Sunteți pe pagina 1din 3

Implicatii teoretice in dezvoltarea psihica

Sadialitarea dezvoltarii psihice dupa J.Piaget

Teoria lui Piaget asupra inteligentei a avut un impact deosebit asupra domeniului educatiei. In
primul rand este o teorie care descrie modul de dezvoltare a gandirii, din momentul nasterii
pana la maturitate. In al doilea rand, teoria lui Piaget a atins majoritatea aspectelor functionarii
intelectuale umane (imitatia, limbajul, logica, memoria, judecata, rationarea si jocul). In al treilea
rand, Piaget a fost preocupat de procesul de educatie astfel incat multe dintre lucrarile sale si
alte sute de publicatii ale descendentei piagetiene au relationat teoria lui Piaget cu practica
educativa.
Pe baza unor observatii sistematice pe care le face asupra comportamentelor copiilor de
diferite varste, Piaget sustine ca dezvoltarea cognitiva poate fi delimitata in patru stadii .
*Perioada senzorimotorie: de la nastere la 2 ani Stadiul inteligentei senzoriomotorii incepe cu
actiunile reflexe ale copilului si continua cu intuirea unor concepte bazale, cum ar fi: timpul,
spatiul si cauzalitatea. In aceasta etapa, copilul devine centrul tuturor actiunilor lui
(egocentrism). 
*Perioada preoperationala (de la 2 ani  la 6-7-ani) este caracterizata printr-o gandire intuitiva,
simbolica. Spre deosebire de copiii aflati in stadiul senzoriomotor, care observa si inteleg lumea
inconjuratoare doar prin manipularea fizica a obiectelor, prescolarul poate utiliza simboluri
pentru a-si reprezenta mental obiectele. De exemplu, litera M poate sa insemne masa, sau
sunetul M. In stadiul preoperational, limbajul copiilor si volumul lexicului se dezvolta foarte
rapid. Insa, mare parte din gandirea prescolarilor ramane primitiva, adica tributara perceptiilor
sale. Experimentele lui Piaget pun in evidenta faptul ca la prescolari nu este dezvoltat conceptul
de conservare.
De exemplu:  
Marta: Uita-te la pantofi mei!  
Carlos: Mergem la cumparaturi azi.             
Marta: Sunt maro.  
Carlos: Vrei sa vii cu noi?  
*Perioada operationala de la 7 la 11ani Tranzitia de la gandirea preoperationala la cea
concret operationala  este marcata de dezvoltarea acelor functii sau instrumente ale gandirii care
functioneaza independent de actiunile fizice (Piaget si Iinhelder,1969; Piaget, 1972, 1973). Acest
stadiu al dezvoltarii cognitive este numit concret operational pentru ca gandirea este limitata la
ceea ce copiii experimenteaza direct. In aceasta perioada copii pot clasifica si conserva obiectele
dupa dimensiuni,forma, culoare, marimi.
*Stadiul operatiilor formale (de la 11-12 la 15-16 ani) Conform teoriei piagetiene a
dezvoltarii cognitive, adolescenta reprezinta etapa de tranzitie de la operarea asupra concretului
la aplicarea operatiilor de baza ale gandirii. Adolescentii incep sa realizeze limitele gandirii lor.
Copiii aflati in acest stadiu al dezvoltarii pot sa genereze ipoteze si totodata sa
construiasca categorii abstracte. De asemenea incep sa rationeze luand in calcul simultan mai
multe variabile. Simbolurilor din povesti sau din operele de arta nu sunt preluate ad literam, iar
intelegerea conceptelor de natura sociala (cum ar fi democratia, libertatea) devine mai
sofisticata.
Stadiile dezvoltării morale din perspectiva lui L. Kohlberg

L.Kohlberg a fost inspirat și influențat de cercetă rile lui J. Piaget asupra raționamentului moral.
Ca și Piaget, Kohlberg a fost împotriva ideii că dezvoltarea morală este o transmitere simplă a
regulilor morale de la adulți că tre copii. Trecerea de la o etapă la alta în cadrul modelului lui
Kohlberg este asemă nă toare cu acomodarea de care ne vorbește Piaget. Tranziția se petrece
atunci câ nd copiii nu mai pot face față unor informații noi bazâ ndu-se pe viziunea lor curentă
asupra lumii. Totuși, în viziunea lui Kohlberg raționamentul moral evoluează și devine din ce în ce
mai complex pe parcursul adolescenței și al perioadei adulte, dezvoltarea morală nefiind încheiată
la vâ rsta de 10-11 ani. În plus, el considera că stadiile piagetiene sunt stadii de dezvoltare tipice,
ideale, depind de vâ rstă și nu evidențiază o dezvoltare structurală .

