cele 12 vali tétoare de energie", cele mai importante, echi nioase, care m-au intérit pe mine si, ul de la clinic’. f ine de vialé nu re- prezinta totalitatea alimentelor séinétoase. Mai sunt multi alfi germeni, seminfe, fasole, nuci, cereale, alge si vegetale mari- ne pe care nu le-am menfionat ai evidentiez in aceasti carte sunt cele cu care am avut cele mai multe succese lo clinica. Ele sunt moderne rafinate din Occident inei. ,Lista celor 12" alcstuitti de mine v& indeamna sé introduceti in dieté cantitéfi generoase de germeni de mei, acesta fiind un agent tonic pentru spling. Exist fotusi si alte cereale germinate, in afara meiului, core pot fi be- nefice pentru sdindtatea dumneavoastré: de exemplu, ovézul, orezul, amarantul, secara alb’, ca s& enumér doar cétevo. ‘Am facut, asadar, o compilaie de alimente vi re sau superalimente core nu fac parte neaparat din prescri mele, dar care sunt si ele benefice si este bine sé le cunoastefi. 192 HRANA VIE PENTRU SANATATE Cerealele Cerealele sunt olimente de baz in cea ce priveste pro- ducerea de energie. Confin foarte mulfi carbohidrafi complecsi Cénd sunt consumate, ele se descompun treptat in sistemul di gestiv, producénd energie prin intermedi! glucozei care este eliberaté in s&nge, sub forma de combustibil. Din acest motiv, carbohidratii complecsi sunt recunoscufi deseo ca find ,pietre de temelie” peniru energie. Asadar, aproape toate cerealele core nu sunt rafinate pot fi benefice pentru séndtale. Cerealele rafinate, cum ar fi orezul alb, péineo alba si pastele albe, nu av oceleasi efecte benefice. De fapt, pe léngé foptul c& nu mai au subsianfe nutritive si fibrele pe care le avea tea vitaminelor si mineralelor se gasesc in tarte si germeni care sunt indepértate in cadrul procesului de rafinare), aceste cereale rafincte se comporté rai mult precum zaharul at cand sunt ingerate: pétrund rapid in sistem si foc ravagii. In consecin}é, ar putea rezulta tulburari ale nivelului glucozai din s8nge, pofte nestépénite de dulciuri, schimbari de dispozitie 5 ‘ilograme in plus. De aceea, va recomand orezul brun, nede- Corticat si versiunile nerafinate ale cerealelor cum ar fi graul sub forma de boabe, crupele de orz si asa mai departe. Notritie si mai mult decat atét Cereolele nerafinate sunt nu numoi o sursé excelenta de carbohidrafi complecsi, dar ele reprezinié si o sursa vitala de fi. bre, complexul de vitamine B si E, precum si o varietate de mi nerole cum ar fi caleiul, magneziul, potasiul, ferul, zincul, cupru si seleniul. ind bogate in proteine, cerealele av foarte multe de ofe- rit. Dar pentru c& majoritatea dintre ele nu confin tofi cei opt (compusi care alcétviesc proteinele), ele trebvie si fie combinate cu surse complementare pentru o ob. fine proteine complete; exemple de astfel de surse sunt fasolea, seminjele si leguminoasele. Acest ritual de combinare nu tre. buie s8 fie efectuat neaparat in cadrul aceleiasi mese. Atat timp at consuméim de-a lungul zilei 0 varietate de surse de cereale, Galea spre sanétatea perfecta fasole, seminfe sau leguminoase — necesitéfile ar trebui si ne fie satisfaicute. (Not: boabele de quinoa, pe care le recomand odesea in refetele mele, confin de fapt o proteina completa su- perioaré — au mai multe proteine uli decét cornea!) Conform credinjelor orientale, cerealele reprezintés mai mult decét o surs’ bund de hrand, Familia cerealelor este cor sideraté ca fiind cea care armonizeazt, echilibreaza si sta ze0z8 organismul mai mult decat orice alt aliment. Glutenu! bstanté: numité gluten, Glu- tenul este un component proteic lipicios al carbohidratilor, care se gaseste in general in gréu, secard si ovaz. Din cauzo con. sumulvi exagerat de gréu din Occident, mulfi oameni nu-! moi tolereazé. Simptomele sensibilitiii la gluten includ balonarea, durerile cbdominale, diareea, anemia, depresia si scdiderea greutate. in cazul in care credefi c& glutenul vé produce nepla. ceri, consumati cereale care nu-I conjin (mei, quinoa, hriscd, orez si amarant) si urmérifi dacd simptomele se reduc Anumite cereale conjin Ghid alimentar * Consumafi door cereale nerafinate, neprocesate. * Spalafi bine boabele de cereale inainte de a le gat. Fierbeti-le pén& cénd toot apa este absorbitd (vezi ta. belul cu timpul de fierbere a cerealelor) * Mestecafi-le bine. Acest lueru va duce la imbundtatirea finefi germeni din cerealele dumnea- Yoosir’ preferate cét de des putefi. Sii lutenul ut de gréu practic dispore in momentul in care coltesc? cereolele in cutii inchise ermetic si folosif-le th maxim patru luni de cénd le-ofi cumparat, in mod normal, eu imi fin cerealele in frigider sau congelator {in special in fimpul lunilor célduroase de vard) 194 HRANA VIE PENTRU SANATATE Perioade de preparare 35 minute 3 Yori 1 2 20 minute 1 3 45 minute 1 2 Yoré 1 2 15 minute 1 2 rez brun 35 minute *lasate la inmuiat peste noapte Lista celor opt supercereale Dupé quinoa si mei, urmatoarele cereale sunt niste ali- mente datétoare de viaé excelente. 1, Orez brun Fiind 0 surs& bogaté de vitamin B, orezul este benefic pentru sistemul nervos. Consumat in mod regulat, orezul poate ra simptomele depresiei.'¢ Compusii orezului si ,ener- sole sunt benefice in mod speciel pentru stomac si splind, ojuté in cazurile de diaree si sete. Tipul de orez cu bob scurt este bun mai ales pentru funcfionarea colonului, ajuténd la el rea reziduurilor toxice. Orez cu bob scurt: consumafi-l toamna si iarne, Orez cu bob lung: consumofi-| vara Orez basmati: este perfect pentru persoanele suprapon- derale sau cei care au exces de mucus. 2. Orz Orzul este poate cea mai veche cerealé cultivaté. Orzul perlat este numele dat formei rafinate; orzul nedecorticat sou brut este forma nerafinoté. Orzul are un gust dulce, este bun pentru digestie deoarece energia oferité de el intéreste intesti- Galea spre sanatatea perfect splina. Este benefic in cazuri de edeme, indigestie si us- <&ciune. Orzul confine gluten, desi in cantitati mic fundati boabele de orz cu orzul verde (ldstar). Sunt alimente complet diferite. Orzul verde nu confine gluten, o substanté fata de care ui 3. Ovaz Ovazul este bogat in proteine si confine mai multe gré- simi ,bune" decét alte cereale. Este 0 surs& bogatii de vitami- na B, fiind osifel benefic sistemului nervos. Ovézul intireste casele si jesutul conjunctiv; confine cantitati mari de siliciu. Ovazul este disponibil sub mai multe forme: integral, cu bob gigantic, macinat marunt sau sub forma de find. Ovézul ,in- calzeste” corpul. Din cauza faptului cé favorizaza formarea de mucus, evitali-| dacé avefi flegma in exces, suferifi de guturci sau sinuzité. In afar’ de a-l consuma la micul dejun, adéu- gofi-! la supe, garnituri sau deserturi 4. Hrised Hrisca nu confine gluten, flind astfel beneficd pentru per- la cerealele bogate in gluten, cum este gréul 15-20% proteine si bioflavonoide rutin, s rele sangvine si ojuté sistemul circulator. Din acest motiy, hrisca este un bun oliment pentru prevenirea si frotarea venelor varicoase. Hrisca se combind intr-un mod feri- cit cu legumele pentru diferite feluri de méncare si solate. Ga- i-0 cu ghimbir sav alte condimente core incdlzesc” dacé vi este frig in mod permanent, tntrucét hrisca are un efect ,rtico- titor” supra organismului. Esie tonic pentru sdnge, stomac, splind si colon, 5. Amarant ‘Amarontul este cereala anticé folosité ca aliment de baz de catre aztecii din America Centralé cu mai mult de 6000 de ni in urma. in jurul onului 1500, a fost interzisé cultivarea sa 19% HRANA VIE PENTRU SANATATE de c&tre invadatori — dar de curénd a revenit in forfé. Precum quinoa, si cmarantul reprezinté o proteina completé. Deoarece are un confinut mare de lizin (celor mai multe cereale le lip- seste acest aminoacid), atunci cénd este amestecat cu alte ce- reale, se formeazé o protein superioard. Acest lucru il face foarte benefic pentru persoanele care au nevoie de mai multe proteine. In final, amarantul reprezinté una dintre cele mai bo= imp, este folositor pentru care au probleme cauzate de fungi, deoarece ajuté la ,asa- narea” afecfiunilor determinate de mucusul in exces. 