Metode Interactive de Grup PDF

SILVIA BREBEN
=LENA GONGEA GEORGETA RUIU MIHAELA FULGA
METODE INTERACTIVE DE GRUP

- ghid metodic -
A.EDITURA$
~RV£
ARGUMENT
Invatarea, ca proces, cste abordata difcrit In psihologie ~ i 'in ~tiintclc

cd ucatiei. Una urmare~tc ex pli carca particularitati lor 'i'nvatarii un1an c ~ i
mecanismul achizitionarii cuno$Lintelor, iar alta se preocupa de identificarca
metodologiilor care pot facilita produccrca acestui proces.
Speciali$tii 'in don1eniul psihologiei $Colare ofera, totu$i, de finitii
nuan~ate $i dlt n1ai complete, care a trag atentia asupra f,~ptu l ui ca in vic( area
poatefi:
• once activitate care dezvolta no1 cuno$tinte $i abilitati (Galperin,
1965);
• un proces de reorganizare, prin feed-back, a paten1urilor senzoriale
ce asigura celui ce inva~a un control asupra propriului sau comportarnent atunci
cand se afla in relatie cu obiecte $i evenin1ente din mediul inconjurator (Smith,
R. , 1966);
• modificare a dispozitiilor ~i capacitatilor 01nului, care se mentine
pentru o perioada mai lunga de timp $i care nu se datoreaza proceselor de
cre$tere (R.Gagne, 1975);
• o alterare a comportamentului ca rezultat al experientei
individuale, in contextul dat de Encyclopedia Britannica, 1989 ( .. .cand un
organism poate sa perceapa .yi sa f$i modifice comportamentul se spune ca
invata) .
Cadrele didactice studiaza teoriile 1nvatarii nu numai pentru a 1ntelege
cun1 se produc procesele de !nvatare, ci $i pentru a afla cu1n trebuie organiz at
l11ai bine contextul instructional astfel1ncat sa faciliteze obtinerea de catre elevi
' '
a rezultatelor proiectate.
"
In teoriile moderne se vorbe$te din ce in ce n1ai mult de invatarea
experientiaHi, de profesor cu ro] de ghid sau de facilitator al proceselor de
!nvatare, de valorizarea # dezvoltarea poten(ialului fieciirui copil, de
respectarea ritn1ului ~i a stilului sau cognitiv propriu etc.
Exista n1ulte mctode prin care copiii pot 1nvata ori cxersa conccpte sau
dcprind cri . In accsl scns, eslc foartc in1portant dcmersul pc care educatoarea sau
parintele 11 poate initia in direqia stimularii interesului copilului pentru
cunoa~tere, al interesului pentru a cauta informatia necesara ~i pentru a o utiliza
in contexte variate, al interesului pentru rezolvarea de probleme prin
planificarea ~i organizarea unor activitati/jocuri cu acest ~cop .
Lucrarea ,Metode interactive de grup", prezinta un set de metode
active ~i o serie de exemple de jocuri ~i activiHiti desfa~urate de educatoare,
cu intentia, declarata, a stimularii invatarii ~ i dezvoltarii personale inca de la
varstele timpurii.
Viorica Preda
l'artea I
- PlEDOARiE PENTRU SCHIMBARE-
>- Nevoile educatie

'
moderne;
>- lmportante metodelor interactive de grup;
>- 0 noua forma de invatare: Web Quest;

'
>- Echipamente didactice specifica metodelor;
>- Obiectivele metodelor interactive;
>- Educatoarea §i copiii.

PLEDOARIE PENTRU SCHIMBARE 9
PLEDOARIE PENTRU SCHIMBARE
In aceasta lucrare sunt valorificak nun1eroase metode ~i tehnici aparute

in diverse publicatii pentru diferite specialitati pe care autoarele le-au studiat cu
deosebit interes ~i le-au experimentat timp de 2 ani in ac.tivitatea c.u pre~colarii
~i 1n curs uri de formare a cadrelor didacticc.
Dorim ca cititorii sa descopere frurnusetea ~i eficienta exen1plelor
practice, sa-~i 'invinga 'indoielile ~i sa se integreze !rnpreuna cu noi 'in noile
curente. Scopul nostru este ca lucrarea sa nu devina un retetar, ci un ghid, un
punct de sprijin pentru colegele stagiare dar ~i pentru cele care stapfmesc
didactica traditionala pe care cu siguranta o pot l'nnoi. Studiul actualei lucrari
contribuie la formarea cadrelor ~i la l'nvingerea prejudecatilor. 0 cercetare
didactica la nivelul comisiilor metodice sau cercurilor pedagogice pe aceasta
tema ar da posibilitatea descoperirii de noi practici, noi aplicatii. Nu ne indoim
ca acest lucru se va I'ntampla. Aceasta lucrare apaf!ine celor sensibili fata de
nou. Da start spre noi strategii.
Metodele vazute de noi dintr-un anumit unghi al didacticii pot capata
noi aplicatii, total diferite de ideile autoarelor.
Am dorit sa va dam curajul de a !ndrazni sa aplicati ce foarte multi cred
ca nu este posibil. .
Cu rabdare ~i perseverenta, dar mai ales cu profesionalism ~i
responsabilitate, veti reu~i sa descifrati, sa 1ntelegeti, sa aplicati ~i sa va bucurati
l'n egala masura de oportunitatile pe care metodele le deschid !n beneficiul
copiilor ~i al nostru 'in egala masura.
Urcati prima treapta a metodelor interactive de grup ~i cu siguranta nu
va veti mai cobor!. Dar trebuie sa fiti con~tienti ca ascensiunea spre nou, spre
necunoscut cere efort intelectual.
Daca putem sa respectam diverse prograrne de nutritie, de gimnastica,
de odihna etc., de ce n-an1 putea sa respectam un program de SUCCES, acela de
a face copiii fericiti , curio~i, de a le da libertate, investind in ei dorinta de
ascensrune.
Sa pomim odata cu copiii la descifrarea, organizarea ~i aplicarea
metodelor noi in activitatea, instructiv educativa care poate fi una cooperanta,
modema, activa, flexibila, accesibila, placuta, DEMOCRATICA.
Vefi smulge cu sigurantii exclamafiile copiilor: "Ce activitate
frumoasii ", Ce joe interesant!, Ce multe am in viitat!!, A~·a-i cii am lucrat
frumos ~i corect impreunii? Cand ne mai jucam jocul cu stelufele? Put em lua
10 METODE INTERACTIVE DE GRUP
floarea de nufur sa ne jucam singuri cu ea? Eu a~· dori su fac un blazon a!

prietenului meu! Eu 0 bula duh la despre familia meal Eu sa-l invat pe X
povestea y ".
Pentru a ajunge aici nu este foarte greu. Dar orice 'inceput are sen1ne de
intrebare.
Sfatul nostru!
NU VILE PUNETI! Aqionati direct! Propuneti-va 'insa un obiectiv:
Schimb, ma schilnb, vii schimb, REUSESC!
Impatia~iti-ne reu$itele voastre pentru a ne bucura alaturi de voi.
Luati exe1nplul nostru. Drumul este destelenit partial. Voi puteti aduce
noi idei, noi metode considerate de unii ·sceptice, inadaptabile varstei
pre$colare.
Convingeti-va impreuna cu noi prin exe1nple practice experimentate la
clasa, di orice metoda poate deveni accesibila la orice varsta daca avem
incredere in "minunea" acestei lumi care este - COPILUL.
Aceasta "minune" a$teapta de la noi zilnic noutati, ne vrea pe placullui.
Sa nu-l dezamagim!
Daca am optat pentru aceasta nobila profesie de a educa, sa o facem cu
gandulla copil, la viitor.
Noi, educatoarele punem temelia educatiei. A~a a fost sa fie: sa fim noi
pionieri intr-o societate democratica, europeana, tara frontiere .
Este o perspectiva pe care cu " lupa znfelepciunii ", a dragostei, a
schimbarii o vmn creiona pas cu pas. lata o oportunitate pe care o are generatia
noastra. Metodele interactive de grup reprezinta un inceput, o schimbare, o
noutate.
Convingeti-va colegii conservatori sa-$i ia in serios misiunea pe taramul
educatiei europene ~i sa descopere noul.
Cele 60 de metode $i telmici prezentate de noi pot fi confruntate ~i
completate cu alte bibliografii dar mai ales cu rezultatele obtinute in um1a
aplicarii lor la clasa, iar reu$itele voastre pot constitui sugestii ce ar putea
preveni posibile erori, abateri etc.
Ele nu sunt "lecfii model" ci propuneri pentru o baza practica. Ofera un
sprijin real. Practicand, nu doar citind, veti descoperi bogatia $i frumusetea
interactiunilor $i veti dori sa traiti intr-o lume care sa comunice, sa identifice
probleme, sa le rezolve, sa se bucure de fiecare reu$ita impreuna. Luati aceasta
lucrare ca pe un inceput de pregatire intr-un domeniu pe care-1 descoperiti ~i
pas cu pas 11 $i 1ndragiti.
Noi, trebuie sa speram ca exen1plele date vor fi 1ntelese $i vor constitui
suport penttu noi concepte, teme, problen1e, idei, solutii didactice.
Daca generatii ~i generatii nu au fost invatate CU111 sa invete, iata caprin

aplicarea acestor metode rezolvam ~i proble1nele noastre: de relationare, de
comunicare, de responsabilizare, de invatare reciproca etc.
Calitatea activitatii noastre la clasa este "cm"tea de vizita" din care
'
"banalul ~1 rutina" trebuie ~terse din cartea de capatai a copilariei "Gradinita".
Reteta este sa avern curaj , dorinta, incredere in noi ~i 'in metode,
,nebunie", nepasare fata de sceptici. Succes!
Nevoile educatiei
, moderne
In societatea actuala are loc un proces dinamic care obliga toate

categoriile sociale sa tina pasul cu evolutia societatii ~i implicit a educatiei.
Suntem in era informationala pe care unii cu greu o accepta, se
integreaza in ea.
Si in invatamant au loc transformari rapide pomind de la crearea
mediului de invatare care poate eficientiza tehnicile de invatare ~i de munca
intelectuala sau le poate bloca, incetini uneori din lipsa banilor, alteori din
dezinteresul dasdHilor.
Nevoile ~i cerintele copiilor "actori" pe scena educationala pretind
dascalilor o schimbare radicala a modului de abordare a activitatii didactice.
'
Reforma sistemului de invaHimant are ca obiective schimbarea
'
mentalitatii ~i formarea unor dascali reflexivi, utilizarea calculatorului in
activitatea didactica, in optionale ~i in alte activitati non-formale.
Cand, cum, cine ar trebui sa intreprinda schimbari care sa conduca la
formarea cadrelor didactice sunt intrebari care au condus la o flexibilizare a
sistemului de formare. Piata de programe de formare este deschisa oricaror
organizatii care pot furniza strategii eficiente care sa conduca la integrarea
europeana a invatamantului. De aceea am propus pentru invatamantul pre~colar
obiective ce vizeaza formarea capacitatii de gandire critica, divergenta,
flexibila, creatoare prin integrarea metodelor interactive de grup in programul
de formare Euroteacher II organizat de C.C.D. Dolj ~i aprobat de MEC.
Educatoarele, 70 la numar au asimilat o parte din metodele prezentate
in lucrare intr-o atmosfera de formare flexibila, democratica. Chiar cursul a fost
conceput pentru a dezvolta o relatie intre formator-formabil bazata pe
cooperare, incredere, respect. Noutatea constand in chiar denumirea metodelor
a fost punctul forte al cursului de aceea au ~i optat pentru detalierea acestora
intr-o lucrare care sa se constituie ca un ghid al celor care doresc sa-~i
mod ernizeze acti vi tatea.
A aparut termenul de "educatie moden1a"
s D
c I
~ ---~-fN-O_V_A_RE_/_--'? N
A
M
I
s
M
PENTRU
A $TI -- CE INYETI?
--- AFI
~ '---- ___./ ______-/
~ $Tt CE SA FACr CU CE AI lNVA\~

Deci, regandirea educatiei formale se i1npune ~i ne obliga sa schimbam
relatia cu copiii ~i !ntre copii promovand sprijinul reciproc ~i dialogul
constructiv prin noi strategii pe care le propunem.
Activitatile pentru copii trebuie sa aiba un caracter spontan, sa
contribuie la dezvoltarea independentei in gandire ~i actiune.
Noul, necunoscutul, cautarea de idei prin metodele interactive confedi
activitatii "mister didactic", se constituie ca "o aventura a cunoa~terii" in care
copilul e participant activ pentru ca el !ntalne~te probleme, situatii complexe
pentru 1nintea lui de copil dar in grup, prin analize, dezbateri, descopera
raspunsurile la to ate !ntrebarile, rezolva sarcini de !nvatare, se -simte responsabil
~i Inultumit in finalullectiei.
-
Educatoarea trebuie sa fie entuziasmata dupa fiecare reu~ita, progres
!nregistrat de grup sau de copil pentru pregatirea motivatiei urmatoarelor
sarc1n1.
Se spune deseori ca acei copii care au parte de dascali creativi vor fi ~i ei
creativi urmand tnodelul.
Calea de 1nvatare pe care o parcurge copilul este determinata de metoda
fo losita. Aceasta "cale" devine eel mai spectaculos exercitiu de interaqiune
dintre n1intile copiilor care ne bucura cand observa1n progrese de la o perioada
Ia alta.
Lumea in care traim se schimba $i o data cu ea $i educatia. Sursele de
informare pentru adulti $i copii se multiplica incat pentru cei atra$i de nou, de
spectaculos, una pare mai atractiva decat alta.
Observam zilnic in joaca copiilor o lume a lor care aduce
comportamente, teme, idei, probleme absolut noi.
Nu ne mai intrebam de unde le $tiu.
Acum $tim cu totii di "oricine poate invata de oriunde". Copiii primesc
prin diferite canale prea multe informatii pe care nu le retin $i nu nici
capacitatea de selectie a acestora. Prin metodele interactive de grup copiii 1$i
exerseaza capacitatea de a selecta, combina, invata lucruri de care vor avea
nevoie In viata de $Colar $i de adult.
Insa conexiunile pe care ace$tia le fac uimesc mintea unui adult. Deseori
copiii descopera lnainte cuno$tintele pe care noi le-arn planificat.
Unii dintre dascali $i astazi le vorbesc copiilor despre animale,
anotimpuri etc. cu scopul de a asimila cat mai multe cuno$tinte, li doresc
enciclopedii. Si uneori chiar le reu$esc. Ar trebui sa ne lntrebam daca ce-i
invatam pe copii sunt lucruri de care ei au nevoie.
Efortul copiilor trebuie sa fie unul intelectual, de exersare a proceselor
psihice $i de cunoa$tere, de abordarea altor demersuri intelectuale
interdisciplinare decat cele clasice prin studiul mediului concret $i prin
corelatiile elaborate interactiv In care copiii 1$i asuma responsabilitati,
fonnuleaza $i verifica solutii, elaboreaza sinteze in activitati de grup, intergrup,
individual, In perechi. Ideile solutiile grupului au lncarcatura afectiva $i
originalitate atunci cand se respecta principiul flexibilitatii.
Unii autori sustin ca specificul procesului creativ nu este reprezentat de
solutionarea unor probleme ci de gasirea, identificarea, cautarea, descoperirea
pro blemelor.
Pentnt altii, fonnularea de dispunsuri la intrebarile puse de educatoare

pentru rezolvarea unor proble1ne nu are acel a~i impact asupra fonnarii copiilor.
De exemplu, fonnarea deprinderii "de a descoperi caile de a adresa 'intrebari ~i
de a critica problemele".
Tot ce se intreprinde pentn1 modemizarea activitatii cu copiii trebuie
bine analizat pentru ca in final de1nersurile didactice sa fie in concordanta cu
particularitatile de varsta ~i posibilitatile cognitive ~i practice ale copiilor.
Stimularea creativitatii este favorizata de n1etodele descrise in lucrare:
'
6/3/5, brainstonning, 6/6, etc., copiii beneficiind de momente creative integrate
in activitati ~i jocuri cu scopul exersarii gandirii. Teate metodele prezentate
stimuleaza comunicarea, activizarea tuturor copiilor, ~i fonnarea de capacitati
ca: spiritul critic constructiv, independenta in gandire ~i actiune, gasirea unor
idei creative, inddiznete
, de rezolvare a sarcinilor de invatare.
,
Copiii descopera o noua experienta inter-relationand in grupuri de
inva{are activa aceea de a studia, investiga ~i capata incredere in capacitatile
individuale ~i ale grupului.
_. lmportanta metodelor interactive de grup
Abordarea celor 60 de metode, tehnici, procedee prezentate in lucrare

reprezinta un tnod superior de instruire. Schimbarile intelectuale· pe care le
cuprind, cele verbale, de idei, opinii, de actiune, activizeaza copiii ~i-i
tnotiveaza reducand stresul trait de educatoare ~~ copii intr-o activitate
traditionala.
'
ATENTIE!
Metodele cu variantele ~i etapele lor concis prezentate de autoare trebuie
sa fie predate ca un joe cu reguli.
Ele actioneaza asupra modului de gandire ~i de manifestare a copiilor.
Prezentate ca ni~te jocuri de invatare, de cooperare, distractive, nu de
concentrare, metodele interactive, invata copiii sa rezolve probleme cu care se
confrunta, sa ia decizii in grup ~i sa aplaneze conflictele.
Aplicarea metodelor solicita tin1p, diversitate de idei, angaJare 1n
aqiune, descoperirea unor noi valori, responsabilitate didactidi, increderc 1n
ceea ce s-a scris ~i 1n capacitatea pcrsonala de a le aplica creator pentru
eficientizarea procesul instructiv educativ.
Situatiile de 1nvatare rezolvate prin metode interactive de grup dezvolta
copiilor gandirea democratica deoarece ei exerseaza gandirea critica ~i 1nteleg
ca atunci cand analizeaza un personaj , comportamentul unui copil, o fapta, 0
idee, un eveniment, ei critica comportamentul, ideea, fapta nu critica personajul
din poveste sau copilul, adultul. Metodele 1nvata copiii, ca un comportament
1ntalnit in viata de zi cu zi poate fi criticat pentru a !nvata cum sa-l evitam. Ei
aduc argumente, gasesc solutii, dau sfaturi din care cu totii 1nvata. Este 1nsa
itnportanta alegerea momentului din lectie, dintr-o zi, personajul-copil ~i fapta
lui deoarece ele reprezinta punctul cheie in reu~ita aplidirii metodei ~i nu
trebuie sa afecteze copilul. Tocmai acesta este punctul forte al metodelor care
introduc in dezbatere comportamente reale, cotidiene.
Dupa fiecare metoda aplicata se pot obtine performante pe care copiii le
percep ~i-i fac responsabili in rezolvarea sarcinilor de lucru viitoare. Copiii
inteleg ~i observa ca implicarea lor este diferita, dar !ncurajati 1~i vor cultiva
dorinta de a se implica in rezolvarea sarcinilor de grup. Grupul intelege prin
exercitiu sa nu-~i marginalizeze partenerii de grup, sa aiba rabdare cu ei,
exersandu-~i toleranta reciproc.
Metodele implica mult tact din patiea dascalilor deoarece trebuie sa-~i
adapteze stilul didactic in functie de tipul de copil timid, pesimist, agresiv,
acaparator, nerabdator pentru fiecare gasind gestul, mimica, interjectia,
intrebarea, sfatul, orientarea, lauda, retinerea, aprecierea, entuziasmul in
concordanta cu situatia ~i totul va fi ca Ia carte. V eti spune ca este foarte greu.
Va vom raspunde, ca practicieni, ca aveti dreptate. Dar daca va
cunoa~teti foarte bine copiii ~i problemele lor, veti alege metodele adecvate,
veti obtine avantajele pe care acestea le ofera.
in cadrul [iedirei metodc copiii primesc sarcini de 'invatare. Acestea sunt

foarte diferite de lao metoda/tehnica la alta 'incat exploreaza o mare varietate de
capacitati.
Sarcinile de lucru trebuie sa lndeplineasca anumite conciitii:
• sa fie transn1is tin1pul alocat sarcinii de lucru;
• sa fie descrisa gradual;
• sa fie legata de viata reala;
• sa ofere posibilitatea copiilor de a se autoevalua, corecta, de a ·
con1unica cu colegii;
• 1n formularea 1ntrebarilor sa se foloseasca taxonomia lui Blomn.
Nivelul Infinitivul Complementul direct

Cunoa,Jterea a defini, a dobandi, a Vocabular, termeni,
(insu.Jirea distinge, a identifica, a elemente, fapte,
cuno.Jtinfelor) aminti, a recunoa~te. exemple, eveni1nente,
locuri, proprietati.
lnfelegerea a ilustra, a transfom1a, a Semnificatii, exe1nple,
exprima, a reprezenta, a relatii, fapte,
interpreta, a diferentia, a reprezentati,
aranJa, a rearanJa, a caracterizari, factori,
distinge, a de1nonstra, a cauze, efecte.
stabili, a explica, a
completa, a face.
Aplicarea a distruge, a generaliza, a Tnforrn<lt1i , situa}ii,
stabili legaturi, a alege, a efecte, metode,
dezvolta, a organiza, a generalizari, procese,
utiliza, a clarifica, a corecta fenomene, procedee.
Analiza a distinge, a identifica, a Elemente, concluzii,
clasifica, a recunoa~te, a teme, efecte, paqi,
diferentia, a analiza, a aranjamente, tehnici,
compara. modele, evenimente.
Sinteza a povesti, a relata, a Structuri, modele,
produce, a crea, a constitui, produse, fapte,
a clasifica, a modifica, a fenomene, modalitati,
propune, a formula, a mijloace.
specifica, a sintetiza.
Evaluarea a judeca, a decide, a Precizie, grad de

considera, a explica, a exactitate, erori,
compara, a e'.ralua, a eficienta, utilitate,
argumenta. mijloace. -
Pentru domeniul afectiv atitudinal
-
Nivelul Infinitivul (actiunea) Complcmentul direct
Atitudini A accepta, a efectua, a Aqiuni. Evcnimente,
respecta, a persevera, modele, dlspunsuri,
a rezista, a urma, a hotarari, conduite,
diferentia, a sarcini, metode,
centraliza, a discuta, a realizari.
aproba, a aplauda, a
compara, a aprecia.
Pentru domeniu psihomotor
v •
Deprinderi A executa, a produce, a m1~can, operatii,

prelucra, a produce, a modele, procese,
constitui, a VlZlOna, a tehnici
imita, a rep eta, a
reproduce, a aplica, a
modifica, a descoperii, a
realiza
• Pentru domeniul cognitiv (B.S. Bloom)
In alegerea strategiilor pentru ca activitatea sa fie energica speciali~tii

recomanda sa se tina seama de stilurile de 1nvatare individuale ale copiilor.
TIPUL VlZUAL TIPUL AUDITIV
• retine repede ce aude

, d . c .
ve e In10rmat1a .-'----:..__--.· nu are nevoie de suport intuitiv
• verifica rezolvarea sarcinii • 1ntelege explicatiile metodei
Stii?A!'i
• prive~te ~ i retine materialele care
individuate de • solicita deseori sa repete 0 poveste, sa
personalizeaza metoda expl ice o sarcina
zn.vaJare
• se ajuta de culori, de materiale • asculta tara sa se plictiseasca
ilustrate pentru a rezolva o sarcina '----.-----'• simte ce vrea sa spuna eel care
t vorb e~ te
t
TIPUL PRACTIC
• 1ntelege explicatiile tehnice, problemele matematice,
experientele
• retine
, ordinea evenimentelor
• dore~te sa atinga obiecte, imagini sa a~eze, sa deplaseze
materialul existent
• ofera ajutorul colegilor sa rezolve o sarcina practica
lntre sarc.inile de invatare ~i nivelul de asimilare al acestora de catre

copii trebuie sa existe compatibilitate.
Daca sarcina de invatare este clara, concisa, rezolvarea va fi rapida,
eficienta altfel anevoioasa dar cu implicare, cautari, acceptari, renuntari, decizii
prin i1nplicarea intregului grup. Tocmai de aceea gradul de dificultate al sarcinii
va fi mai mare, va provoca copiii la cautari, cercetari, investigatii, pentru a
descoperi misterul ascuns de sarcina de invatare. Grupul este provocat la o
relationare creativa prin metodele interactive de grup. Grupul in astfel de
situatii i~i coordoneaza actiunilc, sc ajuta reciproc, se incurajeaza, negociaza
solutiile individuale, iar atunci cand au de realizat un produs, fiecare i~i aduce
contributia in functie de abilitati, iar grupul apeleaza, incredinteaza sarcini
individuate, se completeaza apeland la inteligentele multiple. Metodele ajuta
copiii sa-~i formeze personalitatea, sa se cunoasca, sa-~i descopere stilul propriu
de gandire ~i actiune, sa ~i-1 modeleze. intr-un cuvant, invata exersand -
democratia.
'
Reprezentiirile anterioare ale copiilor joaca un rol important in
formularea dar mai ales in rezolvarea sarcinii. De aceea ar trebui inventariate
aceste reprezentari pentru a ne baza pe ele atunci cand introducem o tema, o
metoda noua. Ele ajuta deseori copiii sa depa~easca obstacolele care blocheaza
invatarea ~i sa faca combinatii, conexiuni intre reprezentarile diferite ale
copiilor din grup ~i descoperirile lor prin contactul direct cu mediul pe care-1
19
exploreaza. Daca vo111 lua in seama reprezcntari le copiilor, tnetodelc !i v
swvrinde. Metodele au o putere n1iri fica daca le stapanin1 ~i le 1ndragi 111 ~~
aplidim sistematic. Ajuta copiii sa-~i insu$easca un concept, un principiu' de
lnvatare sau un principiu den1ocratic ~i mai ales un anun1it algorittn.
Pentru rezolvarea sarcinilor de invatare exista n1ai multe "chei de
investigare '' (anahze, cmnparatii, experimente, investigatii) pe care copiii
lnvata sa le fo loseasca la descifrarea noilor concepte, idei, notiuni, probleme.
in concluzie, sarcinile de lnvatare se formuleaza in functic ~ i 'in
concordanta cu obiectivul metodei ~i al activitatii care gazduie~te noua
strategic.
In activitati integrate, ele vizeaza de exemplu cunoa~terea mediului,
educatie pentru societate $i educarea lin1bajului dar accentul va didea pe
demersurile intelectuale pe care metodele prezentate in lucrare le promoveaza.
Este foarte putemica totu$i traditia demersului didactic invatat in
pregatirea initiala (vezi observare, convorbire, lectura dupa imagini, joe didactic
$i exemplele ar putea continua).
Programa pentru invatamfmtul pre$colar lasa insa libertatea de a
organiza cat mai creativ $i personalizat actul didactic. Dar, alegerea propriului
demers, personalizat, modem, care sa fie compatibil cu stilul didactic, cu
obiectivele $i continuturile activitatilor este greoaie, nesigura.
Comportamentele $i capacitatile prevazute de programa sunt relevante $i
se muleaza perfect pe metodele interactive de grup.
0 noua forma de invatare

, -Web Quest
In carte este exemplificata practica Web Quest ca tehnica modema de

1nvatare bazata pe ideea constructivista, privita ca o alten1ativa la metodele de
'invatare uzuale.
'
Aceasta metoda implidi activ dupa cum veti vedea atat educatoarea cat
$i cop iii 1n activitati de cautari in spatiul Web $i promoveaza strategiile de
1nvatare prin cooperare.
Web Quist este o activitate bazata pe "formularea de probleme $i de
investigatie" in care o parte din cuno$tintele copiilor sunt 1nvatate prin contact
direct cu intemetul.
Copiii achizitioneaza cuno$tintele diverse apoi le integreaza, combina
pentru rezolvarea sarcinilor formulate de adult. Avantajul este acela ca o tema
poate fi extinsa pentru a dobfmdi noi cuno$tinte.
Pentru a demonstra ca $i-au 1nsu$it tema parcursa copiii vor crea in grup
sau individual un produs $i a$teapta o reactie on-line sau off-line. WWW ofera
un spatiu privat pe inten1et unde utilizatorii (o grupa de copii, un grup, un copil,

o familie, educatoarea) i~i pot prezenta proiectele ~i produsele realizate.
Dupa cum se observa apar noi forme de 1nvatare, relationare, la care
suntem supu~i ~i le facen1 fata indiferent de varsta.
Invatarea continua reprezinta un stil de viata care conduce la
modificarea aptitudinilor ~i atitudinilor noastre fata de educatie. Este vizibila
nevoia de integrare a noilor strategii ~i chiar tehnologii. Comunicarea
profesionala oferita de internet in cura.nd nu va mai fi o oferta provocatoare ci o
necesitate.
Cu multi ani in urma, in 1967, Edward de Bono a prop us gandirea
laterala ceea ce insean1na ,rezolvarea unei probleme, abordarea din mai multe
perspective a acelei problen1e prin identificarea elementelor principale ale
problemei ~i renuntarea la gfmdirea rigida, mecanica, specifica gandirii
dascalului traditionalist."
'
Pentru a intelege cele afirmate sa descifram impreuna cateva puzzle-uri
ce apeleaza la gandirea laterala.
Raspunsul poate fi:

Da Nu Nerelevant
intrebarea este: "Cand gandim lateral?"

Raspunsul este: "atunci cand solutiile nu conduc la un rezultat". In aceasta
situatie intervine gandirea laterale, schimband radical analiza problemei.
Exemple:
1. Un copil se plimba pe aleile parcului. In fata lui este o haita de caini.
V ede cum un caine se indreapta spre el. Copilul se ascunde dupa o banca. Care
este explicafia ?
2. Copilul intra in clasa ~i cere o carte. Copiii ii aduc o stropitoare. De
ce? Acesta le multume~te ~i iese din clasa.
Se dezbat problemele luand in considerare experientele practice ale
copiilor. Copiii lucreaza in grupuri cu abilitati $i cuno~tinte eterogene. Ei decid
demersul comun in a rezolva problema, a realiza un produs ca de ex. o poveste
creata ce poate fi trimisa off-line.
21
• Metodele interactive de grup se pot combina 1ntre ele sau cu cele
traditionale, cu metodc din aceea~i categoric.
• Metodele traditionale nu se elimina, se modernizeaza, sc combina, sc
modi fica, se imbunatatesc, se adapteaza.
· • Metodele prezentate 1n lucrai·~ se selecteaza in functie de obiective, de
continutul de invatare $i modul de integrare in structura leqiei.
Sfaturi utile
• Alegeti cu grija momentul introducerii metodei in funqie de colectivul
de copii.
• Rezolvati problemele metodologice care apar aplid1nd solutii
interactive.
Spatiul schimbarii
Pentru aplicarea tnetodelor trebuie sa organ1zam spatiul conform
cerintelor (mobilierul, materialele specifice metodei $i cele specifice sarcinilor
de lucru). In timpul derularii demersului m etodei, copiii gestioneaza acel spatiu
pentru a-$i realiza sarcinile. In anumite conditii 11 pot modifica pentru a' fi
functional pentru stilurile lor de invatare avand initiative creative ce tin de
resursele existente: truse, jucarii, jetoane, ilustratii, invata sa actioneze liber, sa
exploreze spatiul in scopul de a-$i rezolva sarcina didactica; sa argumenteze
atunci cand introduc un material nou existent in sala de grupa. Copiii se vad
"stapanii" acelui spatiu $i invata sa coopereze, sa se accepte, sa se asculte activ.
Ei nu uita ca vor fi evaluati, de aceea mentin ordinea, iar cei ce incalca anumite
reguli prestabilite vor fi atentionati de cei prevazatori, con$tiincio~i ~i ordonati.
Nu uitati calculatorul
'
Calculatorul poate fi un sprijin in pregatirea activitatilor. Existenta unei
baze de date actualizaHi periodic a devenit o necesitate. Existenta eel putin a
unui calculator, o imprin1anta in stare de functionare $i cotnpetenta de a Iuera la
calculator a educatoarei ~i copiilor trebuie sa constituie prioritate pentru fiecare
dascal.
Copiii pot desena diagrame, rezolva sarcini, acccsa informatii despre
proble1na, ten1a, sarcina de studiu.
0 metoda pentru a fi inteleasa este prezentata in1preuna cu materialele
adecvate/specifice cerintelor metodei. In acest capitol vom analiza succesiv
materialele absolut necesare metodelor prezentate in lucrare.
Dupa cum veti observa aplicarea n1etodelor necesita existenta in sala de
grupa a n1aterialelor prezentate in tabelul de mai jos.
Am considerat necesara ~i initierea cadrelor didactice in acest detners

pentru a ~ti sa-$i organizeze pas cu pas integrarea metodelor in actul didactic.
In aceasta etapa se aplica pedagogia instruirii copiilor prin care-i
sensibilizam fata de ce va urma $i-i pune1n in situatia de a compara ce vad
(materialul pregatit pentru fiecare metoda) cu ce va fi (metodologia aplicarii).
Echiparnente didactice adecvate metodelor

Materiale didactice Efectul
Metoda Alte materiale
personalizate materialelor
Explozia Tema • Tablouri • provoaca interes
stelarii • o steluta mare • Ilustratii
)
•dezvolta
• 5 stelute mici • Siluete curiozitatea.
•Tabloul "Explozia
stelara"
Lotus • 8 flori de nurar mici Seturi de materiale • provoaca copiii
• 0 floare de nurar mare tematice sa emita ipoteze
• labirinturi asupra modului de
• rebusuri folosire
Bula dublii • Doua cercuri de culori • imagini din pove~ti • extrag asemanari
diferite • j etoane, seturi de ~i deosebiri.
jucarii 1n miniatura
• obiecte
Predarea/ • imagine-text (fragmente • fotografii • 1ncredere 1n
inviitarea
, literare 1nsotite de imagini) •carti ilustrate
)
relationarea ~i
reciprocii · • palete cu 1ntrebari • casetofon, casete asemanarea
• ecusoane 1nregistrate responsabilitatilor
• coronite
)
• tablouri
• portofolii cu imagini
tematice
Blazonul • blazonul din carton presat, • siluetele • analizeaza
colorat ~i compartimentat personajelor comparativ
• suporturi metaforice • jetoane continuturile
)
(floarea, leguma, forma de • portofolii cu

animal etc.) materiale ilustrate
• structuri geometrice tematice
• conturul tarii, judetului • simboluri
Ciorchinele • cercuri sau ovale de doua • jetoane • organizeaza
marimi ~i doua culori • jucarii reprezentarile.
• semnul 1ntrebarii , ?" • obiecte • 1nteleg
• placute cu cuvinte sau continuturile.
)
propozitii simple
• sageti lungi ~i scurte
23
---
Cuba/ • un cub sau tot atatea • seturi de imagini • descriu.
cuburi catc tematici preda~i; tematicc • compara,
•6 pi acute scrise (descrie, • rcviste· • asociaza,
'
compara, asociaza ..... ) • car}i ilustrate; • analizeaza
'
• simboluri pentru copiii • pliante • aplica,
(rostogolici, iste}ul, ~tie tot, • argumcnteaza.
cronometrul, umoristul)
Piiliiriu{e • 6 paUiriute (alba, ro~ie , • reportofon; • interpreteaza,
giinditoare neagra, galbena, verde, • casetofon • se exprima libcr,
albastra)
• 6 palariute uria~e
Mozaicul • "fi~a expert" • imagini adecvate • clarifica ~i
• ecusoane temei de studiu ordoneaza
• chestionar de evaluare cuno~tintele,
(poate fi ilustrat)
Telwica • fotografii • calendare • exprima propriile
lfotolimbajului • coli cartonate- colorate • reviste experiente ~i
..
diferit A3 ca suport pentru • z1are 1mpresn
imagini • carti deteriorate
Piitratele • set de 5 patrate ilustrate de • coopereaza
divizate marimi diferite taiate in pentru realizarea
bucatele sarcm1
'
• 5 plicuri.
Piramida ~i • suport de lucru • culegeri de ghicitori, • respecta reguli,
diamantul • patrate de culori diferite descrieri, poezii, formuleaza
• benzi din patrate de culori fragmente literare definitii.
'
~i lungimi diferite • seturi de j etoane
• panou cu o piramida tematice
• panou cu un diamant. • seturi de obiecte,
~ ..
JUcarn
ATENTIE!
,
Cantitatea de materiale didactice existente in clasa, in dulapuri ~i sertare
nu este o garantie a reu~itei activitatii.
Se impune selectia atenta ~i expunerea vizibila, instructiuni de folosire
clar formulate.
Deprinderea copiilor de a lucra impreuna eficientizeaza invatarea n1ai
ales cand sunt introduse jocuri creative, variate, atractive care personalizeaza o
anmnita n1etoda.
Cerinte: Fiecare grupa sa se doteze cu unul sau mai multe seturi de
tnateriale prezentate in tabel.
Este important pentru copii sa le cunoasca foarte bine ( ceea ce

presupune o instruire speciala - "Familiarizarea cu metoda ~i materialul
didactic specific" prin jocuri-exercitiu, activitati practice) pentru a u~ura
aplicarea demersului didactic al metodelor.
Metodele prezentate in tabel prin materialul folosit inlatura riscul de
confuzie a etapelor ~i abundenta n1aterialului didactic folosit haotic intr-o
activitate.
Obiectivele ce vizeaza familiarizarea copiilor cu metodele sunt:
initierea copiilor in utilizarea corecta a tnaterialelor apartinand unei
anumite metode;
implicarea copiilor in realizarea practica a materialelor prin activitati
de desen, pictura, aplicatie practica.
descoperirea de catre copii a utilizarii acestor materiale formuland
predictii
invatarea copiilor sa analizeze un echipament;
descoperirea materialelor cu ajutorul unor ghicitori, descrieri,
povestiri scurte, citate;
analiza caracteristicilor specifice materialelor a doua metode prin
comparatie, a pastrarii materialelor ~i reutilizarii lor.
Calitaiile
, materialelor:
sa fie realizate din material rezistent;
sa aiba dimensiuni suficient de mari pentru a corespunde l
altor
materiale <.lidactice, ele constituind suport pentru acestea;
sa provoace copiii la !ntrebari;
.Alte obiective
• sa studieze alcatuirea trusei specifice fiecarei metode;
• sa compuna ~i descompuna materialul pentru a !nvata algoritmul
metodei;
• sa !nteleaga.rolul fiecarui element, legaturile dintre elemente;
• sa construiasca sa deseneze/aplice imaginea globala studiind un model,
urmand ghidarea adultului sau din memorie. Aplicatiile contribuie la !nsu~irea
metodelor ~i reu~ita aplicarii).
PLEDOARI E PENTRU SCHIMBARE
25
FiJa metodologica pentru inifierea copiilor in teh11 ica utilizarii
materia lefor
Obiectiv - Initi erea copiilor cu tehnica fo losirii n1aterialelor
Intelegerca rolului fiedirui ele1nent care cmnpune 1naterialul (a~ezare,
fon11a, culoare, dimensiune).
Prin acest demcrs pregatin1 copiii r entru un nou tip de 1nvatare; 0
invalare alten1ativa care cere documentarea prcalabiUi a cop iilor.
Diagrama
Diagramele contin i1nagini ~i placute scrise cu cuvmw m propozitii
sitnple la grupele mari/pregatitoare.
La celelalte cicluri de 1nvatamfmt diagran1ele nu contin ilustratii. La
pre~colari 1nsa pot fi realizate de educatoare ~i citite, descrise, interpretate,
analizate, comparate de copii. Se mai pot realiza ~ i de catre copii in timpul
activitatii.
'
La inceput se introduc diagramele realizate de · tucatoare apoi treptat se
concep de copii, dirijati de educatoare.
Ei aleg imaginile, fac asocieri, cauta a seman a~· i ~i deosebiri, elemente
con1une etc. Imaginile pot fi culese de copii din div ,_:rse publicatii ~i pot fi
insotite chiar de ~tiri, curiozitati legate direct de continutul imaginilor.
Exemplu: ploi, inundafii, incendii, accidente. Cerinta de baza este: "aHit
n1aterialele scrise cat ~i ilustratiile culese, sa fie accesibile ~i sa provoace copiii
la reflectii".
'
Pentru ficcare 1netoda se pot crea portofolii tematice cu materiale pentru
o anun1ita metoda ~i vor sta la dispozitia copiilor 1ntr-un ,,spa(iu a! schimbarii ".
Cu cat problemele studiate prin metode interactive ~i materiale folosite
sunt de actualitate, cu atat cre~te motivatia ~i interesul copiilor pentru exersarea
gandirii laterale, critice, divergente.
Reprezentarile sunt partenerii metodelor interactive. Demersul ~tiintific
al metodelor integreaza reprezentarile tuturor copiilor pentnl a obtine noi
achizitii.
'
Intr-un den1ers ~tiintific se formuleaza probl en1a~ se emit ipoteze, se
confrunta ipotezele cu faptele, se formuleaza explicatii cmnparativc.
Implicarea activa a copiilor 1ntr-o activitate este esentiala. De aceea
1netodele sunt f avoritele unei activitiiti deoarecc aduc noutate, trezesc
curiozitatea, grupeaza cuno~ti ntele ~i reprezentarile copiilor pentru a 1nvata

lucruri noi.
Ele sunt instrumente de investigare, de antrenament intelectual cu
influente majore in primii ani de viata.
Metodele interactive de grup optimizeaza predarea rnai ales in clasele
numeroase rezolvfmd descurajarile pe care le traim deseori, considerand
predarea foarte dificila. Alegerea metodelor conditioneaza rezolvarea
obiectivelor activitatii ~i reprezinta Arta strategica a reu~itei didactice.
((Didactica specialitafii nu este creatie, este $tiinta accesibilizata unei
categorii de dascali $i copii".
Stapanirea fiecarei rnetode se impune deoarece fiecare luata separat
prezinta avantaje $i dezavantaje $i nu este loc pentru balbaieli ci pentru
siguranta $i capacitatea de a combina metodele tocmai pentru a diminua
dezavantaj ele. Aceste metode reprezinta o provocare pentru copii de a adresa
1ntrebari $i a se confrunta cu situatii, efecte, comportamente etc. pe care ei le
invata printr-un anumit tip de metode sa le identifice $i sa le rezolve,
investigheze.
Daca dezavantaj ele se cunosc de la inceput ele pot descuraj a $i apare
abandonarea ideii de aplicare. De aceea exista posibilitatea parcurgerii
demersului invers. Aplicarea metodei, combinarea in cadrul unei activitati cu
alte metode cu grad de compatibilitate mare, evaluarea rezultatelor $i apoi
studierea dezavantajelor care poate chiar au fost rezolvate printr-un simt
didactic eficient este .o sugestie. Fiecare !nsa are alt mod de rezolvare a
problemelor prin demersuri specifice stn1cturii/profilului sau profesional.
Obiectivele metodelor interactive

• Formarea!promovarea unor calitati europene ce au la baza atitudini $i
comportamente democratice, stabilirea unor relatii interculturale care au la baza
comunrcarea.
• Insu$irea unor cuno$tinte, abilitati, comportament de baza in lnvatarea
eficienta a unor abilitati practice in conditii de cooperare.
• Promovarea unei activitati didactice modeme centrata pe demersurile
intelectuale interdisciplinare $i afectiv-emotionale.
• Dobandirea primelor elemente ale muncii intelectuale In vederea
cunoa$terii realitatii $i a activitatii viitoare de lnvatare $Co lara.
27
• Irnplicarea activa $i creati va a copiilor pentru stimularea gandirii
productive, a gandirii divergente $i laterale, libertatca de exprin1are a
cuno$tintelor, a gandurilor, a fapte lor.
• Formarea deprinderii copiilor de a gasi singuri infom1atii, de a lucra In
echipa, de a aplica cuno$tintele in diferitc situatii de viata, de a con$tientiza
stilurile de invatare pe care le prefera (adi ca CLnn invata o poezie, o poveste,
cum realizeaza un desen, a construqi e etc. eel mai repede).
• Realizarea unor obiective interdisciplinare; a $ti sa culeaga informatii
'
despre o tema data; a $1i sa identifice probletne diferite; a $1i sa fadi conexiuni.
• Incurajarea autonomiei copilului $i promovarea invat~hnantului pnn
cooperare.
• Focalizarea strategiilor pe promovarea diversitatii ideilor.
• Formarea unui sistem de capacitati.
• Fonnarea deprinderii de a gandi critic.
• Comunicarea pe baza unei tehnologii inforn1ationale 1nodem e,
interactive.
Educatoarea ~i copiii
Educatoarea are ca obiectiv moral indeplinirea misiunii educative. Ea se
informeaza prin diverse canale, cele mai modem e fiind invatarea $i
comunicarea on-line, care cere o atitudine curajoasa, dar $i aptitudini tehnice.
Platforma suport de comunicare in tn ediul educational numita $i mediul
electronic cooperativ poate fi parcursa prin cursuri on-line de formare continua.
In curand telefonul mobil va avea $i scop de invatare, fiind considerat
mij loc de invatare.
lata ca programul tehnologic $i aptitudinile specifice in domeniu ne
surprind. ~a nu ne lasam surprin$i $i sa promovam cele mai 1ndraznete metode
$i tehnici pentru a fi capabili sa ne imp lican1 in cele mai noi experimente, cele
mai controversate dar a$teptate de tanara generatie.
Educatoarea indepline$te mai tn ulte roluri:

Rolul de animator obliga la ascultare activa a tuturor copiilor,
grupuri lor, la dialog, le provocare. Sa nu uitam ca suntem $i exp erfi $i copiii
a$teapta de la noi confruntari de idei $i explicatii atractive. Suntem $i educatori.
Statutul de dascal ne obliga sa ne adaptam cmnportamentul situatiilor aparute,
sa ne constituin1 'in n1odele pentru copii. Toate aceste roluri sunt exersate de
metodele interactive. Ar fi frun1os ca fi ecare dascal sa fie pentru copiii lui
''formator" pentru a sin1ti zilnic acea satisfactie pe care ti-o da pregatirea pentru
activitatea cu copiii ~ i n1ai ales pUicerea de a realiza o predare/lnvatare/evaluare
creativa diversa, eficienta, atractiva, diferentiata atat pentru tine ca dascal cat ~i
pentru copii.
Metodele interactive 'iti ofera astfel de trairi ~i satisfactii pedagogice pe
care le 'imparta~ e~ti cu copiii. Aceste afim1atii le-arn trait ani l'n ~ir dar niciodata
ca l'n perioada experimentarii acestor metode.
Pentru a trai bucuria rezultatelor instruirii este important momentul
dintr-o lectie In care metoda devine ,vedeta" pentru copii. $i mai n1ult pentru a
ajunge la performanta didactica, relationati cu alte colege, 1mparta~iti-va
reu~itele, e~ecurile ~i mai ales informati-va pentru a dobandi acele competente
~tiintifice care constituie suportullntregii activitati practice.
-
29
Cop iii
• Copilul de azi va fi adultul eficient sau neeficient de maine.
• invata sa-~i 1n1parta~easca ideile.
• Interpreteaza un text audiat cu placere ~i interes.
• Capata 1ncredere 1n ei.
• Devin responsabili pentru ideile ~i actiunile lor.
• Invata sa priveasca critic mediul social in care traie~te el fiind parte
integranta a acestuia.
• Sa se descurce in situatii reale de viata.
' '
• Invata cum sa invete printr-un antrenament placut interactiv in grup.
• I~i exerseaza capacitatea de autoevaluare.
• Capacitatea de a evalua alternative ~i a lua decizii, de a critica, a testa
ipoteze, a reflecta.
• Se comporta cu toleranta, afectivitate, sensibilitate, corectitudine cu cei
dinjur.
• Invata pas cu pas sa nu se joace separat, sa nu rezolve singur
problemele care apar in timpul jocului.
• Se exprima liber.
• Realizeaza/stabilesc conexiuni 1ntre descoperirile grupului.
• Experimenteaza esenta demersului ~tiintific.
• Invata sa 1nvete creativ.

' '
• Invata sa negocieze solutiile, ideile.
• Invata sa rezolve o sarcina alaturi ~i 1mpreuna cu alti copii.
• Invata sa argumenteze, sa caute alternative, sa faca afirmatii
neobi~nuite, sa adreseze chiar 1ntrebari neobi~nuite, sa-~i exprime gandurile
creati v, spontan.
Cu n1 ar trebui sa gandim pentru a face o schimbare

A
• Incepeti cu inceputul.
• Propuneri-va sa nu uti 0 educatoare obi~nuita Cl 0 educatoare
moderna, cu o gfmdire moderna.
• Pentru accst tel, trebuie sa ~t iti ca reu~ ita nu face Joe cmnoditatii,
confortului profesional.
• invata sa infrunti idei 1nvechite printr-o gfmdire nloderna, reilexiva.
• Cheia succesului este entuziasmu!. Fii entu ziasta/
• Aqioneaza pentru a reu~i cu n1ult curaj . I
I
'
'
• in:vata n~ai n1ulte despre Educatia Europeana. '•
• Decide tu cun1 va cre~te gencratia pe care o fonnezi.

• Infnmta inteligent toate dificulHitilc pe care le presupune s~himbarea.
'I I;_ f
• Repeta siste1natic - Se poate ... (

,., lv
-~. ~ _;
:;.,. .. '
.
~
. [ • P~ne-ti i~eile_ creative pe hartie oriunde te-ai afla. Aplidi-le! ; ..

• invata sa nu te la~i influentata .
.,,~~~~~~ • Nu celda, asu!-na-ti responsabilitatea d.e ate schin1ba. ··t· ,,,.; r.
• Fii tu pri~ul care aplica noile metode interactive pentru a devenLun

dascal de succes. · ·· ., ' ~ r., 1 r.n r:PJ •·~ 1o
• •• • tj .' .
• •• 4 • '.
• Nu rat~ .ruf~;9 ~.~usa qe 1nf?rmare ~1 fom1.are. ;, ;, · i ;,1 :. • ·~r:~ ,·;r . :. ....

• Ocupa locul pe taran1ul schitnbarii oriunde te-ai aflaJ la catedra. · ·.:··-~ ,; .
• •. • • II, • I i ~ J ~ _I ' ( .. ..
~ f
• lmbraca ideile gandirii tale cu aura succesului. ·. 'f .•
• Nu uita, e loc pentru succes profesional

.
pentru.oriqine.
• Priv~~~e ~~ .ta~ap1ul s~hin1barF 1ncepand cu aceasta lucrare ~i ve1
descoperi chei'a educatiei tnodeme.
' . 'e·
• Deschid~··chiar, tu un nou capitol pentru didactica pre~colar~: ). ·· ·.·
• ,' ~ • • ' ! ~ ~·· 'l;o., .. {;v··, ••
. • inceputul nu·se s.far~e.~ te niciodata. . . .. . . .

