DEZVOLTAREA MORALA

CIACARU CONSTANTIN, ADRIAN COMBEI, SILVIU

DAMIAN, DRAGOS CIHERAN, IULIA CRISOVAN
CE ESTE MORALITATEA
CE ESTE MORALITATEA ?
Moralitatea constituie o Insiruire de principii modelate dupa cultura, relige si diversi factori externi. Conceptul de
moralitate se formeaza in conformitate cu dezvoltarea cognitiva a individului. Un numar considerabil de psihologi
dezvolta diverse teorii care sustin ideea ca moralitatea se dezvolta in etape diferite a vietii.

„Morality is not properly the doctrine of

how we may make ourselves happy, but
how we may make ourselves worthy of
happiness”
- Immanuel Kant
3
Dezvoltarea morala presupune un proces indelungat intre
ereditate, mediu si educatie. Conform teoriilor lui Piaget,
acestea au rolul de a intelege idea de moralitate in randul
copiilor si cum aceasta notiune se dezvolta. Piaget afirma
faptul ca judecata morala se dezvolta odata cu inaintarea in
varsta. Acesta sugereaza doua tipuri principale de moralitate:

Icon Icon Icon

JEAN PIAGET
MORALITATE MORALITATE
HETERONOMA AUTONOMA
Realism moral Relativism moral

4
MORALITATE HETERONOMA
Acest tip de moralitate se refera la obedienta copilului privind regulile impuse de catre o figura autoritara precum un
parinte, profesor etc. Acestia accepta toate regulile impuse, in caz contrar acestia se vor astepta la o pedeapsa severa. In
timpul acestui stadiu copilul priveste regulile ca find absolute si de neschimbat, cu cat „infractiunea” este mai mare cu atat
pedeapsa va fi mai mare. Motiv pentru care copii considera ca o greseala majora este pedepsita mai aspru decat o fapta
rau intentionata dar minora.
Ca si exemplu a acestei gandiri, Piaget realizeaza o cercetare in care acesta relateaza o dilema morala iar la final cere
opinia copiilor. Dilema morala ese o comparatie intre doua evenimente fictive:
• O fetita pe nume Marie voia sa-i faca mamei sale un cadou dar avea nevoie de material textil asa ca o folosit rochia
mamei sale, deoarece nu stia sa foloseasca foarfeca, Marie a facut o gaura mare in rochia mamei.

• Margareta dorea sa se joace asa ca atunci cand mama ei o plecat de acasa, aceasta o luat foarfeca si rochia mamei,
deoarece nu stia sa foloseasca foarfeca, Margareta a facut o gaura mica in rochia mamei.
La final copii sunt intrebati care fapta e mai grava. Cea a lui Marie sau a lui Margareta. Cu toate ca acestia recunosc
distinctia dintre un act bine intentionat si unul rau intentionat, copii au considerat ca fapta lui Marie este mai grava si
merita pedepsita mai aspru.
Copii tind sa judece actiunile in conformitate cu severitatea acestora decat cu motivul, fie acesta bine intentionat sau nu.
Odata cu inaintarea in varsta, ideea de moralitate trece prin schimbari drastice.
5
MORALITATE AUTONOMA
Moralitatea autonoma sau moralitatea relativa constituie moralitatea ce se bazeaza pe propriile credinte si reguli. Copii
ajung la concluzia ca moralitatea depinde de intentie, nu de consecinte. Acestia depasesc gandirea egocentrica si incep sa
dezvolte abilitatea de a obesrva regulile morale din alta perspectiva.
Copilul care tine cont de circumstantele si intentiile celor din jur este capabil sa adopte o decizie independenta din punct
de vedere moral. Cat vine vorba despre reguli, acestia ajung la concluzia ca regulile pot fi manipulate in conformitate cu
circumstantele.
Copii ajung la concluzia ca daca adopta un comportament neadecvat dar este motivat de o intentie buna atunci acestia nu
vor fi pedepsiti. Raprotandu-ne la studiul prezentat anterior, copii cu varste mai mari de 10 ani considera ca Margareta ar
trenui sa fie cea pedepsita cu toate ca fapta lui Marie e mai grava dar era cu intentie buna.
Schimbarea de la moralitatea heteronoma la moralitatea autonoma constituie atat o dezvoltare morala cat si o dezvoltare
cognitiva