6. Secara albé Secara alba face parte din aceeasi clasa ca si graul mo- dern, avand un aspect si un gust si -e coz, datorité glutenulvi solubil pe care il conjine, secara alba’ este 0 alegere mai bun& decét graul. De asemenea, confine cu 30% mai multe proteine decdt gréul si nu pare a crea reactii alergice cum face acesta. Secara albé este singura cereala care confine mucopolizaharide. Conform publicafiei Journal of Medical Plant Research, aceste mucopolizaharide din secara albé ojuté la coagulorea sdngelui si stimuleozé sistemul ta, digestia slabé, constipatia sunt ofectiuni impotriva cérora se- cara albé poate fi beneficss Teff (Eragrostis) Cereala africand teff, originara din Etiopia, are 0 sé- anti micuta si savuroaséi. Este de cinci ori mai bogaté in fier, calciu si potasiu decét multe alte cereale. Confine cantitiji sub- stanfiale de proteine si fibre. 8. Kamut Kamutul este o cereal veche foarte inrudité cu graul. in orice caz, multi oameni care sunt aler la gréu tolereazé kamutul. Unii cercetdtori au lansat urmétoarea ipotezé: motivul or fi acele ca cereala kamut nu a fost hibridizaté genetic. Din Galea spre sdnatatea perfecté 197 punct de vedere nutrtiv, kamutul confine com de do’ ori m multe proteine decat gréul. Confine si mai multe minerale de- <ét grdul, in special magneziu si zine, Kamutul confine 16 ami noaeizi si acizi grasi esenfial Cerealele fortificé urmatoarele organe: (CEREALE ORGANE Amarant Plaméni On Spliné/pancreas Hrigcéi Intestine Porumb Inimé Mei Stomoc, spling, ficat Ovez Spliné/poncreas Quinoa Rinichi/intregul organism Orez ’8/pancreas Secaré albé 14/pancreas Gréu" Inim&/creier; * Mojoritatea dintre noi consum& mult prea mult grév. Consumul prea more de gréu poate exercita in final o acjiune negativés asupra sangelvi si organelor. Leguminoase Difertele tipuri de boabe de fasole, cunoscute in mod co- lectiv ca leguminoase, uneori numite si pastai, reprezinté prac- tic seminjele din pastaile unui anumit grup de plante. in mod ideal, ar trebui ca ele sé facd porte din dieta dumneavoastré zilnic&. Leguminoasele abundé in proteine. Totusi, ele trebuie sé fie combinate cu cereale pentru ca proteinele s& fie comple- te. Boabele de soia reprezintéi o exceptie, deoarece contin toti cei opt aminoacizi. Leguminoasele contin o cantitate importan- 18 de carbohidraji, vitamine si minerale cum ar fi: complexul de vilomine B, calciv, magneziu, potasiv, 198 HRANA VIE PENTRU SANATATE Calea spre séndtatea perfecta 199 ducerea nivelului de colesterol si menfinerea bunei funcfionéri Secrete pentru preparare Pentru ca digestia diverselor fipuri de leguminoase s& se producé intr-o proporfie maxim, finefi seama de aceste sfaturi ore sav chiar pe fi scurgefi apa si clatifile. * Peniru rapiditote, alegeli sé gatifi sub presiune cantité- mai mari de leguminoase, decét sé le fierbe} * Indiferent de metoda de preparare pe care 0 aleg ezitofi sé addugati cBteva fasii de alge marine (de exem- plu, nori, dulse, kombu) in oala in care fierbefi fasolea Acestea ajuté digestia, sporesc savoarea $i confinutul nutritiv. * Alte ingrediente care pot fi adéugate: chimen dulce, us- turei, ceapé, seminje de chimion sau pufin ghimbi + Dacé vrefi sé adéugati sare, asteptali pana cénd fasolea s-a inmuiat. Astfel, coajo boabelor de fasole nu va ré- méne fare. + Inainte de a ménca, asigurafi-vé intotdeauna cé foso- lea este moale si bine fiorté Cele cinci tipuri fabuloase de fasole Intr-un studi publicat in Journal of Lipid Research (luni consumul regulat de fasole este redus 1, Fasole Adzul Boabele de fasole Adzuki sunt mici si rosii, avénd un gust dulce-piperat. in Japonica, aceasta fasole este cunoscuté sub numele de ,regina fasolei” datorité colitéfilor vindectitoare pe care le define. Apa in care sunt fierte boabele de Adzuki poate fi eficients in tratareo infecfillor de poate ajuta in caz de constipatie."* Adzuki confine cantitéji mari din vitaminele B, aléturi de fier, zine si mangan. Aceste boabe sunt cele moi sérace in calorii dintre toate tipurile de fa- sole, dar confin cea mai mare cantitate de substanfe nutritive. léturare a umidita 2. Fasole Mung Asemandtoare cu boabele de Adzuki, cu exceptia culor (boabele de fasole Mung sunt verzi), Mung este un tip foarte popu- lar de fasole core germineazé. Din punct de vedere terapeutic, sunt i de opé si s-a demon. sirot ci scad presiunea séngelvi.'*” Fasolea Mung ,empereazs” singele; confine compusi care ajuté la detoxifierea organelor. 3. Fasole Fava Aceasta este bogaté in vitaminele B, calciu, proteine si fier. Este gustoasé atat consumaté de una singuré, cét si dacé este adaugata in supe sau salate. Are un gust dulce si intéreste pancreasul si splina, Boabele de fasole Fava au o texlurdi moa- le, asemanétoare cu cea o cartofuli 4. Soia Datorité continutului séu complet in proteine, soia a de- venit 0 alternativa foarte popularé pentru carne. Este de ase- menea 0 sursti bogat de acizi grasi esenfiali si leciting, sub- slanfe nutritive necesare pentru funcfionarea creierului_ si pentru emulsionarea grasimilor. Un compus benefic numi tosterol, confinut de soia, impiedic’ acumularea de colesterol, blocdndu-i procesul de absorbtie. In activitatile de cercetare, consumul de soia este acum esociat cu scdderea raiei de concer mamar. Descoperirile pot 200 HRANA VIE PENTRU SANATATE avea legéturé cu prezenfa in acesté leguminoasé a izoflavo- noidelor, compu; si cu efect anticoncerigen. Produsele di compusi onticoncerigeni inclusiv fitoestrogen. #* Efectele consumului de soia asupra hor- r a fost mésurat in cazul femeilor aflate in premenopa- 26. Rezultatele au orditat c& prin consumul unei diete cu soia, care confine fitoesirogen, poate fi redusé cantitatea de sieroizi cea de androgeni suprarenalieni (hormoni mascu- ), scézzand astfel riscul de cancer mamar. Boabele de soia pot fi consumate intregi sau sub forma de brénza tofu ori tempeh — dou’ feluri de méncare d se bazate pe soia. Din nefericire, exists multe marci pe pi care comercializeazi tipuri de soio modificate genetic. Asadar, cel mai bun loc din care putefi cumpiira soia core sa nu fie modificaté genetic este magazinul cu produse naturiste. Céuta! produsele din soia care sunt cerlficate ca fiind produse ecolo- gice. Boabele de soia ar trebui sé fie consumate in cantitaf foarte mici. Alimentele care confin proteine izolate de soia or trebui si fie evitote, deoarece sunt foarte rafinate. 