',!! i i;·: 'j•
·• Fiecare generatie de copii va dori sa te schin1bi.
• Exerseaza pentru a fi alta de la an la an. Dascal modern cu o gdndire
modern a.
31
TRUCURI
• Alegeti indicii specifici temei, varstei, copiilor, nivelului grupa pentru a
orienta gandirea spre drumul cunoa~terii.
CHElA
• Dupa fiecare joc/activitate adresati cele doua intrebari:
- Ce ati
, inviitat?
,
- Cand, cum, de ce vei folosi aceste cuno.;tinte?
SFATURI
• Oferiti cat mai multe situatii educative prin care copiii sa traiasca emotii ~i
sentimente pozitive determinate de reu~ita personala ~i colectiva.
APLICATIE
'
• Realizati postere de invatare in care sunt redate/prezentate original in situatii
absolut noi cuno~tintele descoperite.
RECOMPENSARE
• Lauda perfonnantele individuale.
• Lauda mult ~i critidi putin ... activitatea grupurilor.
L-----------¥'v
/<>.. -
PROVOCARI NOI
Completati, in tabelul T, 3 argumente ,pentru" ~i 3 argumente ,contra"
economisirii curentului electric.
ARGUMENTE PENTRU economisirea curentului electric

ARGUMENTE CONTRA economisirii curentului electric
1) Diagrama Venn
• Desenati sau lipiti (Diagrama Venn) in casutele spatiile mari
caracteristicile unei gradini de curte ~i cele ale unei gradini de cartier. In spatiul
dintre cele doua casute desenati asemanarile dintre cele doua gradini.
Gradina
de curte cartier
-
Capitol(JI I
METODE DE PREDARE iNVATARE

'
1.1. Predarea- invatarea reciproca
Definitie
'
Strategie de 1nvatare prin studiu pe text/imagine sau imagine/text pentn1
dezvoltarea comunicarii copil-copil ~i experimentarea rolului educatoarei.
Obiective
Sa 1nregistreze performante individuale prin exersarea capacitatii de a-~i
valorifica experienta de 1nvatare, 1nvatand pe altii.
Implicarea activ participativa a copiilor la activitati de grup ~i frontale.
Dezvoltarea Increderii In posibilitatile lor de relationare ~i de asumarea
responsabilitatilor.
Strategii de invatate
Metoda predarea!!nvatare reciproca beneficiaza de 4 strategii de Invatare
~i se poate aplica atat in jocurile lib ere cat ~i In activitatea frontala.
Intre cele 4 strategii exista o 1nlantuire logica, ele fiind integrate 1ntr-o
anumita etapa a unei activitati de povestire, lectura dupa imag1n1, poezie,
descriere etc.
1) Rezuntarea:
Fiecare lider de grup sau copil din grup expune sinteza textului citit sau
a imaginii contemplate de grup limp de 5-7 minute.
in paralel ei pot fonnula pe rand, fiecare membru al grupului, cate o
propozitie.
-·---·---
Propoz itiil c vor fi rezun1atc intr-o sinteza logidi ce exprin1a rodul
gfmdirii colective $i mesajul textului sau imagini date/audiate.
2) Punerea de intrebiiri
Anali.zeaza textul Ji imaginea In grup apoi flecare copil.formuleazii o
intrebare.folosindu-se de paletele cu intrebari.
Pot Corn1ula in grup cat mai n1ulte intrebari. Se face apoi selcctia lor.
Copiii selecteaza problen1a din imagine/text sau textlin1agine pe care
doresc sa o inteleaga ~i adreseaza intrebari pentru a se convinge cu totii di
alegerca a fost cea corecta.
Intrebarile vizeaza aspecte relevante ale proble1nei puse in text/imagine
bazate pe personaje, timp, acfiune, foe de desfoJurare, mod de rezolvare, de
actiune.
'
3) Clarificarea date/or
Identificii cuvintele Ji expresiile literare din text, comportamentele,
atitudinile care sunt neclare pentru ceilalti Ji gasesc impreuna raspunsul corect
pentru a clarifica toate noutafile.
Unul dintre copii (chiar doi pot sa se con1pleteze) formuleaza explicatii,
lamuriri !neat toata grupa va avea clare toate aspectele noi din text.
Acest grup clarifid1 atat neclaritatilc copiilor din grup cat ~i a celorlalte
grupuri care nu au sesizat anwnite aspecte.
Clarificatorii pot accesibiliza interventia folosindu-s e de diverse
n1ateriale didactice.
Ei pot solicita sprijinul educatoarei.
Educatoarea 'indruma, sratuie~te, orienteaza grupul spre esentialul
proble1nei.
4) Precizarea (pronosticarea)
Analizeaza in grup textul/imagine Ji prognozeazii ce se va intlimJ-?la in
continuare exprinuind eel~ mai neaJteptate idei, .fapte, ludnd in considera{ie
logica ideilor anterioare.
METODE DE PREDARE- iNVATARE
37
Varianta 1
a) Se analizeaza frontal un text (poveste) sau se contempla frontal un

tablou (lectura dupa imagini).
b) Se imparte apoi clasa in 4 grupuri de dite 4 maxim 5 copii.
c) Se distribuie rolurile fiecarui grup(grupull - rezumatorii, grupul 2
__ intrebatorii, grupul 3- clarificatorii, grupul 4 - prezicatorii).
d) Copiii rezolva in grup sarcinile de !nvatare astfel:
• Rezumatorii - fac rezumatul textului;
• intrebatorii - formuleaza !ntrebari;
• Clarificatorii - clarifica problema;
• Prezicatorii - fac predictii.
e) Cop iii interpreteaza rolul asumat, 1n fata clasei.
Varianta 2
Aceasta varianta poate fi aplicata !n cadrul pove~tilor, basmelor unde

textul are o !ntindere mai mare.
Etape
• textul pove~tii se !mparte pe fragmente literare cu logica !ntre ele.
• copiii se organizeaza pe 4 grupe a cate 4-5 copiii !n grup.
• fiecare membru al grupului indepline~te un rol (R.I.C.P).
• se distribuie grupurilor imaginile corespunzatoare fiecanti fragment
literar.
• grupurile analizeaza imaginile avand !n vedere rolul asumat.
• pe rand grupurile joaca rolurile asumate, !neat copiii audiaza pe rand
sinteza pove~tii, raspund la !ntrebari, !~i clarifica noutatile ~i problemele
textului ~i urmaresc 1n continuare textul pentlu a-1 compara cu predicile
colegilor.
•
38 METODE INTERACTIVE DE GRU P
De retinut schema ector doua variante
R R
cQi cQl
p p
R R
cQI cQI
p p p
c
Varianta 1 Varianta 2
'"
]<::
Beneficiile n1etodei
• invata sa analizeze un text pe baza unei strategii exacte:
- sa asculte activ textul;
- sa asculte activ ideile principale;
- sa adreseze intrebari;
- sa faca predictii;
- sa explice pentru a clarifica pentlu :::;ine ~i pentru toti noutatile.
• Invata sa coopereze in grup pentru 1ndeplinirea aceluia~i rol;
• Responsabilizeaza implicarea individuala ~ide grup.
• invata sa cedeze, sa argumenteze ~i sa sustina o idee.
Fiecare copilluat separat obtine propriile perfonnante care-1 va motiva sa

1nvete pentru a putea invata pe altii.
39
Materiale necesare
• Palete pent1u intrebatori
Din ce
• Ecusoane pentru cele 4 grupuri
• Coronite pentru lideri
Pentru a retine rolurile, copiii fiecarui grup vor purta ecusoane, iar
liderul desemnat ~i o coronifa simbol care-Iva motiva, disciplina, entuziasma.
Rolul actorilor metodei -predarea/lnvatarea reciprodi-
REZUMATOR/1 INTREBATO RII CLARIF1CATORJI PREZICATORIJ J

rezuma; fon1ml eaza; c larifica ·
'
fo rmul eaza I
sintetizeaza; listeaza; e'< plica; Predictii
, '
·
elaboreaza; c h estion eaza~ gasesc; prognozeaza;
fonnule aza; analizeaza aleg/selecteaza; reflecteaza;
prelucreaza; raspunsurile. convmg; analiz.eaza;
descriu; precizeaza; exprima opmii;
structureaza; dezbat' prevad;
'
analizeaza; lamuresc; anticipeaza;
1nlatura. solutioneaz8; elaboreaza;
simuleaza; propune;
dramatizeaza; 1nteleg;
gasesc nm sensun; imagineaza;
solie ita sprij in. prelucreaza;
integreaza;
urmaresc
~~
I I Grupurile
• experimenteaza; • interpreteaza;
• discuta, dezbat; • se j oaca;
• relationeaza; .
• re bn ·
)
• combina; • hotarasc;
• negociaza • infl11 e:nteaza;
• evolueaza • responsabilizeaza..
i
I Educatoarea I
•lndruma; • motiveaza; • monitorizeaza;
• demonstreaza; • diferentiaza; • atribuie roluri·
)
• stimuleaza; • directioneaza;
-
METODE DE PREDARE- INVATARE
------------------~------------------------_____ 41
Exen1ple practice
a) Familiarizarea copiilor cu metoda
Sector biblioteca
Exerciti u ,C i1c~tc imagin ea de pe coperta"
Etape
• Luati la intamplare o carte a carei cope1ia ofedi posibilitatea folosirii
celor 4 pa~i ai 1netodei.
• Fom1ati un grup din 4 copii.
• Pregatiti 4 ecusoane reprezentand cele 4 situatii de invatare (RICP).
• Explicati copi.ilor ca fiecare va avea cate un rol (RICP).
1) Clarificatorul va descrie imaginea copertii a~ a cum o vede el.
2) Rezumatorul formuleaza intrebari celorlalti colegi al carui
raspuns 11 cunoa~te.
3) Clarificatorul explica un anmnit comportament redat in
imaginea de pe coperta, selecteaza aspectele neclare pentru ceilalti ~i la
lamure~te gasind explicatii.
4) Copilul prezicator reflecteaza asupra unor aspecte care-i
sugereaza continutul cartii. Fonnuleaza prediqii ~i apoi deschide cartea
~i
verifica cele afi1mate de el.
Acest exemplu sta la inde1nana oricui. Pc rand copiii din grupa pot
indeplini un rol, familiarizandu-se cu cerintele metodei.
b) Joe exerci(iu
Imagine text -- ,Cop iii pe 1nalullacului"
Material - Fotografie cu copii pe malullacului 1ntr-o excursie tematica:
,, Frumusetile naturii ''
,Intr-o zi 'insorita de vara un grup de copii pornesc 'in descoperirea

comorilor lacului 'incarcat de nuferi ce-~i 'inalta podoaba galbena pana toamna
tarziu spre admiratorii sensibili, iubitori ai naturii, viefii minuscule, ~i
necunoscuta a vietuitoarelor din adfmcul lacului. Se opresc ~i admira uimiti
frumusetile oferite de natura."
'
1. Momentul contemplarii
0 fotografie A4 a~ezata pe un suport este contemplata de 'intreaga grupa.
2. imparfirea rolurilor ~i organizarea p e grupuri
Cop iii sunt anuntati ca se vor 'impaqi pe 4 grupe
Fiecare copil va extrage dintr-:-un bol o litera. Copiii care au aceea~1
litera vor forma un grup.
Se precizeaza ce simbolizeaza literele: R, I, C, P.
3. Lucru p e imagine-text
a) Rezumatorii vor rezuma textul audiat.
-
METODE DE PREDARE -JNVATARE 43
,Intr-o zi de vara cop iii merg sa admire lacul incarcat cu nuferi. Ei

admira frumusetile, naturii.
Grupurile asculta sinteza liderului R.
b) Lista de zntrebari
- Cum era vremea in acea zi? (insorita)
- Ce au descoperit copjii? (comorile lacului .. .. )
- Cum era lacul? (lncarcat de nuferi)
- Cat timp pot fi admirati nuferii pa lac? (pana toamna tarziu)
- De ce s-au oprit langa lac? (sa-l admire pentru ca sunt iubitori de
natura)
Grupurile gasesc raspunsurile la intrebarile adresate.
lntrebiitorii confirma sau infirma raspunsurile sau le 1ntregesc cu
explicatii.
c) Grupul trei 1ndrumat de educatoare clarifica sensulllntelesul ,
cuvintelor ~i expresiilor subliniate sau scrise cu alta culoare in text.
- pornesc in descoperirea comorilor lacului;
- podoaba galbenii;
- viata minusculii;
- vietuitoare.
,
Pentru a clarifica continutul textului ~i expresia ,viafa minusculii"s-au
folosit de acvariul existent in clasa. Ei au prezentat lumea subacvatica pe care
copiii din imagine nu o pot descrie.
Acceseaza apoi pe internet cuvantul ,,Lac" ~i vizualizeaza viata acvatica,
concluzionand ca acestea sunt ,comorile" unui lac care nu se vad.
d) Grupul patru dupa ce mai analizeaza odata textul 1~i vor imagina alte
comori ale lacului care pot delecta copiii.
Exemple
Broscuta sare din apa pe mal.
Copiii asculta concertul broa~telor.
0 broasca testoasa iese la suprafata sa se hraneasca.
Fluturi ~i libelule se odihnesc pe florile de nuiar.
I
In acest exemplu, prediqiile copiilor se bazeaza pe reprezentarile $i

informatiile lor despre insecte, broa$te, plante de apa dulce constituind un prilej
de valorificarea experientei personale.
Copiii invata unii de la altii.
La star$itul actlvitatii se adreseaza intrebarea ,Ce am invafat nou ". Toti
copiii au invatat altceva $i au transmis ceea ce $tiau ceilalti despre viata intr-un
lac pon1indu-se de la o imagine/fotografie sin1pla, reala $i un text creat de
educatoare.
Poveste -, Cenu~iireasa"
Etape
1. Se selecteaza fragmentul care 1ntrune$te cele 4 conditii ale strategiei.
2. Se prezinta continutul pove$tii 'insotit de imagini pfma la fragmentul
selectat.
3. Intreaga clasa lectureaza fragmentul ce um1eaza a fi analizat prin
metoda de predare/lnvatare reciproca.
,Dar tfmarul crai finu morfi~ s-o vada $i starui intr-atat, ca pana la urma
trebuira s-o cheme, vrand-nevrand. v ezi ca fata avusese grij a sa se spele din
vreme pe maini $i pe obraz $i, cand se infafo~a feciorului de imparat, se inclina
inainte-i, iar el!i lntinse pantoful de aur. Fata se a$eza pe un scaunel, scoase din
picior papucul de lemn ce tragea cateva ocale $i incalta condurul, care-i veni ca
turnat. $i cand se riuidi fata $i tanarul crai ii privi chipul, o recunoscu pe data,
ca doar ea era domnifa cu care danfuise $i care-1 robise cu frumusefea-i fara
pereche. $i nu-$i putu stapani strigatul. .. "
4. Se fonneaza 4 grupe a cate 4 copu1. Fiecare copil din grup
1ndepline$te cate un rol: R, I, C, P.
. .
5. Grupurile pnmesc aceea$1 1magme ce reflecta continutul
'
fragmentului lecturat.
6. Fiecare membru din grup analizeaza imaginea, din punct de vedere
al rolurilor timp de 5-7 minute.
7. Pe rand membrii fiecarui grup joaca rolul primit.
8. Au loc discutii stimulative lntre acelea$i roluri.
'
METODE DE PREDARE - JNVATARE
45
1) Rezurnatorii (Povestito rii)
~------------.-------
REZUMATOR
Grupul1
REZUMATOR
Grupul 2
REZU~AT~
Grupul 3JR I
Craiul probeaza condurul pe Craiul nu a plecat pa na nu a Craiul a ccrut mamci
piciorul fetei ~ i acesta li vine venit ~ i Cc nu~areasa care era vitrege s-o aduca $i pe a tre ia
ca turnat. EI a rcc unosc ut-o ca curata $i sfioasa. fata. Cand a vazut-o ~i-a dat
este fata cu care a dansat Ia Condurul era mic pe piciorul seama ca este cca cu care a
bal ~ i pentru ca care este Cl. dansat la bal. Condurul 1 s-a
foarte frumoasa. El s-a bucurat.
REZUMATOR
Grupul4
Craiul a lntrebat daca mai are o fata. El nu a plecat pana nu a adus-o. Ea a probat condurul $i s-a
bucurat. El a ~ tiut ca este cea cu care a dansat la bal.
Se observa ca cei 4 rezumatori de la cele 4 gntpuri au rezun1at diferit

fragmentul. Ideea 1nsa a fost desprinsa corect.
2. Intrebatorii (Curio~ii)
Grupull Grupul2 Grupul3
Cum a reu~it craiul s-o aduca Cum s-au comportat cei doi Ce purta fata in picioare?
pe Cenu$areasa (staruind, cand s-au revazut? (ea s-a (papuci de lemn)
insistand) inchinat aplecat, el i-a probat
pantoful de aur)
Grupul4
Dupa ce a mai recunoscut-o craiul pe Cenu$areasa?
Intrebatorii de la fiecare grup adreseaza 1ntrebari colegilor.

Autorul 1ntrebarilor a~teapta raspunsul care poate fi completat sau
sugerat de catre acesta.
3. Clarificatorii (Istefii)
-- --·---
Grupull Grupul2 Grupul3 Grupul4
Tine morti~ Staruie Vine ca turbat F rumusete far a
'
' - -·
pereche
Clarifica torii aleg cuvintele/expresiile necunoscute 1ntelegfmdu-le sensul, se
consulta cu educatoarea apoi le explica grupului din care fac parte.
De retinut!
'
Rolurile se exerseaza 1n cadrul fiedirui grup apoi in fata tuturor
gntpurilor vor interpreta rolurile pe rand (R, I, C, P).
In acest exemplu se explica varianta a doua a metodei.
Legenda
Lectura educatoarei abordata prin metoda 1nvatarii reciproce:
• ln1plica activ copiii;
• Genereaza atitudini pozitive fata de proprie !nvatare;
• Dezvolta un stil cognitiv dominant;
• Aduce satisfactii.
'
Legenda constituie de cele mai multe ori continutul lecturii educatoarei
fiind ,o poveste de dimensiuni reduse ce are Ia baza elemente fantastice
miraculoase, bazate pe fapte reale sau imaginare ".
,Legenda plopului" (etimologica).
Obiectivul urmarit: , Cunoa$lerea unor caracteristici specifice plopului
cu trimitere Ia originea copacului prin utilizarea tehnicii de studiere a unui
text.
Demersul lecturii educatoarei implica cunoa$terea notiunilor teoretice
legate de ,organizarea interioara a unui text epic, tara ca aceste notiuni sa se
transmita copiilor.
-
METODE DE PREDARE- JNVATARE 47
Legenda plopului
A fost odata un baiat foarte rau. Cat era de ziu!ica de mare, co!inda
prin sat ~i se tinea doar de rele. Cauta cuiburile pasarilor ~i Ia spiirgea ouale,
chinuia hiefii caini care nu-i faceau nici U/1 rau, fegandu-fe elite 0 tinichea de
coadii ~i apoi ludndu-i fa goana. Dar eel mai mare pacat a! sau era ca L.Ji batea
joe de ownenii batrdni.
Bunul Dumnezeu era foarte mdhnit de purtarea baiatului, dar se hotari
sa incerce sa-l schimbe ~i o trimise pe pamdnt pe Sfdnta Duminica. Aceasta se
preschimbii. intr-o batrdna sarmana ,Ji gdrbovita de ani ,Ji se a.Jeza fa U.Ja
bisericii fn zi de sarbatoare, cand tot satul era strdns la slujba. Ca sa-i incerce
inima, batrdna i-a cerut baiatului un mar sau un colac, dar acesta nu doar ca
nu s-a indurat sa faca pomana cu un om slirman, dar i-a ~i raspuns ural bietei
femei. Vazand atata rautate, Sfanta Duminica se preschimba pe foe, intr-un nor
luminos. Tofi satenii au cazut in genunchi, inchindndu-se in fa fa unei asemenea
minuni ,Ji bucurlindu-se de prezenfa sfintei in mijlocul lor. Speriat, baiatul
obraznic a rupt-o la fuga, dar in urma sa a mai auzit vorbele sfintei:
, Stai pe loc copil rliu ce e~ti! Coborasem pe pamant pentru mdntuirea
ta, dar vlid ca rautatea ta n-are leac. Nu merifi sa traie,Jti in chip de om, caci
nu cuno$li ce-s mila .Ji indurarea. Sate prefaci intr-un copac rece .Ji nesim{itor,
iar bucuria jlorilor .Jl a fructelor sa n-o CU110$ti!. Chiar in timp ce fugea prin
curtea bisericii, copilul simfi cum inima ii ingheafa, trupul i se preface in
trunchi, bratele in ramuri, iar picioarele in radacini.
A,Ja a aparut plopul ...
... .. care .Ji astazi cre.Jte cat mai sus, spre inaltul cerului, sa ceara iertare
lui Dumnezeu .Ji Sfintei Duminici, iar ca semn a/ parerii sale de rau i,Ji mi$cii
neincetat frunzele, tremurand chiar ~i cand nu bate nici o boare de viint. Plopul
nu face nici jlori ~fli nici fructe, iar piisiirile nu-$i fac cuib printre ramurile sale.
Oamenii nu-l sadesc in apropierea caselor, ciici Ia vreme de furtuna, plopul
este primul trasnit de fulger, amintindu-ne astfel de pedeapsa pe care cei riii .Ji
nechibzuifi o vor primi. "
Legenda este organizata in fragmente narative.
• Expozifiunea - ofera cadrul natural, personajul actiunii ~i manifestarea

, - rautatea.
unei atitudini fu.ndan1entale a vietii
• Intriga - textul (uneori inclusa in expozitiune) -- orienteaza atentia
copiilor asupra mersului actiunii.
Copiii inteleg de ce a aparut Sranta Dun1inica in satul baiatului, actiunea
in sine capata o motivare ~i o evolutie logica
• Desfo.;urarea - se reduce la 2-3 idei cu rolul de a orienta derularea
evenimentelor catre punctul culminant.
• Punctul culminant - al legendei ofera momente de max1n1e trairi
afective cu valori educative.
, Stai p e foe copil rau ce e$ti! Cobon1sem p e pamant p entru mantuirea
ta, dar vad ca rautatea ta n-are leac. "
• Deznodamantullegendei trimite auditoriul spre analiza ~i reflectie ~i e
inrati~at prin reunirea planului fantastic cu eel real. El este prezentat dupa ce
copiii 'rae predictii asupra evolutiei derularii evenimentelor.
Prima etapa a lecturarii .legendei:
are ca procedeu didactic expunerea;
apaqine in exclusivitate educatoarei;
copiii sunt familiarizati cu continutullegendei.
In etapa urmatoare copiii sunt impartiti in 4 grupuri corespunzatoare
celor 4 roluri /responsabilitati:
METODE DE PREDARE - INVATARE
49
-
Rezumatorii Intrebatorii Clarificatorii
------- _I_>re~_icatorii l
• extrag ideile • stabilcsc • clarifici'i • G:tc 1
principale in functie de intrebarile pc tern1enii; prediqii; I
intan1pHiri; baza tex tului; " cxplica cuvintc • raspund la I
..
• fac rezun1atul a adrcscaza 91 expresu; !ntrebari;
tcxtului, in mod clar intrebari despre • raspund la • gasesc alte
conc1s; continutul 'intrebari; finaluri pentru
'
• decid asupra ideilor textului; • reforn1uleaza textul
ce vor fi expuse; • analizeaza explicatii $i prezentat
• identifica elemente raspunsurile reclarifidi
ale textului; (timp, loc, primite; termenii
persoane); • completeaza necunoscuti
'
• expun idei; raspunsurile. dupa ce au fost ·
• raspund la 1ntrebari. expu$i de
educat.oare.
Rezumatorii Intrebatorii Clarificatorii Preziditorii

Ideile principale Intrebiiri Cuvinte ~i
adresate expresu • Ce s-a
• Un baiat racea • Ce racea • Legiindu-le 1ntamplat mai
mereu fapte rele baiatul? ciite o tinichea de departe in
(rarama cuiburile • Cine a venit coada ", o bucata legenda?
pasarilor spargea sa-l transforme de tabla/metal • Fac predictii cu
ouale lor, se pe baiat? , luiindu-i la privire la finalul
v
comporta urat cu • Lace goana, = legendei.
oamenii) . 1ncercari a fost punandu-i pe • Ces-ar fi
• Pe pamant pus? fuga". 'intan1plat daca
ajunge S!anta • Ce i-a spus • ,se preschimba baiatul ar fi
Durninica pentru S!anta = se transforma. devenit bun?
a-1 ajuta pe baiat sa Duminica? • ,,gdrbovita de • Gasesc alt final
devina bun. anz-" - al textului
• S!anta imbatranita de prezentat.
Duminica lncearca an1;
sa-l transforme ' • ,miintuirea
dar nu reu~e~te . sa!" = salvarea sa
PREDAREA - iNVkfAREA RECIPROCA
Prin aceasta metoda copiii:

• Apreciazii conduita personala.
• Exprimii opiniile lor in legatura cu faptele ~i
intamplarile petTecute.
• Dovedesc infelegerea corecta a textului.
• Dezvoltii predicfii cu privire la evolutia
personajului.
• Regleazii invii{area in interiorul grupului ~i
intre grupuri
Dacii grupurile sunt omogene conform maximei ,Omul potrivit Ia locul

potrivit" ele sunt selectate dupa principiul inteligentelor multiple.
Atunci:
L~ngV'istic~i -fac rezumatul;
1tpgicie~i~ -~pun intrebari;
Clarificatorii- aduc Himuriri;
I
; ~~izual~atotii- fac predictii.
• Pe tot parcursul adi vi la~ii cop iii 1nvata, dar de fiecare data din alta
perspectiva, 1n functie de grupul din care fac parte.
• Toti au la baza textul care apoi este descompus 1n ideile principale,
actiuni/mi~cari, explicatii etc.
• Este o activitate de 1nvatare, intelectuala, creativa.
• Fiecare grup detine in timpul demersului didactic rolul principal.
• lata cum apare relatia dintre grupuri Ill timpul activitatii Ill reprezelltarea
grafica 1n care nucleul stabil este textul ~i restul reprezinta elementele proprii
specifice fiecarui grup.
METODE DE PREDARE ~ INVATARE
51
-------~
/ -----
REZlJ1\1ATORII
PREZICATORII
CLARIFICATORII
Relatia de interdependenta intre grupuri
Astfel pe baza textului intra !n scena rezumatorii care prin expunerea

ideilor principale, a rezun1atului se afla in atentia grupului de copii; apoi
activitatc-a celor care intreaba detine atentia auditorului; ei fac apella continutul
textului; uneori dau raspunsuri, alteori completeaza.
Clarificatorii au acces· la dialog ori de dUe ori se ive$te o situatie-
problema, o nelamurire.
Apoi prezicatorii fac prcdictii asupra a cea ce e posibil sa urmeze. Ei pot
schimba finalul textului dadi educatoarca directioneaza/canalizeaza grupul in
acest sens.
Implicarea fiedirui grup apare ca factor determinant in tin1pul activitatii,
dar ~i ca efect a textului al evolutiei fiecarui grup, in flux continuu ce permite
stabilirea de conexiuni.
-
Retineti!
' '
);> Intrebarile ce au un caracter operant, continutul lor n1archeaza
. .... .
progresele pe care le fac copii, uneori aspectele neintelese unpun masurz
corective.
);> Intrebarile intretin' starea activa de concentrare a copiilor in timpul
acti vi tatii.
,
);> Raspunsurile primite din partea copiilor constituie feedback-ul
activitatii.
,
);> Comunicarea este in sens reversibil - in doua directii - doua grupuri,
intre eel care lntreaba ~i cele care raspund.
);> Apare relatia de colaborare 1ntre grupa lntrebatorilor ~i celelalte
grupe.
Demersul metodei predariilinvatarii reciproce cu un grup de copii
Tema sociaHi ,Familia"

Aria ,Biblioteca"
Material: o imagine A4 sau 4 imagini de acela~i fel care contin tema
sociala amintita pentru fiecare membru al grupului.
Desfa~urare:
In cadrul grupului toti men1brii intuiesc continutul 1mag1nn, fiecare
membru-avand alta strategie de lucru.
Copilul 1 - cite$te imaginea, alcatuie$te propozitii despre elementele

in1aginii, le ordoneaza lntr-un text, rezumfmd astfel continutul ilustratiei.
Exemplu:
, Toata familia se ajla acasa. Mama pregate$le cina. Tata cite$te o $lire
importanta p e un ziar. Bunicul prive$le emisiunea pref erata la televizor. Bunica
o ajuta pe sora mea mai mica ".
53
Copilul 2 -- con cepe o serie de intrebari desprc i1naginea , dcsci fraUi"
'
'intrebari la care prevede raspunsul pentru a-i aprccia pe colcgii din arup
b '
adreseaza 'intrebari, corecteaza, formuleazii raspunsuri.
Exemplu:
Ceface mama?
Ce emisiune prive')flte bunicul?
Ce credefi ca serve~te mama Ia masii?
De ce o ajuta bunica pe sora mai mica?
Cafi membri are familia?
Pofi sa-i denume~ti? (Cine sunt membriifamiliei?)
Copilul 3 - clarifica elementele 1nai importante
cina = masa de seara
emisiunea preferata = care ii place ~i o vizioneaza mereu
arborele genealogic = membrii familiei de la cei mai mici pfma la cei
mai in varsUi (3 generatii) prezenti la cina
Copilul 4 - dezvolta predicfii cu privire la ce se poate intampla in
continuare
Exemplu:
, Servesc cina 'in armonie ... "
, Un incident nepreviizut ... "
,A sosit un musafir ... "
, Ce s-arfi 'intamplat dacii .. . "
,A sunat telefonul care .. . "etc.
Grupul - eterogen, poate fi aldituit din copii care descifreaza cu u~urinta
imaginile, fac deductii logice, aldituiesc un text pe baza unui supor1 intuitiv,
dezvolta prediqii.
Copilul/ copiii care doresc sa se ata~eze unuia dintre cei care lucreaza la
imaginea-text pot face echipa cu eel pe care 1-au ales dupa preferinta fata de
copil sau strategia pe care o abordeaza.
Evaluarea se face in functie de obiectivele propuse pentru fiecare
sirategie (a rezuma, a pune intrebari, a clarifica, a face predictii).
Textul ~tiintific
Un text !jtiinfific - presupune 1n:fati~area directa a realitatii sub fon11a

explicarii unor notiuni ~tiintifice sau al descrierii unui colt din natura ~
modificarile aparute in 1n:fati$area pe care o i1nbraca de-a lungul unui anoti1np,
unui an sau a unei perioade mai lunga de ti1np.
Munca copiilor in cadrul acestor activitati ce se bazeaza pe texte
~tiintifice 1i orienteaza spre dezvoltarea capacitatii de 1nvatare prin utilizarea
textului, ca pe un instrument al muncii cu cartea.
Capacitatea copilului de a se orienta in textul $tiintific citit se poate
asigura I forma prin metoda predarii /.1nvatarii reciproce.
Activitatea integrata , Toatnna" are ca punct de pon1ire textul $tiintific
prin care sunt surprinse transformarile naturii in acest anotimp.
a) Se actioneaza frontal prin completarea buletinului meteo cu
imaginile care reprezinta fenomenele naturii specifice momentului I timpului $i
consemnarea pe flipchart a caracteristicilor naturii (fie sunt scrise etichete cu
aceste caracteristici $i pe masura ce sunt enumerate sunt subliniate pe flipchart,
fie sunt scrise pe masura ce copiii le enumera).
b) Analiza textului p e fragmente este eel mai important moment al
activitatii care depinde de capacitatea copiilor de a se orienta intr-un text.
c) Organizarea colectivului in grupe de cate patru R
copii care indeplinesc fiecare un rol specific metodei
,1nvatarea reciproca".
cl ,____p_ __.
,..
I
Fiecare grup are cate un simbol G 1 - mere, G2 - frunze, G3 - flori I

crizantetne pentru a se vedea carui grup ii apartine. In cadrul grupului pot avea
l
pe fiecare insemn cate o litera corespunzatoare initialei rolului pe care 11 t I
'
indepline$te (R - rezumator etc.).
d) Distribuirea fragmentelor de text pe grupuri de lucru. Analiza
textului pe fragmente este cel ·mai important mmnent al activitatii ~i depinde de
capacitatea copiilor de a se orienta intr-un text $tiintific. Fragmentele contin un
nun1ar restrans de propozitii.
METODE DE PREDARE -JNVATARE
55
G 1 ~ ,E septembric, prima luna a anotimpului toamna.

,· .""
I __., ; " I
,~.·.1~·~·: ,·· ~:::;

,,
... .,. ....
str~iluce~te pe cer. ', ··· fructiferi de Hl.nga drum_sunt incarcati cu
/. '
roade. , . ~ ro~ii de pe crengi sun! ,dulci §i coapte, mari §i reci,

numai ciit sii le culegi". Cateva ~-~ galbene au apiirut In meti.
Doi copii - o fetitii
\
~i un biiiat - din grupa pregiititoare se joacii cu C.
~'-_.;.- ...,I
\4 ,. -· ciiliitoare zboarii In stol deasupra copacilor".
')~~<
G2 ~ ,E octombrie. Afara un
~-;:~
bland ne incanta cu razele sale.
r·
Toamna a coborat cu al sau alai in copaci ~i le-a :tacut frunzio}ul de aur.
Doi V V s-au ivit deasupra copacilor. 0 adiere de
vant a smuls trei ~ ~ ro~cate ~i plutesc spre piimiint sa se

a~eze langa celelalte".
G3 --> ,E sf'ar$il de noiembrie ~i e frig. ~~ scau adunat
pe cer. Soarele supiirat l~i trimite de dupii unV uria~ doar trei
raze au riimas goi. Toate ~ colorate s-au

:. {.
a~temut pe jos intr-un ,covor gros, ruginiu o}i miitiisos ". lr
i '/ ,.
( toamnei,
tu:tanele ~ i crizanten1c, ne bucura in acest sffir~ it de toamna".
--·--- · - - - · - - - · - - - · - - - -- -
Educatoarca trccc pe 1a fiecarc grup $l intr-un 1ninut - un minut $i
j mnalate prezinta frag1nentul corespunzator. Copiii reflecteaza asupra
continutului, asupra lin1bajului utili zat, fac legaturi intre continut $i sen1nificatia
titlului, cauta cea n1ai buna fon11tllare pentru rezmnat, intrebari, cxplicatii ~1
anticipeaza evenin1entele.
lndrun1area ~i coordonarea din partea educatoarei este obligatorie $1
trebuie :facuta in mod diferentiat (unde este nevoie chiar individualizat 1n
functie de rolul pe care 11 indepline$te in cadrul grupului).
e) Prezentarea muncii in grup (interpretarea rolurilor)
Fiecare grup prezinta fragmentul 1 fiind un text $tiintific ce urmare$te
indeosebi extragerea caracteristicilor anotimpului toamna.
Exemplu:
Grupul 1 R ~ rezun1a continutul care reprezinta luna septembrie:
,sose~te toamna cu roadele bogate,· in copaci apar frunzele galbene,· copiii nu
se mai joaca afara; pasarile calatoare se pregatesc sii piece in tarile calde".
i ~ o lista de intrebari: Care este prima luna a toamnei? Cum este
soarele? Dar pomii fru ctiferi? Ce se intampla cu frunzele? Ce fac pasiirile
ciilatoare? De ce copiii nu se maijoaca p e afara?
c~ clarifica fen01nenele specifice lunii septembrie, dar $1 expresii
literare: coacerea fructelor, ingalbenirea frunzelor, plecarea pasarilor ,soarele
vesel", ,dulci $i coapte, tnari $i reci, numai d l.t sale culegi".
P ~ fac predictii asupra a ceea ce se va intampla in pcrioada um1atoare
a toamnei: Ces-ar intampla daca ar ploua prea mult? Ces-ar intampla daca ar
fi cald in continuare? etc.
Fiecare gtup ptin prezentarea muncii in echipa, face cunoscut continutul
fragtnentului analizat celorlalte grupe invatfmdu-i pe copii ce au aflat despre
textul abordat. In felul acesta invata unii de Ia altii.
I I
Sinteza celor trei fragn1ente poate fi :facuta de UI1 expert in comunicare,

un copil cu inteligenta lingvistica $i naturalista - interesat de fenomene ale
naturii.
METODE DE PREDARE- lNVATARE
-
- -
Evaluarea se face intergrupal - fiecare grup aprcciaza evoluti< cclorlaltc
1
57
grupuri, dar ~i autoevaluarca daca estc co recta ~i moti vata aduce un bonus
echipei.
Aprecierile !acute de educatoarc, impulsioneaza copiii in a desfa~ura
activitati care sa-i puna in situatia de a opera cu ele1nente de baza a studierii
unui text. Ele reprezinta modalitati eficicnte care 1i 1nvata pe copii cun1 sa
1nvete prin inten11ediul unui text, iar mai tarziu prin intermediul cartii.
Tetna pentru acasii:
Fiecarui grup i se 1mnaneaza o fi~a care contine 1n partea de sus a
paginii textul.
Sarcina lor este de a ilustra prin desen continutul textului reprezentand
grafic elementele esentiale.
1.2. Mozaic
Definitie
" '
Invatarea prin cooperare, prin interdependenta grupurilor ~i exercitarea
statutului de expert 1n rezolvarea unei sarcini de 1nvatare.
Obiectiv
Documentarea ~i prezentarea rezultatelor studiului independent
celorlalti, devenind expert pentru te1na studiata.
Etape:
1. Stabili(i te111a ~i impiir(i(-o in 4-5 subteme.
Pentru fiecare subten1a stabiliti pe ce va pune accent copilul atunci cand
studiaza independent.
Se pot formula 1ntrebari pentru orientarea studiului.
Elaborati o fi~a-expert ~i distribuiti-o copiilor pentru a o cmnpleta.
2. Organizarea grupelor de inviifare

Se grupeaza copiii 1n 4-5 echipe ~i se repartizeaza fiecarui copil cate un
simbol sau cifra ce corespunde unei subteme.
Subtema se studiaza independent in cadrul fiecarei echipe de cate un
copil ce va deveni expert in acea problema. Exemplu: numarul 1 va studia
patratul ( 0), numarul 2 cercul ( 0 ), numanll 3 dreptunghiul (c=J), numarul 4
triunghiul (6).
Faza independenta.
Fiecare copil investigheaza subten1a data ~i fi~a expert. Pentru alte
subte1ne aceasta faza de munca independenta se poate studia acasa sau in ariile
de stimulare in gradinita.
3. Construirea grupelor de experfi

Grupele de expeqi se formeaza prin reun1rea expeqilor cu acela~i
simbol sau numar 1n scopul dezbaterii ~i aprofundarii, clarificarii, ordonarii
cuno~tintelor 1nsu~ite independent.
METODE DE PREDARE -JNV.ATARE 59
Discufii in grupul de experfi
Copiii prczinUi rczultatul studiului independent. Au loc discutii , care
Hin1urcsc, clarifica noile cuno$tinte ce vor fi transmise echipei de 1nvatare din
care fac parte.
Obiectivul grupului de experti este sa 'inteleaga ~i sa retina informatiile
descoperite de expef!i pentru a le preda 1ntr-o forma atractiva, clara, concisa ~i
cficienta colegilor din echipa initiala.
4. ActivitiiJi in echipa inifialii de inviifare

a) Raportulzn echipa
Expef!ii reporteaza intr-un mod atractiv cuno~tintele, colegilor de echipa
care sunt ~i ei expeqi in acela$i timp pentru alte subteme.
Modalitatea de predarellnvatare se va baza pe materiale intuitive, audio-
video pentru a u~ura atat !nvatarea cat ~i predarea.
.
Se pot folosi de calculator, imagini, pliante, jocuri de masa, siluete.
Copiii asculta activ in timp ce unul expune, apoi adreseaza intrebari
pana este convins (el ~i educatoarea) di a inteles dar a ~i retinut intreaga
informatie expriinata pe rand de expeqi.
Expertul adreseaza 1ntrebari colegilor de grup pana cand este sigur ca au
inteles, retinut, invatat materialul expus.
·pe rand fiecare expert urmare~te acelea~i obiective.
5. Evaluarea
Demonstratia rezultatelor
'
Fiecare grup i~i prezinta cat 1nai original rezultatele de1nonstd\nd ce au
invatat. Evaluarea se organizeaza fie oral, fie scris.
Se concep fi~e de evaluare sau chestionare cu intrebari pentru fiecare
copil. Pot fi abordate ~i alte strategii alternative de evaluare ca: jocul, desenul
eliptic, povestirea eliptica etc.
I
r
f . .. .... , , . , ,..
. •. ~ , ., .
' . :t ~
c:-' :I-r·"{
' .. ·'
$ .
I
.
•
. >
'
Constituirea grupurilor
.
. D• ~- ·
. . ..
: ·-. .:. :
.
' , -tf.""\
'
.
•
..
.
Grupuri de experti
-
METODE DE PREDARE -INVATARE 61
------------------
Aplicatii practice
- Observare -
Etapa I
a) Stabi!irea temei "Corpul uman"
b) Alegerea temelor de studiu corespunzatoare eelor 5 echipe:
1. Alcatu ire;
2. Infiiti~are;
3. Dezvoltare;
4. Sentimente;
5. Mentinerea
, sanatatii.
,
c) Fi~a expert pentru tema "Corpul uman"
Fi~a prezinHi: elementele pe care trcbuie sa puna accent copilul cand

studiaza independent materialele legate de subtema pentru a deveni expert.
Imaginile sugereaza pe intelesul copilului continuturile pe care urmeaza
~i le studieze.
Fi~a expert poate fi diferita de lao tema la alta, ca de exemplu:
• Desene incomplete;
• Labirinturi;
• Rebusuri ~i ghicitori;
• Texte scutie eliptice;
• Chestionar.
Spatiile libere se completeaza in timpul desra~urarii n1etodei de catre
educatoare, 2-3 ~colari parteneri ai grupei sau de catre alte ajutoare (parinti,
colegi etc.)
Se inregistreaza expunerea expeqilor de la fiecare grup pentru a fi
ajutati de educatoare in cazul 1n care se inhiba in tin1pul prezentarii in grupele
de expeqi.
Fi~a expert pentru te111a "Corpul uman "
dt· ·;.
~(.;;~;!
NUME:
(!~~~
-"''"' \~~ -----....
\::::
~/,~
\:r; . / , $J
/):;;':'-..
·~
~)j·
,. ~ ' ~· .
~· ',. POPA
"~ ., PRENUME:
''-~ ~ } \ 1/'
"C.Y .
../ _,..'" ')-
\.
..... ,/,
CARINA
j' i !
I I \ '
I .' {.!
VARSTA:
'· '
\·; l SANI
:
., '··. ,,
Parti componente Functiile
GRUPA
PREGATITOARE
Tema de studiu - Alcatuirea coroului
Tema de studiu - lnfofi~area
NUME:
PRENUME:
VARSTA:
Gras, slab
--
METODE DE PREDARE- lNVATARE
63
Tema de stu diu -- , Dezvoltarc - schimbare"
~ ~, i'\u/Z
ltt<
u.
<f.\
J
NUME:
ff
......~.-..
t(if·~ . "tf.) PRENUME:

;;.,' ~-~ ·/;.;·. .f.. -~)'.
~ /
'
,)
~- ·~ I'/.~ ..~'I ~,,
I'
"{f;:
., , ~\
i•
'\
-
VARSTA:
I ;. I
• 0 J. ·'
'
~
J fl\ I
~· jj /)1;1
~1 ~i
fZ·'>
f~
.._, ......
/.,..,..
;_, )1\ {4f?)
-~rf.Ll_,
~}~'
lj !\~ 1 f!\Q! : ~.'
i.~h)
~~·
\ -,. • I
. ~ ')'\
.(: 1
~~~-
Te1na de studiu - Sentimente

NUME:
PRENUME:
team a pUicerc bucurie indiferenta VARSTA:
surpnns tri stetc iubire lngrijorare
Tabel al sentimentclor
Tema de studiu - lvlentinerea sanatatii

' '
IGIENA NUME:
PRENUME:
HRANA VARSTA:
YEGETALA AN IMALA
®·8
MI~CARE
APA
__... _...__,...._
AER
•
65
Etapa 2
Organizarea echipelor de inva{are
a) Formarea echipelor
• Se formeaza 4-5 grupe a dUe 5 copii fiecare;
• Fiecare copil din grupa prime~te dlte un ecuson sin1bol corcspunzator
celor 5 subteme de studiu independent - de exemplu__~:_ __
b) Familiarizarea copiilor cu fi~a expert

Se folosesc diferite procedee:
• se explica fi~a pentru fiecare tema de studiu;
• se intuie~te fi~a expert de catre copii ~i se fac cunoscute sarcinile de
invatare;
• se precizeaza tnodalitatile ~i timpul de studiu independent atat la
gradinita cat ~i ca tema pentru acasa;
• se sugereaza sursele pos1bile de infonnarc, exemplu: in clasa -
diverse materiale, acasa - internetul, discuti1 cu tnembrii familiei, vizitc la
muzee, procurarea unor carti cu continut adecvat, exemple practice din

acti vi tatea fcnniliei, cuno~tintelor acestora.
c) Faza independenta
Variante de studiu
Varianta 1
Daca te1nele se studiaza nmnai in gradinita atunci se stab ile~te ti1npul,
locul ~i materialele existente in dotare. Acestea sunt investigate independent de
catre copii, de aceea ti1npul de studiu este 1nai n1are ~i tematica poate interfera
cu alte teme proiectate.
Se pot organiza ~i activitati extracurriculare ca de exen1plu vizita intr-
un laborator de biologic, prezentare de carte "Corpul un1an", 'int~Unire cu
medicul etc.
Varianta 2
Atunci cfmd tema este mai complexa ca cea din exemplul dat este bine
sa fie studiata ca tema pentru acasa. Parintii pfma la constituirea grupurilor de
cxperti sunt informati printr-un afi~ ~i prin explicarea "fi~ei expeti" care
detaliaza cuno~tintele pe care copilul trebuie sa le descopera "studiind" ajutati
de familie pentru a deveni expert pentru tema data. Implicarea tnotivata a
parintilor va conduce la eficienta prezentarii viitoare.
Etapa 3
intalnirca grupurilor de experfi
• reamintirea zilei ~i modalitatile de organizare a grupurilor de expe11i
fie verbal, fie scris, printr-un afi~ pentru parinti ~i copii.
• se pregatesc 5 spafii de prezentare a materialelor ~i de organizare a
discutiilor pe marginea celor 5 teme studiate tin1p de o saptamana in sala de
clasa.
Copiii vor aduce la gradinita in acea zi toate n1aterialele informative ~i
le vor grupa in spatiul destinat temei studiate.
In acela~i timp copiii experfi se vor grupa ~i vor prezenta pe rand
informatiile obtinute. Ei vor adresa intrebari pentru a se convinge ca toti colegii
de grup au inteles tot ce au "predat" ei.
METODE DE PREDARE - JNVAT ARE 67
Ceilalti cxpeqi din acela$i grup pot adresa 1ntrebari, pot face comentarii,
pot aduce argumcnte.
Etapa 4
Raportul in echipa ini{ialii
Copiii expeqi raporteaza/prezinta pe rand cat n1ai concis ~i mai atractiv
pentru a capta partenerii de grup.
Ace~tia asculta activ ~i retin cat 1nai multe informatii transmise de
expert pentn1 a face fata etapei de evaluare. De aceea 1$i adreseaza intrebari
reciproc pentru a clarifica $i a retine corect esentialul fiecarei teme.
Etapa 5
Evaluarea rezultatelor
Chestionar de evaluare
Cerinte
'
Numarulintrebarilor corespunde numarului copiilor din clasa.
Nu se adreseaza copiilor intrebari din tema studiata individual.
Se evalueaza capacitatea de retinere, de intelegere, de prezentare a
informatiilor transmise de colegi.
Raspunsurile incomplete pot fi 1ntregite de alti copii expeqi in alta tema
decat cea evaluata.
In functie de rezultatele evaluarii cop iii (de la caz la caz $i parinti) vor fi
oferite dip lome de expert pentru tema studiata.
Se acorda ......... .... ... ..... ... .. ...

pentru .. .... ........ ...... .. ... . ....... .
Educatoare
Chestionar de evaluare
Tema- Corpul uman

Subtema Intrebari
Alciituirea 1. Care sunt paqile cmnponente ale corpului uman?
2. Ce puteti spune despre cap?
3. Dar despre celelalte parti ale corpului?
4. Lace folosesc: gura, nasul, ochii, urechile?
5. Dar membrele (1nainile ~i picioarele)?
lnfiifi~area 1. Prin ce se deosebesc cop iii 1ntre ei?
2. De cate feluri sunt cop iii?
3. De ce nu sunt la fel de 1nalti?
'
4. Din ce cauza sunt copiii ~i omnenii urati?
5. Ce trebuie !acut pentru a nu cre~te in greutate?
6. De ce ajunge omul batran?
Dezvoltarea 1. Care sunt etapele de dezvoltare ale omului?
2. Care este deosebire dintre un sugar ~i un pre~colar?
3. Dar 1ntre un tanar ~i un batran?
4. Cat traie~te un om?
5. De ce mor oamenii?
69
Sentimeute 1. Ce sentimente pot avea oamcnii?
2. Cfmd sunt ei veseli $i d md tri~ti?
3. Cand le este teama $i cand sunt curajo~ i ?
4. Cand au fost colegii sau parintii indiferenti fata de tine?
5. Cand ne simtin1
, bine?
6. Ce trebuie sa face1n pentru a ne sin1ti foarte bine?
Siiniitatea 1. Ce trebuie sa facen1 pentru a fi sanato~i?
2. Care sunt alin1entele sanatoase pentru organismul
nostru? De ce?
3. De ce este nevoie de n1i~care, sport?
4. De ce apa este importanta pentru organism?
5. Unde inspiran1 aer curat?
6. Ce facem cand aerul este poluat?
Beneficiile metodei MOZAIC

• Metoda dezvolta capacitati de ascultare, cooperare, implicarc activa
in rezolvarea independenta a unei sarcini.
• Copiii invata sa se documenteze din mai multe surse.
• invata sa coopereze cu diverse persoane.
• Exerseaza deprinderea de prezentare ~i expunere fo losind cai variate
pentru a invata pe ceilalti.
• Invata sa-~i evalueze propriile capacitati.
• Invata sa capete curaj in capacitatile proprn devenind n1otivati
intrinsec.
• Coopereaza cu colegii care au studiat aceea~i te1na.
• Invata sa COlnunice ideile, descoperirile personale grupului.
• Dispar ierarhiile de grup fiecare devenind lider pe rand.
• Capata incredere unii in altii. Copiii foarte buni 1nvata de la ccilalti ~i
invata sa-i aprecieze tara prejudecati
• Studiaza independent;
• Aprofundeaza;
• Dezbat problema;
• Prezinta;
• Stabilesc 1nodalitati;
• Se instruiesc;
v • Retin;
E • Demonstreaza o idee;
R
B
• Ilustreaza;
E
• Pun intrebari;
• Asculta activ;
• Coopereaza;
• Reflecteaza;
• Rezolva problema;
• Exprima;
• Gas esc;
• Inteleg;
"
• Insu~esc .
1.3. Tehnica Lotus

(Floarea de nufiir)
Definitie
'
Este o modalitate interactiva de lucru 1n grup care ofera posibilitatea
stabilirii de rela}ii intre no}iuni pe baza unei teme principale din care deriva alte
opt teme.
Obiective
Stimularea inteligen}elor multiple ~i a potentialului creativ in activitati
individuale ~i de grup pe te1ne din domenii diferite.
Descrierea metodei
Tehnica ,Floarea de nufiir" pome~te de la o te1na principala. din care
deriva 8 teme secundare concretizate in opt idei ce vor deveni teme abordate in
activitatea pe grupuri mici.
Reprezentarea grajicii de organizare a Teluzicii Lotus

Etape
Pa.yii parcur~·i in demersul tehnicii sunt:
1. Construirea schemei/diagrmnei tehnicii de lucru.
2. Plasarea temei principale in mijlocul schen1ei grafice.
3. Grupa de copii se gande$te la continuturile/ideile/cuno$tintele legate
de tema principala. Aces tea se tree in spatiile desenate (cadrane) de la 1-8
1nconjurand astfel te1na principala (sau de la A-H, in sensul acelor de
ceasornic).
4. Abordarea celor opt ten1e principale pentru cadranele libere.
5. Stabilirea - in grupuri mici - de noi legaturi /relatii /conexiuni pentru
aceste opt teme $i trecere lor in diagrmna.
6. Prezentarea rezultatelor tnuncii in grup. Are loc analiza produselor
activitatii, aprecierea in mod evaluativ, sublinierea ideilor noi ce pot avea
aplicatii intr-o etapa viitoare.
Verbe specifice:
o Sa conceapa/sa construiasca; o Sa grupeze, sa regrupeze obiecte
o Sa identifice; dupa diferite criterii;
o Sa exemplifice; o Sa argumenteze rezultatele
o Sa elaboreze un plan; obi$nuite;
o Sa aplice in situatii noi; o Sa acumuleze cuno$tintele;
o Sa distinga asemanari $i deosebiri; o Sa combine modele;
o Sa utilizeze notiuni, tenneni; o Sa aleaga exemple;
o Sa stabileasca legaturi; o Sa discute cu colegii de grup;
o Sa clasifice obiecte, imagini; o Sa colaboreze;
o Sa analizeze elemente, obiecte; o Sa accepte puncte de vedere;
o Sa aprecieze actiunile; o Sa forn1uleze;
o Sa compare obiecte, n1odele; o Sa execute;
o Sa ilustreze o actiune,
, o Sa evolueze;
caracteristidi; o Sa aprecieze.
Beneficii
• Stimuleaza potentialul creativ.
• Dezvolta capacitati $i abilitati:
- cognitive;
- de relationare;
, .
- de lider de grup;
- de autoevaluare $i autoaprecier
p
METODE DE PREDARE · iNVATARE 73
Diagrama LOTUS
Joe exercitiu: jocuri $i jucarii

Obiectiv - Fmniliarizarea copiilor cu n1etoda
F c G
c
F ~~
c~~®G
B D
B
~ J?~uri ..
"'v / D
~+---<) $1JUCartl
Caqi Reviste
Caqi de colorat
confeqionat~ /j, Z]
E Ciirti de <J ~ 1> Jegende
H
poeZII ~
[/ 'V "J
Reconditionare Carti ilustrate
A de carte Carti cu
pove$ti pliante
Diagrama LOTUS
1.3.1 Lotus de grup
Varianta 1
Activitatea matematicii - joe logic - ,Formele geometrice "

Obiectivul activitatii,
Exersarea capaciUitilor de a recunoa$te, denmni $i utiliza figuri le
geon1etrice dupa diferite criterii.
I. Predarea
Materialul (trusele utilizate) este selectat $i a$ezat la aria constructii.
Schema grafica a activitatii (diagratna) este conceputa anterior inceperii
activitatii $i a$ezata la loc vizibil (pe omasa, flipchart) .
II. Desfa~urare
1. Educatoarea anunta tema principala ,Figuri geometrice" pe care o
trece in schema/reprezentare grafica.
2. Copiii au sarcina ,de a enmnera truse de joe existente in sala de clasa
ce contin figuri geon1etrice". Rezultatul acestei sarcini este trecut in sche1na
ARCO, n1ozaic, cuburi cu litere, cuburi cu cifre, Logi I, Logi II, cuburi -
puzzle, cuburi - zar.
3. Sunt iinpartiti copiii in opt grupuri n1ici (de cate trei copii). Fiecare
grup prime$te un numar de ordine de la 1-8 sau unul dintre simbolurile a$ezate
intr-un CO$Ulet.
4. Liderul fiecarui grup ia o trusa, o denume$te· apoi In cadrul grupului,
analizeaza figurile geometrice, elaboreaza un plan de actiuny , Ce putem face ·
din ...... ? ", Cum realizam .... ? In acest moment ei grupeaza I regrupeaza
obiectele dupa diferite criterii, construiesc, altemeaza elementele, discuta cu
colegii de grup, iau decizii, executa, colaboreaza.
Educatoarea observa modul de lucru, cooperarea 1ntre membrii grupului,
identifica I noteaza ideile care apar pe parcursul activitatii, 1ncurajeaza I
stimuleaza copiii.
In diagrama pot aparea constructii prin utilizarea figurilor geometrice
dupa unul sau mai multe criterii matematice:
>
METODE DE PREDARE - iNVATARE 75
• Forma; Au in comun:
• Culoare; ..... • Forma, culoarea;
• Marime; • Forma, 1narimea;
• Grosime. • Culoare,marime;
• Grosime, marime;;
• Grosime, culoare .
Dupii a~ezare:
• Plane;
• Inalte- scunde (in spatiu);
• Prin suprapunere;
• Prin alaturare;
• Prin altemare:
- culori;
- marimi;
-forme;
- gros1m1.
Dupii model- structuri decorative;
- structuri geometrice;
Dupii simboluri- cuburi cu litere (M-A-M-A);
- cuburi cu cifre (1-2-1-2);
- dupa numar repetitiv (3-3 -3/2-2)
Dupii cantitate - multe;
- putine;
- tot atatea;
- !nchise;
- deschise;
Ca titlu/denumire a constructiilor din figuri geometrice apar:
• Constructii asemanatoare cu denumiri diferite;
• Constructii diferite - denumiri diferite;
• Constructii
, diferite - denumire identica.
5. Prezentarea rezultatelor muncii in grup. Fiecare grup prezinta

constructia/constructiile
' ,
mentionand
'
criteriile de utilizare a figurilor
geometrice, denumirea constructiei, figurile geometrice utilizate, modul de
1
a~ezare a pieselor (Ex. un castel inalt din dreptunghiuri galbene ~i triunghiuri

ro~ii suprapuse).
6. Evaluarea. Educatoarea apreciaza in cadrul evaluarii:
• Implicarea copiilor in realizarea obiectivelor activitatii.
• Colaborarea in interiorul grupurilor.
• Capacitatea de a a~tepta momentul - prezentarii rezultatelor.
• Participarea creatoare a copiilor la activitate.
Tema pentru acasa!

,Desenati din figuri geometrice constructiile realizate in clasa! (copaci,
padure de brazi, cartier, iarba etc.)
Varianta 2
Arta - Desen - Culori

Obiectivul activiHitii - Participarea copiilor la un exercitiu creator in
care sa exerseze capacitatile artistico - plastice antrenandu-i in cadrul activiHitii
de grup. ·
0 petala de nu!ar - suprafata de lucru pe care vor desena ca in figura 1.
Tema
culorile
>
METODE DE PREDARE -lNVATARE
77
Etape
1. Educatoarea propune ten1a principala ,Cu!ori/e ".
2. Individual ·- fiecare copil din grup mentioncaza cale o culoarc.
3. Educatoarea trece in diagrama culorilc mcntionate.
4. Fiecare copil alege un jeton colm·at in functie , de preferinta , sa,
raspunzfmd la 1ntrebarile: ,Ce culoare alegi?De ce? ". Copilul alege culoarea, 0
denmne~te ~i motiveaza alegerea. Ultimul copil ia culoarea care ra1nane. Jetonul
colorat (autocolant) se anexeaza petalei de nurar. Acest jeton individualizeaza
fi~a de lucru.
5. Fiecare copil are ca sarcina 1n aceasta etapa sa deseneze cu culoarea
aleasa o imagine care sa reprezinte un colf din natura.
Ex. Peisaj in timpul nopfii - cu culoarea albastra: diu, nori, copaci,
flori, iarba, pasare in zbor, luna, pod peste apa.
La mare - culoarea portocalie; copii, m1nge, baloane, soare, scoiCI,
1nare etc.
in 3-5 minute sa deseneze cate elemente poate in functie
, de
reprezentarile grafice, capacitatile motrice, creativitate.
6. La un semnal so nor (clopotel, baHii de palme, toba) dat de

educatoare lucrarile se schimba de la stanga la dreapta, iar in spatiul ramas
liber copii adauga pe foaie alte ele1nente care sa corespunda tc1naticii. Se
continua schimbul de ,petale de nurar" $i adaugarea altor ele1nente/solutii pana
cfmd fiecare fi$a trece pe la fiecare membru al grupului $i ajunge la copilul care
$i-a ales initial culoarea; acesta completeaza, retu~eaza!corecteaza.
7. La jinalul activitii(ii se face evaluarea fiecarei lucrari - care de fapt

corespunde uneia dintre con1parti1nentele diagramei. Sc centralizeaza
elementele, se evalueaza continutul $i se gase$te un titlul lucdirii in
concordanta cu culoarea folosita .
'
q
'·i
Diagrama temei "Culorile"
Analizand preferintele copiilor in alegerea cartona~elor colorate

educatoarea face o evaluare al direi caracter pronostic vizeaza setnnificatiile
legate de dezvoltarea psihidi a pre~colarilor.
De exemplu ro~u exprima:
• forta dar ~i agresivitatea, vointa dar ~1 temna de pericole, de
necunoscut.
>
Ten1a pentru acasa!
,Desenati un colt din natura lnir-o singura culoare, cea preferata".
1.3.2 Lotus de grup

- Creativitate -
Varianta 3
1. Este anuntata ten1a centrala ,RITM SI MI$CARE"

2. Se constituie un grup de opt copii.
Intr-un minut copiii sunt familiarizati cu tehnica de lucru. Cei opt copiii
sunt selectati tinand cont de abilitatile de lider pe care le au formate (inteligenta
kinestezidl) care pennit organizarea actiunilor activitatii.
Ei vor stabili cu ajutorul educatoarei opt teme secundare care decurg din
tema centrala (2-3 minute).
• Gimnastica ritn1ica; • Joe sportiv;
• Gimnastica de 1nviorare; • Dans ritmic;
• Fitness; • Gimnastica aerobica;
• J oc de mi~care • Dans popular;
3. Constituirea grupelor secundare (doua minute).

Fiecare copil din opt selectionati anterior 1~i alcatuie~te un grup de
actiune. Cele opt grupuri rezultate vor aborda cate o tema secundara din cele
mentionate anterioare in cadnll grupului central.
G2
Gl
~
Pantornima (copii, 1n ritm de mers execuC omplex de exercitii fizice, 5-6
Complex de exercitii care se
iferite mi~cari, gestica, adopta diferit xercitii care vizeaza princ ipalelc 1 G3
executa 'in ordinea stabilita ~i un
ozitii estetice, expresive care sugereaz- upe musculare efectuate In
lritm asemanator (pe un fond
iferite actiuni. succes1une.
uzical)
lEx. ,Jn excursie" ,"jocuri de copii" etc.
Poate fi un joe de atentie sau de
~~~~
viteza, rezistenta, forta 'in functie de
dorinta grupului prin care se exerseaza,
se consolideaza deprinderea motrica ~i ~~ ~~ Complex de exercitii
desra~urate cu un
-f~\J \J~)
se evidentiaza calitatile motrice .
obiect Ia alegere G4
Ex. ,Vaniitorul ~i rafele"- joe cu
(qarra, pang! ici,
\,\J ~I MI~CARE
roluri prin care se exerseaza
G8 deprinderile de alergare, saritura,
bastona~e etc.)
RITM \_____)
~c:!Jo
viteza, cu rol instructiv- educativ.
, Ogarul ~i iepurele"- viteza de
reactie, deplasare
fnseamna ,,structuri con{inand ~ ~~

o FITNES
o,/
~
mai multe procedee aparfinand
unuijoc sportiv ~i care poartii
denumirea de structuri de joe.
j Complex de exercitii
desra~urat pe saltea pentru
Ex. pase - aruncarea la partener antrenarea diferitelo r grupe GS
Prindere - pasa - deplasare - P~i de dans executati In succesiune 'in cere, In de mu~chi , echilibru ~i
G7 pierdut (de Ia partener) dribling ereche, individual in functie de dansul ales. modelarea corpu lui
(conducere), aruncarea Ia poarta.
,Micii handbali~ti", ,Campionii",
,Sportivi" etc. G6
DIAGRAMA ACTIVITATil
'
jiiiP
METODE DE PREDARE - INVATARE 81
4. Activitatea in grupuri secundare

Timp de 5-7 minute grupurile secundare claboreaza continutul temei
secundare. In acest n1oment sunt antrenati toti membrii grupului care prin
colaborare stabilesc ~i au 1n atentie:
• exercitiile (1ni~dirile, pa~ii);
• Ordinea elementelor;
• Obiecte utilizate;
• Costumatii sugestive;
• Originalitatea elementelor;
• Colaborarea cu partenerii/negocierea continuturilor;
• Protectia sanahitii ~i integritatii corporale;
• Timpu1 stabilit (resurse temporale);
In acest moment au acces la aparatura electronica (casetofoane, casete
audio) ~i colaboreaza cu educatoarea pentru selectarea casetelor, pieselor
muzicale au acces la obiecte, accesoriile necesare;
5. Prezentarea rezultatelor muncii in grup.
Aproximativ 15-18 minute cumuleaza activitatea tip spectacolin care un
grup prezinta, iar ceilalti sunt spectatori.
Fiecare lider al grupului prezinta tema, forma de organizare ~i executa
impreuna cu coechipierii.
Ex. Dans popular ,Tara~elul"- dans in perechi.
6. Evaluarea activitafii in grup:
In patru minute educatoarea face evaluarea programului prezentat tinfmd
seama de:
eficienta formatiei de lucru;
comportamentulin momentul prezentarii (stapanirea de sine)
coordonarea mi~carii simultan toti membrii grupului.
creativitatea;
antrenarea tuturor 1nembrilor grupului;
respectarea timpului de lucru.
In progran1ulliber ales apar exercitii de dezvoltare a principalelor grupe
n1usculare, realizarea unor mi~cari precis coordonate pe fondul unei tinute
corect, pase (aruncare, pa~i de dans popular, exercitii pentru modelarea
corpului).
Toate conduc la realizarea obiectivului ,valor~ficarea potenfialuluifizic
a! corpului".
000 oro 00
\~ _/ 00
~ ~ ~
8 o-®1 RITM$IMI$CARE 1&80.
0 fD ®\
00 0000 00
Reprezentarea spa{iala a grupului ~i a copiilor din grup in timpul evolufiei
activitatii
'
Retineti!
' '
Este o activitate cu caracter evaluativ ~i creativ, se desra~oara catre
srar~itul anului ~colar cand copiii au parcurs toate formele activitatii de educatie
fizica. Se poate desra~ura ca varianta in cadrul jocurilor ~i activitatilor libere,
creative dupa activitatile frontale.
Varianta 3
Cunoa~terea mediului - Convorbire , Toamna"

Obiectivul urmarit: ,Evaluarea cuno~tintelor insu~ite despre anotimpul
toamna pe baza reprezentarilor formate in urma desra~urarii lectiilor - plimbare
in mediulinconjurator (concret), a informatiilor extrase din textele scrise (caqi)
dictionare in imagini, calendare ale naturii, emisiuni T.V. etc.
Este pregatit materialul ce ilustreaza continutul activitatii ~i a~ezat
intr-un loc vizibilin sala de clasa.
Printr-o ghicitoare adresata copiilor se face introducerea in activitate.

