Alzheimer, tulburari de memorie, mbatrnirea

Aug. 10 BOLI ?I REMEDII 2 comments

remedii naturale

Dupa vrsta maturizarii, de obicei n jurul vrstei de 25-30 ani, organismul ncepe sa s
e deterioreze cu o rata de 0.7 % pe an. Greutatea medie a creierului a unui om a
dult este de 1.500 grame. La vrsta de 70 de ani, masa creierului scade la 1.000 g
rame. O treime din creier nu mai exista! O data cu reducerea n volum apar ?i slab
irea memoriei, ncetinirea reac?iilor mentale, reducerea acuita?ii ?i mic?orarea c
apacita?ii de a face fa?a stresului. mpreuna cu creierul, fiecare organ principal
din organism este afectat de acest proces lent. Un stil de via?a sanatos
bazat
pe un consum mare de fructe, legume ?i verde?uri consumate fara preparare termic
a ?i n forma integrala (stopeaza foarte mult mbatrnirea celulara ?i are capacitatea
de a reface celulele distruse), cu mult exerci?iu fizic facut n aer liber, cu o
via?a lini?tita, aproape de natura (fara efectele distrugatoare ale stresului ?i
poluarii din mediul ora?elor infecte) ?i o dispozi?ie fericita, mul?umitoare, a
ltruista ?i ncrezatoare n Dumnezeu este cea mai buna solu?ie pentru combaterea bol
ilor degenerative ?i mbatrnirii premature.
n prezent, peste patru milioane de americani au Alzheimer. n Romnia, se crede ca su
nt peste 200.000 de persoane afectate, iar cifra este n cre?tere. Se crede ca 1%
din persoanele de 65 de ani prezinta dovezi ale prezen?ei bolii Alzheimer, cifra
care se dubleaza la fiecare cinci ani.
Despre memorie
Memoria este proprietatea sistemului nervos de a evoca n sfera con?tiin?ei, eveni
mente traite.
n procesul de transformare a informa?iei, creierul face urmatorii pa?i:
- Va fi comparata cu celelalte informa?ii deja existente n memorie
- Va fi verificata daca aceasta informa?ie se cunoa?te;
- Va fi cercetata sa se vada daca aceea informa?ie este daunatoare sau folositoa
re,
- Memoria a fost asemanata deja cu o biblioteca, o cartela magnetica de calculato
r, iar ultima metafora a fost mprumutata de la sistemul de depozitare holografica
a informa?iilor. Cartela holografica are zece miliarde de informa?ii bi?i pe un
singur centimetru cub. Se cunoa?te un singur sistem de depozitare a informa?iei
mai complicat dect holograma, ?i acesta este tocmai CREIERUL UMAN.

Tipuri de memorie:
O informa?ie este stocata n memorie prin procese chimice sau electrice.
1. Memoria imediata electrica, iar n ea se include ?i memoria ?oferului. O imagin
e sau un eveniment trait se pastreaza n memorie timp de 30-60 de secunde.
2. Memoria de scurta durata
electrica, dureaza de la cteva minute pna la 2 ani. n a
ceasta se cuprinde memoria vizuala. Aceasta ajuta la practicarea unei meserii.
3. Memoria de lunga durata chimica, n ea este implicat ?i ADN-ul. Amino-acizii, e
nzimele ?i hormonii sunt absolut necesari la formarea acesteia.
Interesantele experien?e facute asupra ?obolanilor ne determina sa tragem conclu
zia ca memoria se organizeaza pe cale chimica. Daca ?obolanul este a?ezat ntr-o c
utie n forma de Y, n care un col? este luminat, iar celalalt este ic. Prin ntunecos
, atunci acesta fiind un animal de noapte
va alege col?ul ntunecat (1). Dar daca
acolo va fi electrocutat (2), va nva?a repede ca celalalt col?, luminos este mai
sigur (3). Aceasta experien?a de nva?are demonstreaza o ea timp o legatura cu un
compus cerebral: daca acest compus realizat artificial se injecteaza ntr-un ?obol
an care nu a fost obi?nuit n cutia n forma de Y (4) atunci acela va alege imediat
col?ul luminos. Experien?a sugereaza ca rezervele de memorie se depoziteaza pe c
ale chimica n creier, sub forma de compu?i.
Obiceiuri ?i practici care distrug memoria:
- nva?atul sau cititul superficial.

- Ocuparea min?ii cu lucruri minore sau neimportante.

- Muzica ?i programele TV (mesajele subliminale ?i reclamele).
- Mncatul cnd nu trebuie ?i a ceea ce nu trebuie ( pui de somn dupa masa, mncat nereg
ulat, bombe calorice cum sunt dulciurile, cartofii praji?i ?i alte preparate cu mu
lte grasimi.

Dezordinea n casa ?i activita?i. Prea multe lucruri planificate ntr-o perioada de

timp scurta (autointoxicarea cu informa?ii).
- Prea pu?ine lucruri planificate pe o perioada de timp lunga (crearea de zone
goale sau pete albe pe creier).
- Odihna prea pu?ina ?i neregulata.
- Triste?ea, depresia, ngrijorarea, supararea, via?a tensionata ?i ncordata pe te
rmen lung
toate acestea, n timp, reduc capacita?ile intelectuale, inclusiv memori
a. Un adevar ?tiut care nu este practicat se va pierde.

- Obiceiuri ?i practici care refac memoria:

- Fi?i ordonat n toate lucrurile.

- Planifica?i-va timpul corect.
- Odihni?i-va la timp ?i ncerca?i sa nu fi?i deranja?i n timpul somnului
- Mnca?i regulat ?i consuma?i din abunden?a fructe, legume, zarzavaturi ?i cerea
le integrale.
- nva?a?i corect, nefiind tocilar ?i de obicei diminea?a pe stomacul gol.
- Din cnd n cnd, posti?i. Este un obicei benefic pentru ntarirea func?ionarii capac
ita?ilor min?ii.
- Pastra?i mintea mereu interesata n aflarea de lucruri noi.
- Citi?i, memora?i ?i medita?i la Biblie. Este Cartea care ntare?te cel mai mult
capacita?ile intelectuale.
- Orice adevar pe care l ?ti?i practica?i-l; altfel, l pierde?i.
Despre boala Alzheimer
- n boala Alzheimer se produce o atrofiere masiva a creierului, o reducere mare
de neuroni ?i sinapse. Evolu?ia depinde de fiecare pacient n parte, dar, n medie,
are nevoie de 8-l0 ani. O persoana sanatoasa somatic ?i bine ngrijita poate sa su
pravie?uiasca pna la 20 de ani. Cu ct persoana este mai inteligenta, cu att sistemu
l nervos central poate compensa, evolu?ia pare sa fie mai lenta, procesul de com
pensare ascunde cu succes debutul efectiv al bolii.
- Mul?i oameni uita, deseori, unde au pus cheile ma?inii, unde au lasat ochelar
ii, uita ce doreau sa ia din camara cu un minut nainte. Toate acestea sunt, de re
gula, semne ale oboselii, ale stresului. Aceste uitari au un caracter func?ional
, sunt reversibile ?i ?in de memoria imediata, de fixare. Cnd se instaleaza un si
ndrom demen?ial, de tip Alzheimer, apar tulburari din domeniul cognitiv. Sunt af
ectate aten?ia, memoria, capacitatea de n?elegere ?i recunoa?tere a lucrurilor, o
rientarea, limbajul. Sigur, tipice sunt tulburarile de memorie, dar nu orice fel
de tulburari, ci numai ale memoriei recente. Ceva care s-a ntmplat cu cteva ore sa
u cu o zi n urma. De exemplu, o mama ?i a?teapta fiul s-o viziteze. Acesta a venit
, a vazut-o, a plecat, dar a doua zi, batrna ntreba de ce nu a venit baiatul sau.
Dezorientarea spa?iala este un alt semn clar al bolii Alzheimer.
- Se crede ca boala Alzheimer are loc atunci cnd o substan?a proteica numita bet
a-amiloid se acumuleaza n zone critice ale creierului ca o placa, asemenea placii
de colesterol care se formeaza n cadrul bolilor cardiovasculare.
- Ateroscleroza cre?te riscul de boala Alzheimer. Dar daca la aceasta se adauga

valori crescute ale tensiunii arteriale timp de mai mul?i ani, riscul cre?te ?i
mai mult. Cre?terea colesterolului din snge este direct propor?ionala cu moartea
neuronilor din creier (n cea mai mare masura colesterolul exogen l ob?inem din co
nsumul produselor animale). Colesterolul rnceze?te, devine lipicios ?i, mpreuna cu
reziduurile proteinice, formeaza cruste. Acestea ngreuneaza sau blocheaza total
transportul nutrien?ilor n interiorul celulelor din creier, care ncep ncetul cu ncet
ul sa moara. Iar cnd re?eaua de canale minuscule, prin care se transmit gndurile,
sentimentele ?i alte semnale venite de la creier, se astupa, urmarile sunt drama
tice. Nu-?i mai po?i contura clar ideile, e?ti obosit, uituc, ezitant sau depres
iv. ?i cu toate ca e?ti mort de oboseala, doar cu mare greutate reu?e?ti sa ador
mi. Nu uita?i ca produsele de origine animala ne aduc mari cantita?i de colester
ol, dar ?i excesul de uleiuri rafinate ?i procesate la temperaturi nalte. Aterosc
leroza grava a triplat riscul declinului func?ionarii mintale (percep?ie, gndire,
ra?ionament, memorie, viteza proceselor mintale). Cele mai dezastruoase sunt pr
esiunea sistolica ridicata, fibrila?ia atriala (puls neregulat), grosimea mai ma
re a pere?ilor arterei aorte, insuficien?a cardiaca congestiva ?i atacurile cere
brale.
- Pierderea memoriei la persoanele n vrsta este rezultatul fluxului scazut de snge
spre creier, dublat de lipsa unei stimulari mintale. Exista totu?i alte cauze c
are afecteaza memoria
ca, de exemplu, anemia, hipotiroidia, depresia ?i sindromu
l de oboseala cronica. Un regim alimentar sarac n elementele necesare func?ionari
i creierului, consumul de alcool ?i bauturi care con?in cofeina pot reprezenta a
l?i factori.
- Fara ndoiala, alcoolul poate mbatrni prematur creierul, n primul rnd slabind memor
ia. Creierul unui alcoolic de 30 de ani arata ca cel al unui om de 50 de ani, sp
unea un cercetator.
- Hipertensiunea arteriala de durata deterioreaza unele func?ii cerebrale ?i in
terfereaza subtil cu anumite activita?i mentale, cum este memoria. La hipertensi
vi memoria este ncetinita, nu pierduta, spre deosebire de boala Alzheimer, unde m
emoria se pierde. Sa nu uitam ca hipertensiunea arteriala este o boala ce poate
fi controlata prin dieta.
- O amenin?are majora pentru creier, pe masura ce naintam n vrsta este atacul cere
bral, adeseori declan?at de hipertensiune arteriala. Hipertensiunea poate conduc
e ?i la pierderea memoriei prin deteriorarea ?esutului cerebral. Hipertensiunea
arteriala poate accelera contractarea creierului legata de naintarea n vrsta. Perso
anele hipertensive sunt de 4 ori mai predispuse la atacuri cerebrale. Chiar ?i c
re?terile u?oare ale tensiunii arteriale pot contribui la precipitarea unui atac
cerebral.
- Neuropatologii de la Consor?iul de Cercetari a Bolii Alzheimer din SUA au fac
ut odata o autopsie asupra unui pacient care n mod cert a avut boala CreutzfeldtJakob (encefalopatia spongiforma bovina, cunoscuta sub numele de boala vacii nebu
ne ), dar n fi?a caruia se sugera a fi avut doar Alzheimer. Un raport medical recen
t a sesizat ca n unele cazuri, distinc?ia dintre Alzheimer ?i boala Creutzfeldt-J
akob este ?tearsa. Se crede ca un anumit procent diagnostica?i cu boala Alzheimer
au, de fapt, encefalopatia spongiforma bovina. Se cunoa?te ca demen?a bovina est
e cauzata de ni?te agen?i specifici numi?i prioni , care pot fi ingera?i de om prin
consumul de carne infestata (n ultimul timp se crede ca poate fi transmisa ?i pr
in lapte).
- Se ?tie ca fiecare membrana celulara (inclusiv cele ale celulelor nervoase) e
ste constituita dintr-un strat dublu de grasimi, mai precis acizi gra?i. Binen?el
es, acizii gra?i esen?iali i preluam din alimenta?ie. n cazul n care grasimile pe c
are le consumam sunt nepotrivite amintim aici grasimile saturate (ob?inute din p
rodusele animale) sau acizii gra?i polinesatura?i de tip trans (grasimi denatura
te din produse vegetale gasite n uleiul rafinat, margarina etc.), membranele cere
alelor, implicit ale neuronilor se vor rigidifica (ntari), iar impulsurile nervoa
se vor fi transmise cu mai multa greutate. Este evident ca trebuie sa consumam g
rasimi potrivite, acestea gasindu-se n cantita?i mari n fructele oleaginoase, semi
n?e ?i germeni de gru, consumate ct mai natural cu putin?a.
Grasimi care vatama creierul:

- Grasimi animale saturate: carne, lapte integral, unt, brnza.