L. Kohlberg a dezvoltat un sistem propriu de evaluare prin folosirea unui set de ”dileme
morale”, adică scurte povestioare în care protagoniștii trebuie evaluați în raport cu normele
colective, care pot fi uneori opuse unor principii morale.
În urma muncii sale Kohlberg a identificat 3 niveluri de dezvoltare morală , fiecare
implicâ nd 2 stadii diferite.
Nivelul preconvențional se încadrează în perioada 4-10 ani. Este caracterizat de o
judecată morală egocentrică a copilului, în care el urmă rește propriile interese și se bazează pe
consecințele propriilor comportamente. Astfel, standardele morale sunt dictate din exterior, iar
faptele sunt apreciate în funcție de consecințele lor. În stadiul moralității ascultării, copilul
respectă regulile pentru a evita pedeapsa, binele și ră ul fiind determinate de consecințele unei
acțiuni, dacă un copil este pedepsit, acțiunea a fost greșită , dacă nu, acțiunea a fost bună . În stadiul
moralității hedonismului instrumental naiv, orientarea copilului este în funcție de recompensă , iar
copilul se conformază la normă întrucâ t un comportament bun aduce satisfacerea propriilor nevoi
sau a nevoilor cuiva drag.
Nivelul convențional se încadrează în perioada 10-13 ani. Deciziile morale sunt luate pe
baza conformă rii la așteptă rile altora. Astfel, egocentrismul se diminuează , dar moralitatea este
stabilită tot din exterior, de la familie sau alte grupui de apartenență , individul încercâ nd să se
facă perceput de că tre ceilalți ca fiind bun. Legea este respectată doar pentru că reflectă
autoritatea, ceea ce este bine sau ră u fiind judecat în raport cu convenționalul, cu ceea ce este
normal, cu ceea ce face majoritatea. În stadiul moralității bunelor relații copilul va avea un
comportament care-i aduce din partea celorlalți aprecieri, va încerca să -i mulțumească pe ceilalți
și să nu le înșele așteptă rile. Așadar începe să conteze și intenția și se respectă principiul ” ce ție
nu-ți place altuia nu-i face”. În stadiul moralității legii și ordinii se impune respectul indispensabil
în fața orică rui tip de autoritate în vederea unei bune organiză ri și funcționă ri a societă ții. Astfel
individul este orientat spre satisfacerea expectanțelor autorită ților, perspectiva individuală
devine relativă și copilul își afirmă acordul cu legile sociale pentru a evita sentimentele de
vinovă ție date de ”neîndeplinirea datoriei” (Atkinson, Atkinson, Smith, Bem, 2002).
Nivelul postconvențional se instaleaază după vâ rsta de 13 ani. Acum individul pe lâ ngă
faptul că încercă să definească valorile morale în termeni proprii, face și eforturi pentru a le
interioriza. Comportamentul corect este definit în termeni de drepturi individuale și consens al
societă ții. Pentru acest nivel este nevoie de o gâ ndire formală , capabilă să opereze cu noțiuni
abstracte. Se va face astfel o diferențiere între ceea ce înseamnă moral și ceea ce înseamnă legal:
legile și convențiile au sens doar în mă sura în care se sprijină pe considerații morale (Paloș,
2013). Stadiul moralității contractuale și a acceptării democratice a legii presupune abordarea
criteriilor morale ca urmare a unei decizii mutuale, prin care se pune accentul pe angajamentul
contractual al individului față de societate. Așadar legea este rezultatul negocierilor, deliberă rilor
și acordurilor individuale, trebuie respectată dar nu este imutabilă , putâ nd fi schimbată dacă
realitatea o cere și există argumente solide. Stadiul moralității principiilor individuale de conduită
se caracterizează prin faptul că judecata de sine este mai importantă decâ t influențele exterioare,
individul stabilindu-și propiul set de valori și convingeri. Acum persoana este recunoscută ca fiind
cea mai înaltă autoritate morală . Acesta este stadiul principiilor etice universale, aplicabile
întregii umanită ți, drepturile omului, prezervarea vieții etc. și atunci câ nd legea încalcă principiile
trebuie acționat în conformitate cu principiile dreptă ții.

În ceea ce privește factorii care influențează dezvoltarea morală , Kohlberg adoptă o poziție
intermediară , între ereditate și mediu, propunâ nd 4 elemente principale ce explică trecerea de la
o etapă la alta.
În primul râ nd el menționează nivelul dezvoltă rii cognitive și consideră la fel ca Piaget că
un copil nu poate atinge un anumit nivel al judecă ții morale fă ră a fi atins o anumită dezvoltare
cognitivă . Acesta este motivul pentru care Kohlberg și colaboratorii să i au cerut participanților să
rezolve și anumite sarcini de gâ ndire logică și au constatat existența unei corelații între
dezvoltarea cognitivă și cea morală , prima fiind considerată factor motivațional și facilitator.
Mai apoi, voința sau dorința joacă un rol important, suplinind decalajele ce pot apă rea între
nivelul cognitiv și cel moral, Kohlberg însuși subliniind că numai o parte din indivizii aflați în
stadiul moralită ții principiilor individuale de conduită pot fi capabil de martiraj asemenea lui
Martin Luther King.
Influența copiilor de aceeași vâ rstă , a pă rinților sau a altor persoane constituie un alt factor
esențial. Interacțiunile facilitează percepția celuilalt, asumarea unor roluri și construirea propriei
identită ți. Apoi, mediile limitează oportunită țile de învă țare a unor roluri diferite și uneori chiar
restrâ ng oportunită țile copilului de a avansa în dezvoltarea morală .
Un alt factor ce influențeaxă formarea și evoluția judecă ților morale ține de o anumită
structură de justiție care implică instituțiile și grupurile sociale cu care copilul interacționează .

În ceea ce privește caracteristicile stadiilor dezvoltă rii morale, Kohlberg le consideră :


- universale, prezente în toate societă țile, stadiul moral dominant însă fiind diferit de la o cultură
la alta; diferă prin urmare ritmurile de atingere a acestor stadii, în funcție de bagajul ereditar sau
de oportunită țile sociale;
- integre, deciziile ră mâ nâ nd aceleași la un anumit nivel, judecă țile avâ nd tendința să se regrupeze
în jurul unei valori dominante;
- invariabile, fiecare individ parcurgâ nd stadiile în aceeași ordine, asemă nă tor dezvoltă rii
cognitive