,$i cu soare ~i cu ploi
p

Cine a venit la noi
Cu ghiozdanu-n spate
Si roade bogate?"
(Toamna)
1. Se anunfa lema principala: (Toamna)
2. Se selecteaza un grup de opt copii care fonneaza gn1pul central (eel
alliderilor). Impreuna cu educatoarea vor stabili opt teme secundare ce
constituie continuturile temei principale.
, Care sunt cele mai interesate idei despre anotimpul toamna?"
Exemplu:
ldei noi
Starea vremii Set intrebari
Idei noi
• Plantele, copacii in anotimpul • Vestimentatie;
toamna; • Caracteristicile toamnei ·
'
• Activitatea omului pe catnp; • Curiozitati ale naturii;
• Munca gospodinelor; • Pasarile calatoare.
3. Fiecare copil din cei 8, alege un grup de copii cu care va

lucralcolabora in etapele urmatoare.
4. Munca in grupuri mici.
Fiecare grup secundar colaboreaza pentru elaborarea ideilor. Grupul
care are nevoie de sprijin, este ajutat prin intrebari pentru directionarea
demersului, formularea acestora sa corespunda posibilitatilor reale ale copiilor.
In cadrul fiecarui grup sunt concepute intrebari pentru continutul respectiv.
Exenzplu:
Starea vretnii Set intrebari
Idei noi
• Cum este vremea?
• intotdeauna este cald/frig? ~r~- .... , • ~·~
... .·:r •. Din ce cauza vremea se schiwba ' ~~·~ ·~t r:r·
1
~ ~
....l :«.:..
t toamna?
r ' l
. ·; ·. ·
( ... • .-.._._.,..,. •
·• Ce 'insearruia capriciile vremii? ·. . t,·"-h·-1~,.~{~

• Ce trebuie sa facem daca e frig sau .·~:.
loua? ·
In aceasta etapa copiii intreaba in interiorul grupului, i~i clarifica

anumite aspecte. Chiar educatoarea ii stitnuleaza sa adreseze intrebari, intervine
daca grupul rcspcctiv se afla in impas.
5. Comunicarea ideilor de catre liderul grupului. La nivel de grup se

prezinta rezultatele obtinute, sinteza a ceea ce s-a realizat in n1unca in grup.
Auditoriul poate interveni prin discutii, cmnpletari. Pot face chiar comentarii,
aducand idei noi, imbunatatind astfel rezultatul dezbaterii.
6. Evaluarea. ln functie de nivelul grupei, acolo unde copiii poseda
capacitatea de a analiza rezultatele muncii sau daca nu, educatoarea apreciaza
cum s-a organizat grupul cum au colaborat, parcurgerea problemelor temei,
valoarea ideilor noi obtinute.
'
Joe exercifiu interdisciplinar (evaluare)
Sarcina didacticii:
• Gasiti 8 criterii matematice de clasificare a fructelor ~i legumelor;
• Ganditi !mpreuna cate 8 aplicatii pentru fiecare te1na.
Culoare
I Uitime I miirime I Lungime I
F c G
Forma
Forma grostme
marime B
E
B D
frosime I Forma
culoare
I Greutate I
E H
A
GREUTATE - varza - conopida; vanata; gulia;

M .F - ro~ii $i mere n1ari $i rotunde;
C.M - gogonele $i ardei ro$ii ~i verzi;
>
METODE DE PREDARE- iNVATARE 85
F.G -- n1ar, ro~ie, gogo$ar;
F.G - praz, ceapa verde;
G- n1orcovi , pastarnac, castravete;
LUNGIME - ardei, rnorcovi, fasole, pastamac;
LA TIME- teci de faso le, salata verde, spanac;
FORME GEOMETRICE: co~uri , ladite.
• Se delimiteaza cele 9 cadrane pe podea/covor cu scoci alb sau

colo rat.
• Se pregatesc rnaterialele (fructe $i legume, CO$Ulete, Hidite, ecusoane)
$i se grupeaza pe o mas a, de preferinta oval a in cadranul din rnij loc.
Opt copii din cei 24 se vor grupa in cadranul din rnijloc in jurul mesei.
Se formuleaza sarcina de lucru. Gasifi 8 criterii matematice de clasificare a
fructelor ~i legume/or.
Copiii coopereaza in realizarea sarcinii, apoi decid criteriul pe care-1 vor
alege.
Copiii realizeaza sarcina individual a$ezand intr-un CO$ulet grupa de
fructe $i legume corespunzatoare criteriului ales (F.C, C.M, L, etc.) $i o
denun1esc.
Fiecare copil alege doi colegi $i se grupeaza in cadranul corespunzator
ecusonului cu cifre ( 1.... . ... ....... 8) formand 8 grupe a cate 3 copii.
In acest fel ideile secundare au devenit teme centrale pentru fiecare din
cele 8 grupuri formate.
Grupurile lucreaza in continuare independent la dezvoltarea temelor.
Sarcina de lucru pentru cele 8 grupuri este un exercitiu creativ. ,Gasifi
impreuna cele 8 aplicafii p entru fiecare tema ".
Fiecare grup prezinta in fata colectivului rezultatele echipei. Exernple de
tematici pentru fiecare grup.
Echipa 1 - Caracteristicile fructelor $i legumelor;
Echipa 2 - Asemanari $i deosebiri;
Echipa 3 - Mod de preparare;
Echipa 4 - Mod de pastrare pentru consum;
Echipa 5 - Rolullor In mentinerea sanatatii;
Echipa 6 - Daunatorii fructelor $i legurnelor;
Echipa 7 - Prezinta un loto cu fructe $i legume sau alte materiale
existente In clasa.
Echipa 8 - Deseneaza o reteta.
Se evalueaza apoi rezultatele rnuncii in grup. Se fac propuneri de alte
activitati ce pot fi desfa$urate cu materialele clasificate.
I
Grupurile se vor evalua reciproc.
Retineti!
' '
Ten1aticile sarcinilor de lucru pot fi diferite in funqie de preocuparile
copiilor, de reprezentarile antcrioare, de interesul tnanifestat pentru o anumita
problen1a, infonnatie, de posibiliUi!ile intelectuale ale copiilor, de materialele
didactice existente in sala de grupa etc.
Varianta 1
Educarea limbajului
• Joc didactic - ,Litere ~i cuvinte" -
1. Educatoarea anunta tema centrala ((Litere $i cuvinte" $i explica
modul de des!a$urare a jocului.
2. Pe un fond muzical stimulativ copiii, timp de 5 minute coopereaza,
dialogheaza intre ei $i cu educatoarea despre 8 idei secundare desprinse din
teme centrala exprimata in titlul jocului.
Ajun$i la un consens copiii enumera ideile secundare ce vor fi scrise in
diagrama des!a$urata pe flipchart.
• Au fost alese literele: A. B. C. D. E. F. G. H.
3. Colectivul de copii se imparte in 8 grupe de cate 3 copii fiecare.
Educatoarea se poate integra in grupul incomplet.
4. ldeile secundare (literele: A. B. c: D. E. F. G. H.) devin teme
centrale. Grupurile dezvolta ideile independent avand ca sarcina sa deseneze
imagini a 8 obiecte care 1ncep cu sunetul corespunzator literei, pc o fila de
dictionar conform diagramei Lotus.
5. Grupurile i$i prezinta pe rand propria diagrama (fila de dictionar).
Daca vor fi diagrame incomplete sau gre$it completate se vor supune dezbaterii
tuturor grupurilor pentru a se finaliza sarcina.
6. Evaluarea. Cop iii vor explica cum au colaborat, . ce greutati au
intampinat, vor face chiar propuneri de imbunatatire a colaborarii in grup. Se
vor bucura de rezultatele colective obtinute.
'
Vor preciza ce au invatat $i de la celelalte grupe $i dlt au retinut din ce
s-a lucrat folosindu-se alte metode {brainstorming, 6/3/5, jocuri exercitiu -
Continua tu ..... ..etc.).
Daca educatoarea opteaza pentru mai multe sarcini de joe pentru a
ca$tiga timp se folose$te jocul ((Alege{i $i grupa{i ". Cop iii selecteaza imagini
corespunzatoare literei pe care le a$eaza in casutele diagramei.
a
Telmica Lotus poate fi aplicatii ca variant in cadrul unui joe didactic.
p

87
In cazul nostru se poatc continua jocul prin fonnularea a dltc 8
propozitii penlru fiecare i1naginc 'in cmnponenta dirora sc aila cuvintclc
secundare care pot devin la randullor principale.
VARIANTA2
Joc didactic de
educarea limbajului
Litere, cuvinte
Performanta obtinuta
' '
'j ' '.
.•~
-
'l-
~----~----~----+-----r-----+-----1-------+-----+-------1
~ •.. r-.:·-
·, !i
q !!-=
,l_
<,-.. -~-7
i ~
·f :'
I '
.\
./.
..:.. ....
··i
:·;
-'
.,
·--
::r::
(11 .'•'l.i)J
~
-'l'$ -~'1
..
~ -- ~ ,..,....~-:..!~l
"
J
<:t~~@d 6''.:~< -:;i f-J
~
, r:< ~ .
·--~- '"" '...:...~ ''-t
<-.JJ '~ ·)~:\
~·-·· '
~
;]·j I
/<' ,, .:
f( ~---<;f;. -~-~-
i .·
}-·'··:. \
•'•i
\ -. .. . 0 I -Ji~ I
...-.--:·~
i ., i
I,
~
~~
t ;/_I
~ ~-~
:···~
\ )
.'...... ··:·~·
r·~I
{I' ~ ~N -- '"··
..:..<
~--.
':-.....--.. . ,
~:.;,_._·= -~
..
i I 3 ~\}_!{) .,.. __
. -...._~
....--
~ --- - .
-~1~h · ..1
~- t ~:~:i:·~.: ,.,
t l__j t':7 .!)
~
-I
til
,\~w I •
j ~
. I
~.
\.li
·. i
I
~-~
~
GL~
·~{!
u
>
METODE DE PREDARE- JNVATARE
89
Observare =,Flori de grad ina"
Etape:
Educatoarea propune tema centrala.
Tema se anunta printr-un afi $ parintilor ~i copiilor.
Copii sprijiniti de parinti cauta informatii, cul eg materiale naturale ~i
informative.
Etapa de lucru independentii:

Copii ~i familia se gfmdesc la idei conexe. Cauta, discuta cu copiii ~i
aduc la centrul ten1atic din sala de grupa n1aterialele obtinute, din carti, din
reviste, de pe inten1et, din gospodaria individuala.
Aceasta etapa poate dura de la 1-2 zile pana la o saptamana, timp
anterior desra~urarii activitatii de observare.
3. Ideile obtinute prin diferite canale se discuta la inceputul activitatii ~i
sunt trecute in diagrama.
Exem lu:
Carciumareasa Gura leului
Flori de
grad ina
Trandafirul
.
Craite Crizantema Ochiul boului
'
Formarea grupurilor de copii interesati, atra~i de o anmnita floare de

gradina.
Apare o noutate a metodei.
Nu este obligatoriu sa formati 8 grupe. Pot fi create grupe de copii
creativi, atra~i de aceea~i flc~re sau de gradina intreaga dar ~i observarea 1n
·perechi a florilor preferate.
Fie ca vor lucra in grupuri, fie in perechi, fie independent, toti i~i vor
aduce contributia la completarea diagramei pentru cele 8 teme centrale ramase
de abordat.
Indiferent care va fi forma de lucru copiii vor stabili pentru temele
(Crizantema, tu!anica,trandafirul, ochiul boului, craitele, carciumaresele, dalia,
cat mai multe continuturi intr-un timp dat (3-4 zile) care se vor stoca in
diagrama grupului.
Exista 8 digrame corespunzatoare celor 8 grupuri.
Educatoarea hotara~te impreuna cu copii semnalul care anunta expirarea
timpului ~i schimbarea diagramelor (adica ~i a florilor) de la stanga la dreapta.
Se vor completa locurile libere ale diagramei pe rand de catre toate
grupurile. Rotirea se va face dupa 3 minute de lucru in grup pana cand diagrama
ajunge la grupul initial.
Se precizeaza de catre copii sursele de informare.
Diagrama de grup ~i diagrama centrala se pastreaza pentru a fi
dezvoltata sau folosita in diferite tipuri de activitati.
Varianta 3
Activitate integrata - Livada

Et~pe .
Consultarea copiilor in vederea alegerii temei centrale ~~ anuntarea
parintilor printr-un afi~.
Acest demers poate fi parcurs in etapa de dimineata cand copiii fac
investigatji avand la dispozitie materiale informative diverse (plan~e, caqi,
dictionar ilustnit, fructe naturale, frunze ~i crengute, jetoane, jocuri de masa,
calendare cu imaginea unor livezi, pliante, desene etc.
Opt copiii vor face parte din grupul central. Materialele existente le vor
sugera o parte din cele 8 idei secundare. Ele se inscriu in diagrama pregatita in
prealabil.
f
METODE DE PREDARE ~ INVATARE
~----------------~--------------------._______ 91
CD
CD ~ t
8 8
CD/
Reprezentarea modului de aranjare a grupurilor: eel central in mijloc, cele
secundare in jur.
Aldituirea grupurilor de lucru

Fiecare copil din cei 8 i~i vor constitui un grup de lucru tara sa fie
conditionati de numarul acestora. Ei trebuie insa ajutati sa aiba acelea$i
posibilitati de abordare a temei prop use prin mijloace creative variate (desen,
abilihiti practice sau gospodare~ti, literare, kinestezice).
Activitatea fn grup
In grupurile forn1ate copiii colaboreaza pentru elaborarea celor 8 idei
legate de tema data.
Timpul alocat acestei etape va fi mai mare deoarece fiecare grup la
sugestia educatoarei 1~i va alege alta forma de realizare $i prezentare a celor 8
idei.
Ti1npul stabilit este folosit eficient pentru comunicare, investigarea
materialelor existcnte in clasa, posibilitatii obtinerii de noi informatii sau de
valorificare a propriilor cuno$tinte.
Se experimenteaza o noua fom1a de combinare $i acceptare a ideilor,
cuno~tintelor grupului.
Se alcge cate un lider la fiecare grup ~i copilul secretar care retine toatc
ideile grupului.
Va prezentam o varianta a muncii 'in grup la o grupa pregatitoare.
Cele opt grupuri s-au orientat spre um1atoarele modalitati de dezvoltare

a celor 8 teme 1n functie de materialele existente !n clasa.
'
Fiecare grup prime~te cate o diagrama ~i o parte din materialele

necesare, altele urmand a fi descoperite de grup prin efort colectiv.
Se alege cat un lider la fiecare grup ~i copilul secretar va retine toate

ideile grupului.
\
F
METODE DE PREDARE - lNVATARE 93
PREZENT AREA VARIANTELOR MUNCII IN GRUP
Nuc Prun Cais

F c G
LIVADA
Cire~ P1ers1c
B D
Par Gutui
E A H
Diagrama pentru tema ,LIVADA"

3 4 5
MARUL
Joe de mi§care
,Culegem mere"
2 6
1 8 7
Diagram a p entru tema nr. 1

p
Par Insecte Pasari

rf1 r
I
I
I
I
I p
I 0
lU J
Scara Livada cu peri Unelte
?•
Ladite Camion Ghice~te tu
Diagrauta pentru tema nr. 2

r-~¥}<'NJ
,r-<:;. c~. . 1.--
~~,...._ ~
f!1<\5)
!"~~ ~~#!iw.'
\)CI <$
*
1{fJ
c;-::::;, rr':>?.
~·
l J.$(\ 18?<Iii·
).
\}'-~'
Frunze ~i flori Fructe verzi Cire~e coapte
Inflorit
VARA
Inmugurit
IARNA TOAMNA
PRIMAVARA
Cire~ul in cele patru anotimpuri

LIVADA DE PRUNI D -
E A H
Livada . :. . Dliuniitorii $i prietenii livezii

1 I
Prajitura cu caise Co~ cu caise

Salata de fructe
c G
F
00
Compot de caise
B
D
LIVADA DE CAI~I
Gem .!!
de '!i
caise
Iaurt cu caise
Dulceata
, de caise Gen1 de caise
H
E A
Joe de masa cit jetoane

Frunze Fructe
F c G
Crengi Ladita piersici

B LIVADA DE PIERSICI D
,,,,,,,,,,,,,,,,,
·''''''''''''''' '''''''''''''''''
·'''''''''''''' '''''''''''''''''
~'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''
Tulpina Radacina
E A Tulpina
H
Drumul hrallei spre bucataria piersicului

Gutuia este tare. In interior are 4 Din gutuie mama face

Ea are coaj a ~i miez. can1arute in care se compot, dulceata ~i gen1.
'
F afla 4 se1ninte maro.
'
c G
Se termina cu o ~v;;,;.-)v·,
( .. ,...,.
·. ·')
Gutuia parfun1eaza
c;..}·. . ~-- rJ.
codita scurta de culoare aerul din camera.
'
n1aro. ')~"3
b _,_
I
')' ~'>-/
" "-
--~.- 0
B D
LIVADA DE GUTUI
Este acoperita de Cre~te 'in gutui. Din frunzele gutuiului
puf galbui. se fac e ceai.
E A H
Descriere
'
.
.
~ ;:<--
.
Coaja de nudi Mobilier din .lemn de nuc Frunze

F C G
Coaja+miez
B Sampon Iod
LIVADA DE NUCI D X
Cozonac Dulceata
,
Lemn de nuc Broscuta din nuca de nuci verzi
E A H
Foloasele nucului
METODE DE PREDARE- lNVATARE 101
- -------------------------
Lidc rii ajutati de partencrii de grup prczinU.l idcilc 1101 lntr-o ord inc
logica.
Ce lelalte grupuri compl c:tcaza, corcctcazft, rc ~ i n , partic ipa activ !a
d iscuriile pe care cducatoarca lc stimuleaza pastrfwd atmos fera de lnva\are.
Grupurile aprec ia;,a ideilc ~ modul de organizare ~i prezcntare.
Ideile uneori pot fi spectaculoase, alteori simple sau incomplete (mai
putin de 8). De aceea pregatirea prealabila a copi il or prin studiul mediului
concret in livada sau a pomilor fructiferi, fructelor, participarea la activitati le de
ingrijire, recoltarea alaturi de fan1ilie, toate contribui e la reu$ita 1netodei.
Chiar daca nu vo1n ajunge niciodata cu copiii 'intr-o livada, cu siguran~a
au vazut un pon1 fructifer. Materialele didactice care ne stau la dispozitie,
reprezentarile copiilor pot fi explorate prin metoda lotus.
· Nu ezitati .yi o folosifi!
· Vefi avea satisfac{ii yi surprize placute nea:jteptate.
1.3.3 Lotus individual

- Stimularea creativitatii -
'
Tema centraHi -, Vreau sa Jtiu mai mult despre .... "
0 astfel de tema necesita din partea educatoarei o pregatire pentru

intentiile copilului prin punerea la dispozitie lui a cat n1ai multe n1ateriale
se1nnificative care sa-i stimuleze dorinta de cunoa$tere, curiozitatea, 1nsa$i
copilul aduce materiale interesante despre tema p e care dore$te sa o abordeze la
gradinita (carti, ilustrate, diapozitive, obiecte in 1niniatura $i sunt completate cu
cele din dotarea salii de clasa.
1. Copilul alege te1na centrala. Ex. ,Universul ".
2. Studiaza cateva Ininute materialele puse la dispozitic pentru a sc
gandi apoi la elen1entele temei.
I1npreuna cu educatoarea c01npleteaza opt idei secundare pe baza
preferintelor sale, a curiozitatii despre domeniul menti onat $i a n1aterialului
selectal·din eel pus la dispozitia lui.
Se tree in diagrama aceste tem e. E le pot fi reprezentatc prin desenc,
etichete/jetoane, siluete etc.
c
·-.
~ ..
/
4# tr\~·~.
I
(})' .·· @ . ../

·~
I
\. \ _.. --··· ~,
. '
)'\.
-.. .... '~-c • , ' ·· ~'
B ........ _.. _.. "' "·· ..... ___...>
E A H
Diagrama universului
Spre deosebire de lotus de grup, la lotus - individual dispare cea de-a

treia ctapa ,lmpaqirea pe grupuri mici"~i se trece la etapa urmatoare activitatea
independenta - dezvoltarea ideilor fiecarei tern e.
Pentru fiecare tema sunt selectate continuturile care corespund
interesului copilului. Ele trebuie sa fie simple, pentru nivelul lui de 1ntelegere.
Abordate printr-un dialog educatoare-copil, copil- educatoare, ideile se
concentreaza In jurul temei ~i sunt dezbatute succint cu copilul. Ele apar ca
raspunsuri la 'lntrebarile lui.
Astfel la subtema ,Soarele" copilul poate fi interesat despre: forma,
distanta fata de Pamant, caldura pe care o degaja, ,de ce nu putem privi Soarele
cu ochiulliber", ,Ce este eclipsa de soare?", ,de ce se vede galben?" etc.
Pamfmtul - este caracterizat In urma unor lamuriri cu privire la: forma
Pamantului, denumirea de ,Planeta Albastra", formarea zilei ~i a noptii, a
anotimpurilor, viata pe planeta, polii Pamantului etc.
METODE DE PRE DARE -INVAT ARE 103
Stelele - ,ce sunl ele?", distributia lor pc ccr, n1arime, fonna, ,de ce
stdilucesc?'', , daca au viata", numele pe care 11 poarta, toti veden1 acelea$i stele
(constelatii le).
Planetele - nun1arul planetelor, distanta fata de Pamant dar ~i de Soare,
numele lor, ordinea In sistemul so l ar~ caracteristicile lor (marime, caldura, viata,
inele, distanta fata de soare).
Cu cat copilul este mai interesat, cu atat continuturile sunt mai
complexe. Un astfel de interes despre o tema mai putin accesibila la aceasta
varsta apare daca In jurul copilului exista adulti cu care discuta, abordeaza
aceasta tema, pe diferite dii: prin intermediul intemetului, prin etnisiuni de
specialitate, utilizarea unor aparate pentru observarea stelelor (binoclu, telescop
etc.) sau daca dintr-un motiv sau altul i se pare interesanta copilului aceasta
tema.
Dupa parcurgerea unor segmente de continuturi sau In finalul lotusului
individual poate fi adresat un text pentru a aprecia rezultatele din punct de
vedere al dobandirii de cuno~tinte dar mai ales al acuratetii lor.
Test fulger
I . Ce este Pamantul?
a) un satelit;
b) o planeta;
c) un meteorit/radiotelescop.
2. Cu ce putem observa o stea?

a) lupa;
b) telescop;
c) radiotelescop.
3. A ajuns omul pe luna?

a) da;
b) nu;
c) In viitor.
4. Cate planete sunt?

a) 5;
b) 7;
c) 9.
5. Cate silabe are cuvantul Soare?

a) 2;
b) 3;
c) 4.
6. Cu ce sunet incepe cuvantul ?amant?
a) A;
b) P;
c) S.
Aplicafii practice
,Deseneaza vehicule spatiale"
,Configureaza cele 9 planete tinfmd cont de 1nari1nea ~ide culoarea lor"
In acela~i mod se procedeaza ~i cand educatoarea proiecteaza activitatea

instructiv-educativa pe un an ~ i adreseaza parintilor intrebarea , Ce tema ati
dori sa studieze copilul dumneavoastrii a nul acesta?" din exprimarea parerilor
fiecare parinte propune teme care prezinta interes pentru copil, pentru parinte
sau ~i pentru copil ~i pentru parinte. Sinteza raspunsurilor permite ca aceasta
intrebare poate fi reprezentata grafic astfel:
Copii Parinti,
Temele comune preferate atat de parinti cat ~i de copii depind in mare

masura de cum ~i de cat de bine i~i cunosc parintii copii; le ~tiu preferintele,
dorintele.
'
Rezultatele obtinute reprezinta un procent din te1natica abordata in anul
~colar respectiv, un alt procent reprezinta propunerea educatoarei care tine cont
de obiectivele progran1ei.
Cei trei factori influenteaza proiectarea astfel:
A - educatoarea - obiectivele programei ~i nivelul de dezvoltare al
grupel.
B - Copii - preferinte.
C ·- Parinti -· tematica propusa
Rezulta unnatoarea diagrama din care rciese ca educaloarea detine rolul
esential1n proiectarea activiUitii, dar 1ara sa mnita copilul care estc elementul de
baza ~i parintele - factor responsabi11n instruirea $i educatia propriului copiL
Educatoarea
. · ·' , Reprezentarea grafidi a factorilor care influenteaza tematica abordata' . tt:

,~ o •I ,, ~I ....-. - ,._. ~ •
I . • ' ~ • q) ' I&.

1ntr-ll;ll t;m ·~colar. . ·, ..·1· .: .• . "•· ~ . ··.:..:u.. ·:.ir~~~·.;
Lotus individual
Exercitiu
, de stimulare a creativiHitii.
,
"Ce ti-ai dori sa studiezi"
)
Etapele exercitiului
Alegeti tema centrala care poate fi : jocuri, padure, flori, papu~i, animale
sau 'intrebari ca:
• Unde fi-ai dori sii mergi 'in vacanfa?
• Ce-ai dori sa ~tii despre sanatate, dinozauri, prajituri.
• Copiii exprima maxim 8 opfiuni, 'in fun cfie de interes, dorinfe,
cuno~tinfe.
• Enumera continuturile preferate p entru fiecare idee, domeniul ales ca

'in exemplul de mai jos, din cele 8.
1n doi ritmic
'\. I
DANSUL
/
I f
"'-..
irlandez popular
cu
de~eurile obiecte catarare
,
poluar 1notul
ploaia gimnastica
pe rotile
florile albinele
pe bicicleta
cu cifre 1 revistele
~i litere + .
cu . .
CARTILE 1magm1
de colorat '
de
tridimensionale pove~ti
benzi
mlCl desenate
Alte exemple
- - - --·-- - - - - r - - - - -- -
Rasul
Capra neagra
c
F G
Animale pe cale de
disparitie
Zimbrul
B CoCO$Ul de munte
D
Bourul Pelicanul
E A H
Laleaua pestrita Nuferi

Bujorul de n1unte c G
F
Plante pe cale de
disparitie
Sangele voinicului
B Papucul doamnei
D
Garofita
,
Floarea de colt, Piatra Craiului
Albastrita
,
E H
A
METODE DE PREDARE -INVATARE
------------------~~--------------------________ 109
1.4. Stabilirea succesiunii evenimentelor
Definitie
'
Stabilirea succesiunii cvenimentclor estc o modalitatc modcrna de
1nva~are prin care sc descopera ordinca 1n care sc succed cvcnimcntele
prczentate !ntr-un text ~i rela~iilc dintrc ele.
Obiectiv
Dezvoltarea capacitatii de a stabili evenimentele 1n ordine cronologica.
Descrierea metodei:
Exemplu: Pentru fixarea cuno~tintelor privind evolutia unut pon1 pe
parcursul unui an in cele patru anotimpuri se introduce stabilirea succesiunii
eveni1nentelor, care se des:fa~oara in n1ai multe etape.
Prezentarea sarcinii de lucru:
Extrageti pe rand cate o imagine ~i prezentati continutul.
Eu voi scrie pe flipchart continutul in ordinea extragerii in1aginilor :fara
sa respect succesiunea, ordinea reaHi a evenin1entelor.
De exemplu:
1. Pon1ul :fara fnmze in anotin1pu.l toamna.
2. Pmnul cu fructe coapte.
3. Pon1ulinn1ugurit.
4. Pon1ul cu fructe verzi.
5. Pon1ulinverzit.
6. Pomul inflorit.
7. Pomul cu frunze galbene.
In cursul unui an, 1n cele patru anotimpuri, pomul trece prin mai n1ttlte
faze, cicluri de dczvoltarc.
,Prezentati i1naginile stabilind ordinea cronologidi a perioadei de
dezvoltarc 'in cursul unui an.''
Lucrati 1n perechc.
11 0 METODE INTERACTIVE DE GRUP
Activitate in perechi:
Copiii observa, analizeaza imaginile ~i stabilesc ordinea cronologica a
evolutiei pomului In cele patru anotimpuri ale anului.
Activitate front ala:

);> Fiecare pereche prezinta imaginea pe care o considera pnma In
succesiunea evolutiei pomului.
);> Se consulta toti copiii daca sunt de acord ~i se a~eaza imaginea pe
panou.
);> Se procedeaza la fel ~i cu celelalte imagini care se a~eaza la panou
respectfmd ordinea succesiunii evolutiei pomului.
De exemplu:
1. Pomullnmugurit.
2. Pomullnverzit.
3. Pomullnflorit.
4. Pomul cu fructe verzi.
5. Pomul cu fructe coapte.
6. Pomul cu frunze galbene.
7. Pomul gol, tara frunze.
);> Se precizeaza ca in cursul anului pomul are mai multe perioade de
vegetatie care se succed odata cu succesiunea celor patru anotimpuri.
);> Se compara succesiunea evolutiei pomului in a~ezarea cronologica a
imaginilor prezentate de ei cu cea din realitate, solutionand explicatii ~i
argumente.
De exemplu: De ce ati a~ezat prima imagine cu pomul inmugurit= (R.:
Pentru ca pomul mai lntai lnmugure~te, apoi inverze~te ~i inflore~te in
anotimpul primavara).
Daca se constata ca au gre~it succesiunea imaginilor, se sprijina copiii,
adresandu-le 1ntrebari ajutatoare pentru a reface a~ezarea ~i pentru a stabili
ordinea succesiunii imaginilor.
METODE DE PREDARE - lNVATARE 111
In jocur·il e $i activitatilc alese sc int roduce tchnica stabilirii succesiunii
evenimentelor. De exemplu pentru fixarea cun o~ti ntcl or privind succesiunea
sarbatorilor religioase in anotin1pul ian1a.
Prezentarea sarcinii de lucru:
);> Alegeti fiecare un j eton ~i spuneti cc vedeti pe el.
);> Voi scrie raspunsul fiecarui copi l int.r-o "lista a jocului" in ordinea in
care au extras jetonul, .fara sa respect ordinea in care le sarbatorin1.
De exemplu: Copiii spun plugu~0111l.
Copiii impodobesc bradul.
Copiii a$eaza ghetele la U$a.
Mo$ Craciun Imparte daruri.
);> In anotimpul iama, in luna decembrie sunt multe sarbatori religioase.
);> Priviti jetoanele $i a~ezati-le pe panou In ordinea In care le
sarbatorim. Lucr·ati in pereche.
Activitate in pereche.
);> Copiii observa, identifica, descopera sarbatorilor $i a$eaza pe panou
jetoanele respectfmd ordinea cronologica in care le sarbatorim.
);> Se compara ordinea succesiunii jetoanelor, cu succes1unea
evenimentelor sarbatorite In realitate.
~ Daca se constata di j etoanele nu sunt a$ezate corect, copu1 sunt
solicitati sa regandeasca $i sa refaca ordinea stabilind succesiunea sarbatorilor
de iarna cu ajutorulintrebarilor care cer explicatii $i argun1ente.
De exen1plu, "De ce ati a$ezat i1naginea aceasta prima? (R.: Pentru ca
este in1aginea.care arata pri1na sarbatoare de ian1a - Venirea lui Mo$ Nicolae)".
Activitatea Sarcina de invatare

'
Cunoa$terea n1ediului. •A$ezati fotografiile in ordinea cronologica a
Observare "01nul" varstei .
Educatie pentru societate: •Stabiliti ordinea copiilor care-$i sarbatoresc ziua
Convorbirc "La aniversare" de na$tere in aceasta luna!
Observarea "Ninsoarea" •A$ezati imaginile reprczentand aspectelc ninsori1
in ordinea succesiunii produccrii fenomenului .
Retineti!
' '
• Introduceti tehnica , stabilirea succesiunii evenimentelor" 1n activitati
' '
~tiintifice, experiente, observari, jocuri, povestiri, poezii, convorbiri, lecturi
dupa imagini pentru fixarea cuno~tintelor privind succesiunea evenin1entelor,
faptelor.
• Imbinati aceasta mod ali tate cu "partenerul de sprijin" ~i cu eficienta
metodelor clasice modernizate pentru o 1nvatare durabila.
Beneficii:
• Stabilirea succesiunii evenimentelor conduce la exersarea capacitatii
de analiza, sinteza, comunicare.
• Dezvolta gandirea logica, deductia, predictia.
• Dezvolta spiritul de observatie.
• Imbina eficient formele de organizare ale colectivului.
• Strategie moderna pentru realizarea obiectivelor curriculumului.
Verbe utilizate:
• a extrage; • a pnv1;
• a identifica; • a observa;
• a ordona; • a analiza;
• a prezenta; • a a~eza;
• a alege; • a respecta.
• a selecta; • a compara.
1.5. Bula dubla
Tehnica bula dubla grupeaza asen1anarile ~i deosebirile dintre doua

obiecte, procese, fenomene idei, concepte.
Bula dubla este reprezentata grafic prin doua cercuri mari in care se
a~eaza imaginea care denume~te subiectul. Exemple:
• Animale - pasari;
• Copii - parinti;
• Animale carnivore - animale ierbivore;
• Fructe - legume;
• Ora~ - sat;
• Padure - dlmpie;
• Munte campie.
In cercurile mici a~ezate 1ntre cele doua cercuri mari se deseneaza sau se
a~eaza si1nbolurile ce reprezinta asemanarile dintre cei doi termeni cheie.
In cercurile situate in exterior la dreapta ~i la stfmga termenilor cheie se
1nscriu caracteristicile, particularitatile sau deosebirile.
Tema = Ce ~tim despre?

Sarcina didacticii
• Completati bula dubla, cu doua caracteristici ale anotimpului
"Primavara" ~i doua caracteristici ale anotimpului "Vara".
• Gasiti doua asemanari ~i completati cercurile mici din mijloc
Exemplull
CARACTERISTICI ASEMANARI CARACTERJSTIC I

Exemplul2
Exemplul 3
M ETODE DE PREDARE - INV AT ARE 115
Experiment
Obiectiv - Sa observe un proces natural
Sarcina 1 - Observati dimensiunea fulgilor de zapada ~i directia in care
cad pe pamant, culoarea, forma;
Sarcina 2 - Observati grosimea stratului de zapada, aspectul zapezii
proaspete
- Observati transformarile suferite de zapada intr-o zi
geroasa de iama, dar ~i intr-o zi insorita de iama.
- Apreciati cantitatea ~i tipul de poluare care se depune peste
. stratul de zapada din curtea gradinitei, de pe strada, din
gradina de flori, de pe trotuar.
Exemplul5
1.6. Partenerul de sprijin
Definitie:
'
Parlenerul de sprijin este o noua modalitate de invatare prin care un
copil cu dificultati in invatare este sprijinit dealt co leg ''partener".
Obiectiv:
Dezvoltarea capacitatii de a sprijini un copil cu dificultati in invatare.
In evaluarea initiala, in evaluarea continua, dar ~i in observarea
permanenta a comportamentelor se depisteaza copii care prezinta dificultati in
invatare.
,
Se intocme~te un tabel in care se consemneaza numele copiilor ~i
dificultatile.
,
NUMELE $1 DIFICULTATI PRIVIND

PRENUMELE
IONESCU
RADU. M X X X X X
ETC.
• Se analizeaza tabelul ~i se stabilesc "partenerii de sprijin" pentru cei

care prezinta dificultati in invatare.
• Se proiecteaza activitati recuperatorii pentru ace~tia.
• Familiarizarea cu partenerul de sprijin.
Joe de fntrecere - Construc{ii.

Temajocului: ,Cine termina primul."
ATENTIE!
, Intrecerea are loc intre educatoare ~i copii.
METODE DE PREDARE - INVATARE
11 7
Sarcina: sa construiasca in 5 minute din toate beti$oarele date un a .
' c:VIOn.
Ca~tigatorul va fi premiat.
Se da semnalul de incepere a j ocului respectandu-sc tin1pul.
Educatoarea intentionat nu termina constructia, intampina dificultati in
'
realizarea avionului .
Se anunta incheierca jocului ~i evidentierea ca$tigatorilor.
Educatoarea solicita sprij inul copiilor.
Se concluzioneaza ca cei doi copii care au ajutat la constructie sunt
"partenerii de sprijin" ai educatoarei.
Se precizeaza ca oricine simte ca nu reu~e~te, ca intampina dificultati in
rezolvarea unei sarcini/ probleme trebuie sa apeleze la un partener de sprijin.
"Calitii-file partenerului de sprijin ".
• sa fie un copil recunoscut de grup, de eel care are nevoie de sprijin;
• sa ~tie sa coopereze, sa ajute, sa explice, sa se faca inteles;
• sa fie "expert" in activitate, adica sa dispuna de tipul de inteligenta
caracteristic domeniului respectiv.
CalitaJile celui sprijinit:
• sa aiba curajul sa recunoasca ca are nevoie de sprijin;
• sa accepte sprijinul cu incredere;
• sa solicite sprijin;
• sa-$i aleaga "partenerul de sprijin".
Dificultati Sarcini de sprijin

' Partenerul de sprijin
in invatare
• ASCULTARE • ascuWi 1mpreuna prin jocul • Sa asculte la calculator un text
"Asculta-ma ~i te ascult"; foarte scurt, sau o strofii, dintr-un
• reda el ascultarea; cere cantec, o poezie, apoi sa-l redea.
colegului acela~i lucru; • Sa-~i formeze deprinderi de
• intervine, adresand 1ntrebari ascultare activa.
acolo unde este necesar;
• aprec1aza obiectiv reu~ita
colegului partener;
• exerseaza pana se formeaza
deprinderi de ascultare activa;
• este un copil cu inteligenta
lingvistica ~i interpersonala.
• POVESTIRE • Copil "expert" cu inteligenta "Citim ~i povestim 'impreuna''

lingvistica: "Poveste~te ce-ai vazut la TV" !
• poveste~te corect: respecta "Povestqte desenele!"
cronologia evenimentelor; Poveste~te ce-ai 1acut 1n timpul
• se exprima corect gramatical; liber
• poveste~te amanunte fo losind • Raspunde 'intrebarilor
epitete, comparatii, hiperbole partenerului!
etc.; • Po veste~te dupa model 1n jocul
• adreseaza 1ntrebari "Poveste~te ca mine !"
stimulative pentru o povestire
completa.
• SCRIERE • Este "expert" cu inteligenta • "Scriem pe tabla numele!"
vizual-spatiala: • "Completeaza desenul 'inceput
• stapane~te deprinderile de mine: "Fluturele", "Para".
motrice necesare scrierii; • Scriem ~i ne jucam (scriere pe
• 1ncepe un desen spre a fi coli mari!)
completat de coleg;
•COORDONARE • "Expert" cu inteligenta • Jocuri ~i exercitii de recuperare
OCULO vizual-spatiala, kinestezica oculo-motrica:
MOTORIEA dominanta: "Ajutati-ma sa tai cu foarfeca"
MAINILOR - desfa~oara activitati corecte "In~iram margele"
care cer coordonarea oculo- "Realizeaza structuri dupa
motrica; model!"
- reu~e~te sa urmareasca
perceptiv ~~ motric anumite
trasee.
• MEMORIE Expert cu inteligenta "Spune cu mme poezia"
lingvistica, interpersonala. (memorare de versuri)
- memoreaza rapid; "- Eu sunt mama, tu e~ti Scufita"
- reda cu fidelitate un dialog (dialogul dintre personaj e)
dintr-o poveste.
• REZOLVARE DE • "Expert" cu inteligenta • Descompunerea unui numar:
PROBLEME · logico-matematica, "Sa 1mpartim corect jucariile!
interpersonaHi: • Cate ai tu?
• are capacitatea de a rezolva o • Cate am eu?
problema, gase~te solutii, idei "Scrie !n casutele date cifrele
pentru rezolvarea unor situatii. corespunzatoare numarului dat!"
In cine se descompune numarul
9?
Se repeUi acti viUitile pana se constata ca dificultatea se diminueaza sau
dispare.
ATENTIE!
'
Dupa acela$i model se utilizeaza partenerul de sprijin $i pentru cei care
au dificultati in invatare la alte activitati.
Retineti!
, ,
• Fiti obiectivi in stabilirea partenerului de sprijin!
• Incercati sa aflati cine are nevoie de un partener de sprijin de la copii!
• Analizati propunerile!
• Explicati §i precizati ca fiecare dintre ei este partener de sprijin pentru
unul din colegi.
• Cultivati increderea in fortele proprii, dar §i in foqele colegilor.
• Explicati avantajele aplicarii partenerului de sprijin parintilor, pentru
evitarea conflictelor, atat celor ai caror copii au dificultati in invatare cat §i
celor ai caror copii sunt parteneri de sprijin.
• Realizati prin joe sprijinul astfel !neat eel sprijinit sa nu se sirnta
frustrat, iar eel care sprijina sa nu devina vedeta.
Beneficii:
• Copiii devin "parteneri de sprijin" atat a1 colegilor dar $1 ai
educatoarei, inlesnind activitatea de recuperare.
• Stimuleaza §i exerseaza inteligentele multiple.
• Dezvolta increderea in fortele proprii, cooperarea $i lucrul in pereche.
• Detennina "cunoa§terea de sine" §i recunoa§terea colegilor!
Verbe utilizate
• a asculta activ; • a reda;

• a raspunde; • a novesti;
• a 1ntreba; • a 1ncepe;
• a ajuta; • a 1mparti;
• a compune; • a descompune;
• a rezolva; • a repeta;
• a sene; • a completa;
• a desena; • a Uiia;
• a decupa; • a 1n~ira;
• a introduce; • a spune;
• a rezolva; • a spnJinl
1.7. Cubul
Definitie
'
Strategia de predare-invatare, descoperita in 1980 urmare~te un algoritm
ce vizeaza descrierea, comparatia, asocierea, analizarea, aplicarea,
argumentarea atunci cand se dore~te explorarea unui subiect nou sau unul
cunoscut pentru a fi imbogatit cu noi cuno~tinte sau a unei situatii privite din
mai multe perspective.
Valentele formative ale metodei sunt relevante.
'
0 0
0 0
COMPARA
0 0 ANALIZEAZA
A
z
~
Etape
• Se fonneaza grupuri de 4-5 copti.
• Fiecare copil din grup interpreteaza un rol in functie de sarcina
1ndeplinita.
• Copilul 1 ROSTOGOLICI Rostogole~te cubul.

• Copilul 2 ISTETUL
, cite~te imaginea sau sarcina scrisa pe un
simbol ~ i formuleaza intrebarea.
Q
• Copilul 3 STIE TOTretine sarcina prezentata de colegul lui
pentru a o reaminti colegilor de grup in
cazul in care ace~tia o uita sau doresc sa
Q
confrunte raspunsul cu intrebarea.
• Copilul 4 CRONOMETRUL masoara timpul ~i intrerupe activitatea. Se
folo se~te de clepsidra, alte mijloace
Q
neconventionale
, sau de cronometru.
• Copiltil 5 UMORISTUL 'incurajeaza grupul, fiind optimist, bine
Q dispus, cu simtul umorului.
Dupa cum se observa grupul este format pe principiul respectarii sau

exersarii inteligentelor multiple cain tabelul de mai jos.
Copiii $i tipul de inteligenta dominanta

Cl C2 C3 C4 C5
Inteligenta Inteligenta Inteligenta Inteligenta Inteligenta
kinestezica verbal interpersonal a logico- interpersonala
lingvistica matematica
• Copiii rezolva sarcina individualintr-un timp dat.