- Uleiuri vegetale hidrogenate: margarina, maioneza, hrana procesata.
- Acizi gra?i trans: margarina, hrana procesata, alimente de tip fast-food, de e
xemplu cartofii praji?i.
- Excesul de uleiuri vegetale omega-6 : hrana procesata, uleiuri vegetale, ca ul
eiul de porumb, floarea-soarelui, ?ofran.
Grasimi benefice func?ionarii sistemului nervos ?i creierului sunt cele mononesa
turate ?i grasimile omega-3. Acestea le gasim n uleiul de masline extravirgin, ul
eiul de semin?e de in, migdale, nuci, avocado, alune, semin?e de dovleac, germen
i de gru
toate consumate ct mai natural posibil ?i nepreparate termic.
- Materia moleculara transportata prin vasele sanguine, ca trigliceridele, cole
sterolul ?i homocisteina toxica, va poate afecta inteligen?a, memoria, dispozi?i
a, vulnerabilitatea la atacuri cerebrale ?i declin intelectual. Cercetarile arat
a ca ?i miniatacurile cerebrale ?i inflamarea vaselor cerebrale sunt implicate n
Alzheimer.
- Homocisteina este un aminoacid din snge, care contribuie la obturarea ?i distr
ugerea vaselor sanguine. Organismul produce homocisteina din alimentele bogate n
proteina, ndeosebi proteine animale. De asemenea, consumul de cafea ?i fumatul ri
dica nivelul de homocisteina. Homocisteina ridicata spore?te de trei ori riscul
atacului cerebral ?i de patru ori riscul bolii Alzheimer. 40% dintre bolile cere
bro-vasculare par a fi legate de nivelul ridicat al homocisteinei. Nivelurile ri
dicate ale acestui aminoacid implica o mai mare susceptibilitate la declin minta
l ?i la depresie. Absen?a acidului folic permite homocisteinei toxice sa se acum
uleze necontrolat n snge. Acidul folic o distruge. Consuma?i deci alimente bogate n
acid folic: suc de portocale, legume, verde?uri, migdale, avocado.
- Consumul de carne poate dubla riscul demen?ei. Carnea con?ine cantita?i mari
de grasimi saturate ?i fier, ambele putnd vatama creierul. Este un fapt bine stab
ilit ca fierul ac?ioneaza ca un catalizator n stimularea radicalilor liberi dauna
tori pentru creier. Consumul excesiv de fier ?i de carne este considerat respons
abil ?i de apari?ia altor boli provocate de radicalii liberi boli cardiace ?i ca
ncer.
- Cantita?ile mari de sare folosite n alimenta?ie contribuie la instalarea neuro
patiei. Consumul mare de sare este asociat ?i cu o capacitate redusa de concentr
are, cu deprimare, anxietate, plns inexplicabil, memorie slaba, ame?eala, ) furni
caturi ?i amor?eala n picioare.
- Glicemia ?i insulina ridicate ncurajeaza demen?a legata de vrsta (declinul inte
lectual general) ?i boala Alzheimer. Alimenta?ia moderna prezinta multe pericole
pentru normalitatea glicemiei. Cei mai mul?i carbohidra?i consuma?i actual prov
in din zaharul rafinat ?i faina fin prelucrata, incluse n cereale pentru micul de
jun, pine ?i alte produse de patiserie.Produsele de baza de astazi, precum pinea s
unt facute din faina fin granulata care zboara prin sistemul nostru digestiv, ri
dicndu-ne glicemia ?i men?inndu-se ridicata dupa ce mncam, stimulnd pancreasul sa pr
oduca mai multa insulina. Consuma?i cereale integrale, pine integrala, fructe ?i
legume toate con?innd fibra.
- Metalele toxice ca aluminiul ?i cadmiul sunt surse majore de radicali liberi.
Aluminiul este adaugat n mod obi?nuit n conservan?ii alimentari, n tabletele antia
cide, apa potabila, deodorante ?i produse cosmetice. Vasele de bucatarie din alu
miniu sunt o alta sursa obi?nuita de intoxicare cu aluminiu. Autopsii practicate
pe victime ale bolii Alzheimer releva niveluri anormal de crescute ale aluminiu
lui n ?esutul cerebral. ntr-o regiune din Anglia, n care inciden?a bolii Alzheimer
a fost mereu ridicata, s-a descoperit faptul ca apa potabila era tratata cu o ca
ntitate neobi?nuit de mare de saruri de aluminiu, n ideea de a o purifica pentru
consumul uman. Cnd se adauga fluoruri n apa n care exista saruri de aluminiu, gradu
l de asimilare a metalului din apa cre?te de cteva ori. Clorurile adaugate n apa p
otabila sunt, de asemenea, substan?e ce elibereaza radicali liberi. Apa potabila
a devenit astfel o sursa primara de radicali liberi n ntrega lume.
- Se crede ca expunerea la radia?ii prin folosirea telefonului mobil poate daun
a memoriei. Folosi?i telefonul mobil pentru conversa?ii concise, ocazionale ?i n
u n ma?ina. Mobilele pot fi ?i mai periculoase pentru cei sub 16 ani, a?a ca daca

le folosesc totu?i, nu trebuie sa fie dect pentru mesaje limitate sau mesaje scr
ise.
- Stresul cronic nu are efecte numai asupra starii emo?ionale, ci ?i direct asu
pra creierului. Cercetatorii au constatat ca stresul poate spori inciden?a defic
ien?elor u?oare de memorie ?i mergnd pna la forme grave de Alzheimer. Cea mai impo
rtanta ?i n acela?i timp nspaimntatoare descoperire se refera la capacitatea stresu
lui cronic de a schimba fizic felul de aranjare a neuronilor n creier. Stresul ?i
cortizolul (hormonul principal al stresului fabricat de suprarenale) ucid neuro
nii. Studii efectuate la Institutul de Neurologie al Universita?ii din San Franc
isco au stabilit o legatura ntre nivelul excesiv de cortizol ?i depresii, anxieta
te, boala Alzheimer, precum ?i modificari directe n structura creierului (atrofie
), de conducnd la afec?iuni cognitive (ceea ce nseamna ca acest cortizol poate atr
ofia ?i chiar ucide celulele creierului).
- Vatamarile produse de radicalii liberi pot perturba func?ionarea mintala norm
ala. La creierele vulnerabile, anii de atacuri ale radicalilor liberi pot distru
ge neuronii, rezultatul fiind Alzheimer, Parkinson, scleroza laterala amiotrofic
a (boala lui Lou Gehrig) sau alte forme de boli degenerative. Marimea efectului
cumulat ?i poten?ialul declin intelectual nul depind considerabil de for?a apara
rii antioxidante
sau luptatorii contra radicalilor liberi
afirma mul?i speciali?
ti. Calea cea mai buna de a evita sau chiar redresa caren?ele creierului induse
de vrsta este sa ai mai mul?i antioxidan?i n creier pentru a neutraliza radicalii
liberi. Aceasta strategie a dat rezultate uimitoare, identificnd antioxidan?ii dr
ept una din modalita?ile cele mai promi?atoare de salvare a creierului. Antioxid
an?ii i gasim n fructe ?i legume proaspete, consumate ct mai natural posibil. (Jean
Carper Cum sa-?i pastrezi sanatatea creierului).
- S-a dovedit ca vitamina E este esen?iala pentru func?ionarea neurologica norm
ala. Nivelurile mai ridicate de vitamina E n snge sunt asociate cu pierderi mai re
duse ale memoriei. O pierdere mai redusa a memoriei este, de asemenea, asociata
cu niveluri mai mari ale vitaminei C ?i ale seleniului, ambele reducnd activitate
a radicalilor liberi.
- Acetilcolina este o substan?a chimica complexa (un neurotransmi?ator) care es
te raspunzatoare pentru transmiterea impulsurilor nervoase n creier. Suferinzii d
e boala Alzheimer au un nivel foarte scazut de acetilcolina, activitatea impulsu
rilor lor nervoase fiind foarte scazuta. Pentru a fabrica acetilcolina organismu
l are nevoie de colina. Colina se gase?te n cantita?i mari n drojdia de bere ?i ge
rmenii de gru.
- Cu numai c?iva ani n urma, cercetatorii erau convin?i ca celulele nervoase dist
ruse din creierul adul?ilor nu pot cre?te din nou. Ultimele descoperiri dau nsa s
peran?a celor ce sufera de dificulta?i de concentrare ?i pierderi de memorie apa
rent ireparabile. O alimenta?ie cu valoare nutritiva ridicata, bogata n colina ?i
alte substan?e biologic active, poate reface celulele compromise. O veste mbucur
atoare pentru oamenii cu memoria slaba: colina regenereaza celulele cerebrale de
gradate, consolidnd astfel memoria.
- Multe vitamine din complexul B au o importan?a vitala n sus?inerea proceselor
intelectuale ?i a func?iilor nervoase ale creierului. Consuma?i fulgi nutri?iona
li de drojdie, cereale integrale ?i alimente nerafinate care con?in multe din vi
taminele B. Deficitul de vitamine B indus de folosirea pinii albe ?i a produselor
din faina alba, a orezului alb ?i a zaharului afecteaza func?iile cerebrale.
- Exerci?iul fizic intensifica circula?ia sanguina din creier, fiind un factor
care impulsioneaza dezvoltarea dendritelor. S-a demonstrat ca oamenii n vrsta care
fac exerci?iu fizic nregistreaza rezultate mai bune la testele legate de func?ia
cognitiva dect sedentarii. Al?i cercetatori au constatat ca exerci?iul fizic rid
ica nivelul substan?elor ce lupta mpotriva radicalilor liberi, protejnd celulele c
erebrale ?i ca activitatea, de orice fel, mbunata?e?te dispozi?ia. Dr. Arthur Kra
mer crede ca exerci?iile aerobice pompeaza mai mult snge n cortexul frontal care c
ontroleaza func?iile executive ale creierului.