5. Linte Exista peste 50 de varietdti de linte, avand diferite forme, culori si marimi. Acest membru din familia leguminoaselor se situeazé pe locul doi in ceea ce priveste confinutul de proteine, dupa soia. Cele mai cunoscute tipuri de linte sunt varietaiile i loate find usor de git si avénd un gust dumneavoostrii, sistemul suprarenal si ima vor beneficia de introducerea lintei in viata dumneavoostré. Alte seminfe si nuci Pe scurt, nucile si seminjele contin adevérate deporite de substanfe nutritive: in special proeine, vitaminele B si E, m rolele calciu, magneziu, fosfor, zinc, fier, potasiv, cupru, seleniu si mangan. Sunt de asemenea o sursti bund de acizi grasi esen- . Fiind o resursé olimentard otét de concentraté, este cel mai bine ca nucile si seminjele sé fie consumate cu moderafie. Galea spre sdndtatea perfecté 201 Adaugafi-le la deserturi, presdrafi-le peste cereale si salate, sou consumafi-le pur si simplu ca pe o gustare intre mese. Seminje de dovieac ‘in mod caracteristic, seminfele de dovleae se remarcé prin nuanta puternicé de verde. Sunt preferate pentry continu- tul de zine, calciu, vitamine B si acizi grasi esenti fe in mod regulat, seminfele de dovleac pot indeparta parazif nedoriti din tractul intestinal.17° Seminfe de susan Seminfele de susan confin pan la 25% proteine, aléturi de vitaminele A, B siE, precum si o canfitale generoasd de gré- simi bune. Cét despre minerale, sunt foarte bogate th calciu, potasiy, fier, magneziv, cupru si zinc. Doar 25 g de seminje de susan confin aproope 1000 mg de calciu! Migdale Migdalele au fost numite ,reginele tuturor tipurilor de nuci", dotorité confinutului deosebit de substanje nutritive, incluzénd potasiu, fosfor si proteine. Multe clinici americane unde se tra- feaza cancerul prescriu acum zece sau mai multe migdole pe zi, Pentru c& sunt foarte bogate in substana leetrile. Laetrile (sau amigdalina in forma pura), dupa cum a fost demonstrat in la- boratoorele de experimente pe onimale, acfioneazé ca un pu- ternic agent anticancerigen. Castane Delicioase crude, fierte sav coapte, castonele confin cele mai pufine grésimi dintre toate tipurile de nuci.172 Nuci pecan Nucile pecan sunt bogate in potasiu, vitamina A si acizi grasi esentiali. Sunt excelente daca sunt coapte. Se pot face si bomboane din ele. HRANA VIE PENTRU SANATATE Nuci Bogote in potasiu, magneziu si vitamina A, nuci Zinté un odaos d tru desertur Alte alge verzi Spiruling Spirlina este 0 microalgé cultivati, confinénd una dintre cele mai mari cantitéfi de proteine dintre toate al mentele na. turcle. in stare uscaté, confine 60% proteine (de trei ori mai multe decét carnea), in cadrul cérora intélnim te aminoaci brate. Spre deosebire de cite alimente bogate in proteine, spirulina este usor de cbsorbit si asimila Alte componente pe care le confine spirulina sunt: beta caroten, vitormina B12, acidul gama linolenic, enzime, oligominerale si clorofila. Eu folosesc spirulina pentru multi pacienti de la clinica in cazuri de deficiente, malabsorbtie, niveluri energetice scézute si rezistenfé slabs fa infect. S-a demonstrat c& spirulina ajutd chii si tmbogojeste sangele. 7? Spirulina confine 0 cantitate mare de pigment vegetal nu- mit ficocianina, © proteind care inhibé formarea cotoniilor can- ceroase.173 Chlorella Chlorella reprezint& un grup de alge unicelvlare de opé dulce si este une dintre cele mai vechi forme de viatt. Este bogo- '8 in mai multe substante nutritive cum ar fi: proteine, vitamina B12, zinc si fier, clorofila $i acizi grasi esenfiali (de tipul omege-3} Este beneficé pentru intregul tract intestinal. $-0 demonstrat cé chlorella este eficienté in reducerea colesterolului din organism si prevenirea arteriosclerozei.!74 Galea spre séndtatea perfecta 203, Produse apicole Laptisorul de mate, polenul si propolisul au puter vinde- cétoare excepfioncle. Reprezinté unele dintre alimentele care confin cantitéji foarte mari de substanfe nutritive Laptisor de mateé Dr. Murray Blum, de la Universitatea de stat din Louisiana, si oameni de stiinté de lo Departamentul de agriculturé ol SUA ou descoperit c& léptisorul de mated confine un antibiotic oproape pe sfert la fel de activ precum penicilina, dar Far efec- fe secundare. Aceiasi cercetéitori au descoperit c& laptisorul de mated opreste dezvoltarea bacieriilor care cauzeaza infec} pieli, cum ar fi furunculele, precum si infec Laptisorul de matcé este atét de eficient in cazul onumi- tor probleme de stinatate deoarece abunda fn vitaminele A, C, D iE, enzime, hormoni, 18 aminoaciz si are si proprietati an. ibacieriene si ontibiotice. in practice mec clinicé, folosesc deseori lSptisorul de matcé in cazul femeilor care tocmai au néscut. Necesitajile sorcinii, procesul nasterii propriv-zise si alaptorea secatuiese organismul de substanfe nutritive, sénge si energie. Laptisorul de matcd vine in ojutor, exerciténd un efect puternic asupra sistemului glandular (glandele care pro- duc hormoni si sénge, adicé glandele suprarenale si splina). Laptisorul de matcd abunda in complexul de vitamine B, BS (piticloxina) si o concentraie mare de vitamina BS (acid panto- tenic). Aceste cantitéti mari de vitamine B intensificé funcfiona- rea glandelor suprarenale, regland producjia de hormoni si ostfel eliminénd oboseala. Unii pacienfi fl numese ,agentul de Intinerire”. Nu-i de mirare c& regina albinelor, hranité cu lép- tisor de mated, este cu 40-60% mai mare decét albinele lucré- toare si trdieste de 40 de ori mai mult (intre 5 si 8 ani, folé de dova pana lo sase luni, cat traiesc albinele obisnuite). Laptiso- rul de mated este considerat a fi si un tonic al ferfilitafi, ut Pentru organele reproductitoare datorité confinutului sau de hormoni importangi 204 HRANA VIE PENTRU SANATATE Polen Polenul este ,.Rolls-Royce-ul” produselor apicole. Este 0 adevarata fabricé de substonte nutritive: 185 in total, incluzénd 22 aminoacizi, 27 minerale, intreaga gama de vitamine, enzi me, carbohidrafi, grdsimi si hormoni. Aceosté substanté aurie, sub forma de pulbere, este produst de plantele cu flori si este culeas® de albine. Polenul de albine, un aliment complet, hré: neste sistemul endocrin si pe cel nervos, organele si fesuturile In practica mea, am folosit polenul de albine cu destul succes ca ontidot pentru alergiile la mediul inconjuréttor. Le re- comand celor care suferd de febré (sau clergie) la fan sé se pregéteascé cu cel pufin o lund inainte de sezonul clergiilor. Pacientii mei incep cu citeva granule de polen de albine si gjung treptat la o lingurifé zilnic. Odata ce incepe sezonul aler- gillor, pacienfi sunt sfatuiti sé creascé treptat cantitatea de gra- nule la 2 lingurije zilnic. Acest program a functionat in cazul unei femei de 55 de ani, care suferea de mult timp de febréi la {fn si sinuzita, Sinuzita este o inflamafie si o congestie cu for- mare de mucus a sinusurilor nazale, concomitent cu 0 infectie respiratorie superioart. O consult in fiecore an pe aceasté