• Prezinta pe rand raspunsul formulat. Toti copiii din grup analizeaza
raspunsul, fac comentarii, pot solicita reformularea 1ntrebarii pentru a fi siguri
di sarcina este corect rezolvata.
Au loc comentarii care conduc la selectarea sau reformularea
raspunsului corect prin combinarea ideilor individuale.
A ten tie!
'
Daca se aplica strategia in mai multe grupuri simultan este nevoie de
cate un adult ca moderator sau numai pentru a monitoriza activitatea ~i a
rezolva problemele grupului.
Strategia da rezultate foarte bune in activitati de obscrvare desfa~urate
frontal, educatoarea gasind pentru ficcare copil dUe o sarcina care sa motiveze
1nvatarea.
Frontal se poate comb ina cu brainstorming-ul §i jocul de rol.
Eficienta maxima a strategiei este data de organizarea grupurilor J:n
ariile de stimulare 1n decursul unei saptamani, pe rand. Se pot astfel diversifica
sarcinile atat la nivelul grupu lui cat ~i la nivelul grupurilor, pana la
individualizare.
Exemple de jocuri: Cubul intrebiirilor, cubul anotimpurilor, cubul
toamnei, cubul muntelui, cubul jlorilor, cubul prieteniei, cubul personajelor,
cubul meu, cubul grupei, cubul griidinifei etc.
Activitatea de grup se poate 1ncheia sub mai multe forme:
a) Conceperea unui eseu avand ca suport 1nregistrarile raspunsurilor pe
flipchart.
b) Transpunerea ideilor 1ntr-un desen colectiv cu tema investigata.
c) Prezentarea celor mai frumoase rezolvari ~i motivarea alegerii lor.
d) Propunerea unui nou cub cu o alta denumire, formularea sarcinilor pe
fetele cubului ~i rezolvarea lor acasa.
Sfaturi
• Confectionati cuburi de marimi diferite pentru a diversifica jocurile-
exercitiu In care cubul este "vedeta intelectuala" a unei lectii.
' '
• Formulati diferite sarcini de lnvatare sub forma lntrebarilor.
' '
• Transferati-le pe diverse simboluri specifice temei de studiu fie In
cuvinte fie In cuvinte 1nsotite de imagini (flori, frunze, copaci, stegulete,
stelute). Acestea orienteaza activitatea intelectuala ~i o activeaza.
Respectafi etapele:
• Descrie
• Compara
• Asociaza
• Analizeaza
• Aplica
• Argmnenteaza
De retinut!
'
• Copiii raspund la intrebari $i rezolva sarcinile care sunt accesibil
formulate $i orienteaza gandire::t spre raspunsul corect.
• In anumite tipuri de activitati ca de exemplu observarea, se rezolva
sarcinile in ordinea etapelor de la 1 la 6. in altele in ordine aleatorie prin
rostogolirea cubului.
Alte Variante:
• Se citesc sarcinile pentru toti copiii din grup de pe toate fetele cubului
sau pe rand in functie de complexitatea sarcinii, de particularitatile individuale,
de etapa integrarii strategiei in lectie sau de obiectivele formulate.
• Individual copiii rezolva sarcinile apoi cate doi discuta modul de
rezolvare $i rezultatele obtinute.
• Se organizeaza o discutie frontala in care copiii dispund la intrebari,
se completeaza, i$i prezinta in .perechi rezultatul investigatiilor (fie desen, colaj,
pliant, carte, jucarie, construqie in functie de sarcina de invatare formulata).
Exercitii
'
Fi.;a de znregistrare a raspunsurilor.
Obiectivul - Analiza 1ntrebarilor ~I formularea raspunsurilor cu
participarea 1ntregii clase sau a grupului advers in cadn1l unui concurs ~i
completarea raspunsurilor.
Exemple de sarcina
DESCRlE COMPARA ASOCIAZA ANALIZEAZA A PLICA ARGUMENTEAZA
• o floare de • petalele • cuvantul •locul de •cuno$tintele, •afirmatia:

primavara aceleia$i flori floare cu amplasare a deprinderile $i "Copiii iubesc
•un persona] •doua flori $i alte plantelor intr-o comportamentele flo rile"
•un precizeaza cuvinte incapere in situatii noi •Proverbul
comportament asemanarile $i •comporta- •factorii de •construie$te o
"Unde nu intra
•un mod de deosebirile mentul tau me diu floare pe baza
soarele intra
lucru •comportamentele cu al unui •comportamentul descrierii doctorul"
•o tehnidi de a doua personaje persona] unor copn sau •deseneaza de ce • "Floarea
pictura pozitive intre ele cunoscut animale, insecte are nev01e o neudata pe
•un sentiment sau •modul tau •partile planta sa creasca jumatate moarta"
•o traire comportamentul de a componente ale •interpreteaza sau
•unproces personajelor realiza o unei flori, unui rolul unui •"Plantele sunt
(inflorire, negative intre ele activitate animal, jucarie personaJ nemuritoare"
dizolvare etc.) •modul tau de cu model etc. cunoscut •"A vern nevoie
• o pnv1re lucru cu eel al din natura •pericolele unei •culege frunzele $ide personaje
•un zambet colegului tau (furnica, situatii uscate pentru a negative ... "
•florile de gradina alb ina). •aspectul interior salva planta •Descrierea
cu cele de camera ~i exterior al •prelunge$te "avea parul
•relatiile intre unei incaperi, viata plantelor negru ca .,
grupun sau obiect casnic, din vaza pentru a abanosul"
membrii din personajelor, se bucura de
acela~i grup prietenilor culoare $i
•relatii de parfum
'
colaborare
• Impaqirea grupei In
subgrupe.
• Analizare::t temei din
perspectiva cerintei
,------------llnscrise pe prima fata a
ubu lui?
2 ETAPE
• Descrie culorile, • Realizeaza cubul.
Formele, marimile, greutate. ~· ~f ·
! J' • • Scrierea cuvintelor
• Compara ce e asemanator ~i pe fiecare fata a
e e diferit? '!{5 • , ubului: descrie,
• Asociaza: Ia ce te lndeamna ..... ' . . ompara, analizeaza,
:! i' •
I
.,-------~sa te gande~ti? sociaza, aplica

• Analizeaza: Spune din ce este ,argumen teaza.
tacut, din ce se compune? 3 • Anuntarea temei 1
• Aplid i: ce poti face

u el? cum poatc fi
folosit?
• Argumenteaza pro
~ i contra ~ i explica CUBUL
firmatiile tale.
4
~-----------~(' Metoda folosita pentru explorarea unui
• Rezultatele In grupe '
se prezintii frontal.
subiect, unei situatii, unui proces, unui
fenomen din mai multe perspective.
scrise, desenate, constituite)

se expun pentru a fi
omen tate.
6
Descrie doi prieteni
Campara doua
Spune ce-P place ~ i ce nu-ti perechi de prictcni
place Ia prietenii Uii.
Gand e~te cum poti sa pastrezi

relatiile de prietenie. Asociaza relatiile lor cu
relatiile unor personaje din
5 desene animate
Analizeaza compartimentele
prietenilor tai
Rezultatele in subgrupe se prezinta frontal

Abordari integrate
Rezultatele obtinute (scrise, desenate, construite) se expun pentru a fi comentate
1.8. Puzzle
Definitie
'
Puzzle este un joe - exercitiu ce consUi 'in reconstituirea unei imagini
din forme, figuri/picsc, a unei propozitii din cuvinte, a unui cuvant din
silabe/litere.
Obiectivul urmarit
Exersarea capacitatii de a reconstitui/asambla o imagine, un cuvant,
stabilirea unei relatii pozitive de comunicare intre emitator ~i receptor.
Descrierea metodei
Este o metoda - exercitiu care necesita n1unca In grup. Verbul
definitoriu al metodei este ,a reconstitui". Imaginea reconstituita contine
tematici cunoscute de copii, preferate de ei: peisaje, portrete, obiecte, scene
dintr-o poveste, fiinte fantastice, personaje din desene animate etc. Devine
interesant exercitiul, stimuland · curiozitatea copiilor, atunci cand imaginea
reconstituita contine ~i elemente noi pentru ei. Ea, in1aginea, este fragmentata In
diferite forme care-de altfel constituie piesele jocului ,Puzzle".
Daca se lucreaza In mai multe grupuri tematica imaginii difera, lnsa
marimea pieselor, forma lor ~i numarul sunt la fel, ,identice". Fragmentarea
imaginii se face pe linii drepte sau curbe.
Etapele jocului:
1. Organizarea pe grupuri
Se formeaza grupuri de cate trei copii. A~ezarea a doua scaune , spate In
spate" conditioneaza des!a~urarea, fiecare copil stand la o masuta. In partea
laterala a celor doi sta eel de-al treilea copil.
·Organizarea pe grupuri se face:
• direct, nominalizfmd distribuirea fiecarui copil In rolul pe care-I
lndepline~te 'in joe;
METODE DE PREDARE - JNVATARE 129
• prin tragere ]a sorti: 'intr-un co~ulet se pun la dispozitie trei simboluri:
I;
~~ t;');
~ GURA;
w A ¥
pentru eel care comunidi. uuJJ MANA , pentru eel care
~
recepteaza $i actioneaza, .. ·-.,-e:/ -. OCHI (ochi I pentru eel care observa sau
initialele E (emitator), R (receptor), 0 (observator).
• dupa criteriul inteligentelor multiple:
verbal - lingvistica;
vizual - spatiala;
interpersonala etc.
Cfmd copiii ·sunt familiarizati cu metoda li se face un instructaj pentru
fiecare rol!n parte, ca sa cunoasca ce actiuni 'intreprind 1n oricare dintre roluri.
A$ezati pe scaune fiecare copil exercita rolul sau:
emitatorul- emite/comunica sarcina de lucru;
receptorul - actioneaza puzzle - ul 1n functie de modul cum recepteaza
sarcina de lucru comunicata 1n emitator (a$eaza piesele in tablou);
observatorul - 1ndepline$te tacit rolul sau care vizeaza modul de
colaborare 1ntre emitator ~i receptor;
De asemenea se precizeaza ,regula jocului" «dupa ce ati ocupat locurile
n1c1 receptorul, nici emitatorul nu aveti voie sa vedeti ce lucreaza fiecare,
adresati numai 1ntrebari.»
'
Timpul expira cfmd primul grup termina puzzle-ul.
Distribuirea materialului utilizat

Atat emitatorul d'tt $i receptorul prnnesc acela$i n1aterial didactic.
Emitatorul are pusa Ia dispozitie imaginea ce va fi reconstituita de receptor.
Receptorii primesc 1n mape sau plicuri elementele ce vor reconstitui imaginea.
Fiecare grup prime$te o imagine diferita.
Comunicarea sarcinii
Copiii sunt anuntati di 1n cadrul activitatii de cunoa~terea mediului vor
reconstitui 1ntregul din pafti: - tema ,Anotimpul Tomnna".
Activitatea in grup
Se da sen1nalul de 1ncepere prin batai din paln1e, sunetul clopotelului
sau oricare alt semnal sonor, ori prin cmnanda , incepefil"
Copilul - emifator indica locul fiedirei piese din puzzle.
Copilul - receptor a~eaza piesele dupa indicatiile date de emitator.
Exemple: figura care contine floarea 111are albastra se a~eaza 1n dreapta
jos; langa ea, in partea stanga piesa care contine 3 frunze galbene.
Receptorul poate adresa intrebari: , Mai sunt forme care confin
frunze? ", , Este soare in tablou?"
Timpul expira cand primul gn1p finalizeaza reconstituirea imaginii.
Activitatea observatorului
Observatorul al carui grup a finalizat puzzle-ul corect prezinta
activitatea grupului sau. Indicat este, ca el sa 111anifeste obiectivitate in
expunerea sa.
Observatorul se axeaza pe comunicarea dintre ce1 doi membri m
grupului directionata pe:
• exactitatea informatiilor transmise;
._ I
• modul de receptare al informatiilor;
• compatibilitatea partenerilor;
• intrebari suplimentare;
• atmosfera de colaborare intre partenerii emitator - receptor.
• ce anume a condus la finalizarea puzzle-ului
Analiza imaginilor reconstituite

Sunt identificate ~i celelalte i1nagini reconstituite.
METODE DE PREDARE -INVAT ARE
131
Exemplu: , Ploaia .yi viintul toamnei ", , Recoltatul fructelor ", , Culesul
porumbului" etc.
Ceilalti observatori prezinUi succint ce a condus la realizarea partiaHi a
imaginii, care au fost elementele de blocaj in comunicare.
Chiar dadi nu toate grupurile au reu~it reconstituirea la srar~it prin
actiunea com una - emitator- receptor, se finalizeaza puzzle-urile.
Rela(ia Emi(ator - Receptor- Observator
COMUNICA
j i~i ~
0
B
contureazii idcea mesaj s
E • prime~te mesajul
• emite instructiunj precise; E • decodifica mesajul
• transmite mcsajul; R R
v • actioneaza conform mesaju lui
• a~teapta reactia de raspuns; V
A • reactioneaza (conexiunea in versa)
• dirijeaza reconstituirea puzzle-u lui A
~------I
v
OBSERYATOR
J • identifica elementele in cadrul

comunicarii: - pozitive/negative;
- precise/imprecise;
- clare /neclare.
• precizeaza elementele de blocaj.
Utilizarea puzzle-ului este posibil in once moment al activitatii din

gdidinita. .In timpul jocurilor libere, creative 1n zona ,biblioteca" cand
obiectivul vizat este comunicarea se realizeaza exercitii de asamblare a
'
cuvintelor dintr-o propozitie, fraza.
Exemplu: ,Copiii, grupa, din, noastra, azi, teatru, merg, la". Emitatorul
gande~te propozitia, apoi spune cuvinte separate, dispersate pe care receptorul
1ncearca sa le asambleze 1ntr-un enunt corect. Sunt acceptate toate variantele
corecte.
Exemplu: ,Mama gate~tc mancare gustoasa"
,Mfmcare gustoasa gate~te mama".

,Gate~te tnama mfmcare gustoasa"
,Man care gustoasa mama gate~te".
In cadrul activitatilor rnalematice, cand obiectivul este acela de a
reconstituie din parti intregul exercitiul puzzle activizeaza copiii. Ei invata sa
reconstituie din jumatati, sferturi, optimi etc.
Tangram - jocul cu 7 figuri este reprezentativ pentru puzzle.
Pozifiile spafiale: stanga, dreapta, sus, jos, langa, deasupra sunt
exersate :ji verificate prin acest exercifiu; cantitatea (numarul) piesele ce
alcatuiesc intregul, clasificarea imaginilor sunt obiective ce deriva din
obiectivul um1arit prinjocul puzzle.
In cadrul activiUi~ilor frontale devine un exercitiu care antreneaza copiii,
1i regrupeaza ~i ii activizeaza totodata. De exemplu, dup ce o poveste a fost
prezentata, un grup realizeaza sociograma literara, ceilalti 6opii sunt grupati
cate trei pentru un exercitiu puzzle cu tema din poveste. Activitatea capata noi
valente fom1ative, sunt imbinate metodele traditionale cu cele activizante. In
cadrul unui concurs intre grupe, puzzle-ul poate constitui proba in intrecere.
• Activizeaza copiii;
• Se perfectioneaza;
• Copiii invata sa fom1uleze enunturi
~precise, directe;
,_ _ _ __. • Exerseaza operatiile gandirii;
,_ _ _ __.. • Dezvolta atentia voluntara;
1-----..... • Exerseaza indemanarea - strategia
de lucru ,repede ~i bine";
-----.....,.. • Stimuleaza competitia.
Retineti!
, ,
• Eliminati, barierele in comunicare!
• Respectati constructele personale ale copiilor!
• Tineti cont de stilurile de receptionare ~i oferire a informatiilor.

• Inteligentele multiple au rol in1portant 'in formarea grupurilor.
• Con~tientizati ncvoilc de invatare ale copiilor!
• Utilizati Puzzle-ul ca exercitiu 'in orice fonna de activitate care
pennite!
• Farniliarizati copiii corect cu demersul ~i ei se vor juca apoi singuri!
Verbe specifice:
.. il.• t · .' • a 1nvata;

• a adresa;
~·'· I , ( t·f.·'fJ ~t • . ,a ~ezu~~; 1 ••
. •it . ;r: ·,·.~) • .a reconstitui;

. , 'J: ~ , _ ~' i~ ~..1r. t ./ I :· I ~
.,.. · ·
~·- .. • a emtte··
'
l-
1.9. Comunicarea rotativa
Definitie
,
Este o tehnidi care se bazeaza pe con1unicarea scrisa ~i orala. Se poate
. . ~
numt comumcarea m cere.
Obiectivul urmarit
Exersarea comunicarii pnn n1esaJe orale/scrise la nivel de grup ~I
frontal.
Descrierea
Ca to ate celelalte tehnici, cmnunicarea rotati va parcurge cateva etape ~i
totodata 1mb ina formele de organizare pe grupuri, frontal.
Copiii sunt 1mpartiti 1n grupe de cate 4 mernbri. Masutele sunt a~ezate 1n
cere. Copiii ocupa locurile stabilite de educatoare, cate 4 la masuta.
• •
·®·
. ~
·®·
.
•
·®·
• ~ )·$·
•
·®·
•
Reprezentarea copiilor pe grupuri
Grupurile se formeaza 1n functie de relatiile de si1npatie, p1ietenie 1ntre

cop111 sau dupa cum opteaza educatoarea (atunci cand dore~te sa antreneze
copiii mai lenti, care au acumulat lacune din cauza absentarii prelungite etc.)
135
2. Prezentarea sarcinii didactice :;i instructajul grupului
In fiecare grup discutati despre "modalitaJile de indepartare a surselor
de poluare in cartierul gradini{ei". Concepeti in grup 1nesajele scrise (prin
desene, haqi, scheme etc.) titnp de 7 minute. Ele vor circula de la un grup la
aHul pentru a fi citite.
3. Activitatea p e grupuri
Fiecare grup discuta problemele de 1nediu din cartie1ul/curtea gradinitei
~i transpun concluzia emisa in mesaje scrise co~uri pentru hartii, containere
pentru locuitorii cartierului, scrisoare deschisa comunitatii, mesaje ecologice).
4. Traseul mesajelor
Grupurile trimit mesajele in cere de laG 1 la G2 ..... .GS in sensul acelor
de ceasomic (vezi fig. anterioara).
5. Discufie zn grup
Membrii grupului/grupurilor identifica mesajul, 11 analizeaza ~i 11
compadi cu eel realizat de ei, adauga, modifica in scopul imbunatatirii lui ~i - 1
expediaza noului destinatar care procedeaza la fel.
Exemplu: Co~uri pentru depozitarea hartiei
..E:l
~ -~\ •
I. .I
I
!!
~
Ceea ce nu pot sa comunice prin cuvinte scrise comunica prin desene -

produsul final fiind vizibil imbunatatit.
Sau
Pe o eticheta scrie ((Plantati mai multi copaci zn cartier!"
Grupul initial deseneaza un copac, iar imaginea apare astfel:
Pe masura ce mesajul este expediat de la un grup la altul pot fi adaugate

alte elemente in concordanta cu mesajul mentionat pe eticheta, iar imaginea
poate aparea in felul urmator: mai multi copaci ~i toti tineri care subliniaza
actiunea de plantare
PLANTATI MAl MULTI COPACI iN CARTIER!
I I
6. Activitate frontala \
In functie de membrii care alcatuiesc grupurile et~ogene/omogene un
copilul este ales de grup sau nmnit de educatoare ~i prezinta concluzia la care
au ajuns cu privire la continutultnesajului de pe fi~a de lucru .
METODE DE PREDARE - INVATARE 137
fnsa~ i prczentarca mesajului propne grupul ui constituic un moment
deJicat comunicarii, dupa ce grupul analizeaza ~ i evalueaza continutul
'
mesajului.
Varian Hi
La educarea limbajului o astfel de tehnidi este prop usa in felul urmator:
• Copiii sunt gntpati in grupuri de cate 4. Fiecare grup prime~te cate o
imagine dintr-o poveste cnnoscuta ~i care corespunde unui fragment din
poveste.
• Educatoarea scrie sub fiecare imagine textul propus de grup in a~a fel
!neat dupa ce imaginile sunt expediate destinatarilor, in final apare la subsol un
spatiu cu continutul mesajului fiecarui grup.
In locul unei scene din poveste poate fi o imagine ce trebuie descifrata,
de exemplu in cadrul unei convorbiri dupa imagini la educatie pentru societate.
Fiecare grup "cite~te" imaginea, iar educatoarea scrie mesajul, apoi
grupulll expediaza mai departe altui grup destinatar.
Exemplu:
Un gtup are de descris o imagine care contine mesajul "Nu va jucafi cu
focul! "; cop iii descifreaza imaginea prin continutul:
Gr 1 ~ "Afara este cald, prea cald,copiii s-au retras dupa copacul
batran"
Gr 2 ~ "FU:icari inalte se vad langa un copac uria~, iar copiii privesc
mirati"
'
Gr n ~ "Cop iii s-au jucat Zanga o gramada mare cu paie careia i-au
dat foe. S-au speriat ~i au Jug it dupa copacul din apropiere. A cum privesc cum
oamenii sosesc cu galefi cu apa . Se aude ma~ina pompierilor ".
Se dezbat mesajele - frontal - ~i se alege eel n1ai aproape de continutul

. . ..
1mag1nu.
In cadrul unei dezbatcri, a unei teme de discutie, copiii sunt organizati in
grupuri pe criteriul inteligen~elor 1nultiplc.
Exemplu: Grupullingvi.~tilor, grupul vizual-spafialilor
Grupu l vizual - spafialilor, grupul muzicienilor, grupul dansatori/or ..

Toate grupurile se afla 1n fata accleia~i situatii - problen1a: ''Programul
de teatru anuntat de trupa de papu.;ari pentru grupa mica s-a anulat. Copiii
inca a~teapta actorii sa soseasca. Cum putem sa-i ajutam ?"
Fiecare grup propune o solutie din perspectiva abilitatilor care-1
caracterizeaza.
In functie de mesajul care-1 transmit lingvi~tii ~i dupa modul cum este
receptionat de celelalte grupuri el poate fi imbunatatit in a~a felindlt:
- prezentarea unui personaj de catre lingvi~ti , intr-un cadru optim
realizat de vizual - spatiali, alaturi de un grup de dansatori, pe un fond muzical
produs de muzicieni este solutia pentru problema copiilor din grupa mica.
Comunicarea orala ramane forma de baza a comunicarii 1n gradinita,
fiecare grup prezinta solutia in ordinea stabilita initial.
Se iau decizii de comun acord, 1notivfmdu-se alegerea.
Verbe utilizate:
• Sa pronunte corect sunetele, cuvintele;

• Sa desparta in silabe cuvintele;
• Sa alcatuiasca propozitii;
• Sa verbalizeze actiuni;
• Sa descrie i1nagini;
• Sa com puna cuvinte;
•Sa explice sensul cuvintelor;
•Sa utilizeze cuvinte in contexte diferite;
•Sa povesteasca un text cu cuvinte proprii;
•Sa prezinte o actiune, un plan etc.
• Sa retina expresii;
•Sa 1nteleaga sensul cuvintelor (sinonime, 01nonime,
antonime etc.);
' •Sa utilizeze corect forma genit'ivala a substantivelor;
\
\ •Sa elaboreze texte scurte.
\
• Sa creeze pove~ti ;
•Sa transforme cuvinte (singular/plural, din1inutive).
p
139
{
-1
i
\
--------------------------
1.1 0. Schimba perechea
Definitie
'
Schin1ba perechea este o metoda de predare-invatare interacti va de grup
care consU1in rezolvarea sarcinii de lucru in pereche.
Obiectiv
Stimularea comunicarii ~i rezolvarea de problen1c prin lucrulin pereche.
Material: simboluri, flutura~i , cifre, litere pentru constituirea perechilor.
Descrierea metodei
Etapele
I. Organizarea colectivului de copii
• Se imparte colectivul de copii in doua grupe egale care se a~eaza in 2
cercuri concentrice pe scaune.
• Pe scaunele a~ezate in 2 cercuri concentrice.
• lmpartirea se face prin diferite 1nodaliUiti:
a) Se dau doua feluri de simboluri (flori ~i stelute, mingi ~i stegulete
etc.) cate unul pentru fiecare grup. Simbolurile fi e se extrag dintr-un bol, fie se
i1npart de cate un copil sau de educatoare. Un grup (florile se a~eaza in interior,
ceilalti - steguletele in exterior).
b) Se nmnara din doi in doi ~i copiii cu nun1arul 1 se a~eaza in cercul din
interior, cei cu nun1arul 2 in cercul din exterior sau invers.
c) Cei din grupele mari pot primi litere n1ari ~i mici ~ i se a~eaza copiii
cu literele mici in interior, ceilalti in exterior forn1and perechea initiala.
Exemplu: A-a, B-b etc., a~ezati fata in fat~L
d) Dadi numanll copiilor este impar educatoarea face pereche cu copilul
respectiv.
2. Comunicarea sarcinii didactice/problemei/cazului
• Se cmnunica sarcina didactica sau problema propusa spre rezolvare,
cazuri pentru studiu din activitatea copiilor.
L - - -- - -·-··-·---·------~-----~----_!_~1__
3. Activitatea in pcrechi
• Copiii lucrcaza in pcrcchi. Ei formeaza perechea initi.aHi.
• La un semnal schimba perechca copiii din cercul exterior se 1nuta spre
dreapta pe scaunul urmator, in sensu l acelor de ceason1ic.
• Copiii din cercul interior raman pem1ancnt pc loc.
• Perechile se schin1ba 1nereu cand se da o noua sarcina de invatare
' '
pana se term ina §i pana se aj unge la partenerul de la inceput- perechea initial a.
4. Prezentarea rezultatelor
• Copiii revin in cere, semicerc.
• Se analizeaza ideile perechilor.
• Educatoarea retine concluziile intr-o schema pe o foaie pe flipchart
sau in portofoliu, in jumal etc.
Beneficiile metodei
• Strategie noua de predare-invatare in grup, de realizare modema a
obiectivelor curriculumului.
• Stimuleaza invatarea in perechi activizand intreg colectivul.
• Se aplica cu U§Urinta la varsta pre§colara, la toate categoriile de
activitate.
• Pennite copiilor sa lucreze in pereche cu fiecare co leg din grupa.
• Dezvolta inteligentele multiple.
• Stimuleaza cooperarea §i ajutorul reciproc.
• Educa toleranta §i intelegerea fata de opinia celuilalt.
• Dezvolta gandirea §i operatiile ei, limbajul, atentia.
Familiarizarea cu metoda:
Joe de simulare: "Ghice§te ce facem?"
• Copiii sunt a~ezati in pereche formand doua cercuri: unul interior,
altul·exterior.
• Sarcina de inw'ifare: Sa formeze pereche cu fiecare coleg din grupa
simuland actiuni de igiena a corpului.
• Cop iii in pereche simuleaza actiuni de ingrij ire a parului.
• La semnalul "schin1ba perechea", copiii din cercul exterior se

deplaseaza spre dreapta, fonnfmd pereche noua ~i simuleaza aqiuni de igiena
pentru alta patie a corpului - gura, de exetnplu.
• Jocul continua pfma se epuizeaza sarcinile de 1nvatare ~i/sau copiii
ajung la perechea initiala
• La final, educatoarea 1nregistreaza aqiunile de igiena si1nulate ~i
denmnite de fiecare pereche.
• Se precizeaza ca jocul "schimba perechea" va fi reluat ~i in alte
activitati.
,
Verbe utilizate:
• a spune; • a pnv1,
• a povesti, • a relata,
• a in1ita, • a prezenta,
• a identifica, • a ghici.
Metoda "schimba perechea" in activitatile cu copiii.
I. Educarea limbajului - Convorbire.

Tema activitatii
, - "Mama".
Obiectiv: Deprinderea copiilor de a lucra in perechi pentru realizarea
portretul fizic, moral al man1ei, precum ~i descrierea preocuparilor acesteia.
Material: medalioane cu chip de tnama ~i chip de copil, pliant sau
itnagini reprezenH1nd munca man1ei.
1. Organizarea colectivului de copii:
Jocul "Cauta-ti, mama".
• Copiii sunt 1mpartiti in doua grupe egale: o grupa au tnedalioane cu
chipul n1amei iar cealalta are medalioane cu chip de copil.
• La semnalul "cauta-ti mmna" pe un fond muzical adecvat, fi ecare
copil i~i cauta mmna.
• Se formeaza astfel doua cercuri - in interior, grupa copiilor, in cercul
exterior, grupa 1namelor.
2. Prezentarea sarcinii de lucru §i instructajul copiilor
• Comunicati intre voi - in pereche - despre mama: chipul ei (cum
arata), activitatea (ce face), comportamentul fata de copil (de ce o iubc~te
copilul).
• La comanda "schimba perechea fiecare mama" se va deplasa un scaun
spre dreapta ~i va forma o noua pereche cu copilul urmator, realizand sarcina
data.
3. Activitatea in pereche
• Se propune realizarea portretului fizic al mamei avand ca sarcina
completarea propozitiei "mama este ... ".
• Copiii vor completa propozitia alaturand atributele ~i adjectivele
adecvate descrierii portretului fizic (lnalta, scunda, frumoasa, cu par lung, tunsa
scurt, cu par negro, ochi verzi etc.).
• La comanda "schimba perechea-mama" se schimba perechea
respectand algoritmul de formare a noii perechi.
• Se precizeaza o noua sarcina de invatare: realizarea profilului moral al
mamei prin completarea propozitiei: Mama este buna (lntelegatoare, iubitoare,
muncitoare, hamica, damica, generoasa).
• Atentie, schimba perechea (copilul, mama).
• Se precizeaza o noua sarcina de lucru - descrieti preocuparile mamei,
munca ei acasa ~i la serviciu, raspunzand la 1ntrebarile: "Ce face mama acasa?
§i Ce lucreaza mama? " (Mama acasa gate~te, face curat. La serviciu mama
consulta, opereaza oamenii bolnavi ... etc.).
4. Analizarea rezultatelor $i formularea concluziilor
• La un semnal, formeaza un cere pentru desra~urarea jocului "Cum este
§ice face mama?", copiii exprimandu-~i ideile descoperite 1n timpullucrului 1n
perechi.
• Se 1nregistreaza concluziile In "Jumalul grupei" sau "Jurnal despre
mama" care cuprinde judecatile de valoare ale copiilor.
Exemplu:
,Jurnal despre mama"
Mama este inalUi sau scunda, sau ca o sora mai mare. Este frumoasa cu
ochi negri/alba$tri/caprui sau verzi. ParJ! lung sau semi ondulat sau drept de
culori diferite, ca o papu~a draga. Este firava sau putemica, grasa sau slaba, cu
mijloc tras prin inel, cu pas iute sau domol, apasat sau U$Of, cu brate lungi ~i
1na.ngaietoare, cu buze n1ici, catifelate, al caror sarut alina durerea.
Mama este buna, (hamica, iubitoare, neobosita, intelegatoare ~~
iertatoare, domica, grijulie ~i initnoasa, ar face orice pentru copilul ei).

Mama este: invatatoare, ( educatoare, doctor, inginer, vanzator, asistenta,
brutar, frizer, cofetar, contabil, casnica).
Oricare ar fi meseria ei, mama munce~te ~i acasa pentlu copilul ei.
Cand vine de la serviciu n1ama face cumparaturi, gate~te, spala, calca,
face curat, face lectii cu copiii, duce copilul la gimnastica, sa invete o limba
straina, la pian, merge in pare cu bicicleta, cu mingea, cite~te pove~ti.
Retineti!
' '
• Tntegrati metoda "schin1ba percche~" . in once categorie ~i ·tip de
activitate pentru realizarea integrata a obiectivelor progtamei.
• "Schimbarea perechii" este un joe atractiv pentru copii incitandu-i la
invatarea prin cooperare.
• Jocul este energizant, copiii participa cu interes ~i pr01nptitudine
pentru completarea in lant a propozitiilor date sau a intrebarilor.
• Precizati copiilor sa retina ce discuta in pereche pentru ca la s:far~it sa
participe la completarea jumalului despre mama.
METODE DE PREDARE -JNVATARE
145
II. Cunoa~terea mediului- Observare.
Tema -- "Flori".
Obiectiv - Descoperirea prin lucrul 1n pereche a cat ma1 multor
adevaruri despre flori.
Materiale -- va7.:a/co~ cu flori de sezon, album, canoca, foi de scris
'
simboluri cu flori .
Desfa~urare:
1. Organizarea colectivului in doua grupe prin jocul "Buchetele ".

• Se pun in piept unor copii flori ro~ii, altora flori galbene.
• La 1ndemnul "faceti buchete dupa culoare) copiii se organizeaza 1n
doua cercuri concentrice in interior florile ro~ii, in exterior florile galbene.
2. Prezentarea ~i explicarea sarcinii didactice.
• Se formuleaza sarcina de lucru: "Observati, analizati, descoperiti ~i
spuneti totul despre floarea care o alegeti din co~ulet/vaza).
3. Activitate in perechi:
• Cop iii din cercul exterior iau din co~ o floare la alegere.
• Perechile analizeaza floarea timp de 3-5 min.
• La comanda "schimba perechea" copiii din interior se deplaseaza ~i
formeaza 0 noua pereche.
• Copiii din exterior fac o sinteza a observatiilor anterioare ~i continua
analiza cu noua pereche pentru descoperirea caracteristicilor florii prin cat mai
1nulti
, analizatori.
• Perechile se schimba pana ce s-au epuizat toate ideile copiilor ~i pana
ce fiecare copil a racut pereche cu toti membrii grupei.
4. Prezentarea rezultatelor:
• Prin jocul "Buchetul fermecat" copiii fonneaza un singur cere.
• Fiecare pereche prezinta caracteristicile I "adevarurile" descoperite.
• Se inregistreaza .concluziile exprimate de copii intr-un "Jurnal al
florilor ", "Cartea jlorilor ", "Album floral", "Text-imagine" sau intr-o scurta
descriere, expunere, intitulata sugestiv: "Fiorile mele ".
Retineti!
' ,
• Metoda "schitnba perechea" permite des1a~u rarea observarilor " altfel"
tara sa sfideze n1etodologia acestora: sinteza partiala, sinteza generala.
• Etapa analizei ideilor ~i forn1ularea concluziilor este sper.ifidi
generalizarii; iar analiza paqiala 1n pereche despre descoperirile anterioare este
specifica sintezei part:iale.
• Metoda implica fiecare copil in realizarea sarc inii ~ i 'in con1unicarea
rezultatelor obtinute.
,
• Pentru asigurarea densiUitii activitatii, in funqie de nivelul grupei se
intervine cu lntrebari ajutatoare pentru unele perechi, de genul: "Care sunt
parfile jlorii tale? sau se formuleaza sarcini ajutatoare: Completafi propozifia:
"Floarea este alcatuita din ... iar perechea con1pleteaza: radacina, tulpina, frunze,
flori .
• Inregistrati concluziile copiilor ~i !ncurajati-i sa aplice in situatii noi
descoperirile In perechi la zona biblioteca, ~tiinta, joe de n1asa, arta, constructii etc.
III. Activitate matematidi.

Tema: "Sa formam grupe".
Obiectiv:
Formarea deprinderii de a lucra In pereche pentru clasificarea obiectelor
dupa diferite criterii In mod independent.
Material: fi~e cu frunze In fonne, culori, marimi diferite, carioca.
1. Organizarea colectivului In doua gn1pe se realizeaza prin ,exercitiu
- numerare" care sa permita fon11area grupelor cu nr. 1 ~i cu nr. 2.
• Se constituie cele doua cercuri concentrice.
2. Prezentarea sarcinii didactice
• Fiecare pereche alegeti-va o culoare diferita de a celorlalte. "Formati
grupe de frunze, prin 1ncercuire, dupa criterii la alegere".
• Culoarea/carioca cu care lucrati nu se schin1ba toata activitatea.
'
3. Activitatea in perechi
• Fiecare pereche prin1e~te o fi~a de lucru. Tin1p de 3 min. o analizeaza
~i l~i alege un criteriu dupa care formeaza grupa de frunze.
• La setnnalul verbal '"schimba pcrechea" sau prin bat~h din palme,

clopotel etc. sc deplaseaza un scaun spre dreapta formand o noua pereche ~i
rezol vand o noua sarcina didactica. Jocul continua pfma se finalizeaza schimbul
de perechi.
• Criterii de fonnare de gn1pe (fon11a, culoare, contur, specie copaci, cu
codite, tara codite, marime, multe, putine etc.
4. Prezentarea rezultatelor !Ji.fonnu!area concluziilor
• in cere fiecare pereche (initiala) prezinta rezultatul de pe fi~a de lucru.
• Culoarea cu care a lucrat fiecare pereche faciliteaza educatoarei
evaluarea perechilor de-a lungul schimbului de perechi ~ i fi~e totodata.
Retineti!
, ,
• Metoda "schin1ba perechea" se introduce in activitatea maten1atica in
fixarea ~i evaluarea obiectivelor propuse, fie in rezolvarea sarcinii pe fi~e sau
prin aqiunea cu obiecte concrete.
• Concepeti ~i realizati fi~e a caror sarcina sa permita fiecarei perechi s-
o rezolve.
• Sprijiniti, daca este nevoie, perechile sa identifice criteriile de formare
a grupelor.
IV. Activitate practidi - Colaj.

Tema: "Peisaj".
Obiectiv:
Fonnarea deprinderii de a Iuera in perechi cooperand pentru realizarea
unor lucrari.
Material: bucati dreptunghiulare de detnicarton, panza, siluete: flori,
co~, vaza, frunze, parti ale florilor, petale, adeziv, beti~oare, copaci, pasari,
animale, oameni, copii, case, soare etc.
Desfa~urare
1. Organizarea colectivului in doua grupe.
• Se aranjeaza mobilierul in careu deschis, corespunzator activitatilor
practice.
• Se ocupa intai scaunele din mij locul careului, apoi cele din exteriorul
acestuia.
2. Prezentarea sarcinii de lucru
• Realizarea unui tablou prin lucru in pereche $i tehnica colajului -
fiecare pereche va trebui sa lipeasca timp de 5 min eel putin 3 elemente.
3. Activitatea zn p erechi
• Se da semnalul de 'incepere a lucrului, dupa 3-5 min se "schi1nba
perechile", copiii din interiorul careului se muta pe scaunul din dreapta $i
continua colajul.
• Perechile se schimba pfma ce fiecare copil din grupa face pereche cu
toti colegii sau pana ce au terminat materialele sau lucrarea.
4. Prezentarea rezultatelor $i fonnularea concluziilor.
• Toti copiii se organizeaza in semicerc in fata lucrarilor expuse.
• Se analizeaza lucrarea, se denume$te, iar educatoarea concluzioneaza
$i apreciaza lucrul in pereche $i rezu ltatele obtinute prin cooperarea $i ajutorul
din partea intregii grupe.
De retinut!
'
• Metoda "schimba perechea" stimuleaza creativitatea, originalitatea,
toleranta prin acceptarea ideilor perechii in crearea continutului tabloului $i
chiar independenta in alegerea $i compunerea spatiului de lucru.
• Pregatiti elemente variate care sa sugereze $i sa permita realizarea
unor lucrari cu un continut bogat.
• Des1a$urati dupa acela$i model $i activitatile artistico-plastice: desen,
pictura.
• Se obtin cu siguranta compozitii complexe regasindu-se peste
douazeci de idei.
• In
aceste activitati nu se respecta organizarea in cere, ci conditiile
'
organizarii acestor categorii.
• Raspunde cerintelor de organizare a strategiilor didactice.
METODE DE PREDARE -JN VATARE 149
1.11. Locuri celebre
Definitie
'
Este o strategic axata pe joe in care locul celebru este ales 'in fu nqie de
tema care sta Ia baza demersului didactic ~ ide interesul cop ilului.
Obiectivul urmarit
Exersarea capacitatii de a obtine informatii prin cfect propriu ~l pnn
cooperare despre un spatiu - geografie, turistic un monument, un mediu care
prezinta in teres pentru co pi l
Descrierea metodei
Pentru copiii de varsta pre$colara , locul celebru" are alte valente decat
ceea ce inseamna pentru adulti sau speciali~ti.
,Locurile celebre" sunt pentru ei: parcul de distraqie unde se inta.lnesc
in fiecare zi cu prietenii la joadi, teatrul de papu$i ce ii a~teapta ca spectatori,
gradina zoologica din ora$, monun1entul eroilor pe care 1-au vizitat cu gradinita
de copii sau cu parintii, plaja pe care au petrecut vacanta impreuna cu familia ~i
de care ,ii leaga amintiri frumoase, muzeul de etnografie unde au fost fascinati
de modelele ~i coloritul costun1elor populare, o racheta, o planeta etc. in funqie
de experienta lui.
Etape
1. Organizarea p e grupuri
Grupuri de cate ~ase sunt distribuite in diferite locuri din sala de clasa
in a~a fel incat activitatea unui grup sa nu deranj eze pe a celorlalte ~i unde sa
existe spatiu pentru an1enajare in vederea prezentarii caractcristicilor prin
imagini, fotografii , desen, postere, obiecte specifice, diferite accesorii etc.
Se anunta copiilor la inceputul saptamanii tehnica de lucru ~i se
fonneaza grupurile pentru a avea timp sa se documenteze, sa adune materialul
necesar.
2. Prezentarea sarcinii didactice .yi instructqjul grupurilor

• Fon11ulati dHeva idei/propozitii despre locu l ales, pe baza materialului
pe care 1-ati pregatit $i care il expuneti pentru prezentare.
• Fiecare grup asculta cu atentie ceea ce se prezinta pentru a adresa
,lntrebari ~i ada raspunsuri despre , locul celebnl" prezentat.
3. Activitate in grupuri
Copiii amenajeaza spatiul, ordoneaza n1aterialul pregatit, alcatuiesc
continutul pentru prezentare, concep intrebari.
4. Prezentarea rezultatelor muncii in grup
In ordinea in care au finalizat activitatea, grupul prezinta locul celebru
intr-un mod placut !neat sa trezeasdi interesul celorlalte grupuri . In finalul
activitatii copiii viziteaza locurile celebre prezentate ~i voteaza cu buline puse la
dispozitia fiecarui grup locul celebru care i-a placut eel mat mult. Ca~tiga
grupul care a acumulat cele mai multe buline.
Beneficii:
• Formeaza copiilor deprinderea de a se documenta despre un subiect.
• Faciliteaza cooperarea 'in grup.
• Exerseaza prezentarea de grup.
• Stitnuleaza comu~icarea ~i creativitatea.
Retineti!
, '
,Locuri celebre" poate fi o etapa 'in activitatea de cunoa~terea mediului,
educatia pentru societate, activitati integrate, dar ~i o activitate de sine
statatoare".
Verbe utilizate:
• a identifica: • a relata;
• a se documenta; • a prezenta;
e a COn1Ul1ICa; • a coopera;
• a formula; • a expune;
• a expnn1a; • a vota;
• a selecta.
151
1.12. Calatorie misterioasa
Definitie
'
Este un joe de imaginatie pnn care cop111 sunt direqionati sa se
orienteze 'in funqie de pozitiile spatial e.
Obiectivul urmarit
Exersarea orientarii J:n spatiu pe baza reprezentarilor spatiale pnn
indicatii scurte ~i precise.
Descrierea jocului
,Calatorie misterioasa" se caracterizeaza prin implicarea participantilor
care 1nanifesta: spirit creativ, caln1itate, gfmdire logica, comunicativitate,
orientare 'in spatiu, buna dispozitie, curiozitate, spirit de observatie, interes
pentru locul misterios, prefera jocurile de grup etc.
Respectarea etapelor faciliteaza parcurgerea traseului de catre copii J:n
realizarea obiectivului.
Etape:
Copiii se impart in grupuri de cate patru. Fiecare grup prime~te un
numar de ordine de la 1 la n J:n functie de numan1l de grupuri formate sau buline
colorate diferit, stegulete etc.
Cate un grup, pe rand devine ghidul calatoriei. Un loc stabilit de la
J:nceput va constitui punctul de pomire J:n calatorie. El este ales de comun acord
cu to ate gnipurile (de exemplu: 1ntr-un colt al clasei, in mijlocul clasei, langa
catedra etc.)
2. Prezentarea temei, a obiectivelor # a sarcinii didactice

,Astazi vom caHitori <Jn lumea pove~tilor». Fiecare grup J:~i va alege un
loc diferit de al celorlalte grupuri, ~ i se va pregati pentru tema, va
concepellntrebari care vor fi adresatc celorlaltc grupuri.
Ajutati de educatoare pe un bilet se va trece numarul grupului sau

simbolullui ~i locul din sala de clasa pe care 1-a ales. Este singura persoana care
cunoa~te toate locurile misterioase ~i tL tea tine evidenta grupului.
3. Activitatea in grupuri mici

Pentru di aceasta ,calatorie misterioasa" ocupa un spatiu temporal mai
mare dedit o activitate de sine statatoare, atunci se des1a$oara in tnod integrat:
educarea limbajului, activitate n1atematica, jocuri $i activitati libere, creative.
a) Instructajul caliitoriei
In mod secret, fiecare grup i$i alege un loc, 11 amenajeaza, se
documenteaza despre tema pusa in dezbatere, va face o scurta prezentare a
elementului principal al terenului/locului ales. Toate aceste aspecte le vor face
in timpul jocurilor ~i activitatile libere, creative.
b) Acfiunile desfii$urate pe anii de stimulare
Independent grupul pregate$te spatiul pe care 1-a ales.
Exemplu: ,,Biblioteca" ~ , Ciirti cu pove$ti'', ,Prezentare de carte ",
, Expozifie de carte". Copiii utilizeaza cartile cu pove$ti, le selecteaza, le triaza,
le a$eaza . in a$a fel incat in tilnpul prezentarii sa fie in campul vizual al
,calatorilor".
Construcfii ~ grupul care evolueaza in acest sector construiesc
,Castelul fermecat/Castelul zmeilor, ,Palatul de cle$tar", ,Castelul zanelor" etc.
In prezentarea lor sunt surprinse elemente amplificate ale constructiei.
Jocul de rol ~ pune la dispozitie costumatii adecvate interpretarii unor
roluri, mil$ti, alte elemente auxiliare specifice personajelor din pove$ti $i basme;
pregatesc un moment de teatru, replici ale personajelor transpuse in mima $i
pantomima.
Artii ~ Concep portrete ale personajelor, creeaza imagini din pove$ti
etc.
Stiinfii - grupul din acest sector amenajeaza spatiul prin care trece in
poveste 'Scufifa Ro$ie '~ sau "Alba ca Ziipada" etc. - personaje semnificative
ale unor pove$ti cunoscute in funqie de subiectul ales.
METODE DE PREDARE -lNVATARE 153
Etapa urmatoarc i1nbina e1cmcntc ale cdudirii limbajului cu ccle ale
activitatii
, matematicc.
Un rol principal 11 are ghidarea clara a grupului ci:Uator prin intermediul
pozitiilor spatiale.
4. Ciiliitoria spre destina(ie 1mbina activitatea pe grupuri, individuala cu
cea frontala.
in ordinea cronologica a numerotarii grupuri lor sau prin tragerea la sorti,
se pleaca spre prima destinatie din punctul stabilit initial "Casufa pove~tilor".
Un reprezentant al altui grup va fi dirijat/ghidat de ditre grupul care a propus
destinatia, prin intermediul pozitiilor spatialc.
Exemplu ((Mergi inainte 10 pa~i. Deplaseaza-te 5 pa$i spre dreapta,
mai mergi 2 pa$i inainte, inca 3 pa$i in fata"
Atunci cand se depa~e~te distanta, fie caUitorul a racut pa~ii prea mari,
fie ghidul nu a apreciat corect distanta acesta din unna intervine cu comanda
"Stop".
Revine asupra indrumarii cu cmnanda : "inapoi 2 pa.yi, spre stanga 1
'
pas, 3 pa$i inainte, etc.
Prin acest exercitiu copiii sunt antrenati sa-~i exerseze capacitatea de a
se orienta in spatiu ~i sa-~i verifice reprezenUirile spatiale.
Si ghidul cand indruma ~i persoana ghidata tin cont de pozitiile spatiale.
5. Sosirea La destinatia locului misterios
'
Acest moment revine grupului care a propus vizitarea locului respectiv.
El prezinta loculin a~a fel'incat sa-i acapareze pe vizitatori.
De exemplu, se ajunge la locul ce sc afla mnenajat in cadrul zonei
biblioteca. Grupul care a propus vizitarea acestui loc prezinta ceva care 11 face
interesant:
Un afi~ de prezentare de carte, afi~ privind intalnire a cu un scriitor
pentru copii, sau un colaj de foto grafii care reda aspecte dintr-o biblioteca,
intalnire cu expertul (vezi Activitati bazate pe inteligente n1ultiple vol I-2003).
Fiecare membn1 al grupului prezin Ui individual un n1oment care poate fi
un fragment dintr-o poveste cunoscuta, o gluma, un p roverb, o ghicitoare care
· se incadreaza in subiectul ales de g rup.
Calld spatiul vizitat este eel aflat Ill zona "Stiin{ii" atullci grupul
respectiv creeaza un ambi ent specific pove~tii selectate.
Exemplu, pentru povestea "Alba ca Zapada" este creata padurea, casuta
este amellajata cu scaunele ~i n1asutele pentru pitici.
Grupul respectiv prezinta in cateva n1illute ull cantec despre pitici, o
prezentare "glumeata" a piticilor prin mima ~i pantomima etc.
Dupa prezentarea grupului ghid, membrii grupului adreseaza illtrebari
despre locul vizitat, celorlalte grupuri:
- Ce intampliiri au avut foe la ciisu{a piticilor?
-Cum s-au comportat piticii cand au gasit-o pe Alba ca Zapada ?
- De ce mama vitregii se comportii urat/riiu cu Alba ca Zap ada ?
Raspunsurile pot contine replici ale personajelor, expresii literare,
cuvinte, fragmellte din poveste.
Se pot pune ~i intrebari ~ugubete cu scopul de a-i incurca pe ceilalti
colegi sau de a-i amuza:
- , Cine imitii piticul peltic "?
Dupa incheierea actiunilor primului grup-ghid se trece la grupul
urmator, dupa acela~i model, respectalld aceea~i pa~i, diferentierea consta Ill
locul vizitat ~i modalitatile de prezentare gasite de grupul care illdepline~te rolul
de ghid.
6. Evaluarea - Fiind o activitate integrata copiii sunt evaluati pe mai
multe planuri:
- Prezentare de grup
- Prezentare individuala
- fntrebiiri formulate corect, divergente, clare.
Educatoarea realizeaza evaluarea. Pentru ca nu a fost anulltat
, ca se
des!a~oara sub forma de concurs sau 1ntrecere, educatoarea gase~te strategia
prin care face evaluarea in a~a felincat grupurile care indeplinesc toate cerintele
de ca~tigator sa simta bucuria reu~itei, iar cele care s-au clasat pe locuri
inferioare sa simta incurajarea ~i ca~tigarea increderii celor din sala de clasa.
BENEFICII
stimuleaza con1petitia
intre grupuri
stin1u leaza
creativitatea..,-----~-,'----"-7antreneaza toti copiii
exerseaza imbina activitatea statica

capacitatile de u m1~carea
orientate spatiala
consolideaza ~i verifica evalueaza
reprezentari spatiale cuno~tinte,
priceperi, deprinderi
Retineti!
' '
• Planificati foarte bine timpul cand efectuati o astfel de "calatorie
misterioasa". ·
• Creati un rhediu ambiental placut: copiii sa 1mbine instructiv-
educativul cu buna dispozitie.
• Nu exista ca~tigatori, ci copii antrenati in activitati competitive. ·
Varianta
Tema: "Drumul pe harta pove~tii"
Material: Siluete personaje I elemente din poveste
Foaie carton 701100 em, bolduri, carioca.
In timpul activitatii de educarea limbajului cfmd copiii au de parcurs
drumul pe harta al unui personaj din poveste, de exemplu, fata mo~ului din
povestea "Fata babei $i fata mo$ului" de Ion Creanga se procedeaza astfel: pe
o harta (foaie de carton) este trasat drumul pe care-1 parcurge fata de la casa
mo~neagului pana la casa din padure a Sfintei Duminici (vezi Activitati bazate
pe inteligente multiple 2003).
In timp ce un copil din grupul cu rolul de ghid deapana find pove~tii,

copilul care viziteaza "load misterios" a~eaza pe harta elen1entele prezente in
poveste : ca{elu~a, p iirul, cuptorul, fdntdna, animalele de la cas a batrdnei etc.
Copilul-ghid va directiona "vizitatorul" prin intermediul pozitiilor
spatiale pentru a ajunge la destinatie personajul ~i pentru a plasa celelalte
elernente:
Exemplu: De la casa batrfmeasca, n1asoara spre dreapta doua lungimi de
creion ~i plaseaza, catelu~a; mergi inainte inca trei lungimi de creion ~i plaseaza
parul; spre dreapta can1 o lungime de creion a~eaza fantfma; de acolo, patru
lungimi de creion spre dreapta a~eaza cuptorul; mai sus, douii lungimi de
creion curtea Sfintei Duminici.
157
Varianta
Joe: "Fierhinte, rece"
Este un joe care se folose~te pentru crearea bunei dispozitii a copiilor ~i
cu scopul de a se orienta in spatiu in funqie de indica~iile scrise ~i verbale.
Se ascunde un obiect. In functie de locul stabilit de pon1ire in cautarea
obiectu1ui se ascund biletele pe care sunt scrise indicatii pentru a merge mai
departe. Indicatiile sunt citite de catre educatoare.
De exemplu se pon1e~te de Hinga u~a de la intrare 1n sala de clasa; acolo
i se cite~te un bilet pe care scrie "mergi 5 pa!ji spre dreapta la fereastra 1";
acolo gase~te alt biletel pe care este scris "inainteaza 10 pa!ji spre centru salii
de clasa ". Sub un sdiunel se afla un alt bilet. Si din aproape in aproape copilul
ajunge catre obiectul ascuns.
Cfmd este prea departe copilul este indrumat de colectivul de copii cu
cuvantul "rece ", iar cand este aproape de obiect/biletel este incurajat spunandu-
i ''jierbinte ".
Daca depa~e~te zona de cautare este intrerupt cu cuvantul "Stop!"
intoarce-te 2 pa~i la stangalsau spre dreapta, in fata, in spate etc.
Calatoria misterioasa se desra~oara in locuri diferite: intr-o gradina cu
flori - "Calatorie misterioasa spre laleaua pestrifa".
Are diferite trasee:
• Bojdeuca din Ticau a lui Ion Creanga unde copiii descopera
personajele din minunata opera literara lasata mo~tenire urma~ilor;
• Rezerva{ia naturala din apropierea localitatii in care se afla gradinita,
unde elementele ce vor fi descoperite sunt "locuri ~i plante/animale ocrotite de
lege".
• Drumul catre !jCOala constituie 0 calatorie misterioasa (1nvata sa treaca
strada acolo unde este sau nu este sen1afor); flind un mediu educational nou,
1nsa~i ~coala este un spatiu misterios, altfel de cat eel unde copiii i~i desra~oara
activitatea: sali de clasa, de lectura, teren de sport etc.
Cand copiii au invatat detnersul metodei se pot juca in perechi: un copil
este ghid, iar celalalt joaca rolul de vizitator. Locul misterios poate fi un loc
in1aginar sau un loc pe care 1-a vizitat cu parintii, obiectul descoperit de
vizitator este posibil sa fie chiar copacul batrfm sau eel mai tfmar din cmiea
gradinitei cand se joaca in aer tiber.
• Traseul ap!icativ la educa{ie fizicfi se desta~oara ase1nenea unei
calatorii n1isterioase dadi educatoarea selecteaza cu atentie n1omentele $i
1nodalitatile care sa-i confere activitatii acest caracter.
' '
• 0 ciiliitorie cu trenul, cu avionul devine 1ntotdeauna misterioasa;
nimeni nu $tie cun1 arata drumul $i care sunt obiectele, fiintele ce le vor 'intalni
in cale.
• Cdnd are Zoe o drumefie, excursie in padure "calatoria misterioasa
conduce la descoperirea unor arbu$ti cu fructe de padure; se poate acorda o
displata sau o pedeapsa dupa cum a descoperit sau nu elementul misterios de
exemplu "Sa culeaga un pahar cu zmeura sau mure, mace$e etc.
• "Calatoria tnisterioasa" desta$urandu-se integrat, locul vizitat se
prezinta printr-o poezie, iar copiii recunosc eletnentele din continutul acesteia.
• Turul ora$ului se face cand traseul este foarte bine gandit $i atunci
educatoarea introduce un simbol; prezenta acestuia langa obiectivul vizitat
transmite copiilor mesajul ca acela este elementul misterios al turului ora$ului,
el poate fi un monun1ent istoric, un muzeu, un teatru, iar sitnbolul ales de copiii
sau de educatoare este un cere cu mai multe culori sau un patrat etc.
Basmele ofera cea mai bogata sursa de mistere. Acolo apar multe
elemente enigmatice: furnica, albina, zmeul, batrana etc. fiecare are surpriza lui
care prezinta viu interes pentru copii.
lata cum este reprezentat traseul "Caliitoriei misterioase"
Ptmctul de pomirein
Cruatoria rTisterioasa
diferentiaza clasifid i
I
exemplifidi '
identifica explica
Un segment din metoda poate fi integrat 1ntr-un anun1it moment din

lec,tie. Atunci ea devine atractiva, activizanta, dorita de copii pentru ca pe langa
orientarea in spatiu se exerseaza simtul mnorului, caris1na, simtul artistic.
1.13 . .<\cvariul
Definitie
'
Acvariul este o tehn idi ce eval ueaza comportamentul pre~colarului in
tin1pul unei activitati de 'invatare organizata in grup precum ~i evaluarea
comportamentului 1ntregului grup.
Obiective
Rezolvarea creativa a une1 sarc1m de invatare ~~ evaluarea
cmnportamentelor individuale ~ide grup.
Descriere
• Aranjarea mobilierului in doua cercuri concentrice.
• Organizarea copiilor in doua grupuri: grupul pe~tilor (cercul interior)
grupul observatorilor (cercul interior).
• Realizarea activitatii propuse in cercul interior.
Etapele de desfa§urare a tehnicii

Cerin{e pentru cop iii pe~w i (cercul interior)
• Lucreaza timp de 10 ' la rczolvarea sarcinii de lucru avfmd la dispozitie
n1aterialc in formative adccvate.
• Rezolva creativ o problen1a, o sarcina de lucnt.
• Asculta cu in teres ideile colegilor de gntp.
• I~i schitnba ro 1u1cu observatorii.
Cerin{e pentru observatori (cercul exterior)
• Observa comportamentul unui singur coleg din cercul interior ~~
activitatea 1ntregului grup.
• Schi1nba sarcina de observator in cea de evaluator a cuno~tintelor.
• Formuleaza intrebari pentru copiii pe~ti .
• I~i schi1nba rolul cu copiii pe~ ti.
• Nu critidi ~i nu categorise~te deciziile copiilor pe$ti.
• Explica dem ersul fo losit de copiii pe$ti pentru rezolvarea sarcinii.
• Descrie comportarnentul copiilor pe$ti.
• Raspunde la !ntrebarile adresate de copilul pe$te.
De retinut
J
• Cbpiii pot fi grupati in mai multe acvarii.