- Numeroase cercetari arata ca gravitatea demen?ei n Alzheimer este invers propo

r?ionala cu numarul de sinapse dintre celulele din scoar?a cerebrala. Folosind c
reierul activ, prin nva?are se pun n ac?iune gene din celulele nervoase care, la rn
dul lor, stimuleaza dezvoltarea dendritelor ?i a sinapselor.
Recomandari de tratament:
- n mod cert, mncnd mai multe fructe ?i legume crude ?i eliminnd produsele animalie
re putem anihila consecin?ele mbatrnirii ?i putem prelungi via?a. Vegetarienii cnta
resc mai pu?in, au colesterolul ?i tensiunea arteriala mai scazuta, prezinta un
risc mai mic de atacuri de cord ?i cancer, au un sistem imunitar mai puternic ?i
traiesc pur ?i simplu mai mult dect cei care se hranesc cu carne. Pierderea memo
riei, dezorientarea ?i confuzia nu sunt lucruri inevitabile care vin o data cu na
intarea n vrsta, ci ele sunt probleme legate de acest factor al stilului de via?a
att de important n toate: alimenta?ia. Nicaieri nu pute?i gasi o injec?ie mai buna
contra mbatrnirii, ca aceea reprezentata de fructe ?i legume. Ele poseda nenumara
?i agen?i, cunoscu?i ?i necunoscu?i care transforma celulele n fortare?e mpotriva
for?elor deteriorate ale radicalilor liberi. Este imposibil ca ?tiin?a sa creeze
o pastila din broccoli care sa ac?ioneze precum alimentul integral. Singura cal
e sigura prin care putem beneficia de ntregul dar oferit de Dumnezeu este de a mnc
a fructele ?i legumele sub forma lor integrala, complexa.
Dieta
n cazul bolii Alzheimer se va face o cura de sucuri ?i crudita?i timp de 3-6 luni
. n cazul n care se dore?te un program doar pentru mbunata?irea memoriei, se adopta
o dieta bogata n fructe, cereale integrale ?i legume, consumate ct mai natural po
sibil. Se instituie un program regulat de doua (este cel mai benefic) sau trei m
ese zi, fara sa se mannce nimic ntre mese. Se va consuma cte un pahar de suc nainte
de fiecare masa, cu 30 de minute. Se recomanda suc de catina, strugure, mere, or
z ?i ovaz verde, grape-fruit sau alte fructe de sezon. Fructele nu se amesteca c
u zarzavaturile la aceea?i masa. Se recomanda sa se consume multe semin?e (in, s
usan, floarea-soarelui, dovleac), fructe oleaginoase (nuci, avocado, ulei de mas
line) ?i germeni de gru.
Alimente bogate n substan?e benefice func?ionarii sistemului nervos:
- Lecitina: nucile, soia, mazarea, lintea, papadia.
- Vitaminele B (special B,, B4, B6, B|2)
Drojdia de bere, embrionii de cereale,
fructele ?i legumele uscate, fructele oleaginoase.
- Vitamina E: avocado, broccoli, germenii cerealelor, uleiurile vegetale neproc
esate ?i nerafmate, fructele oleaginoase (mai ales migdale ?i nuci), laptucile,
spanacul, orezul brun, semin?ele ncol?ite.
- Vitamina C: mace?e, coacaze, patrunjel, kiwi, ardei, broccoli, conopida, port
ocale, lami, varza, spanac, ridichii, ro?ii, etc.
- Fructoza este combustibilul preferat de creier. Consuma?i zilnic multe fructe
nepreparate termic ?i pu?ina miere (se exclude n cazul diabetului).
- Colina Vegetalele cu frunze verzi, drojdia de bere ?i germenii de gru.
- Fosfor Cerealele integrale
- Antioxidan?i
afinele, coacazele, catina, usturoiul, semin?ele de mar, broccol
i, citricele, spanacul, morcovul, semin?ele de in, prunele etc.
- Oamenii de ?tiin?a au demonstrat ca spanacul ?i cap?unile din alimenta?ie au
un impact puternic n combaterea declinului previzibil al func?ionari creierului ?
i memoriei. n urma unui experiment pe cobai batrni cu deficien?e cerebrale legate
de vrsta, coordonare motrica ?i echilibru deficitare, care au fost hrani?i cu ext
rase din coacaze negre (au o putere antioxidanta excelenta) s-a dovedit ca exper
imentasera o ntinerire a creierelor, manifestnd faculta?i mintale mai bune dect la n
ceputul experimentului. O mare parte din integritatea erodata din circuitele cre
ierelor a fost restabilita justificnd mbunata?irea capacita?ilor mintale. Dr. Jame
s A. Joseph, conducatorul unei echipe de cercetatori de la Tufts University din

Boston, spunea despre incredibila descoperire: Nu cunosc un alt agent care ar put
ea inversa compartimentul motor sau defectele cognitive cauzate de mbatrnire.
Coacazele negre sunt singurele pe care le-am gasit capabile de acest lucru
?i ca
ut de 22 de ani. (Jean Carper Cum sa-?i pastrezi sanatatea creierului).
- Proantocianidinele (PAC) sunt substan?e antioxidante preluate din alimenta?ie
care traverseaza bariera sanguino- cerebrala pentru a proteja creierul mpotriva
radicalilor liberi. Cercetatorii considera ca ace?ti antioxidan?i ajuta ?i ia co
nsolidarea capilarelor (vase sanguine de calibru mic), reglnd astfel tensiunea ar
teriala. Cea mai buna sursa de PAC sunt afinele. Apoi, cire?ele ?i vi?inele.
- Procesele de mbatrnire a sistemului nervos sunt ncetinite de aminoacizii, vitami
nele, mineralele ?i enzimele din compozi?ia polenului. Pentru prevenirea Alzheim
erului ?i a altor tulburari neurologice legate de naintarea n vrsta se recomanda ef
ectuarea a 3-4 cure cu polen pe an, de cte o luna fiecare, timp n care se consuma
zilnic cte 3 linguri?e de polen.
- Papadia este o sursa bogata de lecitina ?i con?ine de asemenea ?i colina. Lec
itina mare?te concentra?ia de acetilcolina din creier. Bolnavii de Alzheimer au
adesea deficit de acetilcolina. Se poate prepara o supa pentru creier . Pute?i folo
si ca ingrediente: radacina, flori ?i tulpini de papadie, boabe de fasole ?i lin
te, nuci macinate, urzici, semin?e de in ?i de mac, orz, gru ncol?it. Pute?i asezo
na supa cu roini?a, rozmarin, salvie ?i cimbru. Acestea ajuta creierul sa-?i men
?ina acetilcolina. Nu e necesar sa se foloseasca toate ingredientele. Gasi?i o c
ombina?ie care va place sau adauga?i ct mai mult posibil din aceste ingrediente n
alte supe.
- Cura cu drojdie de bere se pot folosi fulgii nutri?ionali de drojdie de bere,
iar n lipsa acestora, tablete de drojdie care se gasesc n farmacii ?i n magazine c
u produse naturiste. Poate cea mai importanta calitate a acestui supliment nutri
tiv drojdia de bere
este faptul ca acopera caren?ele de vitamine din complexul B
. Aceasta, n condi?iile n care cele noua vitamine din acest complex sunt indispens
abile pentru func?ionarea oricarui organ sau sistem din corp. Vitamina B, este n
ecesara pentru sistemul nervos ?i cardiovascular, fiind folosita contra bolilor
de inima, contra depresiei ?i a asteniei. Vitamina B3 este implicata n procese ce
?in de echilibrarea sistemului nervos, n timp ce vitamina Bs este un stimulent n
atural al glandelor cortico-suprarenale, marind rezisten?a la infec?ii ?i la str
es. Vitamina B12, care ac?ioneaza asupra sistemului nervos, mare?te puterea de c
oncentrare, favorizeaza eliminarea unor simptome specifice stresului psihic. Dro
jdia de bere este foarte bogata n colina
substan?a att de benefica ntaririi memorie
i ?i proceselor intelectuale. Tabletele (comprimatele) se administreaza conform
prospectului, iar rulgii nutri?ionali de drojdie de bere se pot adauga n salatele
de crudita?i. O cura cu drojdie (se consuma 3 linguri pe zi) dureaza 20 de zile
n fiecare luna.
- Cura cu gru ncol?it. Grul ncol?it este foarte bogat n enzime, calciu ?i magneziu ?
i alte substan?e necesare bunei func?iuni cerebrale. Consuma?i 3-4 linguri de gru
ncol?it n cure de 15-20 zile pe luna. Grul germinat l pute?i consuma n salatele de f
ructe ?i legume sau preparat sub forma unui lapte delicios preparat cu ajutorul
mixerului sau blenderului.
- Usturoiul influen?eaza producerea de serotonina o substan?a chimica cerebrala
omniprezenta, implicata n reglarea unui spectru larg de stari ?i comportamente,
printre care anxietatea, depresia, durerea, agresivitatea, stresul, somnul ?i me
moria. Nivelurile ridicate de serotonina ?i activitatea ei de la nivelul creieru
lui tind sa se comporte ca un tranchilizant care calmeaza, induce somnul ?i amel
ioreaza depresia. Capacitatea usturoiului de a mpiedica degenerarea creierului ?i
a sistemului imunitar n cazul animalelor batrne este remarcabila ?i impresionanta
. Studii facute de catre medicii americani, n statul Hawai, la popula?ia ba?tina?
a, mare consumatoare de soia, au aratat ca acest aliment protejeaza celulele ner
voase de degradare, ajuta la men?inerea pna la vrste naintate a memoriei ?i a altor
func?ii mentale. Consuma?i lapte de soia, pe care vi-l pute?i prepara n casa. Un
a dintre cele mai promi?atoare substan?e (este o substan?a nutritiva grasa preze
nta n toate membranele celulelor, mai ales n cele cerebrale) ce au un rol n consoli
darea memoriei se nume?te fosfatidilserina. Aceasta substan?a poate ncetini, opri

sau restaura pierderile de memorie. Fosfatidilserina poate fi extrasa din soia.

- Apa de tr?e (utila pentru anemii ?i boli nervoase). Se pun 4 linguri de tar?e ?i
2 linguri Obligeana (rizom) ntr- un litru de apa ?i se lasa de seara pna diminea?
a, apoi se strecoara. Se consuma la discre?ie, n locul apei, fiind mult mboga?ita
cu vitaminele din complexul B. Este recomandata ?i celor care doresc sa-?i mbunat
a?easca memoria. Persoanele vrstnice care au avut sau au suferin?e cronice prelun
gite pot sa foloseasca permanent aceasta apa. Pentru a fi mai gustoasa ?i mai bo
gata n vitamine, n apa se poate adauga suc de lamie ?i miere, n cazul n care nu ave?i
diabet sau fluctua?ii de glicemie. Obligeana este un tonic al sistemului nervos
central, mbunata?ind memoria ?i avnd efecte sedative n tratamentul isteriei, demen
?ei, epilepsiei.
- Folosi?i n alimenta?ie ulei de in (sau semin?e) care este bogat n acizi gra?i o
mega-3, favorabili creierului. Semin?ele de struguri con?in o foarte puternica s
ubstan?a antioxidanta, un bioflavonoid mai puternic de 50 de ori dect vitamina E
?i de 20 de ori mai concentrat dect vitamina C. Aceasta substan?a este un adevara
t maturator al radicalilor liberi
substan?e implicate n mbatrnirea ?i moartea celular
a ?i in foarte multe boli degenerative, inclusiv cancerul. n comer? se gase?te su
b numele de Adoxync. AND ?i Pycnogenol. Datorita boga?iei de antioxidan?i, este
indicat ca n alimenta?ie sa fie folosit uleiul ob?inut dm smburi de strugure.
- Este recomandat sa se prepare pinea n casa
pini micu?e, pentru i n bine coapte,
preparate din faina integrala. Faina alba este jefuita de pre?ioasele vitamine B
?i alte substan?e minerale.
- Ginkgo biloba. Pentru a stimula func?iile mintale (mai ales memoria) ?i circu
la?ia cerebrala.
Fitoterapie:
Be?i zilnic doua cani de ceai preparat din aceasta planta sau ?i mai bine, folos
i?i pulberea ob?inuta prin r?ni?a de cafea, 1 linguri?a, de 4 ori pe zi (se pastr
eaza sub limba 10 minute, apoi se nghite cu pu?ina apa), cura timp de 3 luni. pau
za o luna, apoi se poate continua. Extractele din frunzele arborelui Ginkgo bilo
ba au fost folosite cu rezultate bune, fiind un inhibitor de mbatrnire, dilatnd vas
ele de snge care duc spre creier, inima ?i extremita?i, diminund vscozitatea sngelui
?i avnd rol protectiv mpotriva radicalilor liberi, care pot provoca degradari la
nivelul ?esuturilor. Ginkgo poate reduce gravitatea pagubelor produse de un atac
cerebral, grabind astfel ndepartarea acidului arahidonic (care este toxic ?i pro
duce inflama?ii), blocnd moartea celulelor din hipotalamus. Are efecte pozitive n
tratarea bolilor legate de pierderea memoriei ?i deteriorare mintala. Extractul
de Ginkgo biloba mare?te oxigenarea ?esuturilor cerebrale ?i modifica frecven?el
e undelor cerebrale. Astfel, n urma unor studii s-a aratat ca extractul a condus
la unde alfa mai intense (unde ale creierului asociate cu o minte relaxata, dar
alerta ?i clar focalizata).
- Tinctura de Roini?a ?i Salvie. Roini?a este un excelent remediu pe termen lun
g contra Alzheimeru-lui (reduce starea de agita?ie ?i mbunata?e?te memoria), cont
ra tulburarilor de memorie post-traumatice, precum ?i contra tulburarilor de mem
orie produse de problemele vasculare cerebrale. Salvia inhiba formarea unor enzi
me care blocheaza procese extrem de importante la nivelul creierului, cum ar fi:
memorarea, asocierea, sinteza. Mai mult, salvia stimuleaza capacitatea de memor
are, favorizeaza activitatea intelectuala ?i mbunata?e?te performan?ele intelectu
ale, att la cei n vrsta, ct ?i la tineri. Combina?i n propor?ii egale tinctura de Roi
ni?a ?i tinctura de Salvie. Se administreaza cte o linguri?a de tinctura combinat
a de 4 ori pe zi, n cure de cteva luni.
- Uleiul esen?ial de Rozmarin stimuleaza memoria. Se folosesc 3-4 picaturi de 3
ori pe zi, luate pe o buca?ica de pine uscata.
Alte indica?ii:
- Exerci?iul fizic n aer liber ajuta la o buna oxigenare a creierului, la o irig
are corespunzatoare cu snge a creierului, la combaterea stresului ?i mbunata?irea

performan?elor intelectuale. Adopta?i un program zilnic de exerci?ii fizice.