pa- cient& pentru a o pregati pentru sezonul alergiilor. I-am struc- turat tratamentul pe o crestere gradual a cantitati de gronu- le de polen, impreund cu alte subsianfe nutritive care pot sé-i ofere un ajutor mai mic. Pacienta nu mai suferé acum de simp- iomele clasice: dureri de cap si urechi. Polenul de albine i-o usurat mult respiratia De asemenea, am folosit cu succes polenul de albine pentru a-i ajuta pe pacienti sé lupte cu clergiile la mediul incon- iurdtor, infectii cronice, mérirea prostatei, intoxicatie, arterios clerozé si afecfiuni legate de deficiente nutritive. Este unul dintre cele mai bune remedii naturale. Propolis Acesta este un material rasinos cules de albine de pe mugurii si cooja plopilor si a coniferelor. Albinele tl folosesc Galea spre sanatatea perfecta 205 pentru c cdptusi suprafaja interné @ stupului pentry sterilizore Orice prédétor care le invadeazé teritoriul este infepat pand moore, apoi imbiilsémat cu propolis, pentru a evita descom: punerea, Propolisul este antibacterion, entiviral si antipare: tor. Concentrojia mare de flavonoide pe care o are joac’é un rol protector in ceea ce privesie inhibarea bacteriilor si a ciu percilor. Flavonoidele exercité: de asemenea un efect pozitiv esupra timusului, glandelor endocrine si suprarenale, pan creasulvi, sistemului cardiovascular si séngelui. Propolisul impiedicé bacteriile s8 se inmulfeascé tntr-un organism si, astfel, are capacitatea de a stimula sistemul imu- nitar uman. Chirurgii rusi le dau adesea pacientilor lor propo- lis inainte de operatie, ca o precaufie impotriva infeciiilor. Pro- polisul activeozé timusul care ajuté organismul s& producé propriile sole antibiotice noturale.'7 Conform celor susfinute de dr. Rémy Chauvin de lo Sorbona, Paris (considerat a fi 0 au- toritate mondiala in materie de propolis), compusii antivirali si antibacterieni din propolis sporese rezistenta corpului la infecti si, ostfel, gjuté la intérirea imunitatii, Anfibioticele conventionale din farmocii fac exact contrariul. Medicamentele de acest gen, in special atunci cénd sunt folosite in cantitai exagerate, pot distruge bacteriile benefice din organism: bacterille necesare menfinerii unui echilibru snétos. Propolisul intrefine bacteriile s6nétoase esenticle. Capacitatea sa de o distruge sav opri multiplicarea bacteriilor negative este de mare ojutor in prac- fica clinicé. Drept rezultot, propolisul o fost folosit cu succes pentru ameliorareo acneei, afecfiunilor pielli, herpesului si chiar arttitei, datorité calitéfilor sale antifungice, antiseptice si anti- inflomatoare. 16 Cum sa face ca programul recomandat de mine s& Functioneze Trucuri rapide pentru rezultate imediate Das punefi in aplicare cele cinci trucuri rapide din ecest capitol, vefi progresa mult mai repede. Cénd prop: pacienfi introduc aceste trucuri in programul prescris de mine, incep s& obfind beneficii aproape imedict. (1) Mancaji incet — una dintre principalele cou- ze ale tulburdrilor digestive este mancarea nemestecata Mestecaji bine alimentele. (2) Mancati simplu — in general consumam mult prea multe alimente diferite tn cadrul aceleiasi mese, f6- ind astfel ca digerarea lor sa fie mai dificil. De obicei, cel mai bine este sé nu méncém din mai mult de dou grupe alimentare la 0 masé..De exemplu, alimentele cu proteine au nevoie de su- curi digestive cu enzime acide, in timp ce alimentele cu corbohi- drafi au nevoie de sucuri gastrice cu enzime alcaline. Eficacitatea celor dout grupur e' este astfel drastic diminua afunci End alimente din ambele grupe trebuie si fie descompuse i acelasi timp: digestia completé este dificil de obfinut. Rezultatul care se obfine adesea: balonare, gaze, arsuri stomacale, indiges- tie, crampe, constipatie si molabsorbjie. Fructele or trebui sa fie consumate singure, deoarece sunt digerate mult mai repede decéit alimentele core nu fac parte din 208 HRANA VIE PENTRU SANATATE categoria fructelor. Dacé le amestecaji cu alimente cu confinut mare de proteine, precum carnea, sau cu mulfi carbohidrafi (precum cortofii sau pastele fainoase), in intestinele dumnea- voastra se va produce o fermentatie puternica, ce duce lo pro- liferarea unor bacterii nedorite (3) Nu consumafti alimente prea fierbingi —pot dis- truge enzimele digestive si pot rani mucosa gastric’; nici prea reci — pot incetini activitalea enzimelor. (4) Befi o cana de apé calda dimineaja inainte de @ ménca — merge direct in intestine si curd} mucusul mas din ziva anterioaré. (5) Facefi-vé mesele cat mai atractive — nu door pentru a obfine un efect psihologic sau pentru a va pune in apli- care talentul artistic; este vorba si de biochimie, in egala masu- 1. Atunci céind vedefi sou mirositi méncare, ori va géndifi la e0, creierul transmite un mesaj glandelor salivare s& secrete saliva fine enzima plialind. Asadar, mesele atractive ojuté Grupurile alimentare conform dr. McKeith Alimente bune (1) Legume, ridacinoase si germeni (2) Fructe (3) Cereale — cum ar fi orezul, meiul, quinoa, secora alba, ovézul, amarantul si teff (4) Leguminoase — cum ar fi fosolea cu bobul mare, soia, fasole neagra, lima, dovleacul, fasolea fava si inte (5) Seminge — cum ar fi cele de flocrea-soarelvi, susan si dovleac (6) Nuci — cum ar fi castanele, nucile braziliene, nucile obisnuite, alunele de padure si migdalele (7) Algele marine — cum ar fi dulse, nori, wakame si kombu. Pline de minerale, vitomine si enzime, algele marine sunt excelente dacé le addugali la supe, conserve si feluri de mén- care savuroase. Cum sé faceti ca programul sé functioneze 209 (8) Apa — befi 6-8 pahare zilnic (9) Peste — in special somonul si pestele de apd adéncti (10) Ova — cu moderati (11) laurt — (de capri, oaie, (12) Sucuri proaspat stoarse. Vede}i listo mea de 100 de alimente bune de la pagina 248, pentru mai multe idei. Alimente rele: ce sé evitafi si de ce t& anuminie alimente rele care nu numai c& nu fac un bine, dar vi pot face rv. Cred c& nu mai trebuie s8 ve spun c& aceste alimente ar trebui evitote, eliminate sau macar consumate in cantitafi mai mici. Din aceasta categorie fac par- te: cafecua, alcoolul, cofeina, ciocolata, zahérul, alimentele grase, cele rafinate si procesate (cum ar fi péineo albé, faina rafinata etc.). Cafeaua Cafeaua conjine cofeind, subsian{é prezentd sin ceai si ‘in sucurile de tip cola. Cofeina este un drog cu efect stimulator care afecieazé sistemul nervos central, creierul si méduva spi- i. Acfioneaz’ negativ si asupra inimii, muschilor si sucut lor digestive. Cafeaua va sterge sau contracara toate lucrurile bune pe care incercérm sé le obfinem prin aceasté carte. Door © can’ poate face sé creascé presiunea sdngelui. Cénd befi de insomnie, temului nervos. Dar dacé nu vi ita de cafea, puteli de asemenea s& monifestafi simptomele determinate de abstinenjé: oboseala, iritabilitate, confuzie, dureri de cop, anxietate, chiar greajé; acestea sunt doar dovezi su ale cofelei. Paradoxu!: desi cafeaua este un stimulent, rezultatul final esie oboseala. Glandele suprarenole produc mai multi hormoni 210 HRANA VIE PENTRU SANATATE Cum sé facefi ca programul sé functioneze 21 «i stresului atunci cand consumati cofeind; apoi