6
LAWRENCE KOHLBERG
Plecand de la ideile lui Piaget, Lawrance Kohlberg considera ca omul trece prin 6 faze de dezvoltare morala, fiecare etapa
reprezentand o evolutie din punct de vedere moral cu privire la dilemele de natura etica.
Kohlberg urmareste evolutia proceselor evaluative din punct de vedere moral si ajunge la concluzia ca logica si moralitatea
ajung la un nivel optim, odata cu parcurgerea etapelor.
Cele 6 faze de dezvoltare morala au loc in 3 etape : Pre-conventional, Conventional si Post-conventional

7
PRE-CONVENTIONAL
Nivelul Pre-Conventional al moralitatii este specific in randul copiilor si animalelor. Indivizii care parcurg aceasta etapa
judeca o actiune direct dupa consecintele aduse de actiunea in cauza. Nivelul Pre-Conventional cuprinde primele doua
faze a dezvoltarii morale si se centreaza in jurul propriei persoane intr-o maniera egocentrica.
Un individ ce poseda o moralitate Pre-Conventionala nu internalizeaza conventiile societatii cu privire la ce este bun sau
rau, in schimb se focuseaza pe consecintele aduse de actiunea respectiva.

Faza 1: „Pedeapsa si obedienta”

Individul este preocupat de consecintele ce pot aparea in urma unei actiuni ( pedeapsa fizica si/sau psihica ). O actiune
poate fi considerata gresita din punct de vedere moral datorita consecintelor aduse din urma acesteia, cu cat pedeapsa
este mai aspra cu atat actiunea este perceputa a find mai grava din punct de vedere moral.
Faza 2: „Interes propriu”
Quid pro quo – Ceva pentru ceva
Individul considera ca actiunile „bune” din punct de vedere moral ar trebui sa aduca o oarecare rasplata care sa acopere
propriile nevoi ( Bani, bunuri materiale, afectiune, etc ). Aceasta faza arata un interes limitat pentru nevoile celor din jur
atata timp cat acestia nu pot oferi ceva in schimb. Toate actiunile ce servesc in aceasta faza au scopul de a indeplini
interesele personale

8
CONVENTIONAL

Etapa conventionala a moralitatii este specifica in randul adolescentilor si adultilor. Aceasta etapa modeleaza ideea de
moralitate dupa standardele impuse de societate. In cadrul acestei etape individul urmeaza normele impuse de societate
privind ideea de bine si rau, actiunile persoanei in cauza find influentate de normele sociale. Individul urmeaza regulile
impuse de societate chiar daca acestea nu prezinta consecinte privind obedienta sau disobedienta.
Faza 3: „Baiat cuminte/fata cuminte”
Individul se considera membru al societatii prin conformarea standardelor impuse de aceasta. Persoanele care se afla in
faza 3 devin receptive cu privire la nevoile celorlalti si adopta o atitudine de „ baiat/fata cuminte” pentru a fi priviti dintr-o
lumina pozitiva. Din punct de vedere moral acestia dezvolta anumite principii iar actiunile lor vor fi influentate de normele
sociale, respectul cuvenit din urma actiunii sau recunostinta celorlalti.
Faza 4: „Lege si ordine”
Individul se arata orientat spre reguli fixe, mentinea ordinii publice si respectul fata de autoritate. Acesta considera faptul
ca este esential sa mentina ordinea publica si respectarea regulilor impuse de societate pentru buna functionare a
acesteia. Persoana in cauza considera ca respectarea normelor sociale este o datorie morala a individului fata de
societatea in care face parte. Majoritatea membrilor activi ai societatii raman la faza 4, unde moralitatea este
predominant influentata de normele sociale.