- Respira?ia superficiala, rapida (care nso?e?te anxietatea ?i stresul) reduce c
antitatea de oxigen din creier, iar daca fenomenul se prelunge?te, memoria poate
fi afectata. De mare folos pentru ntregul organism va fi nva?area respira?iei abd
ominale. De asemenea, este recomandat sa se faca zilnic exerci?ii de respira?ie
profunda. Pute?i folosi urmatoarele instruc?iuni: Numara?i n timp ce respira?i:
- Inspira?i aer pe nas, n timp ce numara?i pna la 4.
- Dupa o pauza de o secunda, expira?i ncet att ct numara?i pna la 12.
- Prelungi?i timpul de inspira?ie ct numara?i pna la 5 ?i de expira?ie pna la 15.
- Mari?i treptat timpul de expira?ie pna ajunge?i sa expira?i att ct numa?i pna la 3
0 sau mai mult.
- Practica?i respira?ia profunda (10 respira?ii profunde) de 2-3 ori pe zi, n spe
cial daca sunte?i bolnav, obosit, nervos, stresat sau daca va doare capul.

Telina pastreaza creierul tanar

Acceptam, de voie, de nevoie, ca odata cu inaintarea in varsta memoria are de su
ferit. Exista insa stimulenti, care o ajuta sa ramana mai multa vreme in forma.
Printre acestia, luteolina, un flavonoid despre care un nou studiu a aratat ca a
re aceasta capacitate.
Luteolina, similara quercitinei, lupta cu inevitabilul proces al imbatranirii ce
lulelor, fiind asociata si cu un risc mai mic de cancer si boli de inima. In cre
ier, aceasta protejeaza neuronii reducand inflamatiile, conform Huffington Post.
Aceasta substanta se gaseste in cele mai multe frunze, ceea ce inseamna ca este
din abundenta in plante precum patrunjelul, telina, musetelul, rozmarinul, orega
no, dar si morcovi ori menta. Poate fi gasita chiar si in uleiul de masline. Par
tea buna este ca luteolina este continuta atat de plantele abia culese, cat si i
n cele uscate.
Desi studiul a fost efectuat pe cobai, cu siguranta efectul se patreaza si in ca
zul oamenilor. Asa ca, daca vrei sa-ti pastrezi creierul in forma, garniseste ca
t mai multe feluri de mancare cu patrunjel, bea zilnic o ceasca de ceai de muset
el si foloseste din plin condimentele.
Luteolina nu numai ca iti va proteja neuronii de inflamatii si de oxidare, dar t
e va ajuta sa retii mai usor informatiile si-ti va fi de ajutor in toate procese
le in care este implicat hipocampusul. Un consum reglat va impiedica si instalar
ea bolilor neurodegenerative, cum ar fi dementa. mai

10 alimente pentru creier, nervi si vase de snge

April 4th, 2012 Paul Serban
Anumite alimente sunt bune pentru creier, nervi si vasele de snge deteriorate de m
batrnire.
Dezlegarea de cuvinte ncrucisate nu va va salva creierul si nu l va proteja de mbat

rnire, cu toate ca este de folos. Unele alimente sunt foarte bune pentru protecti
a celulelor nervoase ale creierului si vaselor de snge, ferindu-le de efectele mba
trnirii. Multe dintre ele distrug radicalii liberi. Multe dintre alimentele care
sunt bune pentru creier, sunt bune si pentru inima, pentru ca ambele se bazeaza
pe o constanta alimentare cu oxigen. Riscurile pentru bolile cardiovasculare sun
t corelate cu declinul cognitiv.
Afine
Afinele salbatice dulci sunt pline de antioxidanti, care distrug radicalii liber
i. Studiie facute pe soareci au aratat ca o dieta bogata n afine mbunatateste memo
ria si abilitatile motoare, reduce declinul datorat mbatrnirii privind echilibrul
si coordonarea. Chimicalele prezente n afine afecteaza contractiile arterelor si,
prin urmare, au un efect benefic asupra tensiunii arteriale. Presiunea arterial
a ridicata poate deteriora vasele de snge din creier si poate duce la congestie c
erebrala.
Plante cu frunzi verzi
Substantele chimice numite homocisteine sunt o parte normala a metabolismului pr
oteic, dar niveluri ridicate duc la declin cognitiv si boala Alzheimer, (ca si l
a boli de inima), care reprezinta majoritatea cazurilor de dementa. Conform Kete
rinei Tucker, director al programelor de cercetare a evaluarii dietelor de la Hu
man Nutrition Research Center of Aging, homocisteina are un efect toxic asupra pe
retilor arteriali, oxidarea corodeaza de asemenea peretii arteriali, iar mpreuna
formeaza o combinatie distrugatoare. Pentru a reduce nivelul de homocisteina est
e necesar folat si vitamina B12, vitamine gasite n vegetale ca varza verde si sfe
cla mangold.
Somon, sardine si hering
Pestii grasi sunt plini de acizi grasi neuroprotectivi omega-3. Niveluri mai mar
i de omega-3 n snge merg foarte bine cu niveluri mai mari de serotonina, o substan
ta chimica ce mbunatateste starea de bine a creierului. Un studiu facut de Rush I
nstitute For Healthy Aging din Chicago, a gasit ca persoanele care mannca cel put
in o masa de peste pe saptamna au foarte putine sanse de a sfrsi cu boala Alzheime
r, dect cei care nu mannca peste n mod regulat. Deoarece o dieta bazata pe peste aj
uta la comunicarea ntre celule nervoase, studiul a aratat un efect pozitiv n acumu
larea de cunostinte si n performantele creierului.
Spanac
Cercetarea a dovedit ceea ce mamele noastre ne sfatuiau: spanacul se dovedeste p
lin de antioxidanti puternici. James Joseph, sef de laborator de stiinte neurolo
gice la Nutrition Research Center on Aging, a gasit ca spanacul are un rol benef
ic n ncetinirea problemelor legate de vrsta, sistemul nervos central si deficitul c
ognitiv. O salata cu spanac are de trei ori mai mult acid folic dect una facuta d
in salata verde.
Vin rosu, sau mai bine, suc de struguri
Vinul rosu baut cu moderatie creste longevitatea. Dar, deoarece alcoolul scade a
bilitatea creierului de a functiona normal, sucul de struguri se prezinta ca o a
lternativa mai buna. Cercetarile facute de James Joseph au aratat ca sucul de st
ruguri creste memoria pe termen scurt si abilitatile de miscare. Nu este doar o
doza mare de antioxidanti. Joseph a aratat ca sucul de struguri creste productia
de dopamina, un neurotransmitator. Sucul de struguri are cel mai mare nivel de
antioxidanti, fata de orice fruct, leguma sau alte sucuri.

Cereale integrale si Orez brun

Unul din cele mai bune lucruri pe le care puteti face pentru a mbunatati ratia de
nutrienti, este de a alege orezul brun. Este plin de vitamine si magneziu, care
se dovedesc foarte bune pentru sanatatea cognitiva. Cerealele integrale contin
vitamina B6, care este buna pentru a reduce nivelul de homecisteina. Multa lume
nu beneficiaza de suficienta vitamina B6, deoarece consuma multa mncare procesata
.
Cacao fierbinte
Va puteti ncalzi cu o cacao fierbinte, ajutnd att creierul, ct si degetele nghetate.
Chang Young Lee, profesor de chimie alimentara la Cornell University, a gasit ca
antioxidantii continuti n doua linguri de cacao pura, sunt aproape de doua ori ma
i puternici dect vinul rosu, de 2-3 ori mai puternici dect ceaiul verde si de 4-5
ori mai puternici dect cei din ceaiul negru . Antioxidantii din cacao protejeaza ce
lulele creierului de procesele oxidative ce pot duce la Alzheimer si alte afecti
uni.
Nuci, n special migdale si alune
Adaugate n meniu, nucile se dovedesc a fi bogate n antioxidanti si scad nivelul de
colesterol din snge. Un studiu sustinut la Harvard a aratat ca femeile care mann
ca peste 700 de grame de nuci pe saptamna au un risc mai scazut de suferi de boli
coronariene, dect cele care mannca 150 grame sau mai putin. Si, pe de alta parte,
nucile nu contribuie la cresterea n greutate, ca alte alimente grase. Alunele su
nt bogate n acid gras omega-3.
Ulei de masline
Facnd parte din dieta n stil mediteranean, uleiul de masline contine antioxidanti
puternici, numiti polifenoli. Uleiul de masline reduce tensiunea arteriala si ni
velul de colesterol. Cea mai buna varietate este uleiul extra virgin, presat la
rece.

Usturoi
Aceasta planta legumicola, cu gust si miros ntepator, lupta cu succes mpotriva mbat
rnirii, prin proprietatile sale antioxidante. Contine de asemenea compusi antibac
teriali si antivirali, ce ajuta cu succes depasirea stresului indus de raceli si
infectii. Crud, usturoiul zdrobit este cel mai bun. Cel gatit este mai putin ef
icient, dar ajuta totusi sistemul cardiovascular.

Vitamina B12 previne imbatranirea creierului

Voteaza acest articol
Print Trimite unui prieten Comenteaza
Vitamina B12 poate proteja impotriva pierderii memoriei la oamenii in varsta, co
nform unui studiu publicat pe 9 septembrie 2008 in ziarul medical al Academiei A
mericane de Neurologie.
Pentru studiu, 107 persoane cu varste cuprinse intre 61 si 87 de ani au fost sup
use unor teste de memorie si de scanare a creierului. Cercetatorii au colectat,

de asemenea, probe de sange pentru a verifica nivelul vitaminei B12. Testele de

scanare a creierului si cele de memorie au fost repetate dupa cinci ani.
Studiul a demonstrat ca persoanele care au avut nivel mai ridicat de vitamina B1
2 au fost de sase ori mai putin expusi la atrofierea creierului comparativ cu ce
i care au avut un nivel scazut de vitamina in sange.
Ce e interesant la acest studiu e ca niciuna din persoanele implicate in studiu
nu a avut deficienta de vitamina B12. ( Descoperirile acestei paralele arata toa
te problemele asociate cu nivelul mai mic decat cel optim de vitamina D, chiar s
i atunci cand persoanele nu sunt clasificate din punct de vedere tehnic "deficie
nt".)
"Noi nu putem controla multi din factorii care afecteaza sanatatea creierului, d
ar acest studiu sugereaza sa adaugam in dieta noastra mai multe produse bogate i
n vitamina B12 cum ar fi carnea, pestele, cerealele sau laptele.
Asa putem preveni atrofierea creierului si ne putem salva memoria." a spus autoa
rea studiului Anna Vogiatzoglou, de la Universitatea Oxford din Marea Britanie.
"Cercetarea demonstreaza ca lipsa vitaminei B12 este o problema publica de sanat
ate, in special printre varstnici, deci administrarea unei doze mai mari de vita
mina B12 ar rezolva problema." a adaugat ea. Acest studiu nu a analizat daca adm
inistrarea vitaminei B12 ca supliment ar putea sa rezolve problema, dar cu sigur
anta are sens.
Am scris si eu despre legatura dintre vitamina B12 si functiile creierului in "C
ele mai eficace cure naturale de pe Pamant" ( "The Most Effective Natural Cures
on Earth" ). O idee din aceasta carte ar fi ca nu doar varstinicii sunt expusi u
nor mari riscuri daca nu iau vitamina B12. In ciuda argumentelor impotriva, la f
el sunt si vegetarienii.
B12 este esentiala pentru buna functionare a creierului. Este necesara pentru bu
na conducere a nervilor - cand ai putina vitamina B12 in corp, impulsurile nervo
ase sau "mesajele" sunt mai putin eficace in a ajunge la destinatie.
B12, de asemenea, impreuna cu acidul folic si vitamina B6, scade nivelul unui co
mpus toxic din sange numit homocistina, care, in cantitati mari, creste riscul a
tacurilor de cord, a bolilor de inima si Alzheimer.
Am vazut mai multe persoane ale caror dispozitie si energie au fost vizibil imbu
natatite o data ce au introdus o doza mai mare de B12 in regimul alimentar.