aceste glande obosesc si devin lenese prin supraprocesarea cofeinei. Acest | cru poate duce la cresterea in greutate, incetinirea proceselor mentole, pierderi de memorie si deieriorare generalé a cel lor si organelor. Cofeaua, dupa cum se sfie, are un puternic efect de im- batrdnire asupra pieli. Toate fipurile de cofea, chiar si cea de- cofeinizaté, contin substanja chimicé numité acid benzoic. Aceasté substanta este in esentéi toxicd; iar corpul trebuie sé 0 neutrolizeze cu un eminoacid numit glicind, incinte de a fi el minata. Dor glicina foloseste si le productia si refacerea col genului care menfine pielea fermé si fér& riduri. Asador, dacé depozitele dumneavoosiré de gliciné sunt consumate peniru neutrolizarea acidului benzoic din cafea, ce mai réméne pen- tru 0 opri pielea sé se ofileasca si sé se rideze? O altti pro- blemé in cazul cafelei (si al ceaiului negru tradiional): reduce ia fierului si zincului pané la 50%. in loc de cafea, be sucuri de fructe si ceaiuri de plante: ment, musefel, uric, trifoi rosy, salvie rosie, papadie, de exemplu, sau numoi suc de fructe cu apa fierbinte. Alimentele grase Prea multe alimente grase pot rigidizo arterele, din cauze mucusului fn exces, congestionéind si impiedicénd funcfionares altor organe vitale. Acest lucru poate duce la hipertensiune, alergii alimentare, boli de inima, diabet, tulburdri alimentare, congestii cle colonului si chiar cancer. Alimentele grase pot clude onumite tipuri de carne, produse lactate, alimente prajite si cunoscutele m&ncéruri de tip snacks, procesate, cu un con} nut foarte mare de calorii si foarte pujine substanje nutritive. Dulciurile Un consum excesiv de alimente dulei poate cauza dezechi: sénge si hiperactivitate. Aceste ina, pancreasul, ficatul i intes! nele, cauzeaza schimbari de disporitie,irtabilitate si oboseald, reristené scézuté la infectii, ducénd in final lo hipoglicemie sou chiar la diabet. Evitoji zoharurile rafinate, siropul de porumb si Mierea, melaso si sucul simply de fructe — naturali — pot fi folosifi din cénd in cdnd cu mo- cantitate foarte micé. Carnea rosie Consumul prea mare de alimente grase, de origine ani- mali, bogate in proteine poate intoxica si acidifia sangele, eli- miné calciul, suprasolicité rinichii si ficatul, si incetineste diges- tig, distrugénd flora beneficd. Mai multe studii confirms cB acest lucru poate duce in final la formarea pietrelor la rinichi, obosi- rea ficatulvi, tulburéri ale colonului si intestinelor, constipatie, arirt8, esteoporozé i boli de inimé Loptele de vaca si produsele lactate esle bogat in proteina numilé cazein le de cazeind sunt prea mari pentru a fi digerate de om. Pe léngé aceasta, laptele de vacé mai confine si cel putin 25 de proteine supli- meniare tntr-o forma si proporfie nepotrivite pentru oameni acestea pot duce la reacfii alergice cum ar fi: sinuzita, astmul durerile de urechi, congesti si secretii nazale, erupii cutanate, eczeme, oboseal cénd elimin laptele de vaca din alimentatia pacientilor alergi simptomelor comune ale alergillor dispar. lar raspunsul siste- mului imunitar se imbundtafeste. Loptele de vacé turate, ore pufine vitamine, iar confinutul de minerale este in neconcordanjé cu biochimia umané; drept urmare, multe din- tre substonfele sole nutritive nu pot fi absorbite de catre oameni De asemenea, vacile sunt in general supuse la sute de vaccinuri, injectii cu hormoni, pesticide si medicamente, care lo réndul lor 212 HRANA VIE PENTRU SANATATE Multor adult le lipseste enzima lactaza care descompune loctoza din lopte. Aceasti incapacitate de digestie poate cavza balonare, gaze, flatulenté, diaree sau constipofie. in cazul per- soanelor cu funetii digestive slabe, laptele si produsele lactate pot determina si tensiune premenstrual, balonare, dureri de cap, iritabilitate, confuzie, crampe, aler nese si anumite tipuri de cancer (in special cancer la sn). Alcoolul A\coolul forteaza sistemul digestiv 5i in mod special fico- tul. Acesta transforma alcoolul tn acetaldehida, o toxind inrudi- *8 cu formaldehida folosité la tébacirea pieilor si in procesul de ‘imbalsémare. Abuzul de alcool poate duce la aparijie ciuperci Candida albicans, hipoglicemie, diabet, oboseseald cronicé, organe lenese si degenerarea fesutului celular. Asocierea alimentelor Asocierea alimentelor nu este o teorie. Mai degraba este ceva care fine de de psihologie. Asocierea adecva- 8 a alimentelor poate si va ajute in mod spectaculos digestia. imentele in mod corespunzator, dintre enzimele digestive cu efecte contra- Problema in cazul in care consumafi alimente din prea multe grupe 1n acelasi timp, se intémplé urmétoarele lucruri (a) digestia complet devine imposil (b} tulburafi enzimele digestive, ia, constipa- r mai rau decét att. fio, crampele, flatulenta sav cl Cum sé facefi ca programul sé funcfioneze 213 Problema este cé anumite alimente sunt digerate mai re- pede decat altele, unele au nevoie de enzime digestive spe: ce, iar altele necesité o anumité stare o stomacului pentru a fi bine digerate. Proteinele au nevoie de sucuri gastrice acid timp ce carbohidrotii au nevoie de sucuri gostrice alcaline pen- trv a fi digerafi. Atunci cénd pacienfii mei de la clinie& pun in aplicare metodele recomandate de mine in ceea ce priveste asocierea olimentelor, deseori observa schimbairi sem in doar céteva zile. Programul meu nu le, indigestia, constipati enzimele efectuate la clinicé demonstreazé o activitate digest va imbunatéfité sau corectaté dupé aplicarea programul asociere a alimentelor. Stare de fapt Grupa 1 — proteinele (carne rosie, carne de pastre, brénzi, peste, oud, lapte, nuci) produc sucuri gastrice acide pentru a fi digerate. Sunt digerate lent. Grupa 2 — carbohidrati toate cerealele si alimentele ob- finute din ele — péine, paste féinoase, cereale, faind, bi etc. si legumele care conjin amidon — cartofi, cartofi dulei, po- rumb dulce) produc sucuri gostrice alealine. Sunt digerate repede si necesité enzime diferite. Dac& vefi consuma alimente din o- ceste grupe impreuné veli provoca o lupta digestivé intre enzime concurente. Rezultatul este c&é méncareo nu va fi trebvie. De aici rezulté gozele, balonarea, arsur durerile de stomac, molabsorbfi rad&cinoase, semir si seminfe — acestea pot fi digerate fie alaturi de grupo 1, fie de cele din grupo 2. 