9
POST-CONVENTIONAL
In etapa Post-Conventionala, individul face eforturi pentru e defini principile si valorile morale fara a fi influentat de surse
externe precum societatea. Scopul acestuia este sa respecte legea, normele sociale si ordinea publica dupa propriile
credinte, nu dupa cele dictate de societate. Persoanele morale din punct de vedere Post-Conventional traiesc dupa
proprile principii. Principii care adesea includ drepturi umane, libertate sau justitie. Persoanele care poseda o moralitate
Post-Conventionala privesc regulile ca fiind interpretabile in functie de context si le respecta in functie de proprile
convingeri morale.
Faza 5: „Contract social”
In aceasta faza, indivizii accepta si respecta faptul ca exista oameni cu opinii, credinte sau obiceiuri diferite. In ceea ce
priveste legile, acestea nu mai sunt privite ca reguli stricte ce nu pot fi incalcate sub nicio forma, ci mai degraba le privesc
ca si contracte sociale. Sunt constienti ca nu-s obligati sa respecte regulile impuse de societate, iar daca legea este
incalcata, acestia vor suporta consecintele in conformitate cu gravitate faptei savarsite.
Faza 6: „Principii etice universale”
Aceasta faza se diferentiaza de regulile morale concrete prin abordarea unor principii universale privind etica. Pentru a
adopta o decizie „corecta” din punct de vedere moral, trebuie sa ascultam si sa luam in considerare toate opinile existente
intr-o maniera impartiala chiar daca acestea contrazic propriul interes. Acest principiu de justitie este universal si se aplica
tuturor. De exemplu nu am vota o lege ce salveaza cativa oameni dar in acelasi timp raneste pe altii. Acest principiu
universal ne ghideaza pentru a alege o varianta ce multumeste majoritatea.

10
DILEMMA HEINZ - PARTE PRACTICA

Pentru a diferentia faza 5 de faza 6, Kohlberg se foloseste de dilema Heinz:

O femeie este pe patul de moarte. Doctorii spun ca exista un medicament descoperit recent ce i-ar putea salva viata.
Farmacistul ce a creat medicamentul sustine ca productia medicamentului este costisitoare, 200 de dolari, motiv pentru
care acesta il vinde cu 2000 de dolari. Sotul victimei, Heinz, face tot posibilul pentru a strange banii necesari
medicamentului, insa reuseste sa stranga doar jumatate din suma initiala. Acesta roaga farmacistul sa-i vanda
medicamentul mai ieftin sau cel putin sa-i ofere sansa de-al plati ulterior. Farmacistul refuza oferta lui Heinz, motiv pentru
care Heinz recurge la masuri disperate si fura medicamentul din laboratorul farmacistului.

Decizia lui Heinz este corecta din punct de vedere moral ?

Motivati ambele variante de raspuns.

11
DILEMMA HEINZ - PARTE PRACTICA

12
DILEMMA HEINZ
Kohlberg este de parere ca pentru a ajunge la o decizie este necesar sa te pui in „papucii” celuilalt. In dilema Heinz asta ar
insemna ca atat farmacistul cat si Heinz ar trebui sa priveasca dilema din perspectiva celuilalt. Daca farmacistul ar fi privit
situatia din perspectiva lui Heinz, ar fi ajuns la concluzia ca viata este mai presus decat proprietatea. Pentru a aborda o
astfel de gandire morala trebuie sa adoptam o atitudine impartiala si sa oferim respect opozitiei.

13
ARTICOL

14
 Bibliografie

• LaPIERE, R. T. (1934). Attitudes vs. Actions. Social forces, 13(2), 230-

237
• Nelson, S. A. (1980). Factors influencing young children’s use of
motives and outcomes as moral criteria. Child Development, 823-
829.
• Piaget, J. (1932). The moral judgement of the child. London: Keagan,
Paul, Trench, Trubner & Co.
• Saul Mcleod - https://www.simplypsychology.org/kohlberg.html
Kohlberg's Stages Of Moral Development
• https://en.wikipedia.org/wiki/Morality#Psychology
•
https://www.theatlantic.com/health/archive/2012/04/the-heinz-dile
mma-an-interactive-video-to-test-moral-development/255263/
• https://en.wikipedia.org/wiki/Lawrence_Kohlberg%27s_stages_of_
moral_development#Theoretical_assumptions_(philosophy)

15
MULTUMIM PENTRU ATENTIE

16