#Memorie brici cu ajutorul produselor naturale

Buna ziua, va rog sa ma sfatuiti cum sa depasesc o perioada cu probleme de memor
ie. In ultima vreme am multe lapsusuri si mi-e frica sa nu o tin tot asa. Am 40
de ani si anul acesta am trecut printr-o perioada mai grea la serviciu, nu stiu
daca aceasta poate fi cauza. Vreau sa incerc tratamente pe baza de plante, va ro
g sa-mi spuneti care sunt si cum pot sa imi imbunatatesc memoria cu ajutorul lor
. Va multumesc! (MARIA MITU, E-MAIL)
Memoria, impreuna cu capacitatea de concentrare si de atentie, face parte din as
a-zisele functii corticale superioare ale creierului. O diminuare a memoriei rep
rezinta un proces natural al imbatranirii fiintei umane. Totusi, exista situatii
in care o efectiva scadere a acestei functii nu este justificata nici de imbatr
anire si nici de boli organice bine definite. Este vorba de situatii de stres fo
arte mare, stari de anxietate de lunga durata, de o supermunca cerebrala, stari
emotionale exagerate, examene, ingrijorari excesive etc. Toate acestea pot duce
la o scadere a memoriei pe termen scurt. Inainte de toate, este util un sfat de

tip psihologic, adica este necesara identificarea si abordarea motivului care st

a la baza acestor solicitari.
GINKO BILOBA este planta cea mai indicata pentru intarirea memoriei. Are proprie
tati antioxidante (anti- imbatranire), favorizeaza circulatia microcerebrala, es
te vasodilatator si antiinflamator, protejeaza venele si arterele etc. Extractul
de Ginkgo Biloba poate fi folosit in tratamentul impotriva pierderilor de memor
ie pe termen scurt si a senilitatii, in tratamentul maladiei Alzheimer. Doza zil
nica este de 40-80 mg de extract, de trei ori pe zi. Nu se recomanda administrar
ea extractului de Ginko Biloba pacientilor care iau medicamente anticoagulante.
In primele zile de tratament poate da usoare dureri de cap, dar aceasta inseamna
ca planta incepe sa aiba efect.
ROZMARINUL: Infuzie pentru potentarea memoriei. Utilizat inca din Antichitate, c
ontribuie la imbunatatirea irigarii cu sange a creierului. Se lasa in infuzie ti
mp de 10 minute si se bea inainte sau dupa mese.
CEAIUL VERDE: este bautura cea mai indragita de chinezi, cunoscuta datorita prop
rietatilor sale benefice asupra intregului organism. Este un antioxidant, antiba
cteric, protector impotriva cancerului, diabetului, arterosclerozei, ajuta la im
bunatatirea memoriei. Capacitatile noastre cognitive (de cunoastere), daca nu su
nt mentinute in exercitiu, cu varsta decad si se atrofiaza, asemenea unui muschi
care trebuie sa fie stimulat incontinuu pentru a se mentine tonic. La nivel pre
ventiv, trebuie sa gasim timp pentru o activitate care sa ne stimuleze mintea si
memoria pentru ne bucura de o sanatate mintala de durata cat mai indelungata. O
alimentatie echilibrata, bogata in vitamina B12, o hidratare corespunzatoare (m
inim doi litri de lichide pe zi), dar si exercitiile fi zice regulate stimuleaza
cresterea celulelor nervoase
3 CESTI DE CAFEA PE ZI REDUC RISCUL DE A SUFERI DE TULBURARI DE MEMORIE ODATA CU
INAINTAREA IN VARSTA, CONFORM UNUI STUDIU FRANCEZ

Zece plante contra imbatranirii

Afinele
un puternic antioxidant
Afinele fac parte din categoria plante contra imbatranirii deoarece con?in antioxi
dan?i puternici care ajuta la prevenirea multor boli legate de vrsta. Aceasta pla
nta este foarte buna pentru pastrarea vederii ?i prevenirea bolilor degenerative
ale ochilor, cum ar fi degenerescenta maculara si cataracta.
Semin?ele de ?elina
varianta naturista a medicamentului Celebrex
Semin?ele de ?elina contribuie la men?inerea sub control a gutei ?i ajuta la ame
liorarea durerilor ?i inflama?iiei artritei. ?elina con?ine mai mult de o duzina
de antiinflamatori, inclusiv un compus inhibitor COX 2 care func?ioneaza printr
-un mecanism similar medicamentului Celebrex.
Echinacea una dintre cele mai bune plante protectoare ale sistemului imunitar
Echinacea ajuta la ntarirea sistemului imunitar ?i reduce severitatea ?i durata s
imptomelor de raceala ?i gripa. Plantata n gradina ?i folosita sub forma de infuz
ie aceasta este cea mai buna metoda de a ne ?ine ct mai departe de racelile crunt
e care ne pndesc la fiecare schimbare de anotimp.
Usturoiul
tratamentul tuturor bolilor
n cazul n care a? ramne naufragiata pe o insula pustie, alaturi de o planta, a? ale
ge ca aceasta sa fie usturoiul. Folosirea regulata a usturoiului poate ajuta la
prevenirea bolilor de inima prin scaderea tensiunii arteriale ?i a colesterolulu
i, cre?terea colesterolului bun , inhibarea formarii de cheaguri de snge care dec
lan?eaza atac de cord. Este, de asemenea, un foarte bun antimicrobian , ceea ce n
seamna ca ajuta organismul sa lupte mpotriva viru?ilor, bacteriilor ?i ciupercilo
r.
Ginkgo biloba
o fntna a tinere?ii
Beneficiile copacului ginkgo biloba sunt destul de multe ?i se pare ca provin di
n capacitatea sa de a mbunata?i fluxul sanguin, n special n creier ?i extremita?i.

Cercetarile au aratat ca ncetine?te boala Alzheimer atunci cnd este consumat n etap
ele timpurii a boli. Ginkgo biloba de asemenea poate ajuta la prevenirea ataculu
i de cord, a degenerescen?ei maculare, a tinitusului, precum ?i a anumitor tipur
i de impoten?a.
Paducelul
cel mai bun tonic cardiac
Paducelul are o lunga istorie ca tonic cu ac?iune lenta, dar eficienta, care poa
te ntari inima ?i stimuleaza sanatatea sistemului circulator. O serie de studii c
linice au dovedit eficien?a n normalizarea func?iei cardiace n insuficien?a cardia
ca congestiva. Compu?ii activi se gasesc n principal n florile ?i fructele de padu
cel.
Anghinarea pentru cei ce vor sa traiasca mult cu un ficat sanatos
Anghinarea este o vedeta printre plantele din ntreaga lume, fiind att de populara
pentru utilizarea sa ca protector hepatic. Anghinarea poate proteja mpotriva ciro
zei hepatice ?i a hepatitei. Cercetari recente sugereaza ca planta poate ajuta l
a prevenirea cancerului, a diabetului de tip 2 ?i a sindromului X. Deasemenea, e
ste planta cu cel mai bun rol de detoxifiere n cazul consumului de alcool, poluar
e ?i medicamente.
Sunatoarea planta folosita n caz de depresie
Men?inerea starii de spirit ct mai sus este una dintre cheile longevita?ii, iar s
unatoarea este una dintre plantele ce contribuie la men?inerea ei. Depresia cron
ica poate suprima sistemul imunitar, sporind aparitia unor afec?iuni cronice. Su
natoarea a fost folosita pentru a ridica starea de spirit de secole, iar ?tiin?a
moderna a demonstrat ca aceasta planta este o alternativa naturala eficienta pe
ntru depresia u?oara ?i moderata. Depresia severa trebuie tratata probabil medic
al, cu ajutorul speciali?tilor din domeniu.
Saw Palmetto sau palmierul pitic
trateaza problemele prostatei
Una dintre cele mai studiate plante, Saw Palmetto, s-a dovedit a fi foarte efici
enta ca medicament pe baza de prescrip?ie medicala n cazul adenomului de prostata
benigna. n Europa, acest tratament se folose?te de ani de zile. Oricum , este im
portant sa-?i vezi medicul pentru un diagnostic nainte de a lua Saw Palmetto.
Turmeric Un remarcabil antiinflamator
Un sprijin n medicina ayurvedica, turmericul a fost mult timp folosit pentru a u?
ura condi?iile inflamatorii
artrita, tendinita, bursita, etc. Studiile clinice a
u confirmat faptul ca este mai eficient ?i mai sigur dect tratamentele medicament
oase, mai mult, reduce nivelul de colesterol, protejeaza ficatul ?i confera bene
ficii anticanceroase. Turmericul poate fi folosit ca aroma pentru carnea de pui
?i legume, pentru a face curry, nsa poate fi gasit ?i sub forma de suplimente.
Toate aceste plante contra imbatranirii te ajuta sa ai o viata mai linistita, si
totusi mai energica, un stil de viata sanatos care iti va permite sa te bucuri
de fiecare clipa. Cum cel mai important lucru pentru fiecare este sanatatea, cu
cat ne-o mentinem la un nivel mai optim, cu atat suntem fericiti si cu atat ne
putem trai batranetile mai linistiti.

5 plante care iti stimuleaza memoria

13 Feb 2010 Comenteaza pe Forum

Probleme de memorie?
Cu ajutorul extractelor din plante, putem elimina factorii vinovati de pierderil
e de memorie, cum sunt stresul, deprimarea si odihna insuficienta, si ne imbunat
atim puterea de concentrare, in egala masura.
1 Salvia, eficienta in conditii de stres
Cele mai importante principii terapeutice ale salviei sunt legate de cresterea c
apacitatii de a memora informatii noi. Cercetarile moderne au scos in evidenta f

aptul ca salvia are efecte benefice asupra creierului, nervilor si sistemului en

docrin, ameliorand puterea de concentrare in cazul persoanelor surmenate. Planta
este bogata in principii active care ajuta la relaxarea organismului dupa perio
ade prelungite de stres. Terapeutii recomanda o cura cu infuzie de salvie, timp
de doua luni.
2 Ginsengul combate oboseala intelectuala
Ginsengul are o actiune benefica asupra memoriei, combatand epuizarea fizica si
intelectuala. Aceasta planta trateaza anemia, insomniile, tulburarile de circula
tie sanguina si incetineste procesul de imbatranire. Cura cu ginseng protejeaza
organismul de efectele stresului, creste rezistenta la efort prelungit si spores
te puterea de concentrare. Cura dureaza o luna si in acest interval se iau cate
10 picaturi de tinctura, de trei ori pe zi (concentratie hidroal-coolica de 25%)
sau cate sase capsule de 50 mg pe zi, timp de 30 de zile.
3 Brebenelul combate imbatranirea cerebrala
Frunzele brebenelului sunt singurele elemente ale plantei care au efecte terapeu
tice. Tratamentul cu infuzie imbunatateste puterea de memorare. In plus, un alca
loid prezent in compozitia acestei plante creste fluxul sanguin la nivelul vasel
or cerebrale si stimuleaza oxigenarea tesuturilor, ceea ce impiedica deteriorare
a prematura a zonelor creierului, responsabile cu memoria. Infuzia se prepara di
n 5 g de frunze uscate lasate, timp de 10 minute, in 500 ml de apa. Se consuma c
ate doua-trei cesti pe zi.
4 Pelinul, un tonic cerebral
Pelinul este o planta care stimuleaza sistemul nervos central si care in acelasi
timp, este eficienta in congestia cerebrala. De aceea, pelinul este recunoscut
ca un tonic cerebral foarte puternic. Mai mult, specialistii au descoperit si al
te beneficii ale plantei: combate tulburarile de somn, permitand creierului sa s
tocheze informatiile in timpul noptii. Pelinul se utilizeaza sub forma de infuzi
e, care se prepara dintr-o lingurita rasa de frunze la o cana cu 500 ml de apa c
locotita.
5 Rozmarinul te reechilibreaza nervos
Rozmarinul este recunoscut ca unul dintre cele mai eficiente remedii impotriva o
boselii mentale si a uitarii. Planta se numara printre putinele remedii cu efect
psiho-stabilizant, avand rolul de a ne reechilibra nervos. Se prepara dintr-o l
ingurita de planta uscata la o cana cu 250 ml de apa clocotita.
Prudenta
Infuzia de pelin nu este recomandata gravidelor si persoanelor cu afectiuni nerv
oase.
Ceaiul de menta combate oboseala cronica produsa de suprasolicitarea intelectual
a si creste capacitatea de memorare.
Dr. Ruxandra Constantina, medic de familie competenta in api
Specialistul nostru
fitoterapie
Rozmarinul este apreciat pentru proprietatile sale stimulative, ajuta la imbunat
atirea considerabila a circulatiei sanguine, a memoriei si vederii. De asemenea,
inlatura oboseala psihica.Salvia invioreaza simturile si ascute mintea, deci es
te utila in caz de surmenaj intelectual.
Se face cura de una-doua luni, timp in care se bea zilnic, dupa fiecare masa, ca
te o cana cu infuzie de salvie (doua lingurite de frunze uscate la 200 ml apa cl
ocotita). Este utila mai ales celor care au de invatat in timp scurt si se afla
sub presiunea stresului.
Lecitina din soia intareste memoria si combate stresul.Gingko biloba este un rem
ediu util mai ales pentru persoanele in varsta, cu tulburari de memorie si de co
ncentrare. Esenta de vanilie este un veritabil ajutor pentru memorie, avand capa
citatea de a stimula functiile scoartei cerebrale.
Creste tonusul cerebral, inlatura eficient oboseala, binedispune, creste capacit
atea de atentie si de memorare, reface tonusul digestiv, respirator si cardiac.
Folosita in timpul invatarii, ajuta la obtinerea unor rezultate excelente.