• In 1nUlocul acvariului se grupeaza pe o 1nasa materialele necesare
realizarii sarcinii.
Modalita{i de aplicare creatoare a metodei la diferite tipuri de activita{i
• Gruparea copiilor In etapa de dimineata la o arie de stimulare:
Biblioteca, Construqii, Arta pentru rezolvarea unei sarcini.
Exemplu/ 1 Construcfii
Sarcina de lucru
• Sa construiasca blocuri a cate 10 etaje fiecare folosind materiale de
constructie diferite.
'
Timp de lucn1 10'.
Au voie sa combine n1aterialele dar sa diferentieze ditnensiunile.
Exemplul 2
Bibliotecii
• Copiii asculta pe un fond n1uzical versurile unei poezii "Catel u ~ul
~chiop" de E. Farago.
Sarcina de inva(are
Reflectati, la intrebarile:
• De ce se nume~te Catelu~ul ~chiop?
• De ce se plfmge ditelu$ul?
• Cum prive$te catelu$ulla cei ce se joaca?
• Care este parerea voastdi despre comportamentul catelu$ului $Chiop?
• Ce mesaj extrageti voi pentru copiii cu un astfel de comportament?
Copiii investigheaza individual imaginile, jetoanele, cartea de colorat
apoi in grup, pe baza materialelor existente formuleaza idei, judecati de valoare,
explicatii. in timp ce un copil vorbe~te, ceilalti asculta, apoi alt copil intervine
prelufmd ideea $i continuand-o cu propriile argumente pana ce toti copiii
intervin.
Au observat ca cei mai curaj o~i incep primii, iar cei mai timizi raman
ultimii. De aceea este necesara implicarea din exterior a educatoarei pentru a le
da curaj ~i motivatie.
Observatorii urmaresc cum individual copiii analizeaza ilustratiile, cum
comunica, ce contributie ~i-au adus, cum reu$esc sa preia o idee ~i sa o
dezvolte; daca asculta activ sau daca se plictisesc sau sunt nerabdatori,
tensionand climatul de invatare.
'
Interventia observatorilor este sprijinita de educatoare din exterior.
Schimbarea locurilor intre cop iii peJti Ji copiii observatori se face la un
semnal sonor.
Acum observatorii timp de 5' poarta o discutie coordonata de
educatoare despre ce s-a intamplat in acvariu.
• Ce sarcini au avut de efectuat copiii pe~ti ?
• Cum au realizat cop iii sarcina?
• Cum s-au comportat pe tot parcursul activitatii de grup?
• Care vi s-au parut cele mai interesante interventii?
162 METOD E INTERACTIVE DE GRUP
Interdictie
Nu se folosesc cuvinte criticc la adresa ac6 vitati i copii lor p e~t i.
Exemplu/3
Arta
Sarcina grupului interior
• Timp de 10' veti realiza un peiSaJ sau un tab lou dintr-o poveste
cunoscuta.
• Uniti punctele ~i liniile dintre ele cu markerul.
• Denumiti eletnentele tabloului obtinut.
' '
• Ierarhizati elementele ~i relatiile dintre ele.
• Fonnulati l'n gand cate o propozitie.
• Rostiti propozitia cu glas tare.
• Interveniti rostind o alta propozitie numai atunci cand considcrati ca
propozitia voastra poate continua ideea rostita anterior.
Rolul educatoarei este de a ghida activitatea din acvariu cu ajuton1l
intrebarilor. Ele sunt adresate pe rand a~teptand interventia copiilor.
Aprecie1ile ~i incurajarile conduc la reu~ita metodei.
• Observatorii observa tot ce se intampla in acvariu. Retin pe ce1
1ntreprinzatori, cu idei ~i solutii, cei care termina pritnii, cei ce nu se gdibesc ~i
nu gre~esc .
• Se schimba rolurile dind timpul a expirat.

• Este momentul cand observatorii fac cmnentarii despre activitatea
copiilor pe~ti precizand etapele de realizare a sarcinilor date.
• Se fac aprecieri pentru ambele ~ercuri.
Alte modalitiifi de aplicare
La o activitate cmnuna la care participa l'ntreaga grupa, copiii se pot
grupa l'n mai multe acvarii departate pentru a nu se deranj a.
Exemplu: poveste creata, activitate matematica, observare, desen.
Daca obiectivul este ca toti copiii sa retina noile cuno~tinte 1nsu~ite prin
utilizarea n1etodei se va fon11ula urmatoarea sarcina pentru observatori (cop iii
din cercul exterior).
• Observati copiii pe~ti ~i retineti ce au fucut pentru a afla totul despre

tema abordata.
• Ce au transn1is celorlalti colegi de grup?
• Ce credeti ca de~i au observat ei nu au prezentat colegilor de grup?
Care este cauza?
In acest mod copiii observatori 1~i reactualizeaza 1ntregul demers, de
exe1nplu observarea unor plante, obiecte sau de realizare a unei sarcini practice
fie ea de educatie plastica, practica, joe etc.
Tot in acest scop ei pot sa formuleze 1ntrebari copiilor pe~ti" pentru a-~i
clarifica cuno~tintele transmise.
Varian Hi
Se formuleaza pentru toti cop iii temii pentru acasii.
Exemple: sa afle dH mai multe informatii despre acvanu, despre
vitamine, despre plante medicinale, despre obiecte casnice, gripa, rujeola etc.
In aceasta varianta cop iii pot juca oricare din cele doua roluri. Copiii din
cercul interior vor expune ideile obtinute acasa prin diverse canale. Unulincepe
iar ceilalti continua ideea ~i in lant copiii i~i "deapana" cuno~tintele intr-o
inlantuire logica deoarece educatoarea are grija sa coordoneze activitatea subtil
pentru a mentine acea atmosfera flexibila care elimina stresul ~i motiveaza
interventia ~i ascultarea activa.
Copiii din cercul exterior care ~i ei au studiat tema acasa vor retine
cuno~tintele transmise de grup.
Schin1band rolurile, observatorii vor prezenta alte informatii (date, fapte,
detalii precise, relatii etc.) care nu au fost dezbatute.
Ei pot face o sinteza a cuno~tintelor prezentate ~i vor evidentia modul de
relationare a grupului.
Acvariul se poate introduce in diferite momente ale activitatilor, ca
variante ale jocurilor didactice ~i in ariile de stimulare.
ACV ARIUL - VERBE
observa • asculta activ; • reflecteaza;

• analizeaza; reactuali zeaza
schimba • observa;
formuleaza
evolueaza • cmnpara; • judeca;
sintetizeaza
explica • combina; • 1nlantuie;
expun • continua; • investigheaza;
descriu • formuleaza; • intervine;
• preta; • dezvolta;
• ierarhizeaza; • explica;
• rezolva; • realizeaza
Raspund - retin- urmaresc- disc uta
~ EDUCATOAREA
ghideaza
1ncurai eaza
observa
orienteaza
sprijina
coordoneaza
METODE DE PRE DARE - JNV AT ARE 165
"
1.14. lnvatarea In cere
'
Inca de mici copiii trebuie pregatiti prin activitati de 1nvatare ca orice

scop poate fi atins daca se parcurge un demers ce poate sa se repete de mai
multe ori pentru a ajunge la perforn1anta.
Invatarea in cere a fost practicata de englezi din 1952 pentru sportul de
performanta.
Creativitatea dascalilor ~i dorinta de progres, de nou, a condus la
'!daptarea metodei pentru organizarea activitatilor de 'invatare in cere. Copiii se
simt independenti, activitatea de joe se desra~oara diferentiat, iar spontaneitatea
~i creativitatea individuala ~i de grup este resimtita de copii prin entuziasm ~i
motivatie.
'
Activitatile organizate in circuit pot fi de invatare, consolidare, evaluare.
Etape
• Organizati patru statii de lucru care pot corespunde cu patru sectoare
de activitate existente in sala de grupa incat sa formeze un cere.
• Statiile sunt departate una de cealalta.
• Fiecare sarcina poarta un nume, un numar.
• Statiile sunt a~ezate intr-o anumita ordine.
• Fiecare statie prin sarcinile formulate implica unul sau ma1 multe
simturi.
,
• Copiii nu sunt obligati sa actioneze in toate statiile organizate cu mici
exceptii cand un copille parcurge pe toate in timpul stabilit.
• Mutarea de la o statie la alta se va face in functie de optiunea copiilor.
• Numarul eel mai eficient de statii este de patru 1naxim cinci pentru
grupe mari/pregatitoare ~i doi-trei pentru grupele nivel unu. Daca
grupa este numeroasa numarul statiilor cre~te ~i itnplicit timpul de
invatare.
,
• in dreptul fiecarei statii se fixeaza un grafic ilustrat 'in care copiii i~i
scriu initialele sau numele ~i bifeaza sarcina realizata.
• in acela$i sector pot exista mai multe statii (exen1plu: la bibiioteca pot
fi pregatite doua statii).
Statiile sc deosebesc intre cle prin caracteristici care le individualizcaza;
atrag copiii ~i le dezvolta in acela$i timp dorinta de finalizare $i exp lorarea altei
statii in care pot descoperi noi 1naterial e $i implicit noi cuno$tinte.
Activitatea in cadrul s ta~iilor se des:fa$oara in grup, in parteneriat, ca
munca individuala, scri s prin joe de manipulare, de vizualizare, de identificare,
de explorare, de rezolvare, sau de invatarea unor tehnicii etc.
Sarcinile de invatare
,
Cerinte
'
• Sarcinile sa corespunda diferitelor categorii de activitati; sa se
diferentieze din punct de vedere cantitativ ~i calitativ ~i ca tnod de organizare a
activitatii de invatare (individual, in perechi, pe grupe).
• Complexitatea sarcinii se slabile~te in functie de particularitatile de
varsta $i individuale ale copiilor !neat sa fie realizate in timpul stabilit, :fara
sprijinul direct al educatoarei.
• Sarcinile nu se repeta, de aceea educatoarea trebuie sa aiba
disponibilitati profesionale nelimitate tnai ales in cazul unei clase nutneroase.
• Nu se abandoneaza o sarcina pentru a incepe alta decat dupa
finalizarea ~i autoevaluarea/evaluarea ei.
• Cand o sarcina nu este inteleasa, cop iii se ajuta unii pe altii, intreba,
analizeaza, cauta gre~eala, o corecteaza, c01npara rezultatele, se apreciaza
rectproc.
• Invatarea in circuit are trei faze: inceputul, continuarea, forma
. ~
superzoara.
1) fnceputul
- Se in1part copii pe gntpe.
--· Fiecare grup i~i alege o statie (masa de lucru).
- Tin1pul de lucru: 15-20 n1inute.
2) Continuarea
-- Dupa realizarea sarcinii, grupele i~i con1pleteaza tabelul ~i aleg alta statie.
- Educatoarca explica sarcinile sta1iei pentru care au optat.
- Copiii rcalizeaza sarcina apoi continua sau se opresc.
3) F aza superioarii
Activitatea poate imbraca forma unui proiect. In acest caz activitatea are
caracter integrat, timpul necesar realizarii sarcinilor cre~te de la cateva zile la 0
saptan1ana. Timpul trebuie sa fie suficient pentru a nu se instala
superficialitatea, graba.
La finalizarea sarcinilor se organizeaza un JOC evaluativ in cere,
grupurile prezentfmdu-~i produsele in cadrul statiilor la care au lucrat.
Sinteza finala o face educatoarea ajutata de un copil pentru ca intreaga
grupa sa aprecieze implicarea individuala sau colectiva la solutionarea unei
te1ne uneori vaste din care au capatat noi cuno~tinte, ~i au insu~it noi tehnici de
lucru ~i de cooperare, ~i au perfectionat ritmul de invatare.
ActiviHiti desfa~urate in circuit

- Exemple-
Tema- fnvafarea unei forme geometrice

Stapa 1
Material - Fonne geometrice decupate din ~mirghel sau alt material
poros.
Obiectiv - Insu~irea formelor geometrice prin exersarea simtului tactil.
Sarcina de invatare: Plimba degetele pe marginea formei geometrice
necunoscute de tnai multe ori. Retine forma ~i denumirea.
Statia
,_ 2
Material - Stampile cu forme geometrice, tempera.
Sarcina de invatare: - Alege ~tampila cu forma geometrica
necunoscuta ~i decoreaza prin altemanta de marime (sau culoare) materialul
textil.
Statia 3 -Labirint geometric -
Material - Forn1e geometrice lipite pe pachet
Sarcina de invatare: Alege forn1a geon1etrica necunoscuta $i mergi in

echilibru pe latura ei cu bratele laterale.
Statia 4- Puzzle cu fom1e ge01netrice
Material - Fon11e geon1ctricc de culori $i marimi difcrite Hliate in doua
sau trei parti in functie de nivelul copiilor. Plan$a cu toate fonnele geometrice.
Sarcina de invatare: Prive$te plan~a ~i alege fonna geon1etrica
necunoscuta. Cauta buditi de aceea~i culoare ~i reconstituie prin suprapunere
forma necunoscuta din plan~a.
Statia 5 - Joe: Logii If
Material - doua - trei joeuri Logii II
- tablou cu casute.
'
Sarcina de invatare: Alege toate piesele ce reprezinta piesa geometrica
necunoscuta. A~eaza piesele in casutele din tablou dupa ce criteriu dore~ti
(n1ari1ne, fon11a sau grosime).
Statia 6- Fota-
'
Material - Elen1ente decorative - fom1e geon1etrice, conturul din
autocolant al unei fote.
Sarcina de lucru: Decorati fota cu aceea~i forma geometrica
necunoscuta altemand cele 3 culori (R.G.A). Verificati corectitudinea lucrarii
comparand-o cu figura de pe dosul foii.
Statia 7 - Perechile -
'
Material - Fi~a cu desene reprezentand formele gcomctricc.
- Forme geometrice decupate.
Sarcina de lucru: Identificati in fi~a toate caracteristicile formei
geometrice necunoscute. Alegeti din fom1ele geometrice decupate pe cea
necunoscuta ~i gasiti-i perechea pe fi~a.
Statia 8 - Palete surpriza -
Material - Flipchart, forme magnetice, buline.
Sarcina de lucru:
Analizati ~i retineti locul formelor geometrice pe flipchart.
Eu va arat paletele cu imaginea unor obiecte, fiinte ~i forme geon1etrice
necunoscute voua.
METODE DE PREDARE -INVATARE
Exemplu:
\'·- c;;-:1'
\ -~
11'
I'
.;;,l;,-
A cata paleta reprezinta forma necunoscuta. A~ezati o bulina pe flipchart

sub aceea~i forma, ocupand acela~i loc.
Raspunsul corect se afla. pe plan~a alaturata.
Alte sarcini posibile
• Decupati forme geometrice dupa contur.
• Desenati dupa ~ablon.
• Construqii plane din beti~oare.
• Sortarea imaginilor care au in componenta lor forma necunoscuta
(acoperi~ul casei).
V arietatea exercitiilor ~i a materialelor, libertatea alegerii, posibilitatea
verificarii raspunsului la sarcina data, modul de organizare al clasei, libertatea
de comunicare, toate urmaresc realizarea obiectivului activitatii des.fa~urata in
cere 1n cele ,n" - statii cu surprize de invatare activa ~i con~tienta a noului
continut.
'
Sarcini pentru educatoare:
• Observa atenta con1portamentul copiilor in grup, ritmul de lucru,
critcriul de alegere a sta!ii lor ~i strategiile de rezolvare.
1.15. Mica publicitate
Definitie
'
.Anuntul publicitar este o tehnica axata pe realizarea unui 1nesaj (de n1ica
'intindere), clar pentru un anmnit don1eniu.
Obiectivul urmarit
Transmiterea unei inforn1atii intr-o fonna concisa prin 1tnbinarea
cuvantului cu imaginea.
Descrierea metodei
Copiii sunt familiarizati cu tehnica de lucru in cadrul jocurilor ~1
activiUitilor libere, creative la sectorul , biblioteca" ~i ,arta" utilizand
modalitiitile de lucru text - imagine, imagine - text, (Activitati bazate pe
inteligente n1ultiple 2003 pag 25 - 4 7) pentru a 1ntelege ce 'inseamna mesajul
concis care da infonnatii despre ceva ce prezinta interes pentru expeditor ~i intr-
un procent oarecare ~i pentru receptori.
Se prezinta tipurile de anunturi din reviste pentru copii, din ziare care
sunt selectate pentru specificul varstei pre~colare . Continutul vizeaza diferite
domenii.
Demersul didactic impune respectarea unnatoarelor etape:
• Prezentarea sarcinilor didactice
In cadrul unei observari a costumului popular romanesc sau dupa o
vizita La muzeul etnografic se solicita copiilor formularea anuntului ca pe un
exercitiu activizant in timpul activitatii sau cape o prelungire a acesteia.
Exemplu
,Gradinita no astra a primit invitatia de a participa la f estivalul , Satul
romanesc in zi de sarbatoare cu o formafie de dansuri populare. Timp de 7
minute concepeti/realizati un anunt publicitar pentru a selecta copii din
gradinita care vor face parte din grupul de dansatori.
METODE DE PREDARE - iNVAT ARE
171
Activitafi individuale
Pe o foaie care poate avea 1narimi ~1 fonna diferite copiii redacteaza
individual anuntul. Scrierea mesaju lui este realizata de educatoarea tara a
interveni in structura acestuia.
Prezentarea anun{urilor
Fiecare copil prezinta anuntul publicitar. Modul prezentarii depinde de
creativitatea educatoarei ~i a copiilor:
- printr-o rama de televizor al carui ecran are aproxin1ativ dimensiunea
lucrarilor, individual, fiecare copil prezinta anuntul.
Pe o foaie de ziar, este a~ezata lucrarea ca ~I cum ar fi parte
integranta a ziarului ~i prezentata de au tor.
Analizarea anun(urilor
Pe un panou sunt a~ezate anunturile. Se selecteaza cele care:
- au mesaj clar, concis care este ilustrat in conformitate cu continutul
acestuia.
- au mesaj in concordanta cu cerintele didactice;
- este ilustrat adecvat insa mesajul poate fi imbunatatit.
Expunerea anunfurilor
Panoul cu anunturi este a~ezat la un loc vizibil pe hol de exemplu, ~i
atunci cand este posibil sunt reevaluate pentru a aduce itn bunatatiri unora dintre
acestea. Locul unde este a~ezat panoul sa nu aiba alte obiecte in jur, !ara alte
1magtn1.
Daca unul din obiectivele urmatoare 11 constituie identificarea unor
schimbari care sa imbunatateasdi calitatea anuntului publicitar, atunci se
lucreaza in grupuri mici in a~a fel !neat schin1bul de idei sa produca un salt
calitativ in continut ~i in imaginea acestuia.
,,Anunfurile de mica publicitate"constituie suportul pentru un exercitiu
in cadrul unuijoc de rol, Se cautii prezentator TV", sau, Vedete TV'.
Subiectele anunturilor publicitare sunt din cele mai diverse: ,C~h1i cu

pove$ti", ,Jocuri $i jud irii", , desene animate", ,filme pentru copii",
,extratere$trii", tin1bre, diferite coleqii etc.
Beneficii:
• Are functi e mobilizatoare, de infonnare;
• Dezvolta gandirea ~i limbajul;
• Stimuleaza creativitatea ~ i competitivitatea.
• Nuanteaza lectia (activitatea);
• Stabile$te elementele de legatura intre limbajul oral $i eel scris;
• Exerseaza inteligentele n1ultiple;
• Exerseaza operatiile gandirii.
Retineti!
' '
• Copiii dicteaza anuntul, educatoarea scrie.
• Urmariti ,impactul pe care 11 are anuntul asupra cititorilor".
• Exista expeditori $i receptori in anuntul de mica publicitate.
• Strangeti anunturile intr-o mapa pentru a fi consultate. Orice idee este
pretioasa.
Verbe utilizate:
• a concepe; • a crea;
• a formula; • a ilustra;
• a analiza; • a compara:
• a relata; • a expune;
• prezenta; • colabora;
• a redacta.
1.16. Harta cu figuri
Definitie
'
Tehnica prin care se poate reprezenta un spatju (localitate, teritoriu, loc
de desra~urare a unei actiuni), utilizfmd desene sche1natice.
Obiectiv urmarit:
Selectarea elementelor reprezentate prin si1nboluri ~i pozitionarea lor in
spatiul ales.
Descrierea metodei:
Tehnica se poate utiliza in activitatile de predare-invatare, cfmd copiii 1~i
insu~esc cuno~tinte ~i se desra~oara in grupuri mici.
1. Comunicarea sarcinii didactice
Se formeaza grupuri de cate 4 copii, se distribuie materialul ~i se anunta
sarcina de lucru in cadrul unei teme.
Timp de 7 minute, copiii discuta ~i schiteaza conturul spatiului pe care
vor sa-l reprezinte in functie de tema aleasa, iar in interiorul lui i~i fixeaza
elementele constitutive ale haqii ~i locul pe care-1 ocupa fiecare element.
2. Activitatea pe grupuri
Fiecare grup lucreaza la propria harta cu figuri, membrii grupului
aducandu-~i contributia personala (deseneaza, cauta simboluri "scriu" etichete
etc.
Pentru ca harta cu figuri sa fie reprezentata corect ~i cat mai aproape de
realitate se pot utiliza texte (lecturate de educatoare) imagini, fotografii.
Dupa ce haqile cu figuri au fost realizate de fiecare grup, ele vor fi
expuse lntr-un loc vizibil.
3. Prezentarea de grup
Se prezinta harta de catre un reprezentant al grupului ales anterior
(raportorul) care prezinta/"explica" motivele aranjarii elementelor In spatiul
hartii.
'
Exen1plu Tema: "Gradinifa"
Subiectu 1: ''B arta cu fi guri a curtii de joe"

I. Comun icarea sarcinii de lucru
Se in1part copiii in grupe de dUe 4 copii, vor fi fa1niliarizati cu ten1a $i
sarcina de lucru.
• Realizati "Harta cu figuri a curtii gdidinitei noastre pentru a o
prezenta colegilor de la gradinita vecina".
• "Inchipuiti-va ca sunteti pe un covor zburator, sau intr-un avion ~i de
acolo priviti curtea gradinitei cu tot ce exista in ea".
Pentru realizarea haqilor veti folosi materialele de pe masute.
Timp de 7 minute copiii 1~i impart sarcinile, schiteaza conturul hartii $i
stabilesc elementele constitutive ale cuqii de joe ~i corespondentul lor grafic
(desen, simboluri etc.).
Activitatea in grupuri. In cadrul grupului, copiii discuta, coopereaza,
deseneaza, "scriu" etichete, eticheteaza $i gasesc setnne conventionale ale
elementelor componente haqii reprezentate (dreptunghiuri, triunghiuri, pentru
leagane, dreptunghi mare pentru localul gradinitei, linii paralele pentru scara,
semnul X pentru pomi, plante verzi etc.).
Prezentarea harfii.
Cand timpul a expirat, liderul grupului prezinta harta realizata $i explica
motivul pentru care au reprezentat elementele respective.
Hartile vor fi expuse pe tabla sau 1ntr-un loc vizibil tuturor copiilor.
Material utilizat: coli, carioca, creioane colorate, etichete, ecusoane,
clepsidra.
Ce face educatoarea?
• indruma activitatea in grupuri:
• asculta;
• monitorizeaza activitatea copiilor.
Ce fac copiii?
• delimiteaza un spatiu;
• selecteaza elementele spatiului ales ~1 le reprezinta utilizand
sin1boluri;
• actioneaza dupa o schema mentala;
raporteaza, motiveaza locul amplasarii elementclor, prezinta semnele
conventionale utili zate $i corespondentullor (topogan, carusel etc.).
Retineti!
' ,
Pentru reu~ita acestei tehnici este bine ca pre$colarii sa $tie ce este 0
hart a.
Utilizati harta ori de dlte ori este nevoie pentru fixarea $i verificarea
reprezentarilor ~i pozitiilor spatiale ale copiilor!
Familiarizati ~i invatati copiii sa "citeasca" o harta dupa semne,
si1nboluri ~i culorile conventionale.
In diverse activitati indemnati copiii sa fadi delimitari de spatiu pentru a
facilita intelegerea notiunii de contur (granita).
Pentru elaborarea haqii pot fi utilizate $i simboluri simple, nu sunt
necesare calitati
, deosebite de desenator.
Copiii trebuie sa aiba reprezentari despre spatiul pe care-1 realizeaza 1n
cadrul hartii, in urma contactului direct al copiilor cu ora$ul, cartierul etc.
Beneficiile metodei
Incurajeaza conlucrarea in grup.
• dezvolta gandirea prin gasirea de simboluri a corespondentei
elementelor;
• dezvolta memoria vizuala $i de orientare in spatiu;
• dezvolta reprezentarile mentale $i schematice ale copiilor.
Exemple de teme: Harta cu figuri a ...
• localitatii: "Ora$ul meu", "Satul nostru"
• spatiu geografic: "Jiul", "Circul" - loc de des:fa$urare a unei actiuni,
Parcul natural "Portile de Fier".
'
1.17. Strategii de lectura a textelor §tiin1ifice
Definitie:
'
Strategii le de lecturare a textelor ~tiintifice sunt modaliUiti de comb in are
a metodelor ~i n1ijloacelor didactice utilizate de educatoare pentru intelegerea
de ditre copii a continutului ~tiintific al textului.
Obiectiv:
Dezvoltarea capaciHitii de lecturare eficienta a unui text ~tiintific.
In lecturarea unui text ~tiintific se utilizeaza trei categorii de strategii in
functie de momentul cand sunt utilizate:
'
1. Strategii utilizate znainte de lectura.
Se expun la biblioteca clasei carti cu continut ~tiintific: "Atlas
zoologic", "Prima enciclopedie a lumii ", · "Memo", "Universul ", "Cum se
deplaseaza animalele" etc.
Copiii sunt atra~i de caqi, de aceea se impune precizarea scopului ~i a
motivatiei pentru lecturarea acestora, prin raspunsul copiilor la intrebarile: "Ce
credeti ca veti afla citind aceste carti?"
' ' '
"La ce credefi ca va folosi lectura acestor carfi? "
Observarea in ansamblu a car~ii, a textului .
Se prezinta cartea sau textul ~tiintific la inceputul anului ~colar, la
inceputul unui proiect tematic sau ori de cate ori se intentioneaza lecturarea
unui text ~tiintific. De exemplu, pentru reu~ita proiectului "Sa descoperim
zmpreuna Universul" ca sursa de documentare - folosind atlasul "Universul".
Se procedeaza in felul urmator:
• Se analizeaza cu copiii coperta, titlul, numele autorului, editura,
capitolele ~i temele din cuprinsul caqii.
• Se prezinta imaginile, pentru a le trezi interesul pentru lecturarea
dirtii.
'
• Se observa daca are spatii pentru aplicatii practice ~i se explica
copiilor ce vor face dupa lecturarea textului; de exemplu: la s:far~itul activitatii,
METODE DE PRE DARE - INVAT ARE
177
se cere "desenafi mUloacele de ciilator;e m cosmos" "enumerati planetele
descoperite in spa{iul cosmic prin lecturarea textului".
Copiii pot "citi'' "studia'' ~i singuri o cmie, un text ~tiintific, ilustrat,
fiind deprin~i cu strategia de mai sus.
Educatoarea ofera copiilor spre lecturare capitolul "Piimiintul - planeta
noastrii ".
Inainte de lecturare se prezinta imaginile, se citesc titlurile: "Planeta
noastrii ", "Mi$ciirile Piimantului ", "Interiorul Piimiintului ", "Piimiintul,
planeta vie".
• Se prezinta imaginile, aspectul general al cart:ii.
• Se analizeaza caracteristicile cartii: modul de prezentare, cum sunt
imaginile (color, alb-negru, dimensiunea, caracterulliterelor, al titlurilor etc.
Se observa modul cum autorii prezinta informatiile importante: sunt
subliniate, sunt scrise cu alte caractere, sunt 1ngro~ate, sunt colorate etc.
Educatoarea 1mparta~e~te propriile cuno~tinte despre cartea prezentata.
De exemplu, ,am aflat de la radio ca este o carte interesanta, pe 1ntelesul
copiilor. Cei care au studiat-o au participat la concursul "Universul p e infelesul
tuturor". De aceea m-am gandit s-o citim ~i noi". Pentru copiii care au mai fost
la gradinita ~i au mai 1nvatat despre univers, dar mai au lacune in cunoa~tere,
educatoarea precizeaza: "pentru ca nu ati 1nteles bine ceea ce am 1nvatat despre
Univers, m-am gandit sa revedem aceste imagini din carte" etc.
Inainte de lecturare educatoarea trebuie sa cunoasca ce ~tiu copiii despre
"Planeta Piimant", pentru ca daca sunt lucruri pe care deja le cunosc, lectura nu
va fi eficienta, interesul copiilor va fi scazut.
2. Strategii utilizate in timpullecturii.
Se analizeaza titlul ~i imaginile caqii: de exemplu: copiii cu inteligenta
lingvistica citesc rapid ~i spun: titlul "Piimiintul, Plan eta noastrii ".
Analizeaza ~i precizeaza continutul imaginilor "in imagini se vede
forma Planetei noastre ", se viid casele, farile etc.
Se solicita copiii sa interpreteze continutul in1aginilor raspunzand la
1ntrebarile:
"De ce Planeta Piimcint este albastra, iar celelalte au culori

portocalii ?"
"Din ce cauza o parte din Planeta Panui nt are o culoare znchisa,
zntunecata ? "
Educatoarea cite~te apoi textul imaginii, interpretarea corecta a
continutului imaginii, dar ~i pentru actualizarea cuno~tintelor.
De exemplu: "Lumina soarelui nu poate sa ajunga in aceasta parte a
Pamiintului, unde este culoarea mai znchisa, aici este noapte, iar in partea mai
luminoasa este ziua ".
Se cite~te textul integral ~i se familiarizeaza copiii cu continutul.
Se solicita copiiilor sa extraga mesajul din imaginile vizualizate ~i din
tcxtullecturat.
Se cite~te textul a doua oara pentru sesizarea expresiilor, a cuvintelor,
pentru explicarea pasajelor cu un continut mai greoi.
Daca copiii nu inteleg anumite fragmente, educatoarea se opre~te din
lectura, recite~te fragmentul anterior, adreseaza intrebari pentru facilitarea
intelegerii: De exetnplu: "Ce vrea sa spuna autorul despre Planeta noastra,
ciind o nume$te "plan eta vie?"
Impreuna cu copiii se extrag cuvintele ~i expresiile necunoscute, se
inlocuie~te cu sinonime ~i se recite~te fragmentul utilizand cuvinte ~i expresii
cunoscute.
Educatoarea, dar ~i copiii, fac presupuneri despre autor, despre scopul ~i
intentiile acestuia, despre sursele de documentare.
• Se adreseaza zntrebari in acest sens: "Ce credefi cal-a determinat pe
autor sa scrie aceasta carte?" (lucrare, text etc.).
Ce a fa cut el pentru a scrie cartea? etc. (s-a documentat, a cercetat
Universul, a studiat rezultatele cercetarilor in acest domeniu).
• Se elaboreaza schetne logice ale continutului in care copiii sunt
determinati sa identifice conceptele-cheie, relatiile cauza-efect, problemele ~i
solutiile
, etc.
METODE DE PREDARE INVATARE M
179
Dadi schema nu este ordonata logic se reface corectfmd. adau a~111 d
' o sau
eliminand infonnatii. De excmplu, se adauga un con(,inut despre p oluarea
Planetei si masurile de depoluare etc.
3. Strategii utilizate dupa lecturare.
• Se solicita copiii sa vizualizeze atat imagini le cat ~I continutul
textului, sa redea acest con~inut fo losind cuvintele lor.
• Se recite~te fragn1entul care n-a fo st inteles.
• Se fonnuleaza intrebari referitoare la text ~I se a$teapta raspunsul
copiilor.
De exemplu: "Ce ~c:titi despre Planeta noastra? "
"Cum se formeaza ziua :;i noaptea pe Planeta Pamant ?" etc.
• Se completeaza schema logica cu cuno~tinte anterioare, cu argumente
~i contraargumente, cu opinii personale, cu noi surse de docmnentare.
De exemplu, copiii $i parintii s-au preocupat de aceasta tema ~i au scos
de pe internet alte aspecte referitoare la Planeta Pa1nfmt: fonnarea
anotimpurilor, cauzele degradarii Planetei, factori nocivi etc.
• Se rezolva exercitiile aplicative de la sH1r~itul textului, caqii: de
exemplu, copiii expun, evoca cuno~tinte, deseneaza, Incercuiesc, raspund la
Intrebari, decupeaza ~ i lipesc, ordoneaza cuvinte, idei, In functie de posibilitatile
~i capacitatile intelectuale.
Beneficiile metodei
• Faciliteaza intelegerea unui text $tiintific $1 dobandirea de 1101
cuno~tinte.
• Sunt exercitii ghidate de educatoare prin care se formeaza la copii
deprinderea de lecturare a unui text.
• Activizeaza copiii prin implicarea In rezolvarea pas cu pas a sarcinilor
de Invatare.
'
• Faciliteaza autonomia copiilor In lecturare, In identificarea ideilor $i
fragn1entelor importante a cuvintelor noi, a 1nesajelor.
180 M ETODE INTERACTIVE DE GRU P
• Exerseaza inteligentele multiple $i creativitatea in activitati

individuale $i de grup .
Sugestii:
Ghidati copiii prin exercitii individuale sau de grup pentru intelegerea
unui text ~tiintific.
Incuraj ati cop iii sa solicite audierea textelor ~tiintifice, dar n1ai ales sa
inteleaga continutul acestora in activiHiti de cunoa~terea tnediului, activitati
ecologice etc.
Verbe utilizate:
• a pnvt; • a crede;
• a analiza; • a interpreta;
• a prectza; • a prezenta;
• a citi; • a observa;
• a identifica; • a descoperi;
• a motiva; • a sublinia;
• a marca; • a incercui;
• a evidentia.
~----------------~£7
1.18 Examinarea expunerii
Definitie:
,
Examinarea expunerii este o tehnica de relatare zntr-o forma personala
a cuno~·tinfelor, fara a fi zntrerupt sau ghidat cop ilul de zntrebarile educatoarei.
Obiectivul urmarit:
Dezvoltarea capacitatilor de a selecta ~~ sintetiza cuno~tintele ten1ei
propuse, redandu-le intr-o forma personaHi.
Descrierea metodei:
Aceasta tehnica poate fi utilizata nurnai atunci cand cop111 pot sa
prezinte o expunere ~ i este posibil daca copiii sunt capabili sa faca sinteze
partiale ~i generale (lecturand un tablou, prin observa~i, vizionari TV etc.).
Expunerea se va face dupa ce copiii au acurnulat cuno~tintele necesare in cadrul
unei anumite terne.
1. Comunicarea sarcinilor de lucru
Se formeaza 4 grupuri a cate 5 copii. Se prezinta terna expunerii, unul
dintre copii (eel care se anunta sau desemnat de educatoare) va face expunerea.
In tirnpul expunerii copilul nu se intrerupe sau ghideaza cu intrebari ajutatoare.
2. Activitatea grupurilor
Copiii asculta ~i obse~a expunerea racuta de colegul lor pentru a fi
capabil sa participe la evaluarea expunerii.
3. Evaluarea ~i autoevaluarea
Evaluarea expunerii va urmari:
- continutul expunerii sa fie ~tiintific;
- claritatea expunerii;
- succesiunea logica ~i cronologica a evenimentelor;
- daca in prezentarea expunerii s-a folosit ~i de alte cuno~tinte
acurnulate anterior.
Dupa finalizarea expunerii, se afi~eaza la loc vizibil fi~a de evaluare a
..
expuneru.
Pentru fiecare caracteristidi de evaluare existenta in fi~a, grupurile se

consulta pentru a stabili punctaj ul. Se face argmnentarea punctaj ului acordat
(buline). Educatoarea ajuta cop iii in "descifrarea" fi~ei de evaluare.
Ce fa c copiii?
- expun un continut intr-o fonna person ala;
- asculta ~i observa expunerea;
- evalueaza, analizeaza, compara ~i sintetizeaza continutul expunerii
in vederea acordarii corecte a punctajului dar ~ i pentru a ~ ti sa se
autoevalueze.
Ce fa ce educatoarea?
- anunta tema; ·
- fonneaza grupurile, adreseaza 1ntrebari pentru fiecare caracteristica
din fi~a de evaluare;
- contabilizeaza punctajul completfmd fi~a de evaluare (cu ajutorul
bulinelor).
Fi~a de evaluare a expunerii (Dulamii M. - 2002)

Caracteristici Buline 3 5 7 9
puncte puncte puncte puncte
Esentialitate
. ...... Actualitate
·c
<1.) Atractivitate
~
;:j Interdisciplinari tate
0..
:><:
<1.)
Claritate
....... Succesiune biologidi
;::::$
+-'
;::::$ Succesiune cronologid i
~
.......
+-'• Calitatea exemplelor
~
0 Corectitudinea
u informatiilor
Con1unicarea Cursivitate
mesajului
Expresivitate
Claritate
Intonatie
Intensitatea vocii
· Dictie
Viteza
~apitol(Jlll
METODE DE FIXARE, CONSOLIDARE ~I EVALUARE
11.1. Piramida §i diamantul
Obiectiv
Dezvoltarea capacitatii de a "silltetiza" prillcipalele probleme,
illformatii, idei ale Ullei teme date sau Ullui text literar.
'
Cerinte
'
• Sa respecte regulile collstruirii piramidei sau diamalltului.
• Sa formuleze definitii, ghicitori, descrieri, sa illterpreteze roluri, sa
traiasca sentimente.
Familiarizarea copiilor cu grafica metodei
J oc exercitiu - Piramida
'
Etape
• Decuparea mai multor patrate de culori diferite.
• Collstruirea piramidei dupa Indrumarile verbale formulate:
- sorteaza patratele dupa culoare (llutnarul culorilor corespullde treptelor
piramidei);
- a~eaza Ill partea de sus a foii ~i Ill mij loc patratul galbell;
- ·a~eaza patratele ro~ii ullullallga altul cu laturile Ill mijlocul laturii de
jos a patratului galben;
- a~eaza patratele albe ullullanga altul de la stallga la dreapta la mij locul
fiecarui patrat ro~u;
- colltilluati palla formati o piramida cu 5 trepte.
--
1 G
R R
3 A A A
4 v v v v
5 M M M M M
La grupele mijlocii se pot confectiona benzi de lungimi diferite,

in1paqite 1n patrate de culori diferite sau nuante de aceea$i culoare ca 1n
exe1nplul dat:
....
••
. . . .
•
•
0
0
••••
.·. ·. ·.·.::;..::;
· ~::::::::::::::~
. . . . . . . . . . . . . .. ,• •
••
~·.-.·~m·~~-
· ~'t$1.' ,y
~
········
•••• •
........ . . . . .
.-_:~ .... ....... ..
•••••••
...... .. . . . .
: . : - : •. • : - : . : - : · : :·
•
r·J
••
.. . . ..
... ......
•
..
0
•
•
•
0
0
•
3 '
II
.b .-··; II
.. . t
R V R V .
·~
~
...
• Cop iii vizualizeaza piramida prezentata pe flip chart timp de 2'.

• Sorteaza benzile dupa culoare.
• A$eaza benzile cu patrate colorate crescator, pe orizontala de la banda
cea mai scurta la banda cea mai lunga.
• Copiii raspund la 1ntrebarile:
-Cum sunt a$ezate benzile cu patrate?
- Cate benzi putem a$eza?
- Toate piramidele au acela$i numar de benzi?
- Numarati patratele di.n fiecare $ir $i a$ezati numarul corespunzator 1n
dreapta langa banda.
METODE DE FIXARE, CONSOLIDARE §I EVALUARE 185
Pentru a intelege metoda copiii prin1esc jetoane cu fructe, legume,

frunze, cereale .
. • Se clasifica imaginile dupa felul lor ~i se gase~te locul potrivit, copiii
denumesc notiunile (fructe, legume ...).
Metoda poate fi integrata la inceputul unei activitati pentru
reactualizarea cuno~tintelor, ca varianta in des ra~urarea unui joe didactic sau in
etapa realizarii feed-back-ului unei activitafi de observare, poveste, lectura
dupa imagini, convorbire. Cu succes poate fi abordata zn activita{ile integrate
. de matematica, educarea limbajului, cunoa!jterea mediului, dar !ji in etapa
jocurilor libere Ia sectorul ARTA - copiii cu inteligenfa vizual spa{iala sau
kinestezica, Ia biblioteca cei cu inteligenfa lingvistica, Ia construcfii cez cu
inteligenja vizl}al spajiala, interpersonala.
Variante creative
Exemple de jocuri care prin denumirea lor definesc notiuni, probleme,
sentimente, caracteristici, cali tati, defecte:;
• Joc exercifiu "Cine a~eaza primul imaginile".
• ,Cine ~tie mai multe" (adjective, verbe, substantive etc.).
mnon1me
. .
stnon1me
antonime
Denumiri de piramide:
clovn
Antonime cu persoane din poveste

· Piramida hazlie
· Culorile ~i nuantele lor
· Piramida n1a~tilor
· Piramida personaj elor
· Piramida descoperirilor
· Piramida poluarii
· Mai adauga ~i tu un cuvfmt sau o imagine, un desen, o construqie sau o
judirie
· Spune mai multe despre: greiere, fumica, toamn~f
· Pirmnida calitatilor
'
· Piramida sentimentelor
· Completeaza ce lipse~te
Exemplu de piramida avand la baza un citat:

,Dar tanarul crai finu morfi~ sa o vada ~i starui intr-atat, ca pana Ia
urma treibuira s-o cheme, vrand- nevrand. Veza ins a ca fata avusese grija sa
se spele din vreme pe maini ~i pe obraz ~i, cand se infofi~a feciorului de
imparat, se fnclina inainte-i, iar el ii intinse pantoful de aur. Fata se a~eza pe
un scaunel, scoase din picior papucul de lemn ce tragea cateva ocate ~i inca/fa
condurul, care-i veni ca turnat. $i cand se ridica fata ~i tanarul crai ii privi
chipul, o recunoscu pe data, ca doar ea era domnifa cu care danfuise ~i care-!
rotise cu frumusefea-i fora pereche ".
METODE DE FIXARE, CONSOLIDARE §I EVALUARE
187
Motanul incaltat
i ' 'i;
Fiica regelui Marchizul
de Carabas
Marchizi Slujitori . Regele
1. Cum se nume~te povestea al dirui personaj este un motan?

2. Pe cine do rea regele sa 1mpreune? (identificare)
3. Ce personaj e apar in acest fragment? (enumerare)
4. Cum era marchizul? (descriere)
Dictionar
I
Marchiz = titlu de noblete in unele tari din Europa apuseana

Slujitor = persoana angajata pentru .a ~unci, .obligata de saracie · ~.
Rege = persoana care detine ppterea ..
Chipe~'i = frumos ' aratos : · . " . -:.. 1'" ~ ~. · ;I
I • •
. .
Aratos = persoana care are o .infap~are frumoasa
Respectuos =politicos
' '
Piramida - "Interpreteaza roluri"

Etape:
• Construiti pe podea o piramida.
• Numiti 5 copii cu inteligenta lingvistica ~i interpersonala sa ocupe
cele 6 patrate ale piramidei.
• Prezentati sarcinile de invatare care solicita n1imarea unor gesturi
pentru recunoa~terea personajului, dialogulintre doua personaje, redarea gestica
a unor stari traite de personaje indragite:
- Scurta prezentare
- Dialogul intre
Scufita Ro~ie ~i lup
Curaj Teama Bucurie

- Mimare
189
Alte utilizari ale metodei
Exemple
• Lipiti pe podea scoci colm·at $i dati fonna unei piran1ide.
Anun{afi tema: Igiena corpului
• Cereti copiilor sa gfmdeasca ce informatii pot da celorlalti construind
in fiecare patrat elen1ente care definesc notiunea "Jgienii".
• Oferiti indicii prin imagini ce prezinta igiena mdinilor, igiena piirului,
igiena dinfilor, igiena corpului.
• Copiii se consulta, i~i repartizeaza sarcinile apoi aleg n1aterialele de
constructie sau materiale refolosibile din care pot construi obiecte de igiena.
• Fiecare copil i~i prezinta constructia motivand rolul obiectului
construit in pastrarea igienei corpului: descriu tehnica de construcfie, denumesc
materiaJele, pozifia, combinarea $i detalii ca: forma, culoarea, marimea etc.
Pentru a diversifica modalitatile de aplicare creatoare a metodei este

indicat sa existe seturi de materiale suport ce vor fi puse la dispozitia copiilor
pentru a le folosi ori de cate ori doresc sa initieze un joc-exercifiu "Piramida ".
Se exerseaza deprinderea de cooperare, iniJiativa ,Ji creativitate.
Pentru a atrage copiii se pot crea piramide muzicale, piram.ide literare,
piramide matematice.
Creativitatea educatoarei nu are limite. Deci, indrazniti, pentru a incfmta
copiii cu n1etode noi, atractive, adaptate creator la specificul pre~colar ~i de ce
nu creatii personale.
Piramida muzicalii care se dore~te a fi o idee originala ca de altfel toate
exemplele date.
VARIANTA 1
Subiectul - Toamna
Tipul activitatii - integrata
Obiectivul - Sa defineasd i ideile principale ale unui cfmtec de toarnna
Forma de organizare - pe grupuri
Sarcini de inviitare
'
• Grupul 1 are ca sarcina sa alcaga un cantec invatat cu mai multe strafe
sau cu un continut bogat in idei, sa-l cante in fata colegilor din grupul 2.
• Grupul 2 asculta cu atentie cantecul apoi hotarasc prin consultare care
sunt ideile desprinse din versurile cantecului.
Se formuleaza tot atatea idei dlte patrate sunt.
• Variante de prezentare a ideilor
1) Se aleg 6 copii din grup ce vor ocupa cele 6 patrate.
• Fiecare copil prezi~ta ideea.
• Grupul 1 poate adresa intrebari pentru explicarea sau dezvoltarea
ideii.
191
2) Cop iii primesc o piramida desenata pe o foaie cartonata.
In perechi vor desena elemente si1nbolice ale ideilor formulate pe coale
separate, apoi le vor a$eza in pirmnida, intr-o inlantuire logica incepand din
varful piramidei $i terminand cu ultimul patrat din $irul de jos.
3) Se pot schimba rolurile intre grupuri.
4) Ambele grupe primesc ca tern a acela$i cantee $i acelea~i sarc1n1.
Modul de rezolvare poate fi original iar prezentarea se transforma in scurt
spectacol atunci cand copiii cunosc metoda ~i aqioneaza cu indrazneala :tara
teama de a gre~i. Se incurajeaza toate initiativele copiilor.
VARIANTA2
• Fiecare copil se a~eaza intr-un patrat.

• Canta cate un vers dintr-un cantec cunoscut sau predat.
Definiti,
notiunea
, de
pasarile pas are
Doua pasari
care-~i striga
numele
DOMESTIC£ CALATOARE SALBATICE trei feluri

de pasari
· Doua pasari
rapitoare
Diamantul ,Scufita Ro~ie"
Un cuvant
pentru locul in
care se petrece
actiune
Doua cuvinte de
merinde pe car~....- -1
le avea Scufita
'
Ro~ie in co~
Neascultatoare Naiva. Iubitoare Trei cuvinte

care definesc
comportamen
Trei elemente
Patru
ale padurii care
personaJe
au incantat-o pe
._,__-.----------"---r-----'----...----~ Scufita Ro~ie
Doua personaje
scoase din burta
lupului
t - - - + Un personaj
care lipse~te
din diamant
METODE DE FIXARE, CONSOLIDARE $1 EVALUARE
193
OiamantuJ ,.Primavara"
- GHICITORI -
Din flon , Care fl oarc-nfl oare,

p1curi de dulceata A-nvatat sa zboare
Strange -~
de cu dimineata!
Cine se na~te-n primavara

1---S.ub
--,..
o dalba plapumioara?
E o varza pe 0 sageata de dirbune

. .. Zboara iute peste lume!
ca tahge ~'-----l
4
Ce-ntr-un mon ov
broa~te frige
Un flacau bogat in spini

t-----<--,..~ Cu flori albe In ciorchini
Familiarizarea copiilor cu diamantul

Activitate integratii - Practica + matematica
Tema - Diamantul
Obiectiv
• Decuparea unei figuri dupa contur ~i obtinerea unui diamant
• Descoperirea caracteristicilor diamantului (a~ezarea crcscatoare-
descresditoare a ~irurilor cu patrate)
Etape
• Se intuie~te i1naginea.
• Se analizeaza ordinea a~ezarii ~irurilor ~i caracteristicile patratelor
(marin1e, a~ezare), culoare, nUinar.
• Se decupeaza dupa contur imaginea (Fig. 1).
• Se reanalizeaza figura obtinuta: forma, numarul de trepte, a~ezarea
crescatoare ~i descrescatoare, delimitarea ~i marimea patratelor fiecarei trepte.
• Se continua decuparea fiecarei trepte (Fig. 2).
• Se reconstituie diamantul verificandu-se 1nsu~irea corecta a tehnicii de
utilizare viitoare.
D
.o
Figura 1 Figura 2
195
Piramida !ji diamantul v sintctiz.caza
E descrie form uleaza
R coopereaza consulta dcfi n e~te
B inl antuie completeaza descoperc
E
ana lizeaza rcconstituie
clarifica in terpreteaza
prezinta
11.2. Ghicitorile
Definitie
'
• Ghicitorile sunt procedec didactice de stimulare a creativiUitii, 1n care
se prezinta "sub forma metaforica un obiect, o fiinfa, un fenomen, ceriindu-se
identificarea acestuia prin asocieri logice ".
• Ghicitorile sunt intrebari glumete pentru 1ninti istete.
• Ghicitorile sunt descrieri sintetice ale aspectelor caracteristice ale
obiectelor, fiintelor, fenon1enelor.
• 0 ghicitoare este o poezie al carei titlu trebuie descoperit, "ghicit".
Obiectiv
Stin1ularea creativitatii ~i exersarea capacitatii de a fonnula descrieri
sintetice ale aspectelor caracteristice, importante ale fiintelor, fenomenelor,
obiectelor care intereseaza.
Important. De regula, orice ghicitoare are doua parti: una care prezinta
sintetic caracteristicile, alta - intrebarea (ghici cine este?).
Cerin{e: in descriere trebuie sa existe cuvinte cheie despre obiectul,
fenomenul, fiinta ce urmeaza a fi descoperita. De exemplu: "este frumos ~i are
pinteni, ghici cine-i?'' ~uvantul cheie "pinteni" ii sprijina pe ascultatori sa
raspunda prompt: (coco~ul).
Ghicitorile se prezinta rar, clar, coerent ~i expresiv pentru a fi intelese ~i
pentru a se gasi rapid raspunsul.
Familiarizarea cu ghicitorile
Joe distractiv "Ghici, cine este?"
Obiectiv
,Fonnarea capacitatii de a compune ~1 dezlega ghicitori pentru
cunoa~terea numelui ~i preriumelui colegilor."
Desfa~urare
Jocul se des!a~oadi .c u intreaga grupa.

_M
_E_T_O_D_E_D
_E__
FI_
X_A_
R_E~
,C
_O__
NS_ O
__LI_D_A_R_E~§~I_E_
V_A_
L_ A~R~=E________________
U~
197
Prezentarea temei .~·i a sarcinii de lucru:
Forn1ulati o ghicitoare desprc un co leg in care sa descrieti caracteristica
accstuia.
ReRulile jocului:
La inceput educatoarea conduce jocul, invata copm sa realizeze
ghicitoarea- descriere.
Exemplu: "este blonda, are ochi alba~tri, este plfmgacioasa, ghici, cine
este?"
Copiii recunosc colegul ~i spun bucuro~i numele ~ i prenumele lui, bat
din pahne.
In partea a doua a jocului educatoarea cedeaza locul unui copil.
Jocul se repeta pana ce majoritatea copiilor au formulat ,ghicitori
descriere".
Se apreciaza copiii care au formulat ghicitori in care au folosit cuvintele
cheie ce contin caracteristicile colegilor.
Se concluzioneaza ~i se define~te ghicitoarea.
Se precizeaza paqile care compun ghicitoarea ~i cerintele de care se tine
seama in crearea ghicitorilor.
Tipuri de ghicitori:
• Ghicitori-descriere folosite in povestiri, jocuri, observari, descrieri.
Exemplu: "este eel mai 1nic, eel mai cuminte ~i a sdipat de lup. Ghici, cine
este? (iedul eel mic, capra cu trei iezi).
• Ghicitori-analiza - folosite in observari. Exemplu: "are cap rotund,
urechi rotunde, micute, 4 picioare scurte cu labe cu gheara ascutite, ghici, cine
este? (ursul).
• Ghicitori - de compara{ie folosite in jocuri didactice, in te1ne de
discutie, in povestiri, lecturi. Exemplu: "are urechi lungi ca iepurele, dar nu e
iepure, ghici ce este? (magarul); "are creasta, pinteni, coada dar nu e coco~,
ghici cine e? "este rotunda dar nu este 1nar, este ro~ie ~i zemoasa dar nu este
cirea~a, ghici ce legun1a este? (ro~ia) .
• Ghicitori de generalizare - folosite in observari, lecturi dupa in1agini,

pove~ti create etc. Exemplu: "frunzele ingalbenesc, ploua ~i bate vantul, ghici
ce anoti1np este?" (toamna).
• Ghicitori literare - care folosesc cuvinte ~i expresii literare. Exe1nplu:
"este zana-n haina alba, la gat turturii stau salba, ghici, cine este?" (iarna).
• Ghicitori muzicale - folosind ton uri mai inalte, mai joase lnsotite de
onomatopee, interjectia, ti1nbrul vocii descrise. Exemplu: "cine striga mor, mor,
mor (tonul foarte jos) dupa miere-i este dor?" (ursul) precum glasul ursului.
• "Cine are glas fnlillos ~i-~i striga numele cu-cu, cu-cu (tonul mai lnalt,
precum glasul cucului).
• Ghicitori eliptice - In propozitii eliptice care se completeaza cu
onomatopeele cerute. Exemplu: "Striga-ntruna... (cot-cot-dac, Pro asp at oul eu 11
fac.
• Ghicitori cu rima - exersarea inteligentei lingvistice.
Etape de introducere a ghicitorilor:

• In introducere pentru captarea atentiei;
• In reactualizarea cuno~tintelor: de exemplu pentru fructe ~i legume;
"Le mancam cane fac bine
Ele-au multe vitamine,
Fiti isteti (.:i va ganditi
' ' "' '
Spuneti ~titi sale numiti?
In predare-1nvatare - ghicitori de analiza, comparatie, descriere,
generalizare;
Exemplu: "au coarne, sunt 1nici, au copite ~i ne dau lapte, ghici cine
sunt?" (capra ~i oaia).
In evaluarea formativa - de exemplu pentru completarea paqilor unei
plante: (petalele la flo are)
"La orice planta mica, mare
Din ce e formata o floare?
(din petale)
_M_E_T_
O_D_E_D_E_F_IX
_A_R
_E___:_,_C_O_N_S_O_L_ID_A_R_E_ §
..L_I_E_V_A_L_U
__A_R_E_ _ _ _ _ _ _ _ _ 199
In evaluarea sun1ativa - in concursuri tematice: "Raspunde repedc ~i

bine", "Cine ~ti e raspunde", "Bingo!"
Concursuri de ghicitori. "Intrebari glumete pentru min}i istete", "Ghici,
ghicitoarea mea!"
Forme de organizare a colectivului p entru utilizarea ghicitorilor:

• individual;
• in perechi;
• in grupuri .
Demersul folosit in erearea ghicitorilor cu rima.
1. Se adreseaza intrebari despre caracteristicile obiectelor ce urmeaza a
fi descrise.
De exemplu, despre mar, fructul eel rnai cunoscut copiilor.
• Ce forma are marul? (rotund, oval).
• Ce marime are marul? (mare, mic, mijlociu).
• Ce gust are marul? (dulce-acri~or, gustos).
·• Ce culoare are marul? (rO$U, galben, verzui) .
.• Cum este cand 11 pipaim? (tare).
• Ce miros are marul? (frumos, parfumat).
2. Se analizeaza raspunsurile subliniind caracteristicile marului: rotund,
oval, mare, mic, mijlociu, dulce-acri~or, gustos, ro~u, galben, verzui, tare.
3. Se formeaza cuvinte-perechi, rime, cu cuvintele ce denumesc
caracteristicile n1arului:
De exemplu : mare-tare;
frmnos-gustos.
4. Se aranj eaza cuvintele in propozitii cu rima, pentru a crea ghicitoarea
despre mar:
De exemplu : "Cine e rotund $i mare
$i la pipait e tare
Culoarea-i ro$u j rumos
La mancare e gustos
5. Se cite$tC ghicitoarea pentru a sublinia rima, continutul-descrierea
caractcristi cilor n1arului : fonna, maritne, culoare, gust.
(vezi demersul de creare a rimelor in "ActiviHiti bazate pe inteligente

multiple, pag. 148"- vol. I 2003)
I. Utilizarea ghicitorilor - activitate in perechi.

