DEZVOLTAREA

PSIHOMORALĂ
CURS 8
 Freud și teoria psihodinamică

• Anxietatea şi vinovăţia sunt esenţiale pentru

achiziţionarea şi respectarea valorilor morale.
• Complexul Oedip și complexul Electra
• Procesul de identificare se află la baza dezvoltării
moralității.
• Copilul de sex masculin adoptă comportamentul
tatălui, preia credinţele, valorile morale şi atitudinile
acestuia, valori specifice culturii din care el face parte -
supraeu.
• Supraeul este format din două părţi: eul ideal şi conştiinţa
morală.
• Eul ideal prezintă interes pentru ceea ce este bun şi decent,
reprezentând imaginea copilului despre tipul de
comportament moral aprobat de părinţi.
• Conştiinţa morală, interesată de ceea ce este rău, cenzurează
şi împiedică accesul impusurilor imorale ale sinelui în
conştiinţa eului.
• Supraeul devine interiorizare a regulilor, care inţial au
fost impuse de părinţi, dar mai apoi au fost adoptate de către
copil prin autodisciplinare.
Piaget și dezvoltarea morală
Piaget și dezvoltarea morală
3 perioade de dezvoltare:
1. perioada premorală - copiii nu sunt interesaţi de reguli,
nu sunt conştienţi de reguli şi nu sunt consideraţi fiinţe
morale
2. moralitate heteronomă - copiii cred că regulile sunt
sacre şi nu pot fi modificate, încălcarea lor fiind o faptă rea
3. moralitate autonomă - regulile sunt văzute ca fiind
acorduri între indivizi, ele pot fi modificate prin consensul
dintre indivizi
Piaget punea accent pe aspectul cognitiv al dezvoltării şi al
experienţei sociale
 Piaget distinge 4 stadii ale reprezentării şi practicării
normei morale:
Stadiul motric (2-3 ani): copilul se comportă potrivit propriilor
dorinţe şi potrivit deprinderilor motorii asimilate; regula morală nu
este coercitivă, fiind trăită inconştient.
Stadiul egocentric (4-6 ani): copilul imită regulile morale impuse
de adult; nu este preocupat de decodificarea regulilor morale;
regula morală e considerată sacră.
Stadiul cooperării (7-10 ani): respectarea regulilor comune,
preocuparea pentru unificarea regulilor; respectarea regulilor este o
obligaţie de comportament.
Stadiul autonomiei morale (11-14 ani): decodificarea valorilor şi
normelor morale, apariţia interesului pentru ele.
STADIILE DEZVOLTĂRII
PSIHOMORALE
TEORIA LUI LAWRENCE KOHLBERG
Lawrence Kohlberg (1927-
1987)
• licența și doctoratul în psihologie -
Universitatea din Chicago.
• lector la Universitatea Yale (1959-1961)
• cercetător asociat la Centrul de Studii
Avansate în Științe Comportamentale –
Universitatea Stanford (1961-1962
• 1963-1967 - Universitatea din Chicago
unde a rămas până în anul 1967
• din 1967 – profesor de psihologie
educațională și socială la Universitatea
Harvard
• Locul 30 în top 100 psihologi de renume ai
secolului al XX-lea
Design-ul cercetării
Interviuri semi-structurate cu copii de diferite vârste (băieți)
Utilizează dileme morale
Identifică 3 nivele ale raţionamentului moral, fiecare cuprinzând 2
substadii
Copiii răspundeau la întrebarea „De ce se întâmplă acel lucru”, ei
trebuind să aleagă între:
◦ supunerea faţă de reguli şi respectarea lor;
◦ preocuparea faţă de binele celuilalt.
Dilema lui Heinz
1. Nivelul moralităţii
preconvenţionale
• Perioada 4-10 ani
• Atitudinea e motivată fie de dorința de a evita
pedeapsa, fie de posibilitatea primirii unei
recompense
• Stadiul 1: Stadiul moralității ascultării
• Stadiul 2: Stadiul moralității hedoniste
2. Nivelul moralităţii convenţionale
• Perioada 10-13 ani
• Implică respectare normelor grupului şi supunerea
în faţa majorităţii
• Stadiul 3: Stadiul moralității bunelor relații
(conformarea în vederea evitării dezaprobării de
către ceilalţi)
• Stadiul 4: Stadiul moralității legii și ordinii
(afirmarea acordului cu legile şi regulile sociale
pentru a evita cenzura autorităţilor şi sentimentele
de vinovăţie datorate „neîndeplinirii datoriei”)
 3. Nivelul moralităţii postconvenţionale
• Perioada: de la 13 ani sau niciodată
• Individul îşi conturează propriile valori şi principii după care îşi
conduce viaţa
• Stadiul 5:Stadiul moralității contractuale:
• ghidarea acţiunilor pe baza principiilor comune, acceptate de majoritate
• legile sunt percepute ca şi „contracte sociale” necesare medierii conflictelor
• legile sunt relativizate, nu există adevăruri absolute
• Stadiul 6: Stadiul principiilor și valorilor individuale de
conduită
• „Fă altora ceea ce vrei să îţi facă ei ţie”
• sunt valorizate dreptatea, demnitatea, egalitatea şi sprijinirea celorlalţi