Remedii pentru un creier activ

Creierul functioneaza optim doar atunci cand cele doua emisfere conlucreaza perf
ect.
Stresul de orice fel, conflictele emotionale, zgomotul, alimentatia gresita sau
somnul insuficient deregleaza intregul sistem, blocand mobilitatea noastra intel
ectuala. Urmarea: oboseala si lipsa de concentrare. Primul impuls este sa apelam
la medicamente, in speranta ca vom iesi mai repede din impas. Calmantele ori st
imulentele intarzie, insa, sa-si arate efectul, lovind alaturi de tinta. Mult ma
i indicate sunt cateva practici ale medicinei alternative, experimentate cu mult
succes in clinicile occidentale. Este vorba despre un program de gimnastica ful
ger, un fel de "gimnastica de invatare" provenind din kinesiologie. Efectuati ex
ercitiile de mai jos, in ordinea in care sunt prezentate. Dureaza circa 7 minute
. Daca pe parcurs simtiti cea mai mica jena, opriti-va. Unele blocaje sunt asa d
e profunde, incat este nevoie de ajutorul unui specialist. Dar acum, relaxati-va
. Acesta este primul pas spre o concentrare mai buna.
Masaj subclavicular
Asezati-va comod pe un scaun si atingeti cu una din palme zona ombilicala. Apoi
fixati degetul mare si aratatorul celeilalte maini la 2-3 cm in stanga si in dre
apta sternului, sub clavicula. Masati usor, intre 30-60 de secunde, in timp ce p
rivirea "se muta" de la stanga la dreapta si invers. Schimbati mainile. Exerciti
ul acesta echilibreaza cele doua jumatati ale corpului, produce relaxarea cefei
si a spatelui si are un efect optim in cazul stresului vizual. Deci, ideal pentr
u cei ce lucreaza pe computer.
Respirati energie
Stand pe scaun, puneti ambele palme pe abdomen, sub ombilic. Expirati cu socuri
intrerupte, ca si cand ati vrea sa faceti sa pluteasca in aer o scama sau un ful
g. Apoi inspirati adanc si incet. Repetati exercitiul de trei ori. Organismul si
mai ales creierul dvs. sunt alimentate cu oxigen si energie, iar sistemul nervo
s central se destinde.
Pastrati-va calmul
Conflicte in familie, necazuri la serviciu, griji legate de copii - pentru ca st
area emotionala nervoasa excesiva sa nu va copleseasca, efectuati exercitiul urm
ator, destinat sa diminueze hipersensibilitatea: asezati-va pe un scaun si incru
cisati glezna dreapta peste stanga si incheietura mainii drepte peste cea a main
ii stangi. Inchideti ochii si respirati adanc, vreme de un minut. Cand inspirati
, lipiti limba de cerul gurii, iar cand expirati, lasati-o in pozitie normala, d
estinsa.
Desenati un "opt"
Asezati pe scaun, intindeti mana dreapta in fata, cu degetul mare ridicat (la in
altimea nasului). "Desenati" acum in aer, cu bratul intins, un "opt" culcat ince
pand din stanga sus. Capul ramane nemiscat, doar ochii urmaresc miscarea degetul
ui. Efectuati exercitiul de trei ori, cu fiecare brat, si pe urma de trei ori, c
u ambele maini impreunate, intinse in fata.
Presiune pe frunte
Apasati usor, cu degetele ambelor maini, pe protuberantele osului frontal. Acest
ea se afla pe frunte, deasupra mijlocului ochilor, intre sprancene si radacina p

arului. Inchideti ochii si respirati linistit de 10 ori. In felul acesta, stresu

l emotional care blocheaza capacitatea de concentrare dispare. Semnalul: o pulsa
tie concomitenta, in cele doua puncte. In acest moment, creierul mare este in pl
ina activitate, gata sa gandeasca clar si rational.
Miscari incrucisate
Stati in pozitie de drepti. Atingeti pe rand cu fiecare mana genunchiul opus, ri
dicand picioarele ca la mersul pe loc. Repetati miscarile circa un minut, vreme
in care respirati linistit, de 8 ori. Acest exercitiu activeaza ambele emisfere
cerebrale, stimuleaza capacitatea de perceptie si pune creierul in miscare. Il p
uteti efectua si sezand la masa de lucru. Dar atentie: miscarile incrucisate pot
fi suprasolicitante pentru unele persoane. Efectuati-le doar daca va simtiti in
stare.
Apa rece
Apa rece cu lamaie creste randamentul psihic
Beti un pahar cu apa rece de la frigider. Sorbiti-o inghititura de inghititura.
Apa este implicata in toate procesele din organismul nostru, inclusiv in randame
ntul psihic. Paharul cu apa rece este un antidot excelent si in durerea de cap s
i tulburarile de ritm cardiac.
Hrana pentru creier
Fireste, putem ingurgita orice, si parjoale, si limonada, si cafea, si biscuiti
cu ciocolata. Pentru multi dintre noi, asta este hrana noastra cea de toate zile
le. Dar nu si pentru creierul nostru. Iar cei ce nu-si alimenteaza ca lumea celu
lele cenusii intr-o buna zi capoteaza. Lipsa de concentrare, nervozitatea si obo
seala pot fi urmarea directa a carentei substantelor nutritive, la care creierul
nostru reactioneaza foarte sensibil.
Cocktail energizant
Creierul este extrem de lacom si "mancacios".
greutatea noastra corporala, el revendica 20%
ales hidrati de carbon si albumine. Si pentru
facuta, ideale sunt un cocktail din substante
cu hidrati de carbon. Deviza: calitate in loc
mai mare de mese usoare.

Desi nu reprezinta decat 2-3% din

din necesarul total de hrana. Mai
ca pofta de mancare sa-i fie satis
nutritive variate si o energizare
de cantitate si, zilnic, un numar

Hidrati de carbon complecsi

Consumati, de preferinta, hidrati de carbon "complecsi", adica pe cei prezenti i
n cerealele integrale, in fructe si legume. Acestia sunt rezerva ideala de energ
ie. Si pentru ca organismul ii consuma incet-incet, aveti grija ca glicemia dvs.
sa ramana constant la acelasi nivel. In felul acesta, creierul, care consuma zi
lnic 180-200 g de glucoza (ca energie propulsoare), va fi si el satisfacut. Lucr
u imposibil de realizat, practic, cu hidratii de carbon "simpli", adica cei din
faina alba si zahar. Dupa ce sunt consumati, glicemia creste, ce-i drept, imedia
t, dar scade la fel de repede, si odata cu ea si puterea de concentrare. Deci: l
a micul dejun, in loc de paine cu dulceata, mancati fulgi de ovaz cu iaurt si fr
ucte proaspete. Asta, bineinteles, daca vreti sa va luati zborul spre inaltimi s
pirituale, altminteri greu de atins.
Albumine si proteine

Combinati hidratii de carbon cu albumina din lapte, produse lactate, oua, fasole
uscata, mazare si nuci, dar din cand in cand si cu cea din pestele slab si din
carnea de pasare. In felul acesta, depozitele cu proteine necesare transmitatori
lor cerebrali vor fi permanent pline. Dar aveti grija ca "mintea" dvs. sa primea
sca si grasimile corespunzatoare prezente in uleiuri presate la rece din masline
, germeni de grau, soia, nuca si lecitina (prezenta in soia, arahide si oua).
Hrana pentru nervi
Fiti atenti ca alimentatia dvs. sa contina toate vitaminele importante si substa
nte minerale in cantitate suficienta, adica: calciu (din produsele lactate) si m
agneziu (din cerealele integrale si legumele verzi), foarte importante pentru tr
ansmiterea impulsurilor nervoase, dar si ca substante anti-stres. Potasiul si zi
ncul (din nuci) joaca, de asemenea, un rol important in procesele biochimice din
celulele nervoase. Cuprul participa, pare-se, la producerea tirosinei, un amino
acid preliminar al multor neurotransmitatori.
Cea mai buna hrana pentru creier: fulgi de ovaz cu iaurt si fructe proaspete
Iar fierul (din legumele de culoare verde inchis, din fasolea uscata si mazare,
din carnea de pasare si din germenii de grau) asigura transportul optim al oxige
nului in sange si deci si in creier.
Dar cea mai importanta hrana pentru nervi - in general - o reprezinta vitaminele
din complexul B, in special B1 (din lapte, cereale integrale, drojdie, cartofi,
fasole, mazare si oua). Fara aceasta "scanteie", creierul nostru n-ar putea sa
"arda" glucoza.
Condimentati-va corespunzator mancarurile! Multe ierburi si arome naturale "pigm
enteaza" gustul bucatelor, dar in acelasi timp impulsioneaza celulele cenusii. M
ararul, ghimbirul, coriandrul - intaresc nervii, roinita (melisa) si piperul sti
muleaza puterea de concentrare, cardamomul memoria, iar scortisoara armonizeaza
curentii cerebrali.
Intaritoare
Beti multe lichide, de preferinta apa cu suc proaspat de lamaie sau suc de mere
amestecat cu apa minerala. Dar atentie la cafea si la ceaiul negru. Cofeina pe c
are o contin este un stimulent pentru concentrare, dar de scurta durata. Efectul
odata trecut, starea de neatentie si oboseala se reinstaleaza.
De retinut: stabiliti un program de alimentatie constienta a creierului. Micul d
ejun - bine alcatuit - va ajuta sa porniti ziua in forta, iar mesele usoare, rep
artizate in mai multe etape, va reincarca creierul cu energie. Daca aveti nevoie
de cateva momente de concentrare maxima, consumati un fel de mancare cu multa a
lbumina, dar cu putini hidrati de carbon. In schimb, daca aveti de parcurs un ad
evarat maraton intelectual, se recomanda hidratii de carbon in cantitate mare. I
ar daca stresul va copleseste, stimulati-va energia cu sucuri de fructe preparat
e in casa, si creierul dvs. isi va face din nou datoria. Iata cateva retete:
Albumine multe, hidrati de carbon putini
Sandvici cu branza
Amestecati o lingura de telemea proaspata si una de branza de vaci cu patrunjel
verde tocat, o lingurita de seminte (prajite) de floarea-soarelui si 50 g castra
vete (taiat bucatele), adaugati sare si piper si ungeti crema astfel obtinuta pe
o chifla de graham taiata in doua. Contine multe vitamine, albumina din belsug,
vitamina E si magneziu.
Hidrati de carbon in cantitate mare
Taietei cu sos de nuca
Fierbeti 500 g taietei si amestecati-i cu un sos preparat din: 100 g samburi de

nuca, o lingura de stafide (ambele taiate marunt), 2 ardei iuti (rosii) taiati r
ondele subtiri si caliti in 30 g de unt, sare, piper, scortisoara, zeama si coaj
a rasa de la 1/2 lamaie, putin coriandru si putina menta (tocata).
Bautura anti-stres
(pentru un pahar)
Se sfarama o banana si se amesteca cu 1 lingurita de zeama de lamaie, 1 lingurit
a de germeni de grau si 150 ml de lapte. Secretul? Vitamina B6, calciu, lecitina
si vitamina E.