214 HRANA VIE PENTRU SANATATE Grupa 4 — fructele sunt seporate. Acestea defin recor- dul pentru cea mai ra enzime digestive total diferite fafa de toate celelalte grupe. Solujie + Nu consumafi alimente din Grupa 1 proteine} si Gru- 1n cadrul aceleiasi mese. rentele din Grupa 4 (fructele) trebuie sé fie consu- mate intoldeauna singure, la © distanja de cel putin 30 de minute fafa de orice alté grupa alimentaré. Ce! moi bine este s& méncafi fructe pe stomacul gol, de prefe- rat dimineata, f6ré a consuma alt tip de mancare. Dac’ veji manca fructe dupé mas&, acestea vor fermenta in intestine. Ele nu vor putea inainta in tractul digestiv, pentru c& sunt oprite in spatele alimentelor care nece- Sit © perioadé mai lunga pentru a fi digerate. Atunc! cénd fructele sunt amestecate cu alimente din alte gru- puri, vé pulefi astepta la balonore, flatulents, indiges- lie, (Nu amestecafi niciodaté pepenii cu alte fructe. Pe- penii sunt digerafi cel mai repede dintre toate fructele. Asadar, consumafi-i singuri sau deloc! * Lasaji sé treacé doua ore dupé ce ati consumat carbo- hidrafi inainte de a consuma proteine. Lasofi sé treacé trei ore dupa ce afi consumat proteine inainte de a con- suma carbohidrafi. Proteinele au nevoie de patru ore pentru o ajunge in intestine, iar carbohidrofii de dous ore peniru a ajunge din cavitatea bucola in intestine. i fobelul urmator pentru mai multe detalii despre di- feritele grupe de alimente. Cum sé facefi ca programul sé funcfioneze 215 DIFERITE GRUPE DE ALIMENTE Grupa 1 Grupa 2 Grupa 3 Verdetul Proteine Corbohidrat care nu con Fasole uscati Corea, indusiv Salt si vertu Mazare uscata ‘var, porunb, proaspete Beared paste, oe, seoara Seminta Nuci mei Germeri ou Produse ereatere, Creme de natu Poste vegetal Came rose side mésine Lapte produse de patiserie: (presat la rece) Care de pi Mere lerouti mirodend si Vanatiopure Sip de arar condimente Nols Cart Ue din ruck Soa fu stale ‘care contin aridon siseminie produsele (de exempiu, cartofl Alge nso, dul, castana, supa miso doveac, fale ima, laut devecel pista) Urmafi tabelu! propus de mine creslefi-v’ nivelul de energie si vita stndtatea perfecta, imbundtéfifi-va digestia, te si pornifi pe calea spre Tabelul asocierii alimentelor Secjiunea asocierilor rele Cereale cu lapte sau carne = Gaze Fructe si legume = Gaze Fructe si carne = Gaze Fructe cu cereale sau lactate = Gaze Secjiunea asocierilor bune Door fructe = Fara gaze, digestie bund Cereale si legume = Faré gaze Paste si legume = Faré gaze Fosole si legume = Fara gaze Peste si legume = Fara gaze 216 HRANA VIE PENTRU SANATATE | Cum sé facoji ca programul sa funcfioneze Topul celor 100 de alimente bune alcatuit Rodi VERDETURI Quinoa de dr. Gillian Cépsune PROASPETE Secara Tocmei cénd va géndeati céi nu va moi rémes nimic de | Tangelos (pentrucondimentare) lac méncat, ave}i cic lista mea cu cele mai bune olimente pe core sé a peas s " pendarne Busuioe TIPURI DE FAINA le introduceti in viata dumneavoasté. Fructesemiacide _Datin ee LEGUME Varzide Bruxelles Kombu Mere on Sar CUFRUNZE VERZI Bok choy N Caise ema ae Frunze de sfectt Varz’ chinezeasc’ ——~Palmier de mare Mure co One Ciooare a wofente Coacdze negre Coriandru Cartofi Frunzede conopida —-_Conopid NUCICRUDE Cirese Chimion Soia Frunze de pape Srugui Mirae Seminte de Andive Guava Anason foarea-soerelui Aine Schindut Tapioca Salata Kiwi Ghimbi Varza creat Maze verde Castane Litehi Sova LEGUMINOASE Gule or Prune japoneze Menta Adzuki aon Mango Oregano Anasazi ae ee Randurics-neagr lecarine —. Patrunjel Pastarnac FRUCTE Papaya Bob de grand Adel ite pay" Arugula = Piersici Cartof Fructe acite Pere Prune Umeboshi Fic Merisor icte de cactus Doviecel galben Stafide superecaioa CEREALE Rosi Curmale (sauperecutep) srnarant Napi Agtise Fructe dulci On reson Grape' Banane rez lgname Kumquat Curmale basmati LEGUME ‘s Laméie Smochine Orez brun Anghinare VEGETALE MARINE | miie verde (chi Fructe uscate Hrisca ‘Sparanghel Agar Loganberry (hb Fructe kaki Bulgur Vinete ‘Arame de zmeura si mure) . Porumb Avocado Dulse Portocale Pepeni Kamut Sfect’ Fructele pasiuni Pepene verde Mei Broccoli Ananas Pepene galben ovaz Floatea-soaretui 218 RANA VIE PENTRU SANATATE CEAIURIDINPLANTE Roi Musetel rafal Papale oes ‘Anason : Ghimbir pea Ginseng Paducel fiel re Coada-calului eure TORE Mcese Ulmus fulva Ment Radacind de valerian 17 Argumentatia Finala Mame si fiice Dic oni si oni, de ednd om tnceputs8 duc © viots stn8- toasé, am incercat s8-i aduc si pe parinfii mei pe aceasta cole. Aceasta este tendinfa naturalé a unei fice iubitoare, mi s-a spus. Consider c& aceasta este o problema universala. Soacra mea spune c& a tot Incercat si-1 convingé pe socrul meu de-a lungul uliimilor 22 de ani. ,Nu e usor”, imi spune oftand. Am pocienfi care au incercat s6-si influenteze copii aflaji la varsta adolescenjei. Am pacienfi fineri care incearcé sé-si conving& péringii sé adopte un stil de viafé sdndtos; surori care incearcé sisi schimbe frofi; frofi care incearcii sa-si schimbe sofile. $i ‘30 mai departe. in final, fiecare dintre noi trebuie s& ne asu- mam responsabilitatea propri in orice caz, eu continuy sé incerc, iar Dumnezeu imi este martor. Dar a spune c& mama mea este cea mai conservatoa- repertoriul de alimente consumé mama mea este foarte redus. Trebuie ca mente sé corespunda sau mécar sé sune precum cuvintele plécinta ciobonului, carne rosie, cariofi, tere, faind de ovéz, ceai, zahar, maionezsi, si cam asia e tot. Ei, poate exage- rez un pic! Dar imi amintesc 0 zi in care preparam un ghiveci delicios de tofu, iar ea a trecut pe lénga cuptor mormaind: 220 HRANA VIE PENTRU SANATATE Argumentatia finalé 221 Ce-i porcéria aia din cal?" Adevarul este cf fiecare dintre noi frebuie sé ne resemnéim cu ideea cé va exista o persoana la care jinem si care nu este dornicé sau pregatité pentru @ face ; schimbari in propria alimeniatie sau in sfilul sau de viajé. Exis- singuré solutie: tr primit un telefon de la mame, care se afla {in spital. | se adminisiraseré 0 grémada de medicament, i se fecuserd tratamente si fusese supusti celor mai grele an peniru a se verifica un diagnostic de diverticula (ce ironie, toc- mai 0 ofecfiune cauzata de o dieté neséinatoasal). Pentru pri- ma oard in viata mea, mama prea speriaté, slabitS, teribil de vulnerabilé si suferind’. Mai fusese de multe ori spitalizata din Oricum, de data aceasta totul era diferit. Tremurdnd din cauza febrei, a durerilor groaznice de stomac si a g c& mama credeo cé sférsitul prin telefon. ,Gillian, te rog, ceput sé planga. , m& asculte. jime de oameni lo clinicé, dar neavénd posi gjuta propria mamé care suferea de o afecjiune cauzati de o pund capat tuturor certurilor dintre mamé si sfarsit, am reusit sé ne tratém una pe alta ca turi. lubirea si generozitatea reciprocd existaseré dintotdeauna, dor acum se néiscuse un sentiment nou, de respect. Dupa céteva zile, cénd a iesit din spital, mama m-a sunat din nou, intérind cererea de a o aiuta. Eu invajasem cé nu este bine sé fortez. Pacientul (sau chiar propria mama) trebuie si iu. Abia asteptam sé-i con iverticulita: fara I fate (lopte), faré carne rosie, far préieli, fara zahar. Toate lu- crurile pe care le adora trebuio sé le elimine acum sau macar sii le reducd din punct de vedere cantitatv. Tratamentul ei cuprindea suc de aloe vera de dous ori pe i, ulei din seminte de in, alge sélbatice ve wulberea preparaté de mine din alimente vii. Sunt fericita sa v& spun c& mama mea nu @ mai suferit nici o crizé de dive culité: de c€nd o inceput acest iraiament cu alimente naturiste — deja au trecut sase luni. Sunt convinsé céi dacé va continua tra- famentul, nu va mai trece niciodoté prin ce a trecut Idea este ci alimentele vii va pot ajuta mama, co vrea sé fie tratat mai mult deca vi portant lucru este faptul c& alimentele vii va pot rand pe dumneavoostré aceea de a va sfétui s& céntafi inainte si dupé mas’. Atunci cénd céntafi, diafragma se deschide, si permite pitrunderea unei cantitéfi mai mari de oxigen. Diafragma