Exemplu: Cunoa~terea mediului- Piidurea.
Evaluarea prin jocul "Ghice$te copacul?"
Obiectiv:
Dezvoltarea capacitatii de a formula ghicitori ce vizeaza caracteristicile
padurii, ale copacilor din padure.
Sarcina didactica: Compuneti ghicitori, lucrand in pereche, despre
copacul preferat din padure.
Timp de creafie: 5 n1inute.
Fiecare pereche prezinta ghicitoarea creata.
Se urmare~te daca ghicitoarea contine caracteristicile copacului, iar
colegii denumesc copacul. De exemplu: "este drept, inalt, are frunzele ca ni~te
ace, ghici, cine este?" este u~or de descoperit, contine caracteristicile bradului.
in incheiere grupele aleg frunze colorate pe care educatoarea scrie
ghicitorile create.
Frunzele se prind in "Copacul ghicitorilor", care se expune la panou in
hoi, pentru a fi vazut de parinti, colegi etc.
"Cre~te inalt, drept in varful muntilor ~i face conuri, Ghici ce copac
este?" (Bradul)
"Are frunza taiata ~i ascunde copila~i cu caciulite pe cap. Ghici, cine
este?" (Stejarul)
"Cre~te inalt, drept, dar nu este brad, are frunza ca o inimioara ~i tot
timpul tremura. Ghici, cine este?" (Plopul)
II. Activitate in grupuri.

Educarea limbajului, joe didactic ''Cu ce diliitorim?"
Joc-·intrecere: "Ghici, cu ce calatorim?"
Obiectiv:
Exersarea capacitatii de a crea ghicitori, in grup, despre mijloacele de
locomotie.
'
201
Sarcina didactica:
,Con1puneti o ghicitoare despre un mij loc de diHitorie prcferat care
tnerge":
• pe apa - grupul 1
• pe uscat - grupul 2
• in aer- grupul 3
Timp de creare a ghicitorii 5 minute.
Fiecare gntp prezinta ghicitorile, iar celelalte grupun recunosc ~1
denumesc mijlocul de calatorie descris.
Ghicitorile se 'inregistreaza sau se scriu ~ i se utilizeaza 'in alte activitati.
III. Activitate individuaHi d~ creare de ghicitori.

Educarea limbajului- Poveste, "Jedul cu trei capre ".
Joe de creare a ghicitorilor: "Cine este, cmn este ~ice face?''
Obiectiv: Exersarea capacitatii de a compune o ghicitoare prin care sa
caracterizeze personaj ele din poveste.
Sarcina didacticii: ,C01npuneti fiecare o ghicitoare prin care sa aratati
cun1 este ~i ce face un personaj din poveste."
Timp de creafie - 5 minute.
Fiecare copil creeaza o ghicitoare despre unul din persoanele din
poveste: capra, ied, urs, lup, vulpe.
Se prezinta ghicitorile create, iar grupa de copii descopera ~i denmne~te
personajul descris.
Se apreciaza cele 1nai reu~ite ghicitori.
De retinut!
'
• Organizati ~i desra~urati jocuri de introducere a ghicitorilor 'in diferite
momentc in activitati integrate.
• Fonnulati sarcini pentru acas a sa caute, sa colecteze ghicitori, pe
diferite teme!
• Realizati caq:i cu ghicitorile aduse sau create!
• Incurajati copiii sa crceze ghicitori.
• Exersati crearea ghi citorilor cu rima!
• Cititi ghicitorile din1ineata 1n cadrul discutiei 1n cere.

• Expuneti/afi~ati creativ ghicitorile copiilor (vezi "Copacul
ghicitorilor").
• Precizati cuvintele-cheie din ghicitori!
• Publicati ghicitorile sau activiUitile 1n care ati introdus ghicitori, ati
creat!
De retinut!
'
• Invatati copiii sa "creeze" ghicitori pornind de la descrierea unor
obiecte cunoscute.
• Fan1iliarizati copiii cu paqile componente ale unei ghicitori.
• Organizati/desra~urati jocuri, exercitii pentru creare de rime urmarind
demersul descris anterior. (Vezi "Creare de rime"; "Activitati bazate pe
inteligenta n1ultiple", pag. 148).
• Cititi ghicitori copiilor pentru lntelegerca partilor cotnponente, a
cerintelor ce se impun!
Beneficii:
• Ghicitorile stimuleaza ~i exerseaza capacitatile de analiza, sinteza,
cmnparatie, generalizare, descriere, evaluare.
• Stimuleaza ~i exerseaza inteligentele multiple.
• Dezvolta spiritul de observatie, atentia, limbajul, cooperarea, spiritul
de echipa, toleranta.
• Incita copiii sa aplice In situatii noi ceea ce au lnvatat.
• Creeaza momente de relaxare in 1nvatare.
'
Verbe utilizate in ghicitori
• a compune; • a formula;
• a ghici; • a analiza;
•
•
•
•
a spune;
a descrie;
a evalua;
a canta;
•
•
•
•
a sintetiza;
a observa;
a introduce;
a colecta;
?•
• a confectiona.
'
203
11.3. Ciorchinele
Ciorchinele este o tehnica care exerseaza gfmdirea libera a copiilor

asupra unei teme ~i faciliteaza realizarea unor conexiuni 1ntre idei deschizfmd
caile de acces ~i actualizfmd cuno~tintele anterioare.
Obiectiv - Integrarea informatiilor dobfmdite pe parcursul lnvatarii In
ciorchinele realizat initial ~i completarea acestuia cu noi informatii.
• Tehnica contribuie la organizarea reprezentarilor.
• Exerseaza capacitatea copiilor de a lntelege un anumit continut.
FAMILIARIZAREA COPIILOR CU CIORCHINELE
Tema: ,Ciorchinele"
Materiale necesare = carton colorat, foarfeci, ~abloane, carton presat,

autocolanta, carioci.
Tehnica de lucru = desen dupa ~ablon, decupare, a~ ezare.

• Pregatiti tabla de joe pentru ca~erat.
• Adaugati autocolanta pe 1ntreaga suprafata.
• Desenati ~i decupati cercuri sau ovale, flori sau frunze, legume sau
conturul unor insecte, pasari etc., folosind culori diferite pentru fiecare
categorie/domeniu/informatie adecvata temei.
• Desenati ~i decupati mai multe sageti de lungimi, latimi ~i culori
corespunzatoare materialului anterior.
• Faceti un exercitiu simplu de realizare a unui ciorchine folosind tabla
de j oe, simbolurile ~i sagetile pentru a se familiariza cu tehnica.
La 1nceput aranj ati numai aceste materiale folosind o demonstratie ~i
explican d corelatiile, rolul sagetilor scurte ~ i a eelor lungi (cele lungi fac
legatura 1ntre idei ~i tema, cele scurte 1ntre ideile din aceea~ i categoric).
Pentru a va convinge ca au 1nteles, realizati un ciorchine simplu, Ia
1ndemana copiilor folosind jetoane, desene, obiecte.
Jocul "Sii ne juciim De-a ciorchinele" poate deveni familiar copiilor
daca se 1nvata pas cu pas pana la 1ntelegerea algoritmului.
Convingeti-va ca toti copiii au 1nteles algoritmul.
Etapele elaborarii ciorchinelui
Varianta 1
Etape
a) Comunicarea sarcinii de lucru
• se lucreaza individual;
• fiecare copil are o foa ie, carioci, pHicute $i imagini.
Sarcini p entru copii

• a$ezati o imagine cu padurea sau o placuta cu cuvfmtul PADURE 'in
tnij locul foii;
• incercuiti-o.
,
Educatoarea scrie cuvfmtul "padure" in mij locul unei foi de flipchart. Se
poate scrie $i o propozitie. Exetnplu "Minte sanatoasa in corp sanatos" sau
"Padurea prietena mea", "Aurul verde".
Sarcina pentru copii
Ganditi-va
, la cuvintele care va vm in minte cand rostiti, cuvantul
"Padure".
sau
Alegeti imagini $i placute scrise care inrati$eaza sau transmit mesaje,
infon11atii despre padure $i a$ezati-le in jurul cuvfmtului "Padure" apoi le
incercuiti $i le uniti prin linii cu cuvfmtul "padure".
b) Activitate individualii - Exemple:

COPILUL NR. 1 COPILUL NR. 2
205
c) Activitate in perechi:
• Formati perechi;
• Prezentati colegului pereche ciorchinele;
• Completati ciorchinele cu informatiile aflate de la copilul pereche.
Din experienta practidi s-a constatat ca cei doi copii resping informatiile
gre~ite ~i nu le transfera in propriul ciorchine adud1nd argumente ·care nu
intotdeauna sunt acceptate. Alteori copiii la sugestia partenerului pereche
elimina propria idee. In concluzie practica poate completa tehnica pentru varsta
pre~colara, deoarece actioneaza mai multi factori care influenteaza rezultatul.
COPlLUL NR. 1 COPILUL NR. 2
Cuvinte respinse:
Cuvinte respinse • restaurant
• Vile
Cuvinte respinse:
Cuvinte respinse: • Cort;
• Poluare; • Veverita;
• Foe; • Ciripit;
Cuvinte adaugate: Cuvinte adaugate:
• Pasari;
d) Activitate in grupuri:
• Fiecare pereche 'i~i prezinta ciorchinele unei altc pcrcchi ~i adauga
alte cuno~tinte noi prezentate de colcgii de grup prin desen, jetoane, placute
, cu
cuvinte scrise.
e) Activitate frontalii:
• Se completeaza ciorchinele de pe foaia de flipchart.
• Pe rand grupurile vor denumi o singura idee care nu a fost scrisa pana
se epuizeaza toate cuno~tintele copiilor despre padure.
• Acolo unde informatia nu corespunde temei se scrie se1nnul 'intrebarii
(?) 'in urma consultarii copiilor.
Copiii cauta raspunsul la llltrcbari jncand jocul ''Domino'', anali zfmd

porto foli ul de materiale cu tema ''Pad urea~ ' real izat 1mpr~una ~ i cu sprij inul
parin~i lor.
• Precizari dmneniul. informatiilor cc um1 eaza a fi completate: foloase,
viata 'in padure, poluarea, alcMuire etc. dcspre acestea copiii obtin informatii
prin diverse mijloace.
Textele cu continut informativ, jocurile cu jetoane, tablourile, imaginile,
fotograflile adecvate, internetul, CD-urile vor fi studiate de copi ii pentru a
completa ciorchinele sau pentru a elimina semnul!ntrebarii (?).
Ordonarea infonnatiilor difera de lao tema la alta in functic de criteriile
' '
stabilite initial (ex. plante, animale, evcnimente)
De retinut!
'
• Cititi ~ i analizati fiecare idee emisa de copii.
• Toate cuno~tintele copiilor sunt inscrise in ciorchinele sintetizat.
• Ciorchinele se dezvolta in funqie de nivelul grupei.
• Speciali~tii sugereaza ca un ciorchine sa aiba 3-4 verigi.
• Tetnele care inregistreaza fapte, procese, vor avea mai multe verigi,
urmfmd etapele procesului. Exen1plu: temele ~tiinti fice "Apa :;i transformarile
ei, "De:;eurile ").
• Dupa audierea textului sau examinarea materialelor ilustrate orientati
gfmdirea copiilor prin intrebari pentru· dezvoltarea fiedirei verigi de confinut.
Unde intalnim paduri de brazi? Dar de salcczmi? Cand se polueazii padurea?
De ce se taie copacii? Etc.
• Ciorchinele se poate realiza 1n activitati de observare ~i se muleaza
perfect intr-o activitate de convorbire, sau la inceputul ~i pe parcursul unui
proiect pentru a reactualiza ~i sintetiza cuno~tintele copiilor despre un subiect ~i
cotnpletarea lor cu altele noi. ·
Varianta 2
• Elaborarea ciorchinelui se poate face frontal cfmd copiii Ia inceputul

unei activitati enumera idei prin brainstorming, iar educatoarea le sintetizeaza
logic. insa acest mod de lucru nu antreneaza copiii la sistematizarea
informatiilor. Se poate insa afirn1a ca pentru grupele mici, mijlocii este un n1od
de lucru specific.
211
• Varianta 1 a tehnicii se aplica la grupa prcgatitoare ~i ]a claseic
avansate.
• AceasUi tehnidi poate fi modificaUi in funqic de tipul leqici, nivelul
copiilor, creativitatea educatoarei.
• Se poate organiza frontal, pe grupe, individual.
• Poate fi introdusa 1n diferite etape ale leqiei.
• Se c01nbina cu alte metode $i tehnici.
• Ciorchinele realizat la 1nceputul unei activitati de observare se
revizuie$te, c01npletandu-se cu noile cuno$tinte obtinute 1n des!a$urare prin alte
metode. Se coreleaza sau completeaza "?" sau se fonnuleaza sarcini de 1nvatare,
noi ce vor fi realizate pe arii de stitnulare sau acasa.
• In functie de obiectivele activitatii se stabile$te continutul ce se va
regasi In componenta ciorchinelui sau invers.
• Prin lecturarea unui text literar pot fi verificate $i corelate ideile
emise de copii dar $i adaugarea informatiilor noi de alt tip, exemplu: cuvinte
noi, curiozitati,
'
versuri, rebusuri, labirinturi.
Varianta 3
• Copiii se impart pe grupuri. ;.
• Copiii analizeaza, selecteaza -materialele didactice puse Ia dispozitie
~i con1pleteaza ciorchinele, realizfmd fie aceea~i sarcina sau sarcini diferentiate.·
• Dupa parcurgerea temej · "Toamna" pentru sintetizarea informatiilor
se elaboreaza pe grupuri ciorchinele, fiecare grup realizand alta ramura, . de
exemplu: fructe, legume, cereale, caracteristici etc. ... . .. : _ .
Tema
• Realizati un ciorchine pe care·a$ezati 8 jocuri specifice anotimpului
1ama.
• Dezvoltati ciorchinele.
• Sttucturati logic infonnatiile 1n ciorchinele final. ...
• Discutati-1 cu copiii.
• Un ciorchine realizat de educatoare poate fi utilizat cu eficienta in cadrul
1-
unor activitati de convorbire, povestire, el reprezentand 1nsa doar un ' . .
suport intuitiv, un material didactic. . ~~
• Nu are acdea~i valente formative pentru copii, daca nu participa·la ~ :·
realizarea lui, dar se pot activa sau sistematiza cuno$tintele. . . 4 • ~ • .•
• ' r.:,.~',
COPII EDUCATOAREA
> Comunidi, construiesc; > Sintetizeaza·'
> Analizeaza, coopereaza; > Solicita infonnatii;
>Com para; > Formuleaza intrebari;
> Clarifica; > Restructureaza;
> Argumenteaza; > Grupeaza;
> Combina; > Incurajeaza;
> Organizeaza; > Sprijina;
> Completeaza; > Monitorizeaza;
> Memoreaza; > Evalueaza.
> Corecteaza;
.> c;ompleteaza;
> Joaca;
> Cauta;
> Gfmdesc;
> Exerseaza;
> Reflecteaza;
> Fac asocieri;
)> Fac conexiuni.
METODE DE FIXARE, CONSOLIDARE $1 EVALUARE 213
11.4. Tehnica fotolimbajutui
Anotimpul vara cste unul din a.;1.otimpuri k mai putin cxplorate organizat
de copii.
Expericnta dobfmdita alaturi de parinti · 1 concediu la muntc sau la mare,
la padure, la plaja, !a tara poate fi sinteL , In primelc zile de $CoaJa cfmd
fiecare copil aduce fotogratii de vacanta.
Subiectul- Vacanta , n1are
Suport fotografie - fotografii cu aspcctc de muti ·. · .are, munc1
agricole, joculin nisip, in apa, viata la tara.
Sarcina didactidi - alegeti una sau mai multe fotografi cu aspecte de
vacanta.
'
Etape
a) Prezentarea sarcinii de lucru:
Alegeti o fotografie care prezinta cu .t n1a1 tmoasa $1 interesanta
activitate de vacanta sau peisaj despre care ne , · ;~ an ~ astazi.
b) Selecfia individuala
• Fotografiile sunt dispuse pe omasa.
• Pe rand copii analizeaza fotografiile $i aleg una.
Este posibil ca aceea~i fotografie sa o aleaga mai multi copii. Fotografia
se plimba de la un copil la altul. 0 vor privi cu interes $i vor retine
elementele $i simbolurile fotografice.
c) Activitate frontala
• Se formeaza un cere.
• Fiecare copil prezinta fotografia.
• Educatoarea adreseaza intrebari, iar copiii explica n1otivele alegerii.
• Copiii exprima propriile exp erien~e ~i i1npresii clespre vacanta ·mare,
aduc chiar detalii privind nisipul, temperatura apei, briza 1narii,
cazarea, jocurilc in apa $i pe nisip, spectaco lcle vizionalc, vizitele la
delfinariu sau experienta inedita cu telccabina sau telescaunul, la
Gradina ZOO.
• Copiii nu au voie sa critice prezentarile, fotografiile sau sa comenteze

alegerea unei foto grafii de un am.unit copil.
Este un exercitiu de ascultare activa, un prilej de exprimare sau
refonnulare, retd'iirea impresiilor personale, de analiza a limbajului fotografic
care prezinta mediul natural a~a cum este el in realitate.
d) Activitatea frontal a de evaluare

• Sc analizeaza starile, sentimentele exprimate de copii in timpul . I
prezentarii sau al contemplarii fotografiilor.
• Se prezinta pe scurt sinteza temei "V acanta mare".
• Daca metoda este aplicata intr-o activitate de convorbire ~~ se
des:fa~oara pe grupuri, in etapa evaluarii fiecare gtup selecteaza 2-3
fotografii care au creat dispute in grup fie privind denumirea localitatii,
statiunii, fie ti1npul, momentul zilei sau denumirea unor eletnente ce
vor fi prezentate intregii grupe. Este prilej de clasificare a
divergentelor cognitive.
• Copiii extrag mesajul transmis de fotografie.
Exemple de mesaje formulate de copii:
Marea este sanatate.
Constructori de o vara la malul marii.
Sanatate pentru un an.
- Te chean1a marea sau muntele.
Descopera frun1usetile tarii in vacanta mare.
Familia renumita.
Hrana este sanatoasa la bunici acasa.
• invata sa descifrezi detaliile fotografice pentru a intelege mediul
inconj urator.
• Cunosc simbolurile vizuale.
Tehnica fotolimbajului se poate aplica in grup mic, la biblioteca clasei
sau !a sectorul "Arta" precum .;i in activitafi de convorbire, lectura dupa
imagini, observare, educafie p entru sanii.tate.
-
Beneficii
215
• Exerseaza creativitatea ~i sensibilitatea fata de realitatile vizuale ce au

impact cognitiv ~i estetic puternic asupra unei categorii de copiii.
• Prin exercitiu se dezvolta $i la cei rnai putini sensibili aceasta latura a
personali tati i.
• Observand comportamentul copiilor in alte contexte vom identifica
schimburi ~i manifestari pozitive care intaresc convingerea noastra ca
metoda aplicata sistematic in combinatie cu alte metode conduce la
eficienta invatarii ~i formarii personalitatii.
•explica;
•analizeaza; •completeaza;
•retraiesc; •asculta activ;
•retin; •explica.
•prezinta;
•adreseaza intrebari;
--------------------------------------------------------------
11.5. Benzi desenate
Definitie
'
Benzile desenate sunt procedee de stin1ulare a creativitatii ~i realizare a
obiectivelor curriculumului printr-o succesiune de desene, schite ilustrate
prezentate cronologic.
Obiectiv
Dezvoltarea capacitatii de a realiza desene succesive.
Familiarizarea cu benzile desenate.
Activitate extracurricularii - Vizionarea expozitiei de benzi desenate
"Jspriivile lui Bobo! ".
Activitatea de desra~oara cu intreaga grupa.
Copiii observa, analizeaza, descopera continutul prezentat 'in desen.
Se precizeaza di acestea sunt benzi desenate ~i se insista asupra
definitiei, a intelegerii de catre copii a continutului acestora.
Exemplu:
Benzile desenate sunt desene a~ezate 'in ordine cronologica prin care se
prezinta comportan1ente reale sau din pove~ti.
Atenfie!! Benzile desenate au doua paqi: o parte desenata ~i o parte
scrisa!
Se citesc benzile desenate care plac copiilor, se subliniaza continutul
acestora.
Se precizeaza ca scrisul se a~eaza in bule - cerculete sau ovale desenate
aproape de gura personajelor.
Se urmare~te impactul expozitiei a~;upra copiilor:
Care benzi v-au placut mai n1ult? De ce?
Ati mai vazut benzi desenate? Unde?
'
Ati vrea sa desenati ~i voi?
Sarcina pentru a cas a: Cautati in caqi ~i reviste benzi desenate.
Benzile desenate aduse de copii se folosesc la biblioteca pentru text-
imagine, povestiri etc.
217
In zi lcle urrnatoare se exerseaza realizarea une1 benzi dese 11atn
'"' dupa
rnodelelc cunoscute anterior.
Educatoarea sprij ina exercitiul copiilor.
Integrarea benzilor desenate 'in acti vitatile didactice
Benzile desenate se realizeaza individual, 'in pereche, in grup.
Educarea limbajului - Poveste creatii.

Tema: "Intamplari cu ecologei".
Obiectiv: Dezvoltarea capacitatii de a realiza o succesiune de desene
prezentand aspecte ale activiH1tii micilor ecologei.
Material: Benzi de hartie dreptunghiulare pliate; coli de scris A4,
'irnpaf!ite 'in dreptunghiuri rnai mici fie pe verticala, fie pe orizontala; carioca,
1mag1m.
Desfa~urare.
Se organizeaza copiii in doua grupe: "Grupa Povestitorilor" ~i "Grupa
Desenatorilor".
Sarcina de lucru pentru "Grupa Desenatorilor": "Realizati o banda
desenata avand ca personaje micii ecologi. Folositi in povestirea desenelor
cuvintele hamici, poluare, gradinita, rad, multurniti".
Sarcina pentru "Grupa Povestitorilor": "A~ezati in1aginile sub fornia
unei benzi desenate ~i creati o poveste despre ecologei. Folositi in povestire
cuvintele: hamici, poluare, gradinita, rad, multumiti".
Timp de lucr·u: 15'-20'.
Cerinfe pentru copii:
"Fonnulati propozitii scurte pentru a fi scrise langa desene!"
"Unnariti sa aiba legatura unele cu altele".
"Respectati in desene ordinea cronologica a evenirnentelor!"
Prezentarea benzilor.
• Grupa "Desenatorilor" prezinta banda desenata.
• Grupa "Povestitorilor" prezinta banda desenata realizata prin a~ezarea
in1aginilor respectand cronologia evenimentelor.
• ln fonnularea continutului scns "Desenatorii" sunt sprijiniti de
"Povestitori".
• Educatoarea sen e textul dcscnelor pe benzile realizate de copii, se

cauta un titlu potrivit textului ~i desenelor.
Banda desenatli. 1
Se apreciaza benzile desenate iar copiii care le-au realizat sunt stimulati.
Benzile desenate se a$eaza la panoul "Prietenii naturii " Ia biblioteca
clasei.
Retineti!
' '
• Nu confunda!i textul benzilor desenate cu textul povestirilor create!
• Benzile desenate cuprind intcrjectii, cuvinte putine scrise 'in bule
alaturi de desen.
• Dialogul personajelor se scrie 'in bule pe semi.
• Textul este sintetizat, ideile se 'inlantuie logic.
Benzi desenate realizate individual.

Educafie pentru societate - convorbire dupii ilustra{ii.
Tema - "Fapte bune".
Obiectiv:
Stimularea creativitatii prin realizarea de benzi desenate reprezentand
"fapte bune" ale unor personaj e.
METODE DE FIXARE , CONSOLIDARE § I EVALUAR E
219
Bcnzile descnatc sc introduc In momentul cvaluarii convorbirii ~ i sunt
rea lizate de copiii ''experti", cu inteligcnta v izua l-sp a~i ala care descncaza fara
spnJ ttL
Sarcina de lucru:
"Realizati benzi clesenate reprczcntand faptc bun e".
"Folositi 1n textul scri s al benzii cuvinte: dqel , iubqte, copil, ranit, se joadi".
Timp de lucru: 10' -15'.
Se urmare~te respectarea cerintelor ~ i a lgoritmului de crcare a benzii
desenate.
Se afi~eaza benzile desenate, se scrie textul dictat de copii.
Se apreciaza benzile de colegii din grupa care au realizat sarcina la alte
zone de interes.
Retineti!
' '
• Analizati benzile urmarind daca toti copiii au utilizat in text cuvintele
date!
• Urmariti logica ideilor exprimate in desen ~i in text!
• Sprijini!i copiii rean1intindu-le cuvintele!
Banda desenatii 2
Benzi desenate realizate in pcreche.

Activitate educativa- expozitie "Spring Day".
Tema - "Ganduri pentru copiii Europei".
Obiectiv:
Exersarea capaciHitii de a realiza benzi desenate pentru transmiterea
unui mesaj pentru Copiii Europei.
Organizare - la zona Arta se orienteaza copiii cu inteligenta vizual-
spatiala dominanta.
Sarcina de lucru:
,Realizati in perechi benzi desenate in care sa desenati ce ati vrea sa
transmiteti copiilor Europei !"
,Folositi in textul benzii cuvintele: Romania, copiii, pace, fericiti,
prieteni, Europa.
Timp de lucru: 20'-25'.
Se reamintesc cerintele ce trebuie respcctate in realizarea benzilor
desenate.
Se prezinta benzile ~i se scrie textul.
Se apreciaza lucrarile ~i autorii.
Se constata ca nu toti copiii ~tiu sa realizeze corect benzi desenate:
• unii nu retin cuvintele ~i nu le folosesc in text, in propozitii;
• altii deseneaza, dar nu respecta ordinea cronologica a evenimentelor.
.
Nr. perechi 1 2 3
Nr. cuvinte To ate Doua cuvinte Trei cuvinte
folosite cuvintele
Retineti!
' '
• Se reamintesc cerintele ~i cuvintele ce trebuie folosite.
• Se apeleaza la copiii cu inteligenta lingvistica in crearea textului ~i
realizarea corecta a benzilor desenate, a perechilor doi ~i trei, utilizand
"partenerul de sprijin" pentru aceste perechi.
• Acceptati desenele simple dar sugestive!
• Textul benzii sa fie sintetic, chiar ~i o propozitie poate insoti desenul!
METODE DE FIXARE, CONSOLIDARE ~~ EVALUARE 221
72o "McCtu c1 CL -;..t.

t1-if£i 1-i fL'C'-t(.
s .a n.Ze "1.-L-< ((/..;.{ u ~tr

.I'~Zt 1: Ct 2-f(,._CC .
Banda desenata 3
Beneficii:
• Stimuleaza creativitatea, inteligentele multiple, lucrul In echipa,
cooperarea, toleranta.
• Dezvolta capacitatea de a analiza, observa, descoperi ~i sintetiza; de a
asocia imaginea cu text scris, de a exprima trairile personajelor 1n desen.
• Sunt mijloace 1noden1e pentru o 1nvatare "altfel" bazata pe
posibilitatile reale ale copiilor.
Verbele benzii desenate:
• a desena; • a 1ngnJl; • a 1ntelege;

• a spune; • a explica; • a descrie;
• a gandi; • a ilustra·' • a fonnula;
• a prezenta; • a folosi; • a utiliza;
• a povesti; • a crea; • a con1pune;
• a ajuta; • a-~i aminti.
11.6. Posterul
Obiective
Gasirea prin cooperare a elementelor caracteristice ale unor teme ce
vizeaza situatii, procese, fenon1ene, mediul 'inconjurator in general ~i relatiile
dintre ele, potrivit temei de studiu.
Realizarea in grupuri mici a ansamblului, prin folosirea· unor materiale
didactice variate: fotografii, desene, ilustratii .
Crearea unor structuri vcrbalc adecvate (versuri, ghicitori, curiozitati,
n1esaje, proverbe, refleqii etc .)
Montaj de tip poster

Comunicarea sarcinii de lucru:
Se formeaza grupuri de dUe 4 copii.
Fiecare g111p va primi o foaie A4 sau A3 ~i material ilustrativ adecvat.
Copiii audiaza un text (poezie, descrierea unei situatii problema sau un
1nesaj).
Activitatea p e grupuri
Copiii realizeaza un montaj de tip poster cu tema data.
Exemple posibile: Poluarea, De~eurile, Evolufia plantelor, Plante
medicinale.
Timpul de lucru 15 minute.
Activitate frontal a
• Posterele se afi~eaza tip expozitie.
Grupurile prezinta pe rand posterul explicand logica structurarii fotografiilor
sau desenelor in pagina ~i motiveaza alegerea textului prelucrat ~i corelarea
acestuia cu structurile ilustrate.
Avantaje
• Copiii invata sa extraga esentialul dintr-un text ~i sa-l ilustreze: o
problema sociala, o problema de mediu, o problema de relafionare, de
sanatate, de educatie rutiera etc.
'
• invata sa redea prin desen, imagini, fotografii sau colaj elementele
sugestive ~i relatiile dintre ele.
• Invata sa analizeze ~i sa con1pare posterele intre ele, antrenandu-~i
propriile performante obtinute prin cooperare.
METODE DE FIXARE, CONSOLIDARE ~I EVALUARE
223
11.7. Trierea asertiunilor
'
Definitie
,
Este o metoda bazata pe analiza pentru a reliefa trasaturilc definitorii ale
unci notiuni, idei, opinii.
Asertiunea este , un enunt care este dat ca adevar''
Obiectivul urmarit
Exerseaza capacitati de analiza asupra unor idei in vederea selectarii lor
dupa diferite criterii.
Descrierea metodei
Pentru a-i familiariza pe copii cu demersul metodei se exerseaza
capacitatea de a selecta enunturi adevarate ~i false dupa 1nodelul:
,Spune cum este: adevarat sau fals in enun{urile urmatoare:"
, Eu merg Ia gradinita. "
, Puiul cap rei se nume$te miel. "
,Jvfama merge la fi'"izer, iar tata la coafor. "
,La gradinita copiii stau in banci." etc. sau p e baza de imag ini p entru
nivelul de 3 - 5 ani.
Aceste exercitii au rol energizant intr-o activitate, ii antreneaza pe
copiii, le dirijeaza atentia ~i gandirea spre rezolvari rapide.
Aceasta 1netoda se desfii~oara cu un grup de copiii sau cu 1ntreaga clasa
organizata pe grupuri mici.
Atunci etapele parcurse sunt:
• Prezentarea sarcinii didactice.
«,Priviti imaginile care reprezinta con1portamentul copilului in diferite situatii. »
,Selectati in1agini ~i in dreptullor colorati:
- buline verzi pentru in1agini care reprezinta con1portamente cu care
e~ti
de acord ,a$a da l"
- buline galbene pentru i1nagini care reprezinta comportan1entele cu
care , uneori e~·ti de acord, alteori nu q ·ti de acord;"
- buline ro~ii pentru itnagini care reprczinta con1p01iamente cu care nu
C$ti de acorcl ,,a~a n u! "
Activitate individuala - rezolvarea fi~ei de lucru

-
Asertiune
, A$A DA~ UNEORIDA, A$A NU !
(comportamente in in1agini) ALTEORINU
@ ~~~ Ibene @
Copilul plfmge dupa ceva

dulce
METODE DE FIXARE, CONSOLIDARE ~I EVALUARE 225
Activitate frontalcz
Se analizeaza fiecare optiune, se n1otiveaza alegerea 1nai ales cea care
iese din tipar (uneori da, uneori nu)
Pentru fiecare asertiune se numara optiunile copiilor, iar bulinele se
cumuleaza intr-o fi~a a educatoarei identica cu a copiilor.
Organizata pe grupuri aceasta n1etoda se aplica astfel:
De exemplu , Tematica preferata"
Fiedirui grup i se solicita sa marcheze cu cate o bulina colorata (verde,
galbena, ro~ i e in functie de alegerea lui la urmatoarele teme:
c;~t)
fZ l
Bulin0
galbene c;J 1
Tematica preferata Gl G2 G3 G4 Gl G2 G3 G4 Gl G2 G3 G4
Jocuri cu jucarii
Castele cu zane ~i feti
frumo~i
Sport
Desene animate
Extra tere~trii
Filme
Nave spatiale
Plante
Activitatea in grup: aproximativ 5-7 minute discuta in interiorul
grupului, selecteaza triaza, motiveaza trierea.
Activitatea intergrupata: fi~ele se tree de la un grup la altul pana ajung
la grupul initial. De fiecare data noul destinatar analizeaza fi~a, o completeaza
in functie de modul de gandire ~i opinia grupului.
Activitate frontala: sunt analizata fi~ele in forma finala, se compara
rezultatele proprii cu cele ale grupurilor ~i se face o prezentare de grup.
Evaluarea: educatoarea centralizeaza rezultatele obtinute. Pe baza lor
'
poate proiecta tematica in viitorul imediat, in functie de cele mai solicitate
tern e.
Beneficii:
• exerseaza capacitatea: - de analiza;
- de decizie;
- de seleqie;
-de a opta.
•'imbina formele de organizare;
• este o activitate antrenanUi;
• sti1nuleaza 1ncrederea 'in fortele proprii.
Copiii exprima ce simt, ce vad, ce ar dori, cap~ita 1ncredere 1n
capacitatile lor, 1nteleg selectia ~i motivatia celorlalti colegi, negociaza
tematicile ~i 1nvata sa ajunga la un compromis, renuntfmd la propria optiune 1n
favoarea celei mai bune optiuni pentru grup. Copiii 1nvata de mici sa se respecte
pe ei 1n~i~i, dar sa aiba respect fata de parteneri de grup. Prin exercitiu copii 1~i
fon11uleaza un cmnportament asertiv.
La varsta pre~co lara exista anumite bariere:
- negativistnul;
- dorinta de a domina, caracteristice varstei.
La baza educarii asertivitatii 1ncepfmd de la varsta pre~colara sta
ascultarea acti va.
Ei asculta opiniile colegilor 1nteleg ceea ce spun ceilalti, exprima
alegerea ~i motiveaza renuntarea la propria optiune.
Retineti!
' '
• Copiii au capacitati de decizie.
• Uneori este nevoie sale respectan1 optiunile;
• Stirrtulati copii sa analizeze orice detners, apoi sa actioneze.
Verbe utilizate:
• a analiza; • a aplica 1n situatii noi;

• a diferentia; • a demonstra;
• a stabili legaturi; • a categorisi;
• a decide; • a aprecta;
• a con1para; • a planifica;
• a accepta.
11.8. Tehnica blazonului
Tehnica blazonului propune completarea compartimentelor unei scheme

cu desene, jetoane, cuvinte sau propozitii care prezinta sinteza unui aspect real.
Obiective
• Identificarea caracteristicilor unei teme sub forma simbolidi sau scrisa.
• Realizarea unei sarcini comune Intr-un timp dat, Intr-o atmosfera
relaxanta $i cooperanta.
Blazoanele pot fi realizate de un grup mare de copii (Intreaga clasa) sau
se pot forma grupuri de 4-5 copii.
Timpul de lucru variaza In functie de dificultatea sarcinii, de numarul
me1nbrilor grupului.
Grupurile prezinta blazoanele ~i le compara In activitatea frontala.
Avantajele tehnicii
Tehnica 'blazonului se poate aplica ill activitati de educarea limbajului,
cunoa~terea mediului, educatie pentru societate, In convorbiri, jocuri didactice,
pove~ti, observari.
Etapele de realizare a blazonului

1. Comunicarea sarcinii de lucru
• Grupuri de 4-5 copii 1n 15 minute vor realiza blazonul cu tema
"Craiova" .
• Fiecare grup va realiza un blazon cu un din subtemele: cartiere,
parcuri, locuri de joacii, institufii culturale, magazine (supermarket).
2. Realizarea blazonului zn grup
• Se repartizeaza fiecarui grup cate un blazon compartimentat.
Numarul ~ forma compartimentelor poate varia de lao tema la alta.
Copii coopereaza.
3. Expunerea ~i evaluarea frontalii a blazonului
• Se organizeaza o miniexpozitie cu blazoanele realizate In grupuri.
• Copiii viziteaza expozitia ~i fac comentarii.
• Fiecare grup 1~i poate prezenla blazonul cu delalii despre fiecarc
afirmatie sau in1agine Imegistrata In casutele blazonului.
De retinut!
'
• Dadi toate grupurile au de realizat aceea~ i te1na, se analizeaza
comparativ continuturile cmnpartitnentelor asen1anatoare.
• Liderul grupului explica alegerea continuturilor $i sin1bolurilor
fiecarui continut 'inscris pe blazon.
• 0 alta varianta a blazonului este cea com letata de intrea a.
CRAIOVA CRAIOVA
PARCU RI
CARTIERE
Parcul Parcul
Valea Craiovita
Romanescu Crizantemelor
Ro~ie Noua
Parcul ,Sffintul Parcul Hanul
Dumitru
CRAIOVA C~IOYA
MAGAZINE LOCURI DE MUNCA
METRO BILA Piata Mihai

Velodrom
Viteazul
SELGROS PRIMAVARA
~ARA.CTERISlJCJ
CARACTERISTICI
COMUNE GENERALE
G~IOVA
INSTITUTll CULTURALE
TEATRU TEATRU
NATIONAL URIC
MUZEE
UNIVERSAT
~-~-T_O_D_E_D_E_FI_X_A_
R_E'--,C_O_N_S
_O_L_ID_A_R_E
_.<...§_
I E_V_A_L_U_A_R_E______
229
----=::.:::..
Alte suporturi metaforice
Exemple: harta farii, harta judetului, o floare sau un fluture, 0 leguma
sau un fruct, forme geometrice, forma unui animal, munte, cladire, jucarie etc.
Sup01iurile pot fi de marimi, culori ~i forme diferite in functie de
rnari1nea materialului ilustrat, obiectelor sau placutelor cu cuvinte sau propozitii
,
sense.
Ele vor atrage, motiva ~i in1plica copiii 1n realizarea sarcinii de lucru.
Sarcinile de lucru sau intrebarilc fotn1ulate trebuie sa fie atractive
'
accesibile, umoristice sau sub fonna verificata prin aparitia unui personaj
indragit de copii dar care sa aiba legatura cu tema, sa sHl.rneasca nerabdarea de
invatare, de participare, ~i implicare activa.
a) Afi!J de publicitate a propriei griidinife

• Copiii se impart pe grupuri.
• Fiecare copil alege imagini cu aspecte din gradinita, clasa, saHi de
sport, sala de mese, sala de informatica, sala de muzica, terenul de joaca,
fotografii de la diferite activitati.
• Colajul cu imagini poate fi realizat de copii intr-o activitate de
observare "Gradinita".
'
• Copiii vor alege imagini care considera ei ca pot atrage sau convinge
alti copii ~i parinti sa frecventeze gradinita lor.
• Timp de lucru 7 minute.
b) Colaj de ilustra{ii
Copii selecteaza imagini ~i concep un afi~ din ilustrate pe o anumita
tetna: anotimpuri, ape, arbori, jucarii, fenon1ene, ora~e, steaguri, plante,
personaje din desene animate.
c) Structuri geometrice
Exemple
STEAGURI
CARACTERISTICI PARFUM ~I CULOARE
~
~
POVESTEA LOR
~ETODE DE FIXARE, CONSOLIDARE §I EVALUARE
------------~----------~--------------------- 231
d) Conturul ora~ului, judefului, {iirii
CRAIOVA
STAAZI AERO PORT
PARCURI JIUL
COP II BATRANI
GAM TRAMVAI
COMPORTAMENTE
JUDETUL DOLJ
SATE
GRICULTURA INDUSTRIE
APE $0SELE
$COLI BISERICI
DEZVOLTARE
ROMANIA
APE MUNTI
,
PARCURI DRUMURI MARE

NATIONALE
,
Judete
, MINE
PO PULA
GARI PORTURI AEROPORTURI
CAPITALA PRE$EDINTE INSEMNE
OGATII $I FRUMUSETI
• Raspunsul ghicitorilor ~1 sinteza descrierilor U$ureaza completarea

blazonului de catre copii.
e) Conturul unui monument, muzeu, castel din poveste, animal,

plantii, copil, organ (ochi)
• Se realizeaza conturul reprezentfmd ten1a analizata sau propusa spre
analiza.
• Copiii raspund la setu l de 1ntrebari forn1ulate de educatoare, care
orienteaza gfmdirea individuala ~i colectiva spre esentializarea continuturilor
temei propusa.
Alte exemple
• A veti desenat un spic de grau.
• Gasiti 1mpreuna produsele realizate din grau.
• Desenati, scrieti sau a~ezati imagini cu produse obtinute din grau.
BLAZONUL - PROD USE DIN GRA"U

~ETODE DE FIXARE, CONSOLIDARE §I EVALUARE
233
Exemplu
• Desenati, un fruct.
• Compartimentati -l.
• Desenati in fiecare con1partiment, vitaminele pe care lc contine.
§{
c A
E D
Exemplu
• Aveti, desenat contunll unui animal.
• Desenati, lipiti in interiorul conturului alt~ animale care sunt pe cale
de disparitie.
$i exemplele ar putea continua.
PERSONAJE
LACUL de
M. E minescu
cuvinte expresii
TaHil
Porumbita
Prin~u l /
Caractcrizarc gcnerala
---
BLAZONUL
• Complcteaza;
• Coopereaza;
• Comenteaza;
v • Compara;
E
R
• Explidi;
R • Realizeaza;
E • Reprezinta;
• Deseneaza;
• Scriu·
'
• Selecteaza;
• Completeaza;
• Aplica;
• Identifica;
• Participa;
• Sintetizeaza;
• Ghicesc.
11.9. Sintetizarea
Definitie
'
Este o metoda de reflectie asupra unu1 subiect care , presupune 0
derulare procesuala" (M. Dulama 2002).
Obiectiv
Dezvoltarea operatiilor gandirii prin aprofundarea tematicii propuse in
munca In grup sau in perechi.
Descrierea metodei
Abordarea unei tematici pnn pnsma acestei metode conduce la
sistematizarea cuno$tintelor, esenta subiectului pus in discutie.
Etape
1. Organizarea in pereche/ in grupuri
Lucrulln pereche sau In grupuri depinde In mare masura de etapa zilei
cand este utilizata metoda.
In cadrul jocurilor libere, creative este eficient lucrul In pereche,
continutul prezentand interes ~i la nivel de grup.
lntr-o activitate frontala, metoda devine activizanta atat In lucrul in
pereche cat $i In grupuri mici In momentul consolidarii cuno$tintelor 1nsu~ite a
sistematizarii acestora.
Imbinarea formelor de organizare in mod eficient influenteaza pozitiv
realizareaactivitatii prin metoda sintetizarii.

«Studiati ,Jumalul plantelor" completat de voi».
Selectati etapele procesului de dezvoltare al plantei tinfmd cont ~i de
ideile ajutatoare din schema data.
3. Munca independenta
Copiii 'in n1od independent, elaboreaza cateva idei dupa schema data sub
forma unor propozitii si1nple sau dezvoltate ori imagini corespunzatoare
procesului 'in evolutia
, sa:
CR e .... -
INCOLTIREA/ CRESTERE/DEZVOLTAREA
MATURIZAREA/COACEREA/ INGALBENIREA/USCAREA
--
4. Lucrul in p2rechilgrupa
Cate doi copii a~ezati unul langa altul sau n1e1nbrii fiedirui grup dezbat
237
ten w, completeaza schema, selecteaza imaginea, alcatuiesc propozitii,

corecteaza daca este necesar.
5. Activitate frontala
De la fiecare pereche/grup se preia o propozitielidee desprc procesul de
dezvoltare a plantei. Educatoarea va scrie, va desena sau va ata~a o imagine in
dreptul fiecarei etape din schema.
Copiii i1npreuna cu educatoarea citesc sinteza procesului de dezvoltare
al plantelor.
Exemplu
Sinteza ~ 1. Semintele puse in pan1fmt incoltesc. Ele au nevoie de apa,
caldura, ~i hrana.
2. Cand pri1nele frunze apar, plantelor le 1nai trebuie ~i
lun1ina ca sa creasdi. Dupa ce cresc plantele infloresc ~i
fac fructe (rodesc)
3. Fructele se co c.
4. Dupa un timp plantele se usudi.
Este important ca aceste etape sa ra1nana In bagajul de cuno~tinte al
copiilor.
Jocul - exercifiu , Spune mai departe" solicita membrilor unui grup sa
ex prime in lant verbe care vizeaza evolutia plantelor: , incolfesc ", , cresc ",
,injloresc", ,rodesc", "se coc", ,se usuca".
Membrii altui grup pot mima ,in lant" semnificatia 1nesajului verbelor
respective.
Varian Hi
Utilizarea sintetizarii in prezentarea evolutiei unui personaj se face prin
stabilirea ideii centrale, pe baza careia se desprind alte idei urmarind aqiunea.
Exemplu , Stejarul din Borze:jti" - lntan1plarea pctrccuta in timpul
copilariei lui ·stefan eel Mare -- personajul ce cste prezentat pana In perioada
1naturitatii. Jdei :
'
'
C - Copi/1/ria cujocurilc ei;

P - PrezenJa du~w1anilor,·
i - l~1tfunplarea petrecuta;
C - Consecinfe/Pedepsirea.
Varianta
Folosirea sintetizarii ca metoda in prezentarea unei situatii , integrarea
unui copil cu nevoi speciale in grupa lor" in1plica respectarea unor etape:
P - prezentarea situatiei ~ este necesara frecventarea gradinitei de
catre un copil cu ncvoi spcciale in grupa lor.
S - strangerea informatiilor ~ cauze, mod de relationare preferinte,
sensibilitate (docun1entarea cazului).
D - Diagnosticarea.
C - Cai de rezolvare - solutii care sa conduca Ia rezolvare.
'
S - Solufia optima - alegerea solutiei prin care sa se ajunga la un final
pozitiv.
Varianta
Studiu de caz ,Accidentarea pe strada a unei batrdne cu deflcienfe de
vedere"
Etape:
P - Prezentarea cazului.
S - Strfmgerea infon11atiilor (docun1entarea):
• De ce a p lecat singura batrdna pe strada?
• Cdfi :;i cine sunt membriifamiliei ei?
• Cine fi sunt vecinii? Etc.
D - Diagnosticarea ~ Batrdna traie:;te singura in casa.
C - Cai de rezolvare:
• Ce se poate face p entru astfel de batrani?
• Ce put em face noi cop iii ca sa nu /a sam batriinii singuri, etc:
S - Solutia
,
Beneficiile metodei
• Dezvolta gfmdirca logidi.
• Excrseaza capacitatea de a analiza;
- de a sintetiza;
- de a aprofunda.
• Sistematizarea cuno~tintelor.
• Faciliteaza cooperarea.
• I:mbina formele de organizare.
Retineti!
' '
• ,Sintetizarea" ofera copiilor un spatiu temporal mm mare pentru a
lucra independent sau in grupuri mici.
• ,Logic ~i concis" sunt cuvintele de baza ale metodei.
Verbe utilizate:
• a analiza;
• a sintetiza;
• a sistematiza;
• a aprofunda;
• a solutiona;
• a coopera;
• a colabora.
~------------------------------------------~
-
~
11.1 0. Diagrama Venn
Diagrama Venn se aplidi cu eficienta n1axin1a in activitatile de

observare, povestiri, jocuri didactice, convorbiri pentru sistematizarea unor
cuno~tinte sau pentru restructurarea ideilor extrase dintr-o poveste.
Etape
intre animalele salbatice ~i don1estice exista asemanari ~i cteosebiri.
In cercul ro~u desenati sau a~ezati imagini ce reprezinta aspecte
specifice animalelor domestice, iar 'in cercul verde aspectc specifice animalelor
salbatice.
In spatiul galben care intersecteaza cele doua cercuri denumiti, scrieti
sau a~ezati asemanarile ~intre cele doua categorii de anin1ale.
Timp de lucru 7 minute .
. . ~
plSlCa
lup
urs
caine
vaca cerb
caprioara
cal
1epure
ome pore mistret
capra ras
2. Activitate in pereche sau in grup

Se compleieaza diagrama individual apoi se lucreaza in perechi
adaugand sau corectand informatiile.
Intre copii are loc schimb de informatii, argmnente, aprecieri, analize
comparative ~i se definitiveaza sarcina initiala.
3. Activitate frontalii
Se pregate~te un poster sau o coaHi cartonata mare pe care se afla
realizata din hartie autocolanta diagrama Venn (doua cere uri care se
intersecteaza) ~i materialul didactic format din imagini siluete animale, jucarii
in miniatura, desene, placute dreptunghiulare colorate nescrise.
Se completeaza diagrama cu elemente, idei de la fiecare pereche.
Se adreseaza intrebari: Care sunt aspecte/e caractenstzce anima/el01~

domestice? Dar ale animate/or siilbatice? Prince se aseamanii ele?
I padurar I
I ierbivore
I ierbivore I .-:c------'--, C-AR_N_IV_O_R----.E
.--I I
I cotet I I grajd I lon1nivorel

[§uinaj
I cu~ca I Mediu de Mediu de
viata viata
Iograda I
Diagrama poate fi utilizata ~i ca varianta a unui joe didactic cu. tema

, Ce ~ti despre animale?" sau in convorbirea , Totul despre animale. "
Alte exemple
Experiment - Procesul de dezvoltare;
- Procesul de incoltire;
- Fenomene ale naturii.
Produc:
• produce zgomot;
•tunct;
• temperatura aerului •Fenomene •fulger;
se schimba; atmosferice
•tdisnet;
• ploi calde, ploi reci •Nori 1ncarcati
' •incendii;
• stropi n1ari, mici; de electricitate
•scantei luminoase;
• apare curcubeul; •Masuri de
•paratrasnet;
• inundatii; ploi acide; protectie
•teama.
umbrela.
scUF\1A RO~IE
• Scufita Ro~ie; • Alba ca zapada;

• Bunica· negative • Mama vitrega;
'
• Lupul; •Formula de • Piticii;
• Vfmiitorul; 1nceput ~i de • Vfmatorul;
·•Mama. s!ar~it •Printul·
' '
.,ersonaje de povcstt'
Dimensiunile cercurilor vor fi diferite pentru a oferi posibilitatea
exprimarii fiecarui membru al grupului.
Tema- ,Copilul"
Obiectiv - Fixarea notiunii, "copil"
•Copiii au
ace lea~i drepturi •Par scurt
• rochita; '
• Au mama, tata, • Pantaloni;
• cerce1;
bunici, frati. • Prefera ma~inile;
• codite;
• In:fati~are;
• prefera papu~ile.
•Culoarea
ochilor;
• Aldituirea
corpului
11.11 . Metoda piramidei
Definitie
'
Metoda piramidci sau n1etoda bulgarclui de zapada este o n1etoda de
predare-!nvatare interactiva de grup care consUi 'in asan1blarea activitatii
individuate acti vitatii colective pentru realizarea unei sarcini sau problen1e date.
Obiectiv
Dezvoltarea capacitatii de a solutiona o sarcina sau o problema prin
1ntrepatrunderea activitatii desfa~urata individual cu cea desfa~urata 1n pereche
~i in grup.
Descrierea metodei. Fazele de desfa§urare

1. Prezentarea sarcinii didactice.
• Educatoarea expune sarcina de lucru sau problema de rezolvat;
2. Lucrul individual
• Sarcina sau probletna data se lucreaza individual timp de 5 minute,
iar educatoarea noteaza pe flipchart 1ntrebarile legate de tema data.
3. Lucrulin pereche
• Copiii formeaza perechi ~i discuta rezultatele obtinute individual.
• Se solicita raspunsuri la 1ntrebarile individuale ~i se retin intrebarile
nou aparute.
4. Reunirea in grupuri mari de lucru
• Perechile se reuncsc ~i constituie doua grupun 1nan de lucru cu
numar ega] de copii .
• Se discuHi in grup rezultatele la care s-a ajuns lucrand in pereche.
• Se formuleaza raspunsuri la intrebarile :tara raspuns.
5. Raportarea solufiilor in colectiv
• Se reune~te grupa, analizeaza ~i concluzioneaza asupra rezultatelor
obtinute prin "rostogolirea" infonnatici.
• Se raspunde la intrebarile inca nesolutionate pana in acest moment,
de catre educatoarc.
6. Luarea deciziei
• Se decide solutia finaHi ~i concluziile asupra pa~ilor unnati in
realizarea sarcinii sau probletnei, precun1 ~i asupra participarii copiilor la
activitate.
Beneficiile metodei
• Stimuleaza ·lnvatarea princooperare.
• Permite organizarea individuala, pe gn1pe ~i frontal a a ·c'olectivului
de copii.
• Stimuleaza .-lncrederea in ·fortele proprii prin analiza solutiilor
individuak. mai int~i in lucrul Jn pereche, apoi In grup ~i In Jinal it~
colectiv. ·
• Dezvolta spiritul de' echipa, ·de intrajutorare.
• P~rmite implicarea in emiterea de idei, solutii inedite la problemele
~i sarcinile aparute~
• Utilizarea n1etodei are dezavantajul ca educatoarea stabile~te mai
greu ~ontributia individuala la rezolvarea sarcinii sau problemei date.
Familiarizarea cu metoda
Jocuri ~i activitati alese, libere, creative: ,joe de masa". .
Tema jocului - "Jocul culorilor".
Obiectiv: Familiarizarea copiilor cu notiunea de piramida prin jocul de
masa cu sarcina de a ordona nuantele culorilor ro~u, albastru lucrfmd individual,
in pereche ~i in grup.
Material - cartona~e, panglicute ro~ii, albastre, in 4-5 nuante de la

ro~u/alb astru
intens pfma la ro~u/albastru deschis; ~nur pentru constituirea unei
pirmnide pe covor.
Desfa~urare
• Intuirea materialului ~1 precizarea sarctml de lucru: sa ordoneze

cartona~ele, panglicutele dupa intensitatea culorii.
• Individual ~opiii ordoncaza culorile in ordinca intcnsiUitii.

,
• Educat.oarea 1nregistreaza intrcbarile cxprimatc de catrc copii.
• Se formcaza perechi ~i se continua ordonarea culorilor dupa
int.ensitate, a~ezand cartona~ele ~i panglicutek in piran1ida construita pe covor.
• Se prccizeaza di se a~eaza de jos in sus.
e Se cere copiilor sa fonneze doua grupe ~i sa analizeze ceea ce au
]ucrat in pereche, apoi se continua ordonarca pfma ce se term ina materialul.
• Se analizeaza piramida culori lor constituita in perechi ~i in grup ~i se
decide ordinea corecta a nuantelor culorilor date: ro~u ~i albastru.
• Se reunesc copiii in cere in jurul piramiclei constituite pe covor,
educatoarea precizand ca aceasta este o piramida, ca un triunghi 1mpaJ1it in mai
multe parti in care se ordoneaza informa~iile. Jocul "Piramida" se va desfii~ura
$i in alte activitati, 1n care se orcloneaza informatiile (ilustratii, jetoane etc.).
Aplicatii practice ale metodei piramidei

I. Educarea limbqjului: Imagine-text
Tema - "Pinocchio"
Obiectiv - Descoperirea calitatilor lui Pinocchio impletind lucrul
individual cu eel in pereche ~i in grup.
Material- imagini din poveste, coli de scris, carioca, reportofon.
Desfa~urare
1. Introducere
• Se intuiesc i1naginile, se recunoa~te momentul reprezentat in desen.
• Se precizeaza sarcina de lucru: sa descopere cat n1ai multe trasaturi
caracteristice lui Finocchio mai intai individual, apoi in pereche $i in
grup.
2. Lucrul individual - Fiecare copil raspunde la intrebarea:
• Spuneti ce $1iti despre Pinocchio?
• lntrebati ce ati n1ai dori sa $titi despre Finocchio? Educatoarea
inregistreaza intrebarile copiilor.
r
3. Lucrul zn perechi
• Copiii fon11eaza perechi ~ i povestesc episoadelc desenate din care
de::-.copera trasaturile caractcristice lui Finocchio.
• Sunt provocati sa raspunda la 1ntrebarile adresate individual.
• Educatoarea inscrie intrebarile nou aparute in pereche.
4. F ormarea grupurilor mari de lucru
• Se constituie doua grupe de lucru: grupa lui Gepetto ~i grupa lui
Finocchio ~i au ca sarcina de lucru: discutarea trasaturilor lui Finocchio
descoperite in pereche, in imaginile prezentate.
• Copiii sau educatoarea raspund la intrebarile inca tara raspuns.
5. Raportarea solufiilor in colectiv
• Grupele se reunesc in semicerc ~i analizeaza trasaturile caracteristice
lui Finocchio ~i concluzioneaza asupra descoperirilor obtinute prin rostogolire.
• Se raspunde la intrebarile neelucidate despre peripetiile lui Finocchio
care-i contureaza profilulin imagini.
6. Luarea deciziei
Se decid aspectele caracteristice care evidentiaza "calitatile" lui
Finocchio ~i se concluzioneaza n1odul prin care s-a realizat sarcina; aportul
individual, in pereche ~i in grup la descoperirea calitatilor lui Finocchio in
desenele realizate de copii sau imaginile din cartea de pove~ti ilustrata.
Aceste concluzii decise in grup se inregistreaza pentru a fi scrise ~1
alaturate in1aginii.
De retinut!
'
• Metoda se aplica dupa ce copiii au ascultat povestea pentru a
demonstra intelegerea textului.
• Este integrata altor metode interactive de grup utilizate in activitate.
• Imaginile pot fi realizate la arta de catre "expertii" in lucrari plastice,
desene sau din cartile de pove~ti, de colorat.
• Fregatiti mijloacele de inregistrare a concluziilor, a "textului" ce
trebuie scris la i1naginca J escri sa de copii.
• Metoda piramidci permite obtinerea unui text complet pentru ca

1nsun1eaza ideile emise de copii individual, 'in perech e ~i 'in colectiv.
• Provocati copiii sa 'intrebe ~i sa raspunda la 1ntrebarile fon11ate
individual, in pereche ~i 'in grup.
II. Cunoa~tereamediului. Observare.

Tema: "Fructe".
Obiectiv: Capacitatea de a identifica caracteristicile fructelor 1mpletind
activitatea individuala cu cea 'in perechi ~i 'in grup.
Material: co~, fructiera cu fructe, etichete cu denumirea fructelor, fi~a
cu 'intrebari.
Desfa~u rare a
1. Introducerea
Intuirea materialului ~1 precizarea sarcinii de lucnl: sa descopere
caracteristicile fructelor din co~ulet, lucrand individual, 'in pereche ~i in grup,
realizand o piramida a fructelor dupa locul de unde sunt culese, mediul de viata.
2. Lucrul individual
• Timp de 5 min., fiecare copil identifica in co~ul cu fructe,
caracteristicile acestora precum ~i locul de unde se culeg.
• Se provoadi copiii sa adreseze 1ntrebari despre fructe ~i
caracteristicile lor, despre locul de unde se culeg, iar educatoarea scric
1ntrebarile intr-o "foaie a intrebarilor".
3. Lucrul in pereche
• in pereche copiii discuta despre caracteristicile fructelor, despre
1nediul de unde provin fructele; raspuns la 1ntrebarile emise individual.
• Se scriu intrebarile nou aparute in ''foaia intrebarilor ".
4. Reunirea in grupuri mari de lucru
• Perechile se grupeaza ~i formeaza "grupa fructelor ro~ii" ~i "grupa
fructelor galbene".
• In grup se analizeaza caracteristicile fructelor precmn ~i mediul de
unde provin - reluand aspectele descoperite in pcreche.
• Se raspunde la intrebarile aparute in timpullucrului in pereche.
- ------
5. Raportur2a solu{iilor In colectiv
• Grupele sc reunesc In "'grupa fructclor" ~ i raportcaza caractcristicilc
id ~ ntificatc ~ i dcscoperite de copii individual, In pereche ~i in grup.
• Se dispunde Ia lntrebarile ramase tara raspuns $i inscrisc 'i n "jurnal ul

'intrcbarilor".
6. Luarea deciziei
• In sinteza gencral a se decict caracteristicile fructelor, n1ediul , locul de
unde sunt ~ulese, precun1 $i aportul, pati iciparea copii1or la activitate.
• Sc propune un joe de 1ntrecere "Pirmnida fructelor " In care copiii
trebuie sa a$eze jetoane cu fructele corespunzatoare caracteristicilor lnscrise in
piran1icHi, fructe ale caror caracteristici au fo st descoperite de copii prin
den1ersul n1etod ei piramida.
Piramida fructelor
~ructe din razor: dip~uni

Fructe din gtidina: struguri
Fructe din padure: mure, zmcura, alune, castane
Fructe din livada: mere, pere, cire§e, vi~ine, prune,
gutui etc.
Fructe mov-negre: struguri, prune, mure
Fructe verzi: pere, mereu, stntguri, kiwi
Fructc galbenc: gutui, struguri, pere, mere,
. banane, Uimai, prune, cire~e
Fructe ro§ii: mere, dip§uni, cire~e. zmeura
Fructe zemoase: struguri, prune, perc, vi~ine,
ci re~e, dip~uni
Fructe tari: mere, atune; gutui, nuci, castane
11.12. Examinarea povestirii
Definitie:
'
Examinarea povestirii este o tchnica ce se bazcazft pc "ascultarea ~i
obscrvarea" nararii unui continut prccizat de cducatoare, lara a fi copilu1
!ntrerupt sau ghidat de intrebari ajutatoarc.
Obiectivul urmarit:
Exersarea capacitatii de a povesti intr-un interval mare de timp lara
spnJm.
Descrierea metodei:
Continutul abordat prin tehnica "exan1inarea povestirii" poatc fi
"narativ, plastic, intuitiv, evocator ~i emotional" (Dulama, 2002). Gestica
povestitorului transn1ite tnesaje diferite in functie de continutul povestirii.'
Comun icarea sarcinilor de lucru:
Se fom1eaza 4 grupuri a cate 5 copii in grup. Fiecare gtup prime~te o
fi~a de evaluare a povestirii (vezi anexa) ~i se anunta subiectul povestirii.
Activitate individuala:
Se va prezenta un continut narativ de catre un copil, :tara a fi intrerupt ~i
ghidat de !ntrebari ale educatoarei sau ale colegilor.
Activitatea p e grupuri:
Grupurile dupa ascultarea ~ i observarea povestirii vor completa fi~a de
evaluare a povestirii, acordfmd punctaj (bulina ro~ie) pentru fiecare aspect
evaluat. in urma acordarii punctajului, fi~ele de evaluare ale celor 4 grupuri vor
fi afi~ate, totalizandu-se punctajul pentru fiecare aspect evaluat, realizandu-se ~i
autoevaluarea ~i evaluarea.
Sugestii metodice:
• Povestitorul poate fi participant la actiune, tnartor sau povestitor al unui
fap t auzit din diferite surse (mass-n1edia, familie sau alte persoane din anturajul
copiilor);
• Continutul povestirii trcbuie sa fie narativ, plastic, intuitivi, evocator ~i
ctno1ional;
• Pcntru rcu~ita tehnicii ,Examinarca povcstirii" cste ncccsar ca

cducatca rca sa rcspccte n1ctodologia po vcstirii , iar 'in cadrul accstor activitati sa
prac1icc jocuri-exercitiu, jocuri didactice, tcatru de p apu ~ i , jocuri de rol de
genul:
"A~eaza In ordine cronologica in1agi ni din povestc"
"Cu cine vrei sa te ascmcni?'' pcntru prczentarea personaj ului, ~ i gesturi)
"Personajul'indragit"
,Eu sunt Alba ca Zapada!"
Aceasta tehnica se poate introduce dupa ce copiii au parcurs activitati ~i
jocuri pregatitoare de genul celor mai sus enumerate.
Ce fac copiii? Ce face educatoarea ?

- asculta $i observa; - organizeaza grupurile de copii ;
- povestesc individual; - con1uni di sarcinile de lucru;
- evalueaza, comunica ~i coopereaza in cadrul - prezinta aspectele de evaluat
grupului ; cuprinse 1n fi $3.
- se autoevalueaza.
Fi:ja de evaluare a povestirii (Dulama 2002)

Aspecte evaluate Punctaj (buline)
Conti, nut Succesiunea logica a faptelor
Succesiunea cronologica a fap telor
Prezentarea personaj elor
Limbaj Cursivitate
Expresivitate
Intonatie
Intensitatea vocii
Viteza vorbirii
Dictia
Gestica Expresivi tate
Mimica Expres1vitate
De retinut!
'
• Pentru parcurgerea etapclor n1ctodei organizati o activitate de repovcstire
care sa respecte demersul prezentat!
• Reluati metoda in activiUiti libere, creative la bibliotedi!
• 0 povestire a copiilor in1plidi obligatoriu prezentarea unei suite de actiuni
~i personaje care participa la savar~irea lor 1ntr-un anumit spatiu ~i interval de
timp .
• Introduceti in activitatile instructiv-educative jocuri care sa-i ofere
copilului rolul de participant la actiune, calitatea de n1artor al ·unei intan1plari
• sau povestitorul unui fapt real!
• Nu uitati ca viata cotidiana, e1nisiunile vizionate, cartile, filn1ele pot fi
surse pentru continutul povestirii!
11.13. Jurnalul grafic
Definitie:
'
Este n1etoda prin care copiii identifidi caracteristicile unor notiuni care
le individualizeaza ~i diferentiaza de celelalte din aceea~i categorie.
Obiectiv:
Identificarea elementelor specifice notiunii studiate.
Compararea ~i alegerea celor tnai sen1nificative elen1ente.
Cop iii ~i-au 1nsu~it tehnica con1pletarii unui jumal, au 1nvatat acest lucru
cfmd au "scris" in jumalul grupei ~i cand au cornpletat calendanll naturii
utilizand sirnboluri. De aceea li se explica copiilor ca pe perioada parcurgerii
ternei sau a proiectului (Prirnavara) ne vorn juca un joe care se nume~te
"Descopera diferentele", completand un alt tip de jumal prin desen, in1agini

decupate sau fotografii care se nmne~te jurnalul graftc.
Acesta va fi a~ezat 1ntr-un loc vizibil unde copiii pot avea acces liber
pentru completarea lui.
Componenta jumalului
Jumalul este alcatuit din rnai multe file, fiecare fila este 1mpartita in 9
patrate (casute egale ca din1ensiune confonn figurii), deasupra desenului.
Deasupra desenului se va specifica denumirea ten1ei (proiectului)
derulat, sau se va pune un simbol care sa sugereze tema propusa.
....
Exemplu .,Prinuivura"
Ghiocei Crenguta i'nn1ugurita Ploaie
Pasari calatoare Fire de iarba Legutne
?•
Crenguta inflorita Tractor care sean1ana Con1 leteaza sin ur
Descrierea metodei:
1) Comunicarea sarcinii de lucru - educatoarea le spune copiilor di
acest jurnal se cmnpleteaza pe parcursul perioadei in care vor studia ~i parcurge
tema (proiectul) propus. Fiecare copil va desena cate un element specific numai
anotimpului primavara care o diferentiaza de celelalte anotimpuri. Aceste
desene, imagini sau fotografii vor fi an1plasate in cate o casuta (patrat) unde
copiii care ~tiu sa scrie i$i vor scrie nmnele, iar cei care nu ~tiu foloscsc semnele
individual e.
Cand se cpuizeaza ten1a din dezbatere casutele care raman goale se vor
co lora sau dimfm a lbe.

Pentru a oferi posibilitatea copiilor cu interes mare pentru subiect sa-~i
vnlorifice potentialul ~i cuno~tintele sunt lasati sa completeze rnai multe casute,
insa este necesar sa fi specificat numarul minim de casute, de exernplu eel putin
una.
2) Completarea jurnalului grafic se face in etapele de jocuri ~i activitati
alese, inregistrarile (completarea jumalului) se va efectua pe n1asura ce tema
cste parcursa sau in urma propriilor "cercetari", descoperiri din alte surse
infom1ative.
Nu toti trebuie sa completeze d'isute in aceca~i zi, · pcrioada cca mai
indicata ar fi ultima saptan1ana de discutare a temei.
3. Evaluarea - se desprind filele jumalului grafic, se aplica pe un panou
pentru a fi vizualizate de fiecare copil. Se reaminte~te sarcina de lucru, criteriul
dupa care se va analiza fiecare ele1nent inscris in patrat (sa fie specific nmnai
anotimpului primavara).
Semnul de intrebare din interiorul unui patrat indica gre~eala celui care a
completat.
Evaluarea rezultatelor copiilor se va face de catre educatoare sau de
catre un grup de copii cu rezultate foarte bune obtinute in cadrul temei ~i se va
tine cont de criteriile ~i cerintele specificate la inceputul completarii jumalului
grafic.
0 alta varianta de aplicare a metodei este aceea de a completa jumalul
grafic in grup ~i nu individual.
Exemplu: Se propune o activitate prin cooperare. Copiii au notiuni
despre cele 4 anotimpuri.
Se constituie 4 grupuri de copii, cate unul pentru fiecare anotimp.
Grupul va fi constituit din 5 copii. Fiecare grup i~i alege anotimpul preferat,
apoi se con1unica sarcina de lucru.
Completati jumalul grafic, desenand sau alegand i1nagini specifice
numai anotimpului pe care 1-ati ales.
Cop iii lucreaza 10-15 minute, timp in care cmnunica intre ei, motivea.za
alegerile racute, compara optiuni proprii cu ale colegilor, cauta imagini in
bib li otcca clasei, deseneaza, aplidi imagini sau foto grafii, iar in s itua~ii l e in care
sunt prca multc elen1entc specificc se decide prin vot.
~
In evaluare se poate folosi tehni ca "Turul galeriei".

Produsele activita~ii grupelor - filel e j urnalului grafi c - se expun pe
pcretii cl asei care se transforn1a intr-o galeri e expozitionala.
Fiecare grup i~i prezinta propriul poster, apoi colegii pot face observatii,
exprima idei, con1pletari, propuncri, sugestii . La semnalul educatoarei grupurile
de copii tree pe rand pe la fiecare poster ~i fac con1entarii directe p e acestea.
Jun1alul grafic poate fi con1pletat ~i prin alte forme de organizare a
activitatii. La inceputul studiului, fiecare copil i~i alege o subten1a din lista
prezentata de educatoare. De exe1nplu: Te1na care se dore~te a fi supusa spre
dezbatere este "Primavara", subten1ele enU111erate de educatoare pot fi: legun1e,
fructe, flori , feno1nene de prin1avara, pasari calatoare. Aceea~i subten1a poate fi
studiata de catre 1nai multi copii, dar fiecare lucreaza individual, intr-un anmnit
interval de ti1np, con1pletandu-l in diferite sectoare de activitate: $tiinta,
Biblioteca, Arta. Sarcina propusa copiilor este ca fiecare sa completeze eel
putin un patrat pentru subten1a pe care ~i- au ales-o sprc cercetare, deci
infonnatia a supra careia se centreaza atentia ~ i . care este invatata te1neinic are
un volun1 mult mai n1ic.
Alt exemplu: Anotimpul primavara
Ghiocel ~ de gradina
"-- de padure
Sarbatori ~ Marti~orul
Pa~tele
Ziua Fen1eii
Pri1navara Inmuguritul
Infnmzi tul
Semanatul porun1bului
Plantarea pomilor
Sosirea p asarelelor
Muntele to<::---- floarea de colt;
plantatii de brazi;
cabanele;
alpini$tii;
telecabina, telefericul.
Sugestii metodice. Educatoarea va unnari modul de con1pletare al

jun1alului grafic, astfel !neat sa se respecte sarcinile de lucru. Daca se constata
cJ elementele identificate de copii ~i completate in jumal se rep eta, educatoarea
va organiza cu grupuri mici sau individuale jocuri didactice, joeuri, exercitii (de
ex.: "Patratele curioase", "Au aflat, au desenat" etc.) pentru a-i ajuta pe copii sa
1nteleaga metoda de completare a jumalului.
- utilizeaza strategii ~i des!a~oara activitati care sa-i conduca pe copii sa
identifice.caracteristicile individuale ale notiunilor;
- evaluarea rezultalelor copiilor se face flexibil de catre educatoare.
Ce fac copiii?
- identifica, analizeaza, compara ~i selecteaza informatiile, reprezinta
grafic, memoreaza, evalueaza.
Beneficiile metodei
• Exerseaza operatiile gandirii, dezvolta gandirea critica, dezvolta
increderea in sine;
• lncurajeaza munca independenta.
r
11.14. Turul galeriei
Definitie:
'
Este tehnica de invatare prin cooperare care "stimuleazii gandirea,
creativitatea $i inva{area ejicienta ", (Dulama 2002) 1ncurajfmd cop111 sa-~i
exprime opiniile cu privire la solutiile propuse de colegii lor.
Obiective:
Elaborarea unui plan care sa conduca la finalizarea unm produs ce
constituie conceptia/opinia tuturor tnetnbrilor grupului.
Descrierea metodei:
1. Se formeaza gntpe de ci:Hre 3-4 copii;
2. Copiii organizati In grupuri rezolva o sarcina de lucru care pennite
mai multe perspective de abordare sau mai multe solutii;
3. Produsele activitatii grupelor de copii - desene, colaje, postere,
4. Se expun pe peretii clasei, care se transforma !ntr-o galerie
expozitionala;
5. La semnalul dat prin diferite procedee de educatoare grupurile de
copii (aflati in calitate de vizitatori ~i critici) tree pe la fiecare exponat pentru a
exatnina solutiile sau ideile propuse de colegi ~i i~i inscriu pe poster (lntr-un loc
stabilit anterior de preferinta, pe margine) comentariile critice, !ntrebarile,
observatiile, ajutati de educatoare sau prin simbol.
6. Dupa ce se incheie turul galeriei, grupurile revin la locul initial ~i
citesc comentariile, observatiile de pe lucrarea lor, reexan1infmdu-~i produsul
din pristna acestora.
Analiza ideilor
Activitatea ini{ialii Evaluarea
Ideile initiale; Ideile noi aparute;
Ce valoare are In comparatie cu V aloarea ideilor;
cele noi; Evaluarea cantitativa a ideilor;
Cantitatea ideilor. Eventuale erori;
1. Exemplu: Desen. Tab lou de primavara

- se constituie grupurile din 3-4 copii;
- fiecare grup se consulta in vederea gasirii solutiilor privind: elementele
constitutive ale tabloului, culorile, aranjarea in pagina, in1partirea sarcinilor in
cadnll grupului;
- timpul de lucru al copiilor este de 10';
- educatoarea monitorizeaza activitatea oferind sprijin;
- gr~purile afi~eaza desenele (posterele) pe peretii clasei, fonnand o
veritabila expozitie;
- la semnalul educatoarei grupurile tree de la o lucrare Ia alta pentru a o
exan11na.
- pe marginea desenelor se vor trece: clemente care au fo st omise din
tablou (ex.: soarele, insecte, pasari, fire de iarba etc.), utilizarea culori lor
predmninante, se bareaza elen1entele care nu corespund pentru a fi elin1inate din
tab lou (corectari);
- turul se face timp de 5 1nin.;
- dupa incheierea turului galeriei grupurile revin la locul initial ~i timp
de 5 1ninute analizeaza observatiile ±acute ~i-~i cmnpleteaza desenul.
2. Activitate matematidi - "Descon1punerea numarului 7"
a. Comunicarea sarcinii de lucru.
- veti lucra in grupuri de cate 4 copii ;
- timp de 5 minute veti gasi 4 solutii de descompunere a nun1arului 7.
b. Activitate in grupuri.
- educatoarea, in ti1np ce copiii lucreaza monitorizeaza activitatea ~~
ofera sprijin.
3. Expunerea produselor.
- se expun posterele pe peretii clasei.
4. Turul galeriei. Se exatnineaza corectitudinea rezolvarii
descompunerii numarului 7, daca a respectat numarul de variante prop us de
educatoare, daca sunt utilizate corect semnele conventionale
, invatate
, se fac
notatii pe 1narginea posterului.
5. Activitatc in grupuri. Timp de 5 minute fiecare grup observa daca are

notatii pe marginea posterului ~i aduce corcctiile necesare.
Retineti!
' '
Turul galeriei:
• antreneaza grupurile;
• reactualizeaza cuno~tintele;
• evalueaza capacitati ~i abilitatilor specifice pre$colarilor.
11.15. Turnirul intrebarilor
Definitie:
'
Turnirul 'intrebarilor este o cale de invatare prin joe care sti1nuleaza
fonnularea de 1ntrebari prin cooperare ~i competitie pomind de la un text
~tiintific.
Obie.ctiv:
Exersarea capacitatii de a fonnul a ~ i adresa 1ntrebari pe baza unui text
~tiintific cooperfmd ~i concurand.
Se introduce tun1inll 1ntrebarilor in activitatile din gradinita precun1:
lectura educatoarei, povestiri, auditia unor texte ~tiintifice etc.
Des.crierea metodei:
Organizarea colectivului 'in grupuri de cate .yase.
Prezentarea sarcinii didactice.
• Grupurile vor concura doua cate doua forn1uland ~i adresand intrebari
din "Povestea castanelor".
• Astfel, doua grupuri veti analiza, povesti ~i prezenta inceputul
pove~tii pana la momentul aparitiei rochitelor verzi impodobite cu ace.
• Celelalte doua grupuri . partea a doua a pove~tii de la prezentarea
imbracarii rochitelor cafenii, pana la parasirea castanului de catre fiicele sale.
• Ascultati povestea la casetofon!
• Formulati intrebari ~i raspunsuri pentru partea din poveste pentru care
ati prin1it sarcina. Aceste 1ntrebari se adreseaza grupului concurent, care la
randul lui va va adresa ~i elintrebari pentru aceea~i parte a pove~tii.
Activitate 'in grupuri:
• La inceput fiecare n1e1nbru al grupului va gandi ~i formula singuri
intrebari.
• Daca sunt neclaritati, intrebati 1nen1brii grupului pana la elucidare.
• Intrebarile se adreseaza n1ai lntai n1en1brilor grupului tau pentru
siguranta ca ~tiu sa raspunda corect.
------------------ -
Pcntru a intreha <;;ia raspunde de pUkerc, sc organi zcaz[l un JOC cu
Jiferite roluri ca:
"Dc~teptul" sau conducatorul sc alegc dintrc copiii care cunosc foarte
bine povestea, au c uno~ tin~e vastc )i de calitatc, au capacitatea de a convinge pe

altii, de a face analizc ~i sintezc. El cstc ales democratic de ditre toti membrii
grupului. Decide pe baza opiniilor grupulu i s5 u, deeizie care cste respcctata de
toti membrii , estc obiecliv In aprccierea raspunsuri1 or cchipei adverse ~i acord5
punctajul n1~ritat.
"Ceasomicul" este eel care cronon1etreaza timpuL anunta cat dureaza,
c~md se termina timpul.
"Energicul" este eel 1nai curajos, convingator, prezinta incredere, ii
dctennina pe toti sa creada, sa gfmdeasdi ca ~ i el ln formularea de intrebari.
"'Crainicul'' este eel care prezinta intrebari!e grupului advers ~j se alege
dintre cei care vorbesc corcct.
Exemp lu de !ntrehclri fo rmulate p e grupuri :

G 1: - Unde a crescut castanul?
- Ce ii povestise tatallui, castanul eel batran?
- Ce-~ i spune eltni ~candu -~ i frunzele?
- Ce s-a intatnplat intr-o zi de primavara cu eastanul?
G2: - Cum ineepe povestea?
- Ce lucruri minunate i-a povestit "castanul eel batrfm?''
-Lace se gandea el?
- Cine 1-a trczit inlr-o zi de prin1avara?
G3: - Ce s-a intfnnplat cu rochi}cle alb roz ale Iiicelor castanului;
- Ce culoare au ales pfma la urn1a?
- Ce le-a siatuit castanul pe fiiccle lu i?
G4: - Cu ce s-au imbracat fiicele castanului dupa ce ~1-au pierdut
rochitele
, alb-roz?
- Ce podoabe le-a adus albina ca sa-~i 'infrumusqeze rochitele?
- Cc roehite
, au imbracat odata cu trcccrea verii?
- Ce a descoperi t castana in iarba?
- Unde au ajuns toate castanele?
lntrebarile sunt fonnulate de grup dupa modelul " Energicului", decisc

de "De~tept", cronometrate de "Ccasornic" ~i prezentatc de "Crainic".
fntrecerea zntre grupuri:

• Membrii celor doua grupuri concurente se a~eaza fata 'in fata, se
pregatesc pentru 1ntrecere.
• Fiecare echipa prezinta pe rfmd dlte o 1ntrebare echipei adverse,
asculta, evalueaza, decide punctaju1. "De~teptul"acorda o bulina p entru fiecare
raspuns corect.
• $i echipa care fon11uleaza 1ntrebari prime~te o bulina p entru fiecare
'intrebare corect formulata.
• Intrebarile nu se repeta. Daca aceea~ i 1ntrebare este formulata $i de
echipa ad versa, aceasta nu se puncteaza.
• $i 'intrebarile ~i raspunsurile sunt apreciate ~i validate de educatoare.
• Punctajele obtinute de fi ecare grup se tree 'in "tabelul de punctaj".
Grupul Intrebari Intrebari Raspunsuri Raspunsuri Raspunsuri

Total
Echipa corecte incorecte corecte incorecte completate
Gl 4 3 1 1 8
G2 3 1 2 1 2 8
G3 3 1 3 1 1 7
G4 5 - 3 - 1 9
Total
• Fiecare echipa trebuie sa fonnuleze cat mai 1nulte 1ntrebari 'in timpul
cronometrat.
• Echipa care va fom1ula cele n1ai n1ulte 'intrebari in tun1ir, are cele mai
n1ulte buline - puncte.
• Daca echipa adversa raspunJ~ corect la toate 1ntrebarile adresate
prin1e$te puncte egale cu cealalta echipa.
• Punctele/bulinele se tree 'in tabel de catre educatoare sau de un copil.
• Dupa ce 9rin1ele doua grupuri au epuizat intrebarile, intra in turnir

celelalte doua grupuri concurente.
• Fiecare grup este anuntat de la inceput de "Ceasomic" cat timp are sa
rezolve sarcina didactica ~i jocul se opreste chiar daca grupele n-au epuizat
intrebarile.
• In incheierea tun1irului se analizeaza tabelul de punctaj, se
ierarhizeaza grupurile in functie de punctajul obtinut - numarul bulinelor
ca~tigate.
Varianta II
• Fiecare membru al grupului 1 face pereche cu me1nbrii grupului 2 ~i
~i adreseaza intrebari.
• Daca raspunsul nu este corect alt membru al grupului va raspunde, iar
punctajul va fi di1ninuat.
• In acela~i mod se procedeaza ~i cu punctajul1ntrebarilor.
De retinut!
'
• in tumirul desra~urat prima data, permiteti copiilor sa adreseze orice
fel de intrebare.
• Formulati cerinte ce trebuie respectate in elaborarea intrebarilor.
• Sprijiniti copiii sa formuleze intr-un tumir o suita de 1ntrebari
convergente, apoi una de 1ntrebari divergente.
• Nu permiteti formularea de intrebari al caror raspuns nu se gase~te in
text.
• Actualizati cuno~tintele anterioare ~i sprijiniti copiii sa faca
conexiuni, interpretari, analogii pentru aflarea raspunsurilor la intrebarile
adresate.
• Formulati 1ntrebari strict legate de text, altfel blocati jocul ~i tumirul
nu mai este placut.
• Daca sunt lntrebari la care nu cunosc raspunsurile, 1nregistrati-le in
lista de intrebari.
• Integrati tu~nirul in descoperirea continutului unor activitati, in

evaluarea unor activitati, a unor proiccte tematice.
• In distribuirea rolurilor tineti seama de tipul de inteligenta dominant
al copiilor.
• Denumiti grupele, echipele ~i rolurile copiilor in functie de te1na
abordaHi: "De~teptul", "Istetul", "Orologiul", "Scriitorul", "Povestitorul".
• Folositi pentru copii accesorii atractive: coronite, condeie, tablite,
clepsidre, clopotei, buline pentru acordarea punctaj elor.
Beneficii!
• "Turnirul" pern1ite invatarea prin joe, pe baza inteligentelor 1nultiple.
• Stimuleaza capacitatea de a fon11ula intrebari, de a analiza ~i sintetiza
textul, de a descrie, de a raspunde, de a face conexiuni, interactiuni, de a aplica,
de a evalua.
• Stimuleaza lucn1l in echipa, cooperarea, con1petitia constructiva,
recunoa~terea calitatilor ~i capacitatilor colegilor, fair-play-ul.
Verbe utilizate:
• a explica; • a comumca;
• a formula; • a intreba;
• a raspunde; • a puncta;
• a intrece; • a ca~tiga;
• a corecta; • a stabili;
• a decide; • a asculta;
• a prezenta; • a cronometra;
• a anunta; • a analiza;
• a evalua; • a adresa.
METODE DE FIX.ARE, CONSOLIDARE ~I EVALUARE 265
---
11. 16. Cvintetul
Definitie:
'
Cl'intetul cstc o tchni ca de rcncqie cc consU1 In crcarcd a cinci versuri
respectand cinci reguli In scopul de a sintcti za continutul unci tcmc abordatc.
Este tehnica prin care sc rczuma ~ i sintct izcaza c uno ~tin tc, informatii ,
scntimcntc ~i convingcri.
Cvintctul este o poczie cu 5 vcrsuri.
Obiective urmarite:
Sa sintetizezc cuno~tintelc ~ i infonnatiile despre un subicct;
Sa exprin1e ganduri, idei, sentin1ente personale asupra subiectului prin
intcnncdiul cuvantului.
Descrierea metodei:
1. Comzmicarea sarcinii de lucru.
Se anunta , subiectul ten1ei de discutie , de ditre educatoare. Sunt
rean1intite copiilor regulile de alcatuire al unui cvintct:
Primul vers - este format dintr-un singur cuvfmt ce denun1e$te subiectul
A! doi!ea vers - este forn1at din 2 cuvintc care definesc caracteristicile
subiectului (2 adjective).
AI trei!ea vers - cste fonnat din 3 cuvinte care exprima aqiuni (verbe Ia
gerunziu).
A! patrulea vers - fon11at din 4 cuvinte care cxprima starca copilului fata
de subi cct.
Al cincilea vers - fon11at dintr-un cuvant care arata 1nsu~irea esentiala a
subiectului.
2. Activitate p e grupuri
Se Impart copiii in doua grupun . Pcntru fi ecare vcrs compus,
educatoarca rcpcta regula. Copiii discuUi, sc consulta ~ i un reprczentant al
fi cdirui grup prezinta crcatia.
Fi ccare co pi 1 compun c o vari anUi de raspun s, apoi disc uta In grup,
selecteaza versul potri vit (corect). Un copil ales de colcgii din grup, sau
educaloare cu rol de lider, lransmite versurile (a lese de 1ntregul grup)

educatoarei. Aceasta pe o foaie de flipchart !mpartita In doua va scrie versuril e
trans1nise de liderii grupurilor.
Anunta ten1a, comunidi sarcina de lucru, reatninte~te regulile d e
constituire ale unui cvintet, urn1are~ te ca versurile sa fie formulate corect, scrie
cvintetele fiecarei grupe.
Ce fac cop iii?
- gasesc cuvintele care compun versurile respectfmd pentru fiecare vers
regula;
- coopereaza 'in grup, sintetizeaza ~i selecteaza solutia corecta.
Beneficiile metodei:
• Dezvolta la copii gandirea creativa;
• Exerseaza memoria ~i imaginatia;
• Exprima capacitatea de intelegere, sinteza, si1ntul umorului.
Activita,fi premergiitoare apliciirii tehnicii
Jocuri-exercitiu pentru exersarea pronuntiei, din folclorul copiilor;
poezii create compuse din 3-4 versuri, jocuri didactice: "Spune 1nai departe ...".
Sugestii metodice
Pentru a dezvolta gandirea creatoare a copiilor, educatoarea 'in etapa d e
jocuri ~ i activitati liber alese (cu grupuri n1ici sau individual) va desra~ura
jocuri-exercitiu, 'in vederea respectarii regulilor de con1punere a cvintetului.
De exemplu:
Cuvinte care denum esc subiectul. Jocul: "Cine este?", "Ce este?"
Cuvinte care descriu subiectul (insu~iri) . Jocul: "Spune ce ~tii despre
n1ine?"
Cuvinte care exprimii o acfiune la a caror terminatie se adauga "'ind".
Cuvinte care exprimii senti1nente (lnsu~ iri suflete~ti). Jocul: Ce sin1ti
pentru ... ?
Cuvinte care arata insu~1n esentiale. Jocul: "Descrie-1na printr-un
cuvant".
Excmplc de c1•intete ob(inute in activit a tea p e grupuri:

r ·---
I
Grupull Grupul2
M~~ina noun, sidefata Ma$ina veche, stricata
Oprind, rulfmd , alergfmd Oprind, tu$ind, fumegfmd
Ma atragc, ma incfmta Ma cnerva $i obosea.
Splendoarea Rabla
Florile·colorate, parfumate Flori le ginga$e, frumoase

Rasarind,cresdind, Crescfmd, imbobocind,
inflorind inflorind
Ma in1bata $i 1ncanta Ma 1ncanta $i uimesc
Sdllzienele Minunatele.
in funcfie de nive!ul grupei educatoarea poateformu!a intrebari pentru

fi ecare cerinta
Broscutele spri ntene, jucau$e Broscutele verzi, raioase
'
inotand, sarind, stropind Oracaind, topaind, sarind
Ma trczesc, rna obosesc Ma IIU1ebunesc CUlTI canta
Zgomotoasele Orchestrele
11.17. Analizarea §i interpretarea imaginilor
Definiti e:
'
"Analizarea ~ ~ interpretarea imaginilor" (Dulan1a -· 2002) esle o tehnidi
speeifi.ca activitatii didactice care uti Uzeaza foto grafi i, postere, picturi, plan$e,
desene etc., pentru a ilustra un subiect, atunci c[md conlactul cu realitatea nu
este posibil, ori cand secve u~a J iJacti d i impune anali zarea imagini lor $1
interpretarea· acestora.
Obiectivul urmarit:
Exersarea capacitatii de a analiza o imagine 'i n scopul 1ntelegerii unu1
continut abordat.
'
Descrierea metodei :
Munca cu in1aginilc este free vent utilizata in acti vitatile instructiv-
educative. Ele reprezinta mijloace informative care ilustreaza obiecte, fiinte,
fenomene, aq iuni, mediu de viata etc.
Accasta tehnica 1$i gase~te aplicabilitatca 1n cadrul jocurilor $i
activitatilor libere, creative, in acti vitati de cunoa~tere , educarea limbaj ului,
educatie pentru societate, activitati practice etc.
Etape:
1. Organizarea colectivului de copii
Se form eaza grupuri de cate patru copii . Grupurile poarta diferitc
sin1boluri pentru a fac ilita den1ersul didactic.
Componenta grupului se selecteaza in functie de obiectivul urmarit care
poatc fi la nivel de:
- initiere, familiarizare;
- exersare;
- recuperare;
- dezvoltare.
Fiecare grup !Jrim e~ te cate o imagine identi cf1 sau diferit5 de cclclalte
grupuri pentru a fi anali zatft1ntr-o etapa ulteri oara .
2. Comunicarea sarcin ii didactice
"'Priviti cu atentie imaginea ~i spuneti cc vedeti".
Pentru di la varsta pre$colara operatiile gfmdirii sunt 1nd\ in etapa de
exersare este i1nportant sa fi e copiii dircqionati spre analizarea imaginii:
• Ce vede~i in imagine?
• Ce reprezinta elen1entele din in1agine?
• Ce dement este n1ai important pentru grupul vostru?
3. Prezentarea rezultutelor muncii in grup
Liderii grupurilor fac prczentari de grup.
Ei descriu in1aginea tinand cont de tema, semnificatie, actiune etc.
Calitatea perceptiei influenteaza interpretarea imaginii $i implicit rezultatul
prezentarii.
4. Evaluarea se face 1n funqie de obiectivcle propuse care difera de lao
activitate tip "lecturcz dupa inzagini", lao activitate ''imagini-text" sau exercifiu
"identifzca imaginea" sau joe de masci "A~vert:{L imaginile in orcline
crono!ogica ".
Exemplu
Convorbire "Loculunde am p etrecut varanfa ".
1. Cu o zi 1nainte se anunta copiilor sa aduca pentru a doua zi fotogra.fii,
ilustrate cu locurile unde au petrecut vacanta sau o parte din vacanta.
Copiii se organizeaza pe grupuri dupa locul unde au petrecut vacanta: la
n1unte, la mare, la bunici, acasa.
In acest fel me1nbrii grupului au ca element comun mcdiul geografic -
zona de relief sau n1ediul urban, rural ca n1ediu de viata.
2. Fiecare grup utilizeaza propriile in1agini care ilustreaza locul unde au
petrecut vacanta.
,Tin1p de 5-7 minute pri viti in1aginea!in1aginile (iar daca e cazul
selectati una, cea n1ai reprezentativa) ap01 anal1zati-o $1 interpretati-o tinfmd
cont de un11atoarcle intrebari:
• Ce semniflca{ie are imaginea (locrt!, peiS({jul)?

• Are sau f11.t elemente cunoscute'!

• Dupa ce este recunoscuta zona de munte/mare/etc. "
3. In grupuri mici copiii studiaza imag inea.
Cfmd se trece pe la fiecare grup se reamintcsc 1ntrebarile anterioare
pentru a-i ghida pe n1embrii grupului spre analiza ~i inlerpretare.
Stabilesc relatia 1ntre peisaj ~ i eventualele persoanc, cladiri prezente in
i1nagine, culorile setnnificative pentru munte, n1are, campie etc.
Se dau cuvinte cheie care sa le integreze in prezentare: telecabina,
teleferic, 'telescaun, cararuie, podoaba munfilor, cascada, salvamonti.)li, sau
soare jierbinte, albastrul marii, valuri uria~·e, nisipul auriu, ·umbrele de soare,
salvamari sau ograda bunicilor, lanuri intinse de grou, manunchi de spice,
bogafia livezilor etc.
4. Prezentarea imaginilor este efectuata de un lider de grup care
urmare~te sen1nificatia acestora trairil e fata de acele locuri.
lntrebari: "Cum te-ai sin1ti, in acest loc?"
"Ce indenm ai adresa celor care nu !-au vizitat? "
stimuleaza copiii la interpretare personala.
5. Sunt evaluafi in fun cfie de:
• acuratetea prezentarii;
• identificarea corecta a elementelor;
• utilizarea cuvintelor-cheie care 1mbradi prezentarea (Cunoa~terea
mediului - ghid - 200 1, Breben S. ~i colaboratorii).
In cadrul activitatilor artistico-plastice pot fi analizate ~i interpretate
lucrarilc copiilor. Copiii analizeaza itnaginile argumentand:
- intentia, n1esajul $i tnodul de reali zare al autorului ;
- 1nesajul perceput de privitori-evaluatori $i motivatia/explicatia data a
ceea ce au 1nteles din desen.
'
Acest gen de activitati de analizare ~i interpretare a imaginilor reprezinta
un exercitiu pentru mai tarziu cand se vor afla la ven1isajul unei expozitii, 'intr-
un 1nuzeu de arta etc.
Retineti!
, ,
Analizarea ~i interprctarea in1aginilor poatc implica copiii in adevarate
di •pute de sustinere a argumentelor pro ~i contra.
Dirijati confruntarea de idei cu mult tact.
Beneficii:
• Exerseaza operatiile gfmdirii;
• Stimuleaza: c01npetitia, confruntarea de idei, cooperarea;
• Evalueaza reprezentarile copiilor;
• Formeaza ~i dezvolta abilitati·de expunere a ideilor;
• Exerseaza capacitatea de a descrie.
Verbe utilizate:
• a analiza; • a sintetiza;
• a prezenta; • a confrunta;
• a compara; • a se expnma;
• a descrie· • a coopera;
'
• a expune; • a interpreta;
• a lntelege mesaiul; • a identifica elemente, semnifica"~""ti.=i·~-
~------------------------------------~~
11.18. Categorizarea
Definitie:
'
" Categorizarea" /Dulama - 2002) este o tehnidi prin care sc fixeaza $i
sistematizeaza c uno~tintele dobhnd itc prin diferite dii ~i mijloace utilizate ·1n
procesul instructiv-educativ.
Obiectivul urmarit:
"Exersarea capacitatii de structurare a cuno~tintelor dupa diferite criterii
1n vederea consolidarii ~i sisten1atizarii acestora".
Descriere:
Pentru a fi accesibil continutul unei activitati se tine cont de ideile
' ' '
principale chiar daca el cste specific educarii limbajului, cunoa~terii n1ediului
educatiei pentru societate.
Etape:
1. Organizarea pe grupu ri
Se lucreaza in grupuri de cate 4-5 copii.
Printr-un exercitiu energizant specific brainstorming-ului copiii definesc
caracteristicile "flori lor de toamna", de exemplu . Ei nu respecta un anume
algoritin, ci exprin1a aceste caracteristici intr-o ordine nestabilita.
Educatoarea cu ajutorul imaginilor, con1pletate de etichete sense,
afi~caza pe un panou aceste caracteristici.
Pe baza caractcristicilor enun1erate, dar ~i a celor descoperite de copii in
alte activitati de cunoa~tere sc structureaza cuno~tintele.
"Grupati caracteristicile florilor de toamna" dupa criteriile urn1atoare:
alcatuire, lucrari de ingrijire, locul unde cresc, felullor, utilizare.
3. Activitatea pe grupuri
Fiecare grup alege un criteriu. Atunci cfmd grupul este alcatuit din copii
cu inteligenta naturalista ei au capacitati care sa grupeze cuno~tintele dupa tnai
n1ulte criterii.
Caracteristicile fl_orilor de toamuii Categorizarea cuno!jtiutelor
• sLmt flori de toan1na 1. Piirfi componente!alcatuire
·au frunze • radacina firoasa
• sunt colorate • tulpina len1noasa
• au flori mirosit0are • frun ze crcstate
• frunze crestate • flori colorate, n1ici, n1ari, cu 1nulte
• radacina firoasa petale, parfun1ate
• tulpina len1noasa 2. Lucrari de ingrijire
• are n1ulte flori - plantatul
• se numesc turanele - sapatul
• se numesc crizanteme - udatul
• rezista la frig ~i ger - stropitul contra daunatorilor
• sunt parfumate 3. Locul unde cresc/se gasesc
• se uda • 1n gradina
• se sapa •1n sera
Se gasesc 1n gradini, parcun, sera, • la florari e
florarie . 4. Felullor
Se ofera celor dragi - turanele
- crizanten1e
5. Utilizare:
Pentru decorarea camerelor, salilor
de spectacole
Oferirea de flori celor dragi
4. Prezentarea muncii in grup

Fiecare grup prezinta criteriul ~i enumera caracteristicile ~electate.
5. Evaluarea - sunt apreciate/corectate/completate rezultatele obtinute
1n funqie de cmn a fost sarcina precizata (oral, prin fi~e de lucru).
Se pot da fi~e de lucru care sa contina imagini pe care copiii sa le
1ncercuiasca/delimiteze sau sa stabileasca relatii de apartenen!a.
De exemplu - crizante1na desenata 1n 1ntregime - copilul delimiteaza
paf!ile cmnponente, sapa ~i stropitoarea sunt 1ncercuite cu aceea~i culoare ~i
sunt trase sageti catre planta; sunt lnsemnate cu semnul "X" locurile unde cresc
florile de toamna, sunt 1ncercuite turanelele ~i crizantemelc dintr-o multi1ne de
flori.
Atunci cfmd ti1npul nu permite sau cfmd "categorizarea" este utilizata
1ntr-o activitate de memorizare "Crizanteme ~·i tufilnele" - ca tchnidi In
reactualizarea cuno~ti ntelor, ea se desfa~oari1 frontal , pe baza cnumerarilor

cfectuate de copii, fiecare categorie de caracteristici este subliniata / lncercuiUi
I bifata cu alta culoare. Categorizarea poate fi suplinita de tehnica sintetizarii:
Beneficii:
• Antreneaza toti copiii
• Pennite organizarea in perechi, pe grupuri 1nici, frontal
• Este utilizata in diferite momente ale activitatii
,
• Stin1uleaza gfmdirea
• Reactualizeaza cuno~tintele
• Structureaza ~ i consolideaza cuno~tintele
• Stin1uleaza intrecerea, cooperarea d1nd se lucreaza pe grupuri
• Completeaza strategii didactice
Retineti!
' '
• Exista diferite variante de categorizare a infonnatiilor.
• Ele se modifica de lao etapa la alta, de la un grup la altul in funqie de
prioriUiti, informatii, preferinte n1otivate, viziuni etc.
Utilizati "tehnica categorizarii" ori de dlte ori continutul, abordat
pennite.
Verbe utilizate:
• a stabili
• a categorisi
• a clasifica
• a prec1za
• a concretiza
• a evoca
• a exersa
• a fixa
• a sistematiza
~------------------~~
11.19. Turnirul enunturilor

'
Definitie:
'
"Turniru/ enunfuri/or" este o n1etoda bazata pe joe pnn care se
construiesc enunturi 'incadrate 'intr-un anun1it tipar ~i despre un continut
precizat.
Obiectivul urmarit:
Exersarea capaciHitii de a alcatui enunturi pe o tetna data pentru fixarea
~i consolidarea cuno~tintelor.
Descrierea metodei:
Pentru implementarea metodei 'in activitatile des!a~urate cu coput se
respecta etapele:
• Comunicarea sarcinii didactice
In cadrul temei "Mijloace de transport" desenati pe un jeton un element
pe care-1 considerati important pentru aceasta ten1a. Alcatuiti un enunt concis
despre elementul pe care 1-ati reprezentat In desen.
• Colectarea !ji trierea riispunsurilor
Educatoarea selecteaza d1tiva copii care colecteaza enunturile ~~
jetoanele. Ei sunt ale~i dupa diferite criterii: me1norie foarte buna, exceleaza In
activitatea de comunicare etc.
De asemenea pot fi propu~i de catre colegi sau se autopropun. Copiii-
"colectori de enunturi" aduna jetoanele ~i retin enunturile de la 5 colegi
(maxim).
Educatoarea 1ndepline~te la 1nceput rolul de prezentator.
Ea prezinta enunturile. Ulterior dind n1etoda devine parte integranta din
activitate, un joe energizant ~i antrenant rolul de prezentator il ocupa un copil.
Exen1ple de enunturi pentru tema "Mijloace de transport":
- combustibil pentru n1a~ina (benzina, motorina);
- conducator de tratnvai (vatman);
- culorile semaforului (ro~u, galben, verde);
- persoana care dirijeaza circulatia (politist);
- mardi ro 11aneasca de n1a~ina (Dacia) ;

1
- mijloc ce transpmi pe apa (vapor, barca).

• Alegerea juriului ~\'i a concurenfilor
"Juriul" cste alcatuit din 3 copii, altii decat cei care au racut parte din
grupul de colectori.
Restul copiilor se impart in grupuri de cate 4 ~i 1~i iau cate un num e:
"grupul n1otocicli~tilor", "cosmonautilor", grupul ''Toyota", grupul "BMW"
etc. Ei sunt concurentii.
'
Pen.tru marcarea ca~tigatori lor se vor folosi buline colorate pentru
raspunsuri corecte, complete ~i jun1atati de buline pentru cele iricomplete.
• Desfa~'wrarea turnirului
Prin tragere la sorti se stab il e~te ordinea grupurilor.
Prezentatorul prezinta enuntul pentru primul concurent din grupul ajuns
in fata juriului, apoi in mod individual ~i ceilalti men1bri iar ace~ti a fon11ul eaza
raspunsurile. Cand unul din Inembri nu ~tie sa raspunda, e valabil raspunsul
corect dat ~ide alt membru din grup insa echipa prime~te jumatate de bulina.
Ca~tigator iese grupul care are eel mai n1are numar de buline.
Rezultatele se afi~eaza pe un panou, fiecare grup avand un simbol
corespunzator nun1elui pe care 1-au ales, ~i sub el bulinele prin1ite.
Retineti!
' '
• Prezentati sarcina didactica intr-un mod atractiv!
'
• Prezentati pe cand etapele, la ITIOinentul potrivit altfel copiii nu inteleg
des:fa~urarea jocului.
• Impaytiti cu grija rolurile de prezentatori, colectori, men1brii juriului.
Capitolul III
METODE DE CREATIVITATE
111.1. Brainstormingul
Definitie:
'
Brainstorming sau "furtuna in creier", "efervescenta creierului",
"evaluare ainanata", "asa1t de idei", este o n1etoda de stimulare a creativitatii ce
consta 1n enuntarea spontana a cat mai tnulte idei pentru solutionarea unei
probleme 1ntr-o atmosfera lipsita de critica.
Obiectiv:
Exersarea capaciHitilor creatoare a copiilor 1n procesul didactic - la
diferite categorii de activitati - care sa condudi la forn1area unor copii activi,
capabili sa se concentreze mai mult timp, 1n grupuri creative.
Descrierea metodei
Se des!a$oara 1n grupuri de 5-20 copii.
Grupul cu care se lucreaza este preferabil eterogen. Durata optima de
titnp pentru copiii pre$colari este de 20' 1n functie de probletna supusa
dezbaterii $i de nun1arul de copii care fac parte din grup.
Se impune respectarea unor cerinte/reguli $i ele vizeaza:
• Selectarea problemei puse in discutie:
-problema sa prezinte interes de studiu $i dezbaterc din partea copiilor;
- sa aiba $anse de rezolvarc.
• Seleqionarea grupului participantilor.
• Crearea unui mediu educational corespunzator stimularii creativitatii.
• Adtniterea de idei 1n lant, pon1ind de la o idee se pot dezvolta altele
prin combinati, analogi i, asociatii .
278 M ETODE INTERACTIVE DE GRU P
• Inregistrarea ex acta a iclcilor In ordinea pre~:entata .

• Amfmarea aprccierilor ~ i a evaluarii ideilor cmise.
Etapele
1. Etapa pregiititoare - cu cele 3 faze:
a) faza de investigare a membrilor ~~ de seleqionare a acestora 1n
vederea aldituirii grupului creativ;
b) faza de antrenament creativ care consta in orgamzarea ~~
fmniliarizarea cu tehnicile;
c) faza de pregatire a ~edintelor de lucru in care educatoarea amenajeaza
sala de grupa, 1~i alege 1n01nentul zilei, verifica n1aterialele necesare, anunta
copiilor regulile, fazele, durata interventiilor, respecta algoritmul desra~urarii .
2. Etapa productiva a grupului de creativitate, in care se manifesta
asaltul, furtuna creierului, cuprinde:
a) faza de stabilire a ten1ei;
b) faza de rezolvare a problemelor;
c) faza de culegere a ideilor suplin1entare - urmare a demersului
creativ.
Copiii nu critica in aceasta etapa, nu lungesc durata exprimarii, incearca
sa emita cat 1nai multe idei proprii noi, sa dezvolte ideile colegilor, sa analizeze,
sa-~i imagineze.
3. Etapa trierii !ji selecfioniirii ideilor - evaluarea:

a) faza analizei ideilor emise - se prezinta lista de idei ~i se audiaza;
b) faza optarii pentru soluti a finala - evaluarea critica a ideilor.
Exemplu - Joe de construcfie des:la~urat cu un grup brainstorming - 6
copii (2 fetite ~i 4 baieti)
Obiectivul un11arit: "Construirea unui pare de distractii pentru copii prin
realizarea a cat mai multe elemente care sa conduca la stitnularea creativitatii".
'
Activitatea desfaJuratii parcurge urmiitoarele etape:
a)\ .EJtapu preguttluure:
r~ - .
METODE DE CREATIVITATE 279
• Sc stabilc~te tcn1atica cc unneaza a fi rcalizaUi in ziua un11atoare, in

cadrul jocurilor ~i activitatilor libere, creative "Parcul de distracfii pentru
copii"
• Se fixeaza nmnarul 1nini1n de idei ce trebuie fonnulate pe unitate de
ti1np - o constructie in 3 minute care sa nu sen1ene cu cele ale colegilor vecini
din stanga ~i dreapta lor, dar care sa devina eletnent de baza in Iucrarea
colectiva.
• Timpul total de lucru: 12 '.
• Se amenajeaza spatiul unde va Iuera grupul brainstonning:
- n1asutele sunt grupate in forma de hexagon (pentru 6 membri) sau
patrat, careu deschis etc.;
- un spatiu special pentru expunerea construqiilor (pe o plan~eta 100/50
em, pe masa) ;
- truse specifice jocurilor de constructie ( arco, rotodisc, plasticon, lego
etc.;
- buline colorate pentru fiecare copil ~i etichete pentn1 fiecare lucrare
(bulina ~i eticheta insotesc lucrarea) plus 2 ·buline pentru evaluarea ideilor
em1se.
• Se stabilesc locurile copiilor (fata, baiat, baiat, fata, baiat, baiat)
• Se precizeaza regula "Nu se criticii construcfiile partenerilor"
B F B F ~-B-----. B
B F B B B F
b) Etapa productivii:
Copiii construiesc, realizand sarcma de lucru dau frau imaginatiei;
produc un nun1ar cat mai mare de idei in mod spontan, respectand regulile
apreciaza cantitativ materialele utilizate, c01np leteaza constructia, prezinta
rezultatul constructiei.
,
• Se face sinte::.a partiala a construqiilor dupa ce timpul de lucru cx pira.