Remedii naturale pentru sanatatea creierului

13 MAI 2010 NEWSMAN NO COMMENTS
n viata, pot aparea situatii n care o crestere a performantelor intelectuale sau o
echilibrare a sistemului nervos ar fi de mare ajutor. Poate ca studenti doriti
o putere mai mare de concentrare sau o memorie mai buna, poate ca parinti doriti
ca fiul dumneavoastra sa nu mai fie foarte agitat sau sa reduca tulburarile de
comportament pe care le are, sau poate ca bunici va ntrebati cum sa procedati sa
va pastrati un sistem nervos puternic si o minte clara pna la adnci batrneti, evitnd
bolile degenerative. Apare astfel ntrebarea: ce se poate face pentru a avea o gnd
ire mai clara, o capacitate de concentrare ndelungata mai buna? Oare comportament
ul de zi cu zi (alimentatia, odihna, respiratia, etc.) poate influenta evolutia
performantelor intelectuale? Raspunsul este afirmativ.
Negljarea semnalelor organismului duce n timp la deteriorarea rezistentei lui, la
slabirea sistemului imunitar si a celui nervos, la mbatrnirea nainte de vreme si l
a aparitia bolilor degenerative. Sa nu uitam ca un organism obosit, stresat sau
bolnav se uzeaza mult mai repede dect unul sanatos.
O stare buna de sanatate de-a lungul vietii ntrzie procesul de mbatrnire, ne da posi
bilitatea sa prelungim tineretea, ramnnd mult timp utili prin experienta si ntelepc
iunea acumulate.
n ceea ce priveste stesul, se spune ca el accentueaza mbatrnirea neuronilor, uznd as
tfel organismul. Se recomanda deci nlaturarea stresului printr-o viata activa, avn
d bucurii chiar si pentru mpliniri marunte. Se mai recomanda o alimentatie echili
brata cu multe fructe si legume proaspete. Fructele si legumele contin o varieta
te complexa de vitamine, minerale si antioxidanti care interactioneaza si se pot
enteaza unul pe altul, iar consumul de alimente bogate n antioxidanti intensifica
protectia creierului, ajutnd la mentinerea sanatatii lui.
Evident, fumatul, alcoolul, noptile nedormite si viata dezordonata nu ne vor con
duce niciodata la cresterea performantelor intelectuale. O conditie de baza n ace
st sens este evitarea pe ct posibil a stresului, a oboselii si mpletirea armonioas
a si echilibrata a activitatii intelectuale cu cea fizica (exercitii de respirat
ie, exercitii fizice, plimbari n aer curat, activitati casnice placute).
Un alt factor care influenteaza n mod deosebit evolutia noastra din punct de vede
re intelectual este alimentatia. Excesul de mncare nu face dect sa oboseasca organ
ismul, consumnd energia pentru digerare. De asemenea, se spune ca mncarea bine mes
tecata este pe jumatate digerata. Cu ct mncarea este mestecata mai mult, cu att est
e ajutat mai mult organismul, folosind energia lui n alta directie. Marele dusman
al sanatatii l reprezinta grasimile din alimente, n special cele care nu se vad (

cum ar fi cele din mezeluri). Ele conduc la cresterea colesterolului, la aterosc

leroza si multe alte boli. Este bine deci ca grasimile animale (unt, untura) sa
fie nlocuite n mare masura cu uleiuri vegetale (dar si acestea nu trebuie consumat
e n exces).
Vitamina E

un antioxidant exceptional

Gndirea clara este asigurata de o alimentare buna a creierului cu oxigen. Acest l

ucru este realizat n special de vitamina E, potasiu si sulf. Vitamina E ajuta cel
ulele cerebrale prin furnizarea oxigenului. Este un antioxidant exceptional, ocro
tind de oxidare acizii grasi nesaturati, vitaminele A si C din lumenul intestinal
, dar si membranele celulare. Ne protejeaza si de efectele oxidante ale ozonului
, smogului, de radiatii si de efectele nocive ale chimioterapiei (alaturi de vit
amina A). Ea se gaseste n germeni de gru, cereale integrale, oua, zmeura, fragi, p
iersici, avocado, nuci, salata, ardei, spanac, creson, patrunjel, mazare, ridich
e neagra, soia, seminte de in, bostan si de floarea soarelui, rosii, marar, varz
a, ulei de porumb, ulei de masline, ulei de floarea soarelui.
Potasiul pastreaza echilibrul acido-bazic al celulelor
Potasiul are si el rolul de a alimenta creierul cu oxigen. El contribuie la past
rarea echilibrului acido-bazic al celulelor, revitaliznd organismul si mentinnd, a
stfel, starea de sanatate a acestuia. Contribuie la buna functionare a suprarena
lelor, la eliminarea reziduurilor organice, precum si la asigurarea echilibrului
apei n organism. Asigura functionarea presiunii osmotice, sporeste diureza si pr
ocesul de eliminare a sodiului si favorizeaza excitabilitatea neuromusculara. Es
te tonic cardiac, scade tensiunea arteriala si ajuta n tratamentul alergiilor.
Potasiul se gaseste n citrice, pepene galben, kiwi, banane, fragi, mango, prune,
papaya, rodie, caise, rosii, castraveti, creson, cartofi, dovlecei, spanac, varz
a, vinele frunze de menta, seminte de floarea soarelui.
Sulful ajuta la oxigenarea creierului
Sulful ajuta la mentinerea balantei de oxigen pentru buna functionare a creierul
ui. El se gaseste n carne slaba de vita, peste, oua, varza, fasole uscata, usturo
i. Ceapa are proprietatea de a mbunatati compozitia de oxigen a creierului. Se po
ate mnca o jumatate de ceapa pe zi (daca stomacul suporta).
Si ghimbirul ajuta la oxigenarea mai buna a creierului. O salata n care adaugam g
himbir este suficienta pentru o zi.
Chimenul stimuleaza gndirea creativa. Cei care au nevoie de inspiratie pot bea co
nstant ceai de chimen (doua lingurite de seminte zdrobite se oparesc cu o cana d
e apa clocotita).
Vitaminele din complexul B maresc puterea de concentrare
Capacitatea nalta de concentrare, vioiciunea mentala si buna functionare a creier
ului sunt asigurate n primul rnd de vitaminele din complexul B (B1,B3, B6, B9 Bl2)
. Ele micsoreaza iritabilitatea si tensiunea nervoasa, maresc puterea de concent
rare si mentin sanatatea sistemului nervos.
Vitamina B1

vitamina performantelor intelectuale

Vitamina Bl (tiamina) este cunoscuta si sub denumirea de vitamina performantelor

intelectuale , deoarece are efecte benefice asupra sistemului nervos, asigurnd cres
terea randamentului intelectual si stimulnd buna dispozitie.
Deficitul de tiamina determina o slaba putere de concentrare, confuzie n gndire, n

esiguranta memoriei, anorexie, iritabilitate si depresie. B1 se gaseste aproape n

toate legumele si fructele, dar printre alimentele cele mai bogate n B1 se afla
mazarea si strugurele negru.
Vitamina B3 (niacina) sau PP este necesara pentru buna functionare a creierului
si a sistemului nervos.
Se gaseste n avocado, curmale, smochine, prune, piersici, gutui, mere, nuci, pere
, grapefruit, lami, dovleac, salata verde, sfecla rosie, soia, rosii, marar, semi
ntele de in, varza, vinete.
Vitamina B6 mbunatateste functiile mentale
Vitamina B6 sau piridoxina mbunatateste functiile mentale, ajutnd si la producerea
de transmitatori nervosi. Ea este indispensabila organismului pentru producerea
de anticorpi si pentru producerea de globule rosii. Contribuie la buna asimilar
e a grasimilor si proteinelor. Previne diverse tulburari nervoase si dermatologi
ce. Reduce spasmele musculare nocturne, crceii, amorteala minilor si anumite forme
de nevrite ale extremitatilor. Este prezenta n multe fructe si legume dar mai al
es n: avocado, caise, pepene galben, capsuni, strugure negru, coacaze negre, nuci
, dovleac, soia, salata verde, marar, varza, gulie, conopida, vinete, spanac.
Vitamina B9 ajuta n formarea de globule rosii
Vitamina B9 sau acidul folic este important n hematopoieza ( confectionarea globulel
or rosii si implicit contribuie la combaterea anemiei) si n eliminarea homocistei
nei, un aminoacid al carui metabolism este dependent de complexul vitaminic B.
Nivelul crescut de homocisteina implica o mai mare susceptibilitate la declin mi
ntal si la depresie, att la vrstnici ct si la tineri, sporeste riscul bolilor cardi
o-vasculare, mai ales riscul infarctului miocardic, al accidentelor vasculare ce
rebrale precum si al bolilor vasculare ale membrelor.
Homocisteina este de asemenea implicata n evolutia aterosclerozei n dezvoltarea bo
lii Alzheimer, n probleme de memorie, concentrare si chiar de proasta dispozitie.
Leacul mpotriva nivelului ridicat al homocisteinei este determinat de vitaminele
B si n special de acidul folic.
Persoanele cu probleme psihice nu au suficient acid folic. Deficitul de acid fol
ic conduce la micsorarea productiei de serotonina (antidepresivul natural al cre
ierului), iritabilitate, slabirea memoriei, oboseala, depresie, insomnie. Acidul
folic este util att n problemele mintale ct si n depresie grava, dementa, pierderea
memoriei, schizofrenie, atacuri cerebrale, autism, deficit de atentie la copii.
Printre fructele si legumele bogate n acid folic se remarca: avocado, caisele, pe
penele galben, capsunile, coacazele negre, rodiile, caisele, morcovii, dovleacul
, spanacul, sparanghelul, fasolea verde, germenii de gru, semintele de floarea so
arelui, produsele lactate.
Vitamina B12 sporeste capacitatea de nvatare
Vitamina B12 are proprietati energizante si mentine starea de sanatate a sistemu
lui nervos. Mareste puterea de concentrare, mbunatateste memoria si echilibrul ps
ihic. Diminueaza iritabilitatea. Previne anemia contribuind la formarea si regen
erarea celulelor rosii ale sngelui.
Deficitul de B12 poate duce la unele boli mintale, la instalarea bolii Alzheimer
. Trebuie remarcat faptul ca dozele mari de vitamina B complex influenteaza coef
icientul de inteligenta (chiar si n cazul copiilor retardati mintal).

Surse naturale se gasesc n cereale integrale, orez nedecorticat, cartofi, chefir,

spanac, spirulina.
Drojdia de bere ncetineste procesul de mbatrnire
Cura cu drojdie de bere este un excelent remediu antistres, diminund efectele nef
aste ale acestuia asupra corpului si asupra psihicului. Ea creste rezistenta org
anismului la oboseala si .
Doza zilnica pentru un adult este de 3 lingurite de drojdie de bere, care se adm
inistreaza pe stomacul gol, dimineata, la prnz si seara. Ea poate fi consumata si
n combinatie cu miere: la o lingurita de drojdie se adauga doua lingurite de mie
re de albine, frecndu-se pna cnd se obtine o pasta omogena.
n loc de drojdie de bere proaspata pot fi consumate capsule de drojdie de bere. O
cura cu drojdie de bere dureaza minimum 10 zile si maximum 30 de zile (pentru a
nu afecta flora intestinala), urmata de doua saptamni de pauza, dupa care tratam
entul se poate relua.
La copii administrarea de drojdie de bere este foarte importanta pentru stimular
ea proceselor de crestere (ajuta la consolidarea oaselor), pentru dezvoltarea ps
ihica si mentala armonioasa. Ea este recomandata n special la copiii bolnaviciosi
, anemici, cu o slaba capacitate de concentrare sau cu un grad ridicat de nervoz
itate. Doza pentru copiii ntre 4 si 8 ani este, de regula, o treime din cea pentr
u adulti, iar pentru copiii ntre 8 si 14 ani este o jumatate din doza pentru adul
ti.
La persoanele de vrsta a treia, drojdia de bere este un excelent medicament pentr
u prelungirea tineretii biologice.
Cura este indicata n: nevroze, insomnii, depresii, surmenaj, cefalee, dificultate
de concentrare, mbatrnire precoce (avnd efect de rentinerire), paralizie, boala Par
kinson, Alzheimer, tulburari psihice generate de stres. Se face n fiecare luna o
cura de cte doua saptamni, n care se consuma zilnic 3-4 lingurite de drojdie de ber
e.
Este un tratament cu o puternica actiune rentineritoare, cu efecte tonice asupra n
tregului sistem nervos. Drojdia de bere nu trebuie administrata o perioada de ti
mp ndelungata si fara ntrerupere. Este contraindicata n insuficienta renala grava.
Vitamina C

esentiala pentru functionarea optima a creierului

Vitamina C nlesneste transmiterea mesajelor n creier. Creierul are nevoie de vitam

ina C pentru a produce dopamina si adrenalina. n plus contribuie la cresterea coe
ficientului de inteligenta. Previne uzura celulara, ncetinind procesul de mbatrnire
.
Printre fructele bogate n vitamina C se remarca: ananasul, coacazele negre, kiwi,
lamile, pomelo, capsunile, zmeura, murele, fragi, papaya, portocalele.
Printre legumele si zarzavaturile bogate n vitamina C se remarca: varza, broccoli
, ardeiul gras rosu, gulia, cresonul, patrunjelul, mararul, tarhonul, leusteanul
.
Betacarotenul

vitamina longevitatii

Betacarotenul continut n multe fructe sau legume se transforma n organism n vitamin

a A. Este un antioxidant cu puternice proprietati antiinfectioase. Scade riscul
dezvoltarii unor boli cardiovasculare, reduce semnificativ frecventa infarctului
miocardic, recuperarea post-infarct este de mai scurta durata, iar riscul recid

ivelor este mai mic. Reglementeaza somnul si tensiunea arteriala.