este localizaté i ‘vé este mult mai usor sé descompuns celuloza, amidonul si grasimile. Astfel putefi deveni mai saind- tosi, mai calmi si mai ferici $i dansul Pe lang céntec, va recomand sé dansafi (sau sé alergati pe loc) pe muzica dumneavoastra preferaté macar céteva mi- 222 HRANA VIE PENTRU SANATATE nute la fiecare céteva ore, in fiecare zi. Puteti dansa in timpul te. Dacti suntefi acasé, nu avefi nici o scuz& sa nu dansafi Por- radioul sau CD-player-ul si dafi drumul nebuniei — iente forme de sport pentru cé acfioneazé delicat aproape orice muschi si organ din », imbu- buie sd fie extenuante, plictisitoare sau obositoare. Din contra, le ar trebui sé fie usoare, delicate si amuzante — exac! | mai bine, ce-or fi sé céntati in timp ce dansafi. Sé vedeti ce bine va veti distra — aso c& dafi-i bataie si, mai ales, Aducefi lumina in viaja dumneavoastra In final, cel mai bun sfat pe care vi-l pot da este sé va bucurafi din plin de cétec si dans, de o alimentofie sinditoasé, dar si de toate celelalte lucruri din viaf’. Cu alte cuvinte, ,|6- sati Lumina” sa vai pétrunda in vial. Aceasta inseamndi cd vé indemn s& lésafi sentimente ca bucurio, calmul, pacea, bund- tatea, fericirea si alte simfiminte pozitive s& curga prin fiecare celula si prin fiecare organ al corpului. Atunci cénd fi trimitem constient si intenfionat mesoje directe organismului nostru, el ne asculté logice, emofionale, metafizice si spirituale pe care le primim. De exemplu, ,Tehnica Alexandru” este un tratament engle- zesc vechi de secole pentru durerile de spate, pozifia inadecva- 18 a corpului si utilizarea neséndtoasé a coloanei vertebrale. C core au practicat aceasté fehnic® au observat c& vorbind efeci coloanei vertebrale, discurilor si vertebrelor, se produc schim- bari fizice semnificative in cadrul aliniamentulvi spate-gat-co- Argumentojia finala 223 loand vertebral. Doar dénd spatelui indicafii verbale, oameni care sufereau de mult timp de dureri de spate ou scBipat de du- rere 5 au sesizat modificari ole coloanei vertebrale. Pot susfine aceste afirmafi chiar eu, Spatele asculté ceea ce-i transmitem, ior raspunsurile pe core le da reprezinté deseori imbundtd} semnificative. in mod si si poate nu atét de ezoteric, luafi cazul un blocaj rutier de pro- vor spun 'Mé& imbolndvese strazil caste. Urasc si conduc.” $i asa mai departe. in astfel de cozu! corpul dumneavoastré asculté si reacfioneazé. Curdnd, palme- le v& vor transpira; este posibil s& incepefi s& tremurafi sou sé ; pot apérea dureri de cap sau chiar migrene. findu-vi groaznic. Aceasté supérare face ca nivelul de zahér in sdngele dumneavoastré sé fluctueze violent, canfitatea de substanje nutritive s& scadé, intestinele si arterele s& se contrac- te, ofectand glandele suprarenale si orgonele. Exact cum ofi su- gerat mental, tot ceea ce se intémpl in jurul dumneavoastrd va sImbolnaveste", si asa se va si intémpla. Corpul dumneavoas- 1a asculté cea ce-i spunefi Intre timy observati cé cea ce vi s-a parut a fi un blo- nu este nici pe departe asa ceva; poate cé un obstacol mic si lipsit de importanjé o produs o incetinire de scurté duraté a fluxului rutier. Troficul isi reia cursul, si péné lo urmé realizaji c& de fapt nu afi fost prins in vreun blocaj. Dor toate acestea sunt irelevante acum, pentru c&é dumneavoasirs roaznic din cavza problemelor emofionale pe care provocat singuri. De fapt, dumneavoastré afi reaclio- io creat! Afi trimis corpului si minfii dumneavoas- ira numai semnale negative, iar acestea v-au ascultat si au ras- puns pe masuré. Asadar, desi fluxul rutier sia reluat incet cursul, corpul dumneavoastra este din ce in ce mai socat, mai incordat. Nu afi reusit s& ,|Ssafi Lumina” sé vi patrunds. 224 HRANA VIE PENTRU SANATATE In cozul in care organismul dumneavoastré réspunde otat de repede impulsurilor negotive, génditi-va cat de bine va rés- punde celor poritive. Am auzit cu tofii povestile despre cum |-a vindecat credinja pe nu-stiu-cine de -ce boalé. Eu nu pun la indoiala aceste povesti. Rugdciunea este unc dintre cele mai bune cai introspective de a ,|ésa Lumina” sa vé patrunds. Jn mod similar, unii dintre dumneavoastr, poate au vazut mul, Un doctor trésnit*, cu Robin Williams in rolul principal, de- spre medicul care-si trata pacienti prin terapia résului. Eu chiar aceasté terapie, aceea de a-i incuraja pe oomeni sé rad, ca pe un alt mecanism care atrage géndirea pozitive. Orice meto- d& prin care sunt promovate fericireo, bucuria, bunétate, generozitatea si orice alt sentiment pozitiv este bund pentru noi $i pentru universul nostru. [i spun sofului meu cé cel mai impor- font Iucru pentru mine este ca el sé fie fericit. Nu-mi trebuie prea multe ca sé fiu mulfumité. Doar ca el sé fie fe 1 lasa Lumina” sé va patrundé ma refer la concep- tul de a lésa lucrurile pozitive s& intre in vi}o dumneavoastré de toate zilele. Acest concept are im pe termen lung. in primul rénd, atunci cénd mergefi sé cumpéirofi méncare, de exemplu, lasofi Lumina s& péitrunda. Plimbofi-va printre culoa- rele cu produse si cdutafi acele fructe si legume core transmit cele mai puternice campuri energetice Cu alte cuvin- te, ce va dorifi de fapt? Core sunt fructele si legumele care por cele mai sénétoase si mai fericite? in acest fel putefi alege. Fo- cem acest lucru zilnic, intr-un mod superficial. Urmérifi cum strang piersicile s@ vadé c&t sunt de moi sau examinea- 28 atent merele s8 vadé docé au cooja patats. Acele fructe care nu trec testul sunt aruncate la loc in cutie. Eu vreau doar sa fo- efi un pas suplimentar. In pentru un minut de rela- xare sau meditajie inainte de a intra in supermarket si dacéi in acest fel nu va este mai usor sé primifi vibrafile de lo alimente. Care alimente ,vé vorbesc"? * Patch Adams fil. orig.) (N. red.) Argumentatia finala 225 re si bunétate. O mulj tare s-au scris pentru a sus} pot fi transmise consumatorului”. Dac’ bucdtarul este tnir-o dispozitie proosté, acest lucru jl poate afecta emofio- nal pe cel care ménéncé alimentele respective. Invers, co} sunt hréiniji emotional, psihologic si spiritual (dar si fzic) atunci cBnd mama sau fata sunt in buc&tirie si gétesc cu tandrefe, bu- ‘Acesta este unul dintre mofivele pentru care méncarea ,de la mama de ccasi” este atét de apreciaté! Companiile de marketing din lume au stiut acest secret de ani de zile de vreme ce folosesc ex- precum ,co acasé”, ,preparat in casé”, ,ca mancarea ii" si asa mai departe. Odaté ce méncarea este adusé la mas’, permiteti nou ,Luminii” s& patrunds. Pentru familia mea, acest lucru in- ientelor $i destinatia lor fina 16. Le mulfumim semintelor, soarelui, ploi, fermierilor, transpor- talorilor, depozitelor, magazinelor pentru rolul lor! Dar facem ce facem intotdeauna incepem si terminaém cu Dumnezeu. Pentru mine, acest lucru reprezinté cel moi slsa Lumina” sé pairunds: iubirea si o forté superioaré, despre asta e vorba. $i apropo, acest spirit pozitiv de la masé este ab- sorbit de méncarea in sine, si apoi de noi t © , Iso Lumina” sé patrundé continua la inf fine departe intunericul. $i acum simt céi pot sé inchei, du-vé tuturor s@ aveti parte de lubire si Lumi Pentru teste nutrifionale si