• Educatoarea prezinta ideile em isc de fiecare copil ~i eticheteaza
coustruqiile. Sunt ]nso~itc de bulinelc care au [ost date cop iilor la inceputul
activitatii pentru personalizare.
Ex.: tren, tobogan, tiribomba, carusel, leagan, pi scina, bazin cu apa,
tun1ul cu apa, caste!, alei, copaci, florL plaja cu nisip, nava spatiala, pod peste
apa etc.
Fie~:: are copil i~i recunoa~te construqiile dupa aspectul lor ~i dupa
bu linele colorate pe care copi lul le-a ata~at lucrarilor.
Ex.: tobogan, pod peste apa, tren -- buline ro.~ii - Maria - nava spatial a,
cm·usel, leagan - buline verzi ·- Ionut.
• Dupa etichetarea lucrarilor cop iii le a~ eaza la locul special amenaj at
(pe masa, pe plan ~eta etc.).
• Copiii sunt provocati printr-un exercitiu "Ce po{i schimba (nzodifica)
fa construc{ia Ia?"
Ei n1odifid i construqia prin: amplifi care, multiplicare, diminuare,
a~ezare in stfmga/dreapta, aproape/departe, in cadrul construqiei colective,
efici entizeaza activitatea raspunzand prin aqiune, schi1nba infa~i~area parcului
de distraq ii pentru copii prin procedeele imaginatiei.
• Ideile e1ni se In urma n1odificarilor efectuate sunt culese ~i adaugate
celor prezentate anterior. Astfel ele imbogatesc Iista cu constructiile
n1entionate: banci, barcute pe lac, debarcader, aeroplan, tn:1n1bulina etc.
c) Etapa trierii ~'ii selec{ionarii ideilor- evaluarea
Macheta realizata ramane mai multe zile in clasa in scopul cre~terii
ideilor e1nise.
Toate ideile sunt selectate de educatoare ~i copiii care au fost implicati
in actul creativ.
Copiii au voie sa-~i exprin1e gfmdirea critica interzisa in celelalte etape.
Trierea se face tinand cont de indicatori ca: originalitate, valoarea
pozitiva a ideii, apatienenta la tema, posibilitatea de a fi transpusa in realitate
etc.
Joe excrci~iu 'Prcrnicrca"

4
Mai lntai cste prczcntaHi lista de idci rcali zat{t de d itre membrii grupului
•. 1 inregistratc Tn ordinea aparitici lor.
Apoi fiecarc copil pune bulinclc colorate care i-au ramas (din ccle
primite Ia inceput) In dreptul a doua obicctc construite, dar care sa nu li apar~i na
celui care voteaza.
Astfel In dreptul fiedirei idei vo tate apar buline d1ferit colorate care
exprin1a ~ i nUinarul de voturi primite.
La final apare clasamentul ideilor dupa numarul de voturi obtinute.
Educatoarea face o analiza a preferintelor copiilor care constituie o
deschidere/cale ditre cunoa$terea copilului interesat de:
• latura tehnica - n1ijloacele de transport: tren, nava spatiala, aeroplan.
• aspectele naturaliste - flori, plaja cu nisip, apa.
• elemente specifice copilariei - tobogan, leagan, carusel etc.
Ideile deosebite sunt valorificate in activitatile ulterioare intr-un joe de
rol ca macheta, decor, scena pentru un teatru de n1asa etc.
Bene.ficii metodei
• Stitnuleaza creativitatea in grup, spiritul r.ompetitiv.
• Creeaza multe idei noi $i otiginale.
• Permite reactii, In lant.
'
• Are efecte psihologice retnarcabile: reduce frustratia, spore$te 1ncrederea
l11 sine, Cfe$te spititul de initiatiVa.
• Stin1uleaza participarea activa, spiritul competitiv.
• Dezvolta un clitnat pozitiv de lucru.
• Ofera posibilitatea manifestarii libere, spontane.
• Cre$te productivitatea creativitatii individuale.
• Dezvolta abilitati pentru munca in grup.
• Stimuleaza con1petentele.
Retineti!
. '
• Educatoarea nu are vo ie sa emita idei, sa con1entezc.
• Ea intervine cand nu se respecta regulile.
• Se acccpta toate solutiile, dar se preiau doar cele valoroase !
• Eli minati factorii care blochcaza manifcstarea crcativa a pre$colarilor!
• Autoritatca, rclatiile rcci, indifercntc ale cducatoarci produc blocaj c.

" Metoda brainstorming poate fi utili zaUi cu succes In activitatea din
grad; tnta.
• Este necesar ca fiecare tema sa fie selectata cu grija In func}ie de
grupa/grupul de copii cu care se lucreaza pentru a avea maxima eficien}a.
Concurs design "Cea mai frumoasli sa Iii. de clasii" este o ten1a care
stitnuleaza creati vi tatea copii lor ~i vizeaza amenaj area sali i de clasa prin
viziunea creativa a lor.
• Se des1a~oara pe grupuri de (5-7 copii) brainstonning.
• Timp de lucru 15 '-20' /finalizarea primului grup.
• Material: foi de hartie A3 sau carton 100/50 em, set de culori, carioca
pentru fiecare grup.
Motivarea participarii la den1ersul actiyiHitii brainstonning este invitatia
de a participa la concursul "Cea mai frumoasa sala de clasa" ce se poate derula
la nivelul gradini}ei.
Provocarea copiilor se face prin Inai n1tdte cai:
- Fiecare grup brainstorn1ing participa Ia an1enajarea unm smgur
spatiu/colt din sala de clasa;
- Toate gn1purile brainstorming concep desing-ul pentru intreg spatiul
din sala de clasa.
In ziua unnatoare se expune un afi~ prin care se face cunoscut copiilor
ac}iunea, se n1entioneaza data, locul, cine participa.
· ((Joi, 25 septernbfie, · in ca(~rul jocurilor ~i · activita{ilor .lib'ere se
' <· • ' ,
desfa,j'oarii concursul .de 'design La gr:upa noastra. Acfiunea are loc in sala de
cIasa. , " .
0 0 0 A
- Se fixeaza ca regula de baza 5 schin1bari/itnbunata}iri 1n fiecare colt al

clasei; verbalizarile sa fie scurte ~i coerente.
- In spatiul de Ia intrarea 1n sala de clasa se amenajeaza un loc unde vor
fi afi~ate rezultatele lor la care sa aiba acces ~i parintii ~i care sa vina cu idei
noi, interesante 1u realizarea design-ului.
- Sarcina de lucru "Desenafi pe fi~.;;a cum dorifi sa arate fiecare col{ din
sala de clasa ".
- Timpul cxpira dlnd primul grup finalizcaza aqiunea.
- In cadrul fiecarui grup copiii desencaza clcmentele pe care lc considera
ca in1portante In sala de clasa, pozitioneaza locul lor.
- Fiecare lider de grup prezinta pe scurt ele1nentele care considera di
sunt reprezentative la spatiul ales ~i care contureaza ideile finale.
Exemplu de idei emise

Stiin{a Arta
• Colectii de me lei ~i scoici • Expozitie cu picturi ale pictorilor In
functie de tema dasei - .
• Spatiul sa fie langa peretele din Stanga • Flipchardltabla mare de scris . . . ~, · ·
~ i·' ... .. . ' < . ) ·, . ,A ·'~- .; f ~
Colectii de roci
·• Aparat pehtru marirea obiectelot(lu_pa,. • Seturi de pensule de diferite marim~·
binoclu, microscop • Loc pentru ex}:mnerea desenelor
. • Scara-suport pentru plante /
'
• Un dulap special pentni colectii.
• Ierbar cu flori rare din Romania
Se afi~eaza.ideile en1ise J:ntr-un cadru educational cunoscut copiilor.

Perioada de gasire a solutiilor se poate prelungi, astfel ei au timp sa se
gfmdeasca, sa dea solutii, idei care vor fi analizate cu ajutorullor.
Sunt retinute cele realiste. Explozia de bucurie a copiilor care participa,
care se implica J:n amenajarea colturilor de joe din clasa, reprezinta primii pa~i
ai afirmarii independente, activitatea ludica ofera cele n1ai semnificative
premise pentru creati vi tatea copiilor.
Evaluarea se face fie pe arii de sti1nulare, fie pe grupuri de lucru.
G 1 - amenajeazii spafiul piipu$ilor deosebit.
G2- giise$te cele mai multe idei pentru muzicii.
G3 - emite cele mai interesante idei despre colecfii.
G4 - enumerii jocurile de masii preferate etc.
Cadrul creat la sugestia copiilor ~i cu ajuton1l lor, contribuie la
statornicirea unei atn1osfere de comunicare libera, favorabila colaborarii tuturor
copiilor.
Se forn1eaza, in acest fel, deprindcri de a rezolva probletne in grup ~i

pentru grup.
De aici decurge necesitatea de a asigura ~i crea conditiile pentn1
fonnarea unor deprinderi de cercetare-descoperire prin efort intelectual propriu
dlt ~i pentru fixarea ~i consolidarea tehnicilor de creativitate.
Nmnai astfel procesul de invatatnant va avea efect fon11ativ mai eficient,
manifestat in dezvoltarea capacitatilor specifice actului creativ.
Brainstonning-ul poate fi folosit la nivelul invatamfmtului pre~colar in
diferite tnomente ca procedeu in cadrul activitatilor.
Exemplu: Convorbire "De ce imi place primavara".
La inceputul activitatii, copiii stabilesc 1tnpreuna caracteristicile
anotimpului pomind de la intrebarea "Ce $fiji despre anotimpul primiivara?"
Fiecare copil raspunde printr-un enunt scurt in ordinea stabilita fara a
repeta ideea colegilor.
Ideile emise sunt direct propoqionale cu numarul men1brilor grupului.
In cazul in care grupul este fonnat din putini membri atunci regula
stabilita poate fi "2 enunturi pentru fiecare copil".
Exemple de enunturi:
• este caldut • infloresc florile
' '
• se intorc pasarile calatoare • 1nmuguresc pomii
• este frumos afara • 1nverze~te iarba
• rna joc'in curte • mfloresc florile ~i pomii
'
• ne imbradim cu haine mai subtiri • apar gazele, insectele
• ne mcaltam cu pantofi • natura se r~genere<l;Za
• uneori ploua • vin sarbaJorile de Pa§te
• se tnare§te ziua • merg la bunici
• printre nori apare som·ele -~:- .. _• merg la munte
.• canta cucul, pup~a • iau umbrela cu mine
De la ideea initiala "Caracteristicile primiiverii" apar idei intern1ediare

care contin atat o parte din solutiile dorite cat ~i altele ce trebuie eliminate.
Cu o linie sunt subliniate ideile care se incadreaza in sarcina didactica ~i

care contureaza ideea finala.
Aceste caracteristici sunt impartite in n1ai multe categorii: care tin strict
de evo lutia naturii ~i ele pot fi subliniate cu 2 linii (sau cu culoarea verde); de
relatia on1ului cu mediul in anotimpul primavara ~i pot fi subliniate cu 3 linii
(sau cu culoarea ro~ie); cele nesubliniate nu se incadreaza in nici o categorie ~i
sunt eliminate (nu mai sunt amintite).

Aceasta este o cafe progresiv-liniara (Ion Ovidiu Pani~oara) care
presupune evolutia unei idei prin COlnpletarea ei pana }a emiterea ideii - solutie
de rezolvare a problen1ei .
fDEI INTERMEDIARE lDEEA FINALA

IJDEEA INITIALA I
.. 0 0 0
,.
.~
Dadi la grupele 5-7 ani se folosesc ideile scurte, la grupele mici (3-5
ani) se apeleaza la itnagini specifice anotin1pului cu sarcina didactica de a
selecta in1aginile care prezinta caracteristicile corespunzatoare ~i de a verbaliza
efectul manipu larii j etoanelor!imaginilor, rezultatul final.
Un alt exemplu este jocul didactic "in lumea silabelor" in care se
folose$te brainstorming-ul procedeu.
Sarcina didactidi este "Gasifi cuvinte cu o singura silaba a! carui
sunet inifial este "s ".
Regula: "Un cuvant in maxim 1 '"
Copiii sunt itnparti!i in 2 grupuri brainstorming omogene.
Unui grup i se dau imagini din care sa selecteze doar pe cele a caror
denumire incepe cu sunetul "s", iar celalalt grup sa enumere cuvinte cu o
singura silaba (monosilabice) al caror sunet initial este "s".
Exemplu: sac, sue, sec, spic, sar, sap, stai, stop etc.
Varianta a 11-a
Transformati cuvintele cu o singura silaba in cuvinte cu 2 silabe: sac-
sacul, suc-sucul, stop-stopul.
Varianta a III-a
Transrormati cuvinlclc cu o singurfl silabfl 1n cuvinlc cu sens mic~orat
(dim1 nutivc).
sac-saculet, suc-suculet elc.
Exercitiu
, de vizualizarc
Grupul brainstorming - copii cu capacita~i crealive selcctati 'in funqie
de intcligenta vi zual-spatiala $i intc1igenta vcrba1-lingvistica.
Scopul:
Stimularea creativitatii de grup a copiilor prin a gasi dlt mai multc
solutii 'in plan imaginativ dcspre personajele din imagine (iepure $i bursuc, sau
Pisicuta $i $Oricelul elc.).
Reactualizarea minlala a reprezentarilor;
Exersarea competentelor lingvistice ~i vizuale.
Ob iective:
Sa priveasca cu atcntie imaginca;
Sa-$i in1agincze ce ar dialoga celc doua pcrsonaj e;
Sa gaseasca 2 solutii 'i n 3 minute;
Sa c01npleleze atatea cercul ete 'in [aza de cvaluarc ditc idci a formulat;
Sa se 'i ncadrcze 'in timpul alocat raspunsului.
Durata: varianta l - 3'
varianta a II-a- 3'
Material didactic: o in1agine cu personajele pentru fiecare copil;

0 fi $a de lucru a grupului care contine dite o Ia$ie colorata pentru
fiecare membru al grupului ~i nmnele copilului respectand numarul de ordine.
Numarul de ordine 1 2 3 4 5
Nun1c Ionut, Maria Mihai Vali Victor
Nm11ar de r~spunsuri 00 00 0 00 00
- - - -
"'
ludrumilri metodice:
Dupa cc ocupa locurilc stabi le anterior se prczinUi sarcina de lucru.
"fmag imtfi-va, ce comzmica ce/e 2 pc>rson(u·c i c>purelc ·>·i hursucul?"
Ficcare copil prive~te imaginca ~i confon11 nun1arului de ordinc pritnit
expu nc dia logu l.
Dupa fi ecare raspuns copilul desencaza pc fi $a de lucru atatca cercul ete
catc id ci a expu s.
La sffir~ it se autoevalueaza.
Este complctata lista cu raspunsuril e primite.
Ea va fi afi ~ata pe toata peri oada zilei. Se adauga alte propuneri de
dialog gas ite ulterior 1n scopu l 1mbunata~irii rezultatelor.
Aceasta n1odalitate pern1ite sa se afl e noi aspecte ale posibilitatilor
creati ve ale copiilor.
Abordarea poate fi prin ca fea cataliticcl (Ovidiu lon Pani ~oara), ideile
fiind produse prin analogie sau prin aparitia unei idei noi, opuse celei care a
generat-o .
ALTE IDEI
I DEEA OPusA •r- -:__ro_E_E_:I_N_IIT_.I_A_L_A____.K
ALTE IDEI
Exen1plu
Vizita unor prieteni;
Bucuri a I/ lntalniri neu~teptate.
personajt~ J~ Caliltoria personajului
Daruri de la prieteni etc.
Calea mixta (0. l. Pfmi ~oara) este cand ideea initiala dczvolta sin1ultan
solutii complementare ~i solutii opuse ci.
Exemplu.
i-au plccat prietenii ~ . ~Hrana gustoasa

s-a 1mbolnavit .!> 1 nstetca Bucuria Prieteni noi
~ picrdut ma~a personajului ~ pcrsonaje lor Cadou~ intcr~sm~t ~
J! doarc un dm te !> Un adapost 111 s1guran1a
Timpu l influcntcaza activitatea grupului brainstorn1ing, iar in functi e de

subiectul stabilit este importanta cal ea pe care demersul didactic o un11eaza.
Aceasta metoda da frau liber imaginatiei, calitatea este mai putin
in1portanta dedit cantitatea, ceea ce nu inseamna ca participantii la activitate
inceteaza a gfmdi "creativ )(ji inteligent ".
Este utilizata cu eficienta :;i in cadrul povestirilor create dupa o jucarie,
Ia o activitate manu ala colectiva, formulari de probleme dupa o ilustrafie etc.
0 conditie importanta este sa nu supraincarce progra1nul zilei prin
planificarea unui numar mare de activitati desra~urate in grupuri, ci sa lase
libertate in fon11area grupurilor ~i alegerea partenerilor de joe, n1aterialelor ~i
ten1aticilor n1ai ales in cadrulj ocuri lor $i activihltilor libere, creative.
Pentru a reu$i sa fie stimulata creativitatea pre$colarului, este necesara
cunoa$terea $i stimularea potentialului creativ al fiecarui copil $i antrenarea lui
in activitati creative de grup .
111.2 Tehnica 6/3/5

(BRAINWRITING)
Definitie:
'
Tchnica 6/3/5 rcprezinta o modali tate de lu cru bazata pc construq ia de
"iclci pe idei" 'in domeniu l creativitfl~ii.
Obiectivul:
Stimularea creativitatii de grup a copiilor prin so1 ici tarca de a gftsi cat
mai multe solutii/idei avfmd la baza o tema data.
'
Descrierea metodei:
Brainwriting sau 6/3/5 este o metoda simpHi de stin1u lare a crcativitatii
care presupune:
• 6 men1bri in grupul de lucru
• 3 solutii flecare membru al grupu lui lao proble1na data
• 5 n1inute - timpul de lucru pentru cele 3 solutii
Metoda poate fi aplicata la varsta pre~colara daca se respecta etapele de
lucru ~i se cunosc caracteristicile copiilor pre~colari.
Etape:
1. lmparfirea copiilor in grupe de cate 6 membrifzecare.
Cand grup urile sunt alciituite din mcmbri obi$nuiti, atunci educatoarea
'imparte copiilor simboluri (flori , stelute, n1ingi, frunze, stcgulete etc.) ~i )n
funqie de simbolul ales se grupeaza $i se fon11eaza grupurilc de lucru.
In cazul acesta sau daca se lucreaza cu copii de 4 ani sc accepta 1-2
solutii pentru fiecare problema/cerinta.
Cand grupuri le sunt sclectate dupii criterii creative li sc sol icita
minin1um 3 variante/so lutii Ia problema data ~i rap iditate mai mare (sa Illt
depa~easca timpu 1 stabilit). Sc distribuic fiecarui mcmbru materia lui pentru
acti vi tate.
2. Prezentar..:a prohlemei ·>·i a sarcinii de /u cru

Ex. Astazi in cadru1 activitatii vom desena tema "In vacan((t ". Fiecare
copi1 se gand e~te care vor fi prin1ele clemente care vor alcatui desenul
(imaginea). Dupa ce veti desena, dati fo aia colegului din dreapta pentru a «citi»
ideile (desenele) ~ i pentru a continua desenul.
3. Activitatea propriu-zisa - afterneaza activitalea individua/a cu cea
de grup
Copiii deseneaza pe foaia personala - pe care educatoarea i-a scris
numele - 3 elemente ale temei 1n maxim 5 n1inute.
Foile se deplaseaza apoi de la stfmga spre dreapta pana aj ung 1n pozitia
initiala - la copilu1 de la care a pornit.
Fiecare 1ne1nbru al grupului cfmd pritne~te fi~a de la colegul din stfmga
sa prive~te desenul, identifica eletnentele desenate, ~i incearca sa adauge altele,
sa 1e modifi ce creativ pe cele existente :lara a se departa de tema principala.
Educatoarea urmare~·;tc:
a) schimbul de fi~e sa se faca 1n ordinea stabi lita respectfmd astfel
regula mctodei;
b) cop iii sa l'n1bunatateasca continutul temei ;
c) noteaza intr-o fi ~a implicarea fiecarui copil.
4. Analiza rezultatelor
Se analizeaza fiecare lucrare identifi cand elementele care alcatuiesc
desenul.
Se centralizeaza ideile rezultate $i se apreciaza.
Fiecare f1~a reprezinta o subtema a temei prezentate la inceputul
activitatii.
,
Copiilor li se solicita sa gaseasca un titlu care sa defineasca continutul
desenului, dar care sa faca parte de tema "in vacanfa ".
Exemplu. "'in vacanfa Ia bunici ", "La mare ", "in concediu cu parinfii ",
"in tabara ". "Cu bunicii la munte ", e posibil sa contina urmatoarele elemente:
1nunti, copaci (inal~i , tiueri, balr~mi) cararea spre munte, poieni{a, flori, pasari
(mici, mari, care zboara, stau pe creanga), excurs ioni~ti , bunicul, bunica, rucsac,
copil, stcjar, brad etc.
Pentru o cvidcnta mai clara a implicarii fiecarui copil se poate specifica

la inceputul activitatii ca este necesar sa-~i aleaga o singura culoare cu care va
Jcsena, difcrita de a celorlalti 5 me1nbri ai grupului .
Astfel, culoarea ro~ie in toatc fi~ele de lucru apartine unui singur copil,
culoarea verde a altui copil ~.a. m.d.
Aceasta 1nodalitate faciliteaza educatoarei evaluarea fiedirui 1nembru al
grupului .
V,arianta a tehnicii 61315 dind se aplica intregii gn1pe de copii pentru
obtinerea
, unui nmnar 1nare de idei.
Etape:
I. Comunicarea sarcinii didactice
a) formarea grupurilor.
Copiii se a~eaza unul langa altul ~i nun1ara de la 1-6. Se grupeaza in
funqie de numarul de ordine ~i fiecare grup prime~te o culoare care diferentiaza
grupul de celelalte: G 1 culoarea verde, G2 - culoarea ro~ie, G3 - culoarea
albastra etc.
De asemenea prime~te o fi~a de lucru pe grup, scoci
b) comunicarea temei ~i a obiectivelor vizate:
Jocul "Cuvinte ~i silabe"
• Identificati j etoanele cu imagini ~i selectati 3 dintre ele in functie de

nmnarul de silabe pe care- I contin cuvintele ce le denumesc.
• A~ezati-le (prin prindere cu scoci) in 3 coloane cain urmatorul tabel:
Cifra 1 - imagini a caror denumire contine o silaba.
Cifra 2 - imagini a caror denumire contine doua silabe.
Cifra 3 - imagini a caror denumire contine trei silabe.
292
Fi.~a - tahel
METODE INTERACTIVE DE GRUP r
I
Grupurile 6/315 (cuvinte cu o singura cuvinte cu doua cuvinte cu trei
silaba) silabe silabe
Grupul I (verde) (pomi) mas a ~oare ce
Grupul II (ro.;u) mar mana oglinda

Grupul III nas gura tepure
(albastru)
Grupul IV (mov) sac can a same
Grupul V rae ram a papu~a
(gal ben)
Grupul VI (maro) corn cas a gaina
1. Regulajocului
Fiecare grup dupa ce c01npleteaza tabelul cu cele trci imagini, da fi~a
grupului unnator pentru a con1pleta tabelul pana cand fiecare grup prime~te fi~a
initiala.
'
2. Activitate in interiorul grupurilor
Tin1p de 5 n1inute membrii fiecarui grup discuta, gasesc solutii,
completeaza tabelul, transmit ~i primesc fi~ele de lucru.
Cand ultima rotire a fi ~elor a avut loc ~i primesc fi~a initiala, fiecare
grup analizeaza ce a rezultat din con1pletarea tabelului, decid in cazul unor
eventuale erori care solutii sunt corecte.
'
3. Activitate frontalii
Pe rand grupurile prezinta fi ~a-tabcl , dezbat, enmnera cuvintele cu o
singura silaba, cu doua, trei silabe.
Discutiile pot continua cu privire la transformarea cuvintelor:
- cele cu o silaba In cuvinte cu 2 silabe sau mai multe silabe, de la
singular la plural, etc.
pom - pomul - pomi • 1n cuvinte diminutive

om - omul etc. pom - pomi ~or
• gasirea de sinonime • gasirea unor omonime
pom, copac, arbore com - specialiUi!i paine
com - instrument de suflat
com - parte a anima!ului
• gasirea unor paronime • gasirea unor antonime: mare-
corn - horn; casa - masa; mic, gras-slab, zi-noapte, etc.
gaina - :faina etc.
Aceste discutii pot continua nun1a1 dadi s-a alocat tin1p pentru
rezolvarea unor astfel de sarcini .
Avantajele metodei:
• stin1uleaza copiii sa formuleze idei;
• detennina toti co pi i i sa-~i exprin1e idcile;
• itnplica copiii timizi, necomunicativi;
• orienteaza copiii spre a face analize, con1paratii, generalizari etc.;
• dezvolta spiri tul critic necesar in evaluare;
• incurajeaza spiritul de intrecere/con1petitie;
• dezvolta atentia voluntara, imaginatia;
• imbina munca individuala cu cea colectiva.
Alt ~xemplu care stitnuleaza creativitatea copiilor este aceea de
, Confec{ionare de costume ecologice realizate din materiale refolosibile".
Obiectivele urmarite in cadrul fiedirui grup sunt:
- sa selecteze 3 elemente care sa constituie costumul ecologic (ex. coif,
bluza, pantaloni sau palarie, fusta, pelerina);
- sa gaseasca 3 solutii, idei care sa in1bunatateasca calitatea costumului
eco;
- sa se incadreze in timpul afectat activitatii.
Material didactic:
Materiale refolosibile (cutii plastic, cutii cation, cap ace sticla plastic,
dopuri pluta, ambalaj c flori, CD-uri, dischete, ambalaje staniol, sac hartie, sac
plastic, pungi plastic, ~nur, ace siguranta, agrafe etc.).
Copiii se grupeaza cate 6 in spatiul marcat de la inceputul activitatii.
Motivatia adusa poatc fi participarea la: parada costume/or ecologice,
expozifie cu temii ecologica, confecfionarea costumafiei pentru personajele
dintr-o scenetii eco (pentru ei sau p entru o grupii mai mica etc.
Materialul este pus la dispozitia copiilor, in centrul grupului ; fiecare
membru - de la stanga la dreapta - selecteaza, adauga, combina, imbunatate~te,
modi fica costumul ecologic.
Prezentarc de grup:
Fiecare grup i~i prczinta costumul realizat, elen1entele care 11 alcatuiesc,
ll taterialele refolosibile din care este confectionat.
,
Dadi se cunosc posibilitatile creative ale copiilor se selecteaza variante
adecvate ce vor fi folosite in jocurile didactice (ex. jocul numerelor, jocu/
silabelor, jocul diminutivelor, jocul antonimelor (sinonitnelor), zn constructii,
activita{i de cola) ~i aplicafie, plastice, in munca diferenfiata desfa~urata cu
copuz.
Adaptiiri
Tinand cont de particularitatile de varsta ~i creative ale gntpului se pot
face adaptari.
De exemplu, introducerea unei singure fi~e pentn1 grupul de copii ~i
nmnere care stabilesc ordinea copiilor pentru emiterea ideilor.,
Pentru copii rnetoda trebuie sa constituie un joe cu reguli de la care nu ai
voie sa te abati, un joe care stabile~te ca~tigatorii prin gasirea unei solutii
creative, intr-un tin1p determinat.
Iata un exen1plu de activitate care des.Ia~urat dupa regula tehnicii 6/3/5
devine o modalitate de evaluare a deprinderilor motrice formate la copii de
varsta pre~colara pe tema grafismelor "Linii $i forme ".
Jocul se nume~te "Roata 6/3/5"
Obiectivul urmarit este:
"Evaluarea reprezentarilor grafice ale copiilor de 5-7 ani ~i a nivelului
lor creativ".
• Copiii sunt grupati cate 6.
• Pe masa au un cere din carton cu diametrul de 50-70 em. Cercul este
delin1itat in 6 parti egale corespunzator nmnarului de membri din grup.
Fiecare parte a cercului are un 1nsetnn distinct care apartine copiilor
(individual).
Copiii primesc o singura carioca (de culoare diferita de a colegilor lor)
ro~ie sau albastra sau neagra etc.
In 5 minute sa scrie 3 semne grafice (combinatii de semne grafice care

sa nu se repctc in spatiul de lucru). Roata sc 1nvarte 1n sensul acelor de
ceasormc.
Educatoarea evalueaza grafismele din punct de vedere al traseului
grafic, de cate ori se regase~te Ia acela~i copil (dupa culoarca folosita)
evidentiaza nivelul creativ (cu dh n1ai multe elen1ente grafice diferite cu atat
nivelul creativ este mai mare).
Verbe specifice metodei 6/3/5:
• sa formuleze idei; ·sa modifice creativ; .

· • sa respecte reguli; • sa adauge;
. • sa analizeze probleme;
- .. .
• sa-~1 1magtneze;
. • sa gaseasdi solutii; • sa evalueze;
~ • sa aprecie.ze corect; • sa clasifice;
• sa reconstruiasca;
Retineti!
' '
• Respectati regula metodei 6/3/5.
• lntroduceti semnale sonore care sa 1narcheze scurgerea tin1pului
(clinchetul clopotelului, batai in toba, clepsidra etc.).
• Utilizati modalitati concrete in masurarea rezultatelor obtinute (buline,
flori, stegulete) al caror numar echivaleaza cu raspunsurile date/ideile emisc de
catre copii.
• Elin1inati elementele de blocaj ("expresii ucigatoare").
111.3. Metoda Philips 6/6
Definitie:
'
Metoda Philips 6/6 este o metoda de stin1ulare a creativitatii care consta
in implicarea a 6 participanti la rezolvarea unei sarcini, timp de 6 minute.
Obiective:
Stimularea creativiHitii individuale ~ i de grup prin emiterea de idei de
catre ~ase membri bmp de 6 minute pentru rezolvarea unei sarcini, probleme,
ten1e puse in dezbatere.
Descrierea metodei:
Organizarea co lectivului in grupuri de dlte 6 membri din care: un lider
care dirijeaza, conduce activitatea in cadrul grupului ~i prezinta rezultatele; ~i
un copi l - "mesager" al grupului care retine ideile colegilor.
Prezentarea temei .Ji a sarcinii didactice pentru fi ecare grup.
Varianta I - fiecare din cei ~ase participanti propun un raspuns, iar la
s:far~ it copilul "tnesager" retine ~i prezinta cele mai importante idei.
Varianta 2 - fiecare participat expune in grup o varianta care e
analizata ~i apoi se trece la alta idee.
Strangerea solutiilor elaborate.
Fiecare lider al grupului prezinta ideile elaborate de membrii grupului.
Discufia colectivii - Decizii in grup.
Se prezinta intr-o forma atractiva ideile grupurilor, se ierarhizeaza
impreuna cu copiii in ordinea in1portantei, apoi copiii decid in grup solutia
finala.
ln cheierea discutiei.
'
Educatoarea prezinta decizia finala.
Joc-exerci{iu "Ce )(j fii despre primiivarii ".
r
I
METODE DE CREATIVITATE
Obiectiv - Activizarca vocabularului in cadrul jocului-exerci\iu pnn

297
metoda Phi lip s 6/6.

Desfc'i~·urare
Organizarea colcctivului:
Se constitui c grupuri de catc 6 copii. Se alcge un lider al grupului ~i un
copil "n1csager".
Cerin{e pentru:
• copilul-mesager • copilul-lider
- retine ideile fiedirui copil din grup - comunica rezultatele grupului
Prezentarea temei !ji a sarcinii de !ucru:
Jocul se nume.)te "Ce ~tii despre primavara?"
Sarcina didactica - Gasiti un cuvant potrivit pentru anotimpul
. -
pnmavara.
Fiecare n1embru al grupului spune cate un cuva~1t asociat anotin1pului
prin1avara in 6 minute.
Copilul "mesager" retine cuvintele, "liderul" le prezinta membrilor
grupului.
Lider grup 1 Lider grup 2 Lider grup 3
- se tope~te - ghiocei - flori
- incolte~te - zapada (topita) - fluturi
- 'inmugure~te - viorele - albine
- 'inverze~te -: tamaioara - randunele
- 'inflore~te - n1aqi~or - cocon
- 'incalze~te -cats - berze
Se analizeaza cu toti copiii cuvintele fiedirui mcmbru al grupului, dccid
daca sunt potrivite anotitnpului prin1avara apoi educatoarea prezinta tabelul
sinteza.
Primiivara
- se tope~te zapada; - 'incolte~te iarba;
- imnugure~te pon1ul ; - inverze~te iarba;
- inflore~te gradina; - 'incalze~te soarcle;
- ies ghioceii; - zapada se tope~te;
- apar vi01·elclc, Uh1aioara; - se poarta n1a11i~or;

- inflore~ te caisul ; - culcgem f1ori ;
1.boara fluturi , albine, randunele, cocori, berze
Aplicatii ale tnetodei Philips 6/6 in gdidinita
CunoaJterea mediului - Lecturii dupii imagini .
Tema "Calatorie in Cosmos".
Obiectiv: Emiterea unor idei despre cosmos individual in cadrul
grupului .
Sarcina didactica: Identificati ~i denun1iti.
Gl - corpuri cere~ti ~i planete.
G2 - instnuncnte de cercetare a cosn1osului.
G3 - mijloace de dilatorie in cosmos.
Material didactic:
Gl - "Planetele ~i corpurile cere~ti"
G2 - "Instrumente de cercetare in costnos"
G3 - "Cu ce ajungem in Costnos"
DesfaJurarea
Organizarea copiilor in grupuri de cate 6 copii ~i alegerea "liderului" ~i
a "mesagerului" fiecarui grup .
Se prezinta tema $i sarcina fiecarui grup.
Gl Tern a Sarcina didactica Motivarea importantei temei
-
G l "Planetele • Identificati in tablou Este irnportant sa cunoa~teti
'
corpuri cere$ti" ~1 denumiti fiecare Cosmosul pentru ca unii poate veti
'
planete $i caracteristici deveni COS1110nauti; veti calatori in
ale acestora. Costnos $i-1veti investiga.
G2 " Instrumente de • Descrieti tabloul ~i Alti copii vor fi cosmonauti $i vor
cercetare a prezentati cate 0 idee cerceta Cosmosul utilizfmd
cosmosului" din activi tatea instrumente moden1e de cercetare,
cercetatorilor in veti descoperi caracteristici ale
'
Cosmos planetelor, ale extratere$trilor etc.
~1 "r' . 4 ~ 1- 1 ~ .. 1
'-..)..}
0
v "U '-''-'
'"' "' ungc·~~
UJ lll
e A11alizati l dU lVUl ~j Dorinta de a fi turi~ti in Cosn1os
'
in Cosmos" prezentati cate 0 idee
despre calatoria "111
Costnos
Fiecare copil observa, analizeaza, identifidi, denume~te ~1 exprin1a

idei le in 6 minute.
Copilul "mesager'' retine idei le fiecarui 111embru al grupului, le
cmnunid i liderului.
Raspunsuri
Grupull Grupul2 Grupul3
1. In Cosmos atn 1. Cosmosul este studiat 1. Cosmonautii ,

gasit Planeta de astronauti.
, calatoresc in spatiu.
·uranus. 2. Astronautii , cerceteaza 2. Cosmonautii au ajuns
2. Soarele Cosmosul cu luneta. pe Luna cu naveta
incalze~te Pamfmtul. 3. Multi cercetatori spatiala.
3. Pamfmtul este o zboara in Cosmos cu 3. Cosmonautii , sunt
pI aneta alb astra. racheta ~i aj ung pe Luna. echipati cu costume de
4. Pluto este cea 4. Copiii privesc cerul cu cosmonauti.
,
mai tnica planeta. luneta. 4. Cosmonautii au
'
5. Marte este 5. Astronautii i~i a$eaza poposit pe Luna cu
planeta telescopulin Cosmos. racheta.
extratere~trilor. 6. "Micii astronauti" 5. Cosmonautii au gasit
6. Venus este o cerceteaza Cosn1osul cu fanionul pe Luna.
planeta rece. binoclul. 6. in Cosn1os nu exista
viata.
• Liderii fiecarui grup prezinta sinteza ideilor emise de fiecare grup.

Lider Gl Lider G2 Lider G3
In Cosn1os s-au descoperit • Costnosul este • Costnonautii
,
planetele: Uranus, Pamfmt, Pluto, cercetat de calatoresc in Cosmos
Marte, Venus etc. astronauti cu cu naveta spatiala, cu
'
Soarele incalze~te Planeta Pamant luneta, cu racheta.
care este planeta albastra. telescopul ~i cu • Pentru a calatori in
Pe Marte intalnitn extratere~tri. binoclu. cosmos ei trebuie sa
Pluto este cea mai mica planeta, iar imbrace costume de
Venus este o planeta rece. cosmonauti.,
Se prezinta sinteza generala de catre educatoare.

Se precizeaza ca ceea ce au descoperit in tablourile lor este rezultatul
efortului individual, apoi al grupului, ~i al intregii grupe.
Dupa acela~ i dcmers se desfa~oadi activiUitile n1aten1atice, convorbirile,

temele de discutie, descrierile.
Retineti!
' '
• Metoda Philips 6/6 se integreaza in activitatile din Cun iculun1 fie in
reactualizarea cuno~tintelor, fie in predarca-invatarea-evaluarea continuturilor.
• Liderul ~i "mesagerul" grupului se aleg tinfmd seama de calitatile lor
bazfmdu-se pe inteligenta dmninanta.
• Metoda pern1ite des:fa~urarea activitatii conforn1 n1etodologiei lecturii
dupa imagini.
• Copiii enmnera elementele tabloului individual.
• "Mesagerul grupului" retine ideile, le comunica liderului realizfmd
sinteza paqiala.
• Liderul ajutat de educatoare realizeaza sinteza generala. prin decizia in
grup ~i concluzia finala.
• In activitatile n1aten1atice aplicati n1etoda Philips 6/6 in fixarea,
consolidarea pentru d i nu implica aplicatii ~i indrun1ari pas cu pas, copu1
stapfmesc algoritn1ul de lucru.
• Aplicati n1etoda in n1on1entele, evenimentele activitatii care pennit
acest lucru, evitati astfel ~ablonismul, rutina didactica.
Beneficii:
Metoda Philips permite realizarea obiectivelor, educatoarea respectfmd
principiul instruirii diferentiate, ~i tipul de inteligenta dominant.
Se obtin solutii multiple in 6 n1inute pe dii variate: atat cu material
concret, dar ~i tara 1naterial.
I1nplica individul in grup ~i grupul in colectiv pentru sinteia ideilor
utilizfmd forme variate de organizare a colectivului.
Stimuleaza creativitatea individuala ~i de grup.
Verbe utilizate:
• a orgamza; • a conduce;
• a alege; • a prezenta;
• a elabora; • a comun1ca;
• a retine· • a spune;
' '
• a decide; • a identifica;
• a analiza; • a descrie.
111.4. Tehnica viselor
Definitie:
'
Este o tehnica bazata pe meditatie in care copilul i~i lasa in v01e
imaginatia sa lucreze pentru a expri1na ceea ce a gandit ca poate face cl in
viitor, cum va arata locuinta lui, colegii, ~coala, parcul etc., apoi con1para visul
cu realitatea in vederea obtinerii unor situatii viabile pentru vii tor.
Obiectivul urmarit:
Stimularea in1aginatiei pnn crearea de situatii comparabile cu cele
existente in viata reala.
'
Descrierea metodei:
Etapele metodei
1. Organizarea copiilor pe grupuri de cate patru.
Copiii pot fi organizati in grupuri eterogene cand sarcina este comuna
pentru toate grupurile sau grupuri omogene dupa inteligenta predominanta
(grupul lingvi~tilor, grupul constructorilor, desenatorilor etc.) cand sarcina
didactica difera sau nu de la un grup la altul.
2. Prezentarea sarcinii didactice
In cadrul temei "Ora~ul meu" (localitatea natala) fiecare copil i~i va
imagina cum va arata localitatea in care traie~te cand va fi mare.
Grupa 1 - lingvi~tii . Realizati un text de 5-7 propozitii in care sa
descrieti localitatea.
'
Gn1pa 2 - arhitectii. Construiti localitatea a~a cum v-o in1aginati cava fi
cand veti fi mari.
'
Grupa 3 - naturali~tii. Imaginati-va cum va arata localitatea !ara poluare.
Grupa 4 - kinestezicii. Creati un program artistic pentru teatrul de
papu~i din viitor.
3. Explorarea "visului ". Cop iii i~i imagineaza in grup, colaboreaza
pentru rezolvarea sarcinii de lucru.
Educatoarea stimuleaza copiii in functie de inteligenta evidentiata,
sugerfmd procedeele imaginatiei "amplificare, diminuare, a~ezare spatiala,
schematizare, mul tiplicarc etc., efcctuarea unor con1binatii care sa n1odificc

r
spectacu los rezultatu 1.
Prezentarea muncii in grup. Fiecare grup prezinta rezultatele obtinute:
textul, tnacheta, poster, teatru de papu~i, in forma cat mai placuta.
5. Activitati in grupuri. In cadrul acelora~i grupuri educatoarea revine cu
o alta sarcina didactica. "Gandifi-va, din ceea ce v-afi imaginal, ce poate fz
realizat cu adevarat. Timpulla dispozifie este eel p e care-! arata clepsidra ".
6. Prezentarea rezultatelor. Fiecare grup prezinta solutiile viabile in
functie de timpul transpunerii in reali tate.
Beneficii:
• Stimuleaza imaginatia ~i creativitatea
• Impulsioneaza depa~irea barierelor
• Activizeaza grupurile prin competitia petmanenta
• Impune stabilirea unei paralele intre lumea reala ~i cea in1aginativa
• Con1pararea solutiilor.
• Dezvolta gfmdirea creativa
• Stimuleaza buna dispozitie
De retinut!
'
• Monitorizati activitatea pe grupuri ~i incadrati-va in tin1pul stabilit.
• Prin joe cop iii pot sa vizualizeze o tetna data!
• Criticile nu sunt prezente in astfel de activitati.
• Imbinati tehnica visului cu brainston11ing pentru un randament bun al
acti vi tati' i.
Varian ta Joc "De-a visul "
1. Organizarea
Copiii sunt a~ezati pe saltele cu fata in sus, intr-o pozitie care sa le ofere
o stare confortabila. Picioarele pot fi intinse sau cu genunchii indoiti in unghi
drept sau obtuz. Talpile picioarelor vor fi pe saltea. Distanta dintre saltele sa fie
in a~a felincat sa nu permita atingerea copiilor.
2. Comunicarea sarcinzi de iucru
Cum orice vis are loc in starea de somn, se anunta jocul "De-a visul" ~i
sarcina de lucn1: "Ne pref acem eli dormim. Stafi cu ochii inchi$i, respirafi U$Or,
lasafi corpul sa se relaxeze, sa fie moale. Eu am sa vii p ovestesc ce vis am. in
timp ce eu povestesc voi va imaginati visul ".

«A sosit vacanfa de vara. Ne adunam sa plecam in tabiira la mare.
urc(lm in tren. El pleaca $Uierand din gara. intr-o clipii ajungem !a plaja. Afara
soarele straluce$fe iar nisipul este fierbinte. Cu galetu$ele pline cu apa incepem
sii construim castele de nisip. La Znceput a$ezam un pumn de nisip apoi altul .yi
altul. Castelul se ina!fa. li facem un turn, apoi inca unul. 0 scobitura in partea
de jos este intrarea in caste!. El are nevoie de aparare. A$a ca de jur
imprejurul castelului construim ziduri inalte. De-a lungul zidului "sapam " cu
lopafelele $anfuri pe care le umplem cu apa. in fafa porfii construim un pod
peste $anf, care Sa-i ajute pe prinfi $l oamenii castefufui sa patrunda in curte.
La fereastra castelului a aparut o prinfesii zambind.
Prinful o sa/uta, apoi fereastra se inchide. Soarele este catre asfinfit.
fncepe sa se lase seara. Prinful $i prinfesa se pregatesc sa doarma pana cand
sunetul goarnelor vor da de$teptarea pentru o noua zi».
Este timpul sa ne trezim $i noi. Deschidem ochii, intindem brafele $i
picioarele. Ne-am trezit! V-a placut visul?
3. Activitate individuala
Fiecare se a~eaza la masuta ~i pe o foaie de hartie deseneaza cum ~i-a
in1aginat visul, ce reprezentari 1-au ajutat sa-~i imagineze continutul visului.
4. Prezentarea rezultatelor
Pe un panou se a~eaza lucrarile ~i se analizeaza urmarindu-se:
• numarul de elemente;
• ditnensiunea lor;
• pozitia spatiala;
• exactitatea redarii.
A ten tie!
'
• Un astfel de joe necesita un timbru vocal placut, relaxant.
• Ie~irea din starea de repauslinhibitie nu se face brusc.·
Verbe utilizate:
• a-~ 1 1mag1na • a coopera • a a~eza • a reda
• a prezenta • a schematiza • a transpune • a modifica
• a verbaliza • a amplifica • a opta • a diminua
• a exprima cu cuvinte proprii
CapitoluliV
METODE DE REZOLVARE DE PROBLEME
IV.1. Metoda- Palariutele ganditoare
Definitie:
'
Tehnica interactiva de stimulare a creativitatii, are la baza interpretarea
de roluri prin care copiii i$i exprima liber gfmdirea dar in acord cu semnificatia
culorii palariutelor care definesc rolul.
Etape:
• Se formeaza un grup de 6 copii.
• Se impart palariutele gfmditoare.
• Se prezinta de catre educatoare o situatie cat mai concis formulata
pentru a fi inteleasa de copii.
• Cop iii dezbat situatia/cazul expus tinand cont de culoarea palariei care
define$te rolul.
METODE DE REZOLVARE DE PROBLEME 305
Mod de organizare
Varianta 1
• Se aleg/numesc 6 copii care vor purta fiecarc dUe o paH1rie ganditoare.
Figura 1
Varianta 2
Se formeaza 6 grupuri. Sub fiecare palarie mai tnulti copii vor gas1
solutii, raspunsuri, se vor consulta ~i vor inteipreta acela~i rol fie
completandu-se, interpretand pe rand sau fiind reprezentati de un lider.
Semnificatia
, culorilor
1. Piiliiriuta
, albii
Detine informatii despre tema pusa in dezbatere.

• Gfmde~te obiectiv, nu este partinitoare.
• Observa ~i identifica rapid relatii, fapte, conexiuni.
• Ramfme neutra indiferent de influentele colegilor uneori intentionate
conform rolului jucat, alteori reale.
• Cunoa~te traseul, drumul, solutiile ~i materialele ce pot fi fo losite
pentru rezolvare.
• Este purtatoare de informatii ~i domica de a descoperi altele noi, utile
problen1ei puse in dezbatere.
• Cauta solutii care o pot conduce la obtinerea infonnatiile cheie.

• Celelalte paHiriute apeleaza la capacitatile ei de retinere a
mfonnatiilor.
'
• Ofera informatia bn1ta nu o interpreteaza ~i nu are opinii de nici un
fel.
2. Piiliiriufa rmjie ~,
•· Este paHiriuta cu multa imaginatie ~1 empatie fata de problemele

cotidiene.
• Prive~te ~i analizeaza problen1ele, temele, evenimentele, situatiile
emotionale. De aceea se lnfurie, se supara dind celelalte palarii ran1an
insensibile la solutiile propuse de ea.
• Traie~te stari afective contrastante, emotii, empatie, furie, afeqiune,
blandete, 1ngrijorare etc.
• 0 caracterizeaza sinceritatea. Spune ce simte tara sa gandeasca la
consecinte.
'
• E interesata sa ~tie ce sin1t, ce cred, cun1 ar actiona celelalte palariute.
Le cere sa-~i motiveze solutiile, informatiile.
• E un stimulator pentru ceilalti, mobilizator prin 1ntrebarile pe care le
adreseaza.
• Se bazeaza pe intuitie, 1~i exteriorizeaza emotiile ~i sentimentele.
Manifesta ~i temeri. I~i prezinta propriile viziuni, sentimente ~i nemultumiri.
• Prive~te solutionarea problemelor prin prisma propriei intuitii.
• Este ~i un explorator al sentimentelor celorlalti; investigheaza
parerea celorlalti din punct de vedere emotional ~i afectiv.
• Nu se justifica ~i nu da explicatii, gande~te prin prisma en1otiilor pe
care le provoaca problema pusa, evenimentul trait.
3. Piiliiriufa neagrii
• Gande~te negativ dar logic ~i critic.

• Judeca cu pruden~a cazull problema I evenimentul.
• Expri1na o perspectiva 'intunecata sumbra, trista.

• Scoate in evidenta raul, erorile, incorecti tudinile.
• Prezinta posibilele pericole, riscuri, gre~eli la solutiile propuse.
• Incearca obiectiv sa traga un semnal asupra aspectelor negative ce ar
I
urma.
• Nu exprima sentimente negative ~i nici pozitive.
• Pentru fiecare solutie propusa gase~te erori, pericole, obstacole.
l
• Selecteaza gre~e1i1e cu precizie.
• Este palariuta care atentioneaza asupra implicatiilor, riscurilor,
incalcarii regulilor.
4. Piiliiriu{a galbeuii
• Gfmde~te constructiv (pozitiv), optimist ~i logic.

• E stralucitoare, prezinta aspecte pozitive.
• Ia in consideratie beneficiile, posibilitatile, infonnatiile oferite ~i i~i
exprin1a speranta de rezolvare a proble1nei.
• Este o lupHitoare. Cauta pana gfmde~te suporturi rationale ~i practice.
• Formuleaza sugestii, propuneri reale, concise.
• Cere celorlalte palariute un efort n1ai 1nare de gandire pentru
solutionarea problemelor.
• Cauta beneficii pe care nu le intrevede de la inceput.
• Studiaza ideile, materialele, solutii creative oferite de piilariufa verde.
• E realista prin posibilitatile de realizare a solutiilor formulate de alte
palariute.
• Este interesata de cunoa~terea obiectivelor ~i perspectiva oferita.
5. Piiliiriu{a verde 0
~
• Formuleaza o abundenta de idei no1 solutii posibile, creative,
inovatoare.
r METODE DE REZOLVARE DE PROBLEME
-----·-
I
309
• Cauta alternative.
• Cu ajutorul ei se ajunge la noi concepte, noi solu~ii, noi rationamente,
vJriantc, posibilitati.
• Antreneaza gandirea laterala pentru solutionarea problemclor.
• Combina ideile ~i creeaza variante de rezolvare, gande~te resurse
'
tnetode pe care le explica convingator.
• Abundenta ideilor imaginate de ea creeaza oportunitati de rezolvare
prin seleqie, combinare, adaugare.
• Nu are retineri, explodeaza ~i emana idei noi, nea~teptate.
6. Piiliiriuta albastrii
'
~
• Are rolul conducator.
• Sobra, rece, vede tot, supravegheaza ~i dirijeaza desfa~urarea
activitatii/jocului discutiei, analizeaza ~i clarifica.
• Controleaza ~i organizeaza derularea demersului de rezolvare a
problemei.
• Este recunoscuta de ceilalti ~i tin cont de interventiile ei.
• Exploreaza subiectul. Este dirijorul orchestrei palariutelor ~1 cere
ajuton1l celorlalte pentru acea armonie in solutionarea cazului.
• Ea define~te problema, conduce 1ntrebarile, face sinteze paqiale ~i
finale. Monitorizeaza jocul ~i urmare~te respectarea regulilor prin simple
intetjectii.
• Rezolva conflictele care apar.
• Cunoa~te foarte bine rolul fiecarei palariute.
• Intervine cand este cazul ~i formuleaza sintezele.
• Celelalte palariute pot face comentarii ~i ofera sugestii chiar daca nu
sunt conducatorii jocului.
• Alege solutia corecta ~i da semnalul de continuare a jocului ~i de
finalizare. Se intelege ca sub aceea~i palariuta albastra va sta ~i educatoarea.
• Dirijeaza pas cu pas demersul jocului.
• U n11arc~te cb1n inarea timpurilor moqi, abaterea de la rol.
Palariu(a ro:;ie Palariufa neagra

Palariufa alba Spune ce simte ldentifidi gre~elile In
Informeaza
alegerca solutiilor
Paliiriufa galbenii Palariufa verde Piilariufa albastra

Realizeaza beneficiile Prezinta solutiile
, Clarifidi/ alege
posibile ~i genercaza idei solutia corccta
Tabloul calitiitilor
'
Denumirea paU'iriutelor nu eticheteaza pe nin1cni. Este nm11ai un rol pe 1
care cop111 11 interpreteaza, 11 schimba experimentfmd moduri diferite de a
gfmdi.
Piilariuja ro:;ie Piilariufa neagra

PalariuJa alba
,Judecatorul" ,Creatorul"
.. Foaia alha"
Piiliiriufa galbena Palariuta verde Palariuta albastrii

' J
.. Sensihilul" ,Optimistul" ..Diriiorul"
Este o varianta propusa de noi ce poate fi schi1nbata cu conditia sa

exprin1e semnificatia culorii, deoarece rolul este definit de aceasta.
\
METODEDEREZOLVAREDEPROBLEME 311
Denumirea rolurilor in concordan(ii cu semnifica{ia culorilor
Piiliiriufe perechi
Compatibile in solufionarea problemelor
Cerinfe pentru copii

• Sa cunoasca semnificatia fiecarei culori.
'
• Sa comunice liber gfmdurilc dar din perspectiva semnificatiei culorii.
• Sa priveasca/ analizeze probleme/ tema din mai multe perspective.
Ce invafii copiii
• Sa-~i exteriorizeze emotiile, senti1nentele.
• Sa comunice ce simt tara retinere.
'
• Sa ia decizii.
• Sa evite gre~elile .
ATENTIE!
'
Respectati Ia un moment dat ordinea
Verde
0