Printre fructele bogate n betacaroten se remarca: mango, papaya, caisele, pepenel
e galben, gutuile, iar dintre legume morcovul, dovleacul, varza, sfecla rosie, s
panacul, patrunjelul, mararul (n general fructe sau legume de culoare galbena sau
verde).
Licopenul este cel mai important reprezentant al familiei carotenoizilor. El pro
tejaza celulele si mpiedica distrugerea si degenerarea lor. n plus, contribuie la
neutralizarea radicalilor liberi din tot organismul, inclusiv din creier, mentinn
d-ul n stare buna de functionare timp ndelungat (chiar si la batrnete), prevenind b
olile degenerative si maladia Alzheimer. Cu ct exista mai mult licopen n snge, cu a
tt acuitatea mintala la batrnete este mai ridicata.
Licopen ntlnim n pasta de tomate, rosii n bulion si n aproape orice fruct sau leguma
de culoare rosie: tomate, pepene verde, capsuni, mango, grape-fruit rosu, ardei
iute si capia, gogosari, guava, papaya, struguri. Rosiile si pepenele verde cont
in cea mai mare cantitate de licopen.
Resveratrolul, cel mai puternic antioxidant natural
Resveratrolul are un potential antioxidant de 50 de ori superior vitaminelor C s
i E la un loc si este de 10-20 de ori mai puternic dect vitamina E n protectia ant
ioxidativa a LDL-colesterolului.
El protejeaza creierul: strabate bariera hematomeningiana, mbunatateste memoria s
i mpiedica demielinizarile, reda claritatea mentala prin efectul antioxidant asup
ra tesuturilor nervoase cerebrale (si n maladia Alzheimer), este antidepresiv.
Se gaseste n general n fructele de culoare violet-neagra (dar nu numai): suc de st
ruguri negri, smburii de struguri, dude, mure, coacaze negre, prune, afine, rodii
, dar si n varza de Bruxelles (care poate fi consumata si fiarta), fragi.
Coenzima Q10 mbunatateste functia cerebrala si creste capacitatea de memorare
Coenzima Q10 este anti-oxidant puternic, imuno-stimulator (sporind numarul de li
mfocite TK); substanta cu proprietati antitumorale (absorbind radicalii liberi),
anti-SIDA si antileucemica. Ea ntrzie procesele de mbatrnire si se opune celor dege
nerative. mbunatateste functia cerebrala si creste capacitatea de memorare. Utila
n tratamentul schizofreniei, a bolii Alzheimer si a sclerozei multiple.
Sinteza coenzimei Q10 se reduce odata cu vrsta. Surse de Q10: uleiul de catina, u
leiul de soia, alune, varza, conopida, broccoli, spanac.
Acizii grasi omega 3 blocheaza generarea de radicali liberi de natura lipidica
Acizii grasi omega 3 ntrzie si reduc aparitia simptomelor senilitatii prin blocare
a generarii de radicali liberi de natura lipidica. Reduc vatamarea creierului, a
u actiune antidepresiva si antimaniacala, fiind si un bun stabilizator al dispoz
itiei, ajuta n deficitul de atentie, n probleme de nvatare si comportament, inclusi
v impulsivitate, anxietate, accese de furie si probleme cu somnul. Contribuie la
reglarea serotoninei (un neurotransmitator cunoscut pentru nsusirea sa de a da b
una dispozitie). Au rol calmant si de marire a rezistentei sistemului nervos la
stres. Reduc riscul de aparitie a unui atac de apoplexie.
Surse de acizi grasi omega 3: ulei de in, capsuni, struguri negri, nuci, soia, d
ovleac, fasole verde, spirulina.
Calciul

tonic al sistemului nervos

Calciul detine un rol important n transmiterea impulsurilor nervoase, fiind un to

nic al sistemului nervos si consolidnd echilibrul functional al acestuia. El ment
ine sanatatea oaselor si a dintilor, stimuleaza echipamentul enzimatic al organi
smului si combate insomniile. Surse importante de calciu: fragi, nuci, creson, c
onopida, broccoli, dovleac, soia, gulie, fasole uscata.
Magneziul ajuta la buna functionare a creierului
Magneziul, cunoscut si ca mineral antistres, are actiune antidepresiva si mentin
e sistemul cardiovascular sanatos. El prentmpina atacurile de cord, ajuta la buna
functionare a muschilor cardiaci si a creierului, ntareste reactiile de aparare a
le organismului la infectii si contribuie la reglarea a nu mai putin de 300 de f
unctii enzimatice din corp. Alaturi de calciu si fosfor, ia parte la controlul e
xcitabilitatii. ntrzie mbatrnirea, activeaza sistemul neuromuscular, regleaza temper
atura corpului. Surse importante de magneziu: curmale, smochine, kiwi, banane, n
uci, papaya, ceapa verde, cartofi, dovleac, seminte de dovleac, vegetale de culo
are nchisa.
Manganul stimuleaza sinteza dopaminei
Manganul nlatura tulburarile de memorie, elimina oboseala, mbunatateste reflexele
musculare si ajuta la prevenirea osteoporozei. El este un factor important pentr
u functionarea sistemului nervos central. Asigura functionarea optima a creierul
ui, stimulnd sinteza dopaminei. Aceasta substanta, n afara faptului ca este un put
ernic antireumatic, este n stare sa amelioreze simptomele bolii Parkinson (boala
caracterizata tocmai prin scaderea numarului neuronilor producatori de dopamina)
. Este util n tratamentul schizofreniei si al unor boli neurologice. mpreuna cu Zn
si Cu, este metalul care stimuleaza functia enzimei SOD. Printre fructele si le
gumele bogate n mangan se remarca: guava, ananas, nuci, zmeura, fragi, coacaze ne
gre, caisa, pere, mere, portocale, smochine, capsuni, struguri, mazare, andive,
patrunjel, sfecla rosie, spanac, sparanghel, vinete, usturoi, ceapa, praz, varza
, telina, morcov, cartof.
Iodul mareste capacitatea mentala. El se gaseste n ceapa, usturoi, toate alimente
le de origine marina, praz, varza.
Zincul asigura vioiciunea mentala. Alimente bogate n zinc: carne, ficat, peste, g
ermeni de gru, drojdie de bere, seminte de dovleac, oua, mustar.
Fosforul este necesar pentru transmiterea impulsurilor nervoase. El se gaseste n
peste, carne de pui, cereale integrale, oua, nuci, seminte, radacina de telina.
Acidul glutamic si L-glutamina dezvolta inteligenta
Acidul glutamic si L-glutamina, care se gasesc n carne, sunca, salam, atenueaza o
boseala si dezvolta inteligenta. L-glutamina mbunatateste coeficientul de intelig
enta (chiar si la copiii retardati mintal), reprezentnd unul dintre compusii care
hranesc creierul. Atunci cnd creierul nu are o cantitate suficienta de L-glutami
na, pot aparea mici leziuni la nivel cerebral. Ajuta n schizofrenie si senilitate
.
Aminoacizi esentiali pentru creier
Lisina
trare.
reata,
rojdie

este un aminoacid esential care asigura dezvoltarea capacitatii de concen

Daca sunteti obositi si incapabili sa va concentrati, aveti ameteala si g
sigur aveti lipsa de lisina. Surse naturale: peste, lapte, carne, brnza, d
de bere, oua, soia si toate alimentele bogate n proteine.

Un alt aminoacid important este fenilalanina. El functioneaza ca neurotrasmitato

r duce semnalele ntre celulele nervoase si creier, mbunatatind memoria si voiciune

a mentala. Se gaseste n alimente bogate n proteine, miez de pine, brnza de vaci, mig
dale, nuci, seminte de dovleac, susan.
Cei ce sunt n situatii ce necesita o concentrare ndelungata (conferinte, prelegeri
, calatorii lungi la volanul masinii), au nevoie de suplimente alimentare din mi
ez de nuca. Acestea ntaresc nervii si maresc puterea de concentrare.
De asemenea, scoicile si crevetii reprezinta o hrana ideala pentru creier, facil
itnd atentia si puterea ndelungata de concentrare. 100 g de creveti pe zi sunt suf
iciente (este bine sa fie sarati dupa prajire).
Miezul de nuca
ntiali omega 3

cel mai bogat n cupru si zinc si o bogata sursa de acizi grasi ese

nca din Evul Mediu, nuca era recunoscuta pentru virtutile ei n vindecarea bolilor
mintale, forma acestui fruct, n forma de creier, aducndu-i acest renume. n decursul
timpului, s-a constatat ca nuca, prin continutul sau, este ntr-adevar un fruct b
enefic pentru creier dar ca ea are si alte proprietati care ajuta la mentinerea
si recstigarea sanatatii. Astfel, cercetatorii americani au publicat n American Col
lege of Cardiology un nou studiu n care au confirmat faptul ca opt nuci consumate
zilnic tin arterele flexibile, inima sanatoasa si previn aparitia atacului vascu
lar cerebral.
Zincul din nuci are efect deosebit asupra functiilor cerebrale, ajuta n tratament
ul tulburarilor mentale si n schzofrenie.
Acizi grasi Omega 3 din nuci sunt mai eficace dect cei obtinuti din peste n reduce
rea colesterolului din snge si, prin urmare, n prevenirea bolilor cardiovasculare.
Ei reduc vatamarea creierului, au actiune antidepresiva si antimaniacala, fiind
si un bun stabilizator al dispozitiei, ajutnd n deficitul de atentie, n probleme d
e nvatare si comportament, inclusiv impulsivitate, anxietate, accese de furie si
probleme cu somnul. Ei contribuie la reglarea serotoninei (un neurotransmitator
cunoscut pentru nsusirea sa de a da buna dispozitie), avnd rol calmant si de marir
e a rezistentei sistemului nervos la stres.
Nuci cu miere, pentru marirea capacitatii de memorare
Pentru mbunatatirea functiei creierului si a sistemului nervos n general, pentru m
arirea capacitatii de memorare si pentru perioadele de nvatare, mai ales n sesiuni
de examene, se pot consuma zilnic 8-10 nuci amestecate cu 4 linguri de miere de
albine poliflora. Amestecul se mannca pe ndelete, mestecnd bine fiecare mbucatura.
Cei care depun un efort intelectual intens, cei care au probleme cu memoria ar t
rebui sa consume zilnic nuci (cu moderatie).
Atentie! Toate tipurile de nuci sunt bogate n calorii si grasimi, motiv pentru ca
re nu este recomandat sa le consumam n cantitati industriale. Nucile contin canti
tati mari de oxalati care, atunci cnd devin prea concentrati n lichidele corpului,
se pot cristaliza si formeaza pietre la rinichi. Persoanele cu litiaza oxalica
trebuie sa evite nucile.
Capsunile previn deteriorarea celulelor cerebrale
Prin compozitia lor chimica, capsunile tonifica si remineralizeaza organismul, s
caznd riscul de aparitie a cancerului. Ele ncetinesc procesul de mbatrnire, prevenin
d deteriorarea celulelor cerebrale. Antioxidantii, complexul de vitamine B (niac
ina, acidul folic) revitalizeaza memoria si protejeaza creierul contra bolilor d
egenerative.
Continnd vitamina E, vitamine din complxul B si mangan, capsunile influenteaza fu

nctionarea normala a sistemului nervos, fiind indicate att n astenii, ct si pentru

prevenirea insomniilor. Pentru prevenirea declinului functiei cerebrale se recom
anda 0,5 kg capsuni pe zi.
Pentru nediabetici se recomanda cure de capsuni de 250-500 g pe zi, de preferint
a dimineata, timp de 7-14 zile.
Diabeticii pot consuma pna la 300 g capsuni zilnic. Capsunile sunt containdicate
att intern ct si extern persoanelor alergice, carora le poale produce urticarie.
Capsunile contin oxalati. n cantitati mari, acestia pot dauna sanatatii. Persoane
le care au litiaza oxalica (calculi de oxalat de calciu) trebuie sa evite aceste
fructe. Studii de laborator au dovedit ca oxalatii pot mpiedica buna absorbtie a
calciului n organism.
Semintele de dovleac ajuta la redobndirea calmului si echilibrului interior
Semintele de dovleac (bostan) contin 36-52 la suta grasimi, zaharuri, carotenoiz
i, vitamine, microelemente (fosfor, siliciu, calciu, potasiu, fier) si, mai ales
zinc si magneziu. Contin o gama mare de acizi, dintre care si acizi grasi.
n medicina traditionala romneasca, semintele de dovleac fac parte din hrana de baz
a pentru persoanele care sufera de dezechilibre psihice (manii, nevroze, psihoze
), hiperexcitabilitate (mai ales sexuala).
Pentru boli psihice (mai ales n faza incipienta), tulburari hormonale sau de comp
ortament la adolescenti, hiperexcitabilitate sexuala
se recomanda un regim veget
arian cu cruditati, n care sa fie inclus consumul a doua sute de grame de seminte
de dovleac, zilnic. Acest aliment are efecte calmante psihice, reduce excitabil
itatea si stresul.
(terapeut Angela Elena Beju, lector universitar)