biochimice, contactati www.drgillianmckeith.com 10 n 12 13 14 15 16 7 Dr. A. Cichoke, Enzimele si terapia cu enzime, Keats Publishing, Connecticut, 1994, p. 5. Ibidem, p. 6. Dr. S. Gascoigne, Manvalu! de medicin conventional pentru practicantii de mediciné alternativé, Jigme Press, Dorking, Surrey, 1993, p. 255. Ibidem. Dr. G. McKeith, Superalimentul miraculos: algele séibatice verzi-albasire, Keats Publishers, Los Angeles, 1997, p. 44 Dr. E. B. Szekely, Chimia tinerefii, Societatea Internafionalé de Biogenie din SUA, 1977, lucréirile 1-10. Dr. E. B. Szekely, Jurnalul vietii biogene, Societatea Interna- fionala de Biogenie din SUA, 1978. L. Kenton, Nova dieté biogend, Ver 1995, p. 8d. ‘A.M. Maiser & A. Poliakoff-Mayber, Germinarea semi lor, Pergammon Press, Oxford, 1989, a patra-a 27. S. Meyerowitz, Germenii: climentul-minune, Sproutman Publications, Messachusetis, 1998, p. 93, L. Kenton, Noua dieté biogend, p.'85. A. Wigmore, Dieta si programul de sénditate ale lui Hippocrote, Avery Publishing, New York, 1984, p. 92. L. Kenton, Nova dieté biogend, p. 85 A. Wigmore, Dieta si progromul de sénétate ole lui Hippocrate, pp. 9-7 Ibidem, pp. 90-7. Ibidem, pp. 90-7. S. Meyerowitz, Germenii: alimentul-minune, p. 97. in Press, Londra, 228 HRANA VIE PENTRU SANATATE Note 229 18 A.M. Maiser & A. Polijokoff-Mayber, Germinarea seminfe- 37. L. J. Lorenzetti et. al., ,Proprietéiji bacteriostatice ale plantei lor, p. 27. Aloe vera’, Jurnal de Stiinfe Farmacologice, vol. 53, 1964, 19. Celestial Arts, Berkeley, CA, 1992, p. 319. p. 1287. 20 A. Wigmore, Dieta lui Hippocrate, p. 72. 38 J. P Hegger, G. R Pineless & M. C. Robson, ,Aloe 21 Dr. C. ¥. Tsai & Dr. A. Dallby, ,Cresteri ale lizinei si trip dermaide, gel de Aloe vera: comparatie a efectelor anti- fanului in timpul germinofiei seminfelor de porumb", Jurnal microbiene”, Jurnal de Tehnologie Medicalé Americané, de chimie cerealieré, Universitatea Purdue, vol. 52, nr. 3, nr. 41, 1979, pp. 293-4. 1975: 39. O. S, Stepanova et al., ,Compozitia chimicé si acivitatea 22. A. Wigmore, Dieta lui Hippocrate, p. 72. biologicé a frunzelor uscate de Aloe vera", Fiziol Aktivnye 23 Ibidem, pp. 73-4. Vesh, nr. 9, 1997, pp. 94-7. 24 Cassandra Press, San Rafael, California, 1986, p. 104. 40_R.M Sims & E. R. Zimmerman, ,£fectul Aloei vera osupra 25. L. Kenton, Nous diet’ biogend, p. 86. microorganismelor micotice (Fungi)", Arhivele americane 26 Dr. J. W. Fahey, Dr. Z. Yueshing & Dr. P Talalay, ,Proprie- Aloe vera, Aloe vera stabilizaté, vol. 1, 1971, p. 237. {file anticancerigene ale extractelor din germeni, Lucrari 41 J. Bland, ,Efectul consumului oral de sue de Aloe vera ale Academie’ Nationale de Stiinta, Scoala de medicina ‘asupra fundtillor gastrointestinale umane", Natural Foods Johns Hopkins, Baltimore, 16 septembrie 1997. Network Newsletter, august 1985. Tiparité si in Medicina 27 ,Cercetitorii au descoperit o substanté anticancerigend Preventivé, mortie/aprilie 1985. concentra", New York Times, 16 septembrie 1997 42 Womble & Helderman, Jurnal international de Imuno- 28 M. Kushi, Colea macrobioticé, Avery Publishing, New York, farmacologie, vol. 10, nr. 8, 1988, pp. 967-74 1993, p. 65. 43. Dr. L. Ploskett, ,Proprietafile vindecdtoare ale Aloe vero", 29 P Pitchford, Vindecarea cu alimente integrale, North Publicotii de informafie biomedical6, nr. 4, 1996, p. 3. ‘Atlantic Books, Berkely, CA, 1993, p. 529. 44 zldentificaree unor protenoizi in extractele 30 P Holmes, Energille plantelor, Snow Lotus Press, Colorado, de Aloe vera’, Planta Medica, nr. 57, 1991, p. 364. 1997, pp. 436-8. 45 Pitchford, Vindecarea cu ali integrale, p. 364. 31. S. Foster, Plante pentru sdndtatea dumneavoastré, Inter | 46 A. Mclntyre, ,Medicamentul imentotie weave Press, Colorado, 1996, p. 2. ‘sdnétoasé, Market Link, Saffron Walden, Essex, 1995. 32 J. Ritchason, Mica enciclopedie a plantelor, Woodland | 47 R. M. Sims & E.R. Zimmerman, ,Efectele Aloe vera asupra Health Books, Utah, 1996, p. 2. virusilor herpex simplex si herpes (tulpina: zoster)", Arhivele 33. P Holmes, Energiile plantelor, p. 436. americane Aloe vera, Aloe vera stabilizaté, vol. 1, 1971, 34 Dr. G. MeKeith, 10 posi spre sénétateo perfect pentru pp. 239-40. toate mamele, Lowell House, Los Angeles, 2000. 48 J. J. Blitz, J. W. Smith & R. R. Gerard, ,Gelul de Aloe vera 35. P Holmes, Energiile plantelor, pp. 436-8. in tratamentul ulcerului peptic: raport preliminar”, Socie- 36 B. A. Bradley, ,Utilizari le lucernei", Studiv asupra fatea American de Osteopatologie, nr. 62, 1963, pp. 731-5. ‘Medicago Sativo, Lloyd Brothers, Cincinnati, Ohio, 1915. | 49 B. L. Rubel, Posibile mecanisme ale actiunilor vindecétoare Retiparita in Foster, Plante pentru sdndtatea dumnea- voostrd, p. 2. ale gelului de Aloe vera, Cosmet Toiletries, 1983, nr. 98, pp. 109-14. 230 HRANA VIE PENTRU SANATATE Note 231 50 N. Bunyapraphatsara et ol., ,Activitatea antidiabeticé o 60. Seibold, Lastarii de cereale, p. 12. sucului de Aloe vera. Studiu ¢ 61 Ibidem, p. 16. diabet zaharot", Phytomedicine, 62 Ibidem, p. 15. pp. 245-8. 63. Hagiwara, Esenfa de orz verde, p. 4. 51M. El Zawahry, M. R. Heagazy & M. Helal, ,Utilizarea Aloei 64 C. Lai, M. Butler & T. M. Matney, ,Activitatea mutagen’ a in trotorea uleerelor la picior si a dermatozelor”, Int. de vegetalelor comune $i confinutul or de clorofilé", Mutation dermatologie, nr. 12, 1973, pp. 68-73. Reseorch, 77, pp. 245-250. 52 M.A. Sheets, et l., ,Studii ale efectului ocemannan-uli 65 Hagiwora, Esento de orz verde, p. 2. Anumse® deb riers) dasupre! enunitor ginscht tabla 66 Seibold, Lastarii de cereale, pp. 20-3. nic® © pisiclor infectate cy virusul leucemie feline”, 67 J. Heinerman, Cuvént inainte la Seibold, Léstarii de Molecular Biother, nr. 3 (1), 1991, pp. 41-5. : 2 girermen, a 53 Dr. L. Plaskett, ,Aloe impotriva infectillor’, Revista de : informatie biomedical, nr. . 1996, 9.6 68 Hagiwara, Esenjo de orz verde, pp. 74, 135. 54 J. B. Kohlon ef al., Evoluare in vitro a efectelor antivirale eo Ohigkaretial ,(taboraions de, ceroaiare, | Universiictes, de jergice ale acemanann-ului in combinafie cu azido- te din Tokyo), ,Studii asupra constituentilor sucului timidin& si aciclovir, Molecular Biother, nr. 3, 1991, in frunze tinere de orz, activitatea antiviceroasé a pp. 214-24, fracfiunilor de suc de orz", Yakaguka Zasshi, vol. 105, 55 J. B, Kahlon, M. C. Kemp & R. H. Carpenter, ,Inhiborea nr. 11, 1985, pp. 1046-51 reproducerii virusului SIDA de céire acemannan in vitro", 70 Pitchford, Vindecarea cu olimente integrale, Partea a doa: Molecular biother, nr. 3, 1991, pp. 127-35. Aspecte esenfiale ale nutri p. 200. 56 R. L. Seibold, Lastarii de cereale, Keats Publishing, 71 Kazuhiko et al., ,,zolarea unei proteine antiinflamatori Connecticut, 1996, p. 12. puternice din frunzele de or", Juralul joponez despre 57 W.H. Lee, prefaté de Dr. Yoshihide Hagiwara, Esento de inflamafii, vol. 3, nr. 4, 1983, pp. 1-3. o7z verde, Keats Publishing, Connecticut, 1996. 72 Ibidem. 58 Dr. Yoshihide Hagiwara, Esenfa de orz verde, Keats 33. ibidem, pp. 1-3. Publishing, Connecticut, 1996. . . 74 Pitchford, Vindecarea cu alimente integrale, Partea a doua: 59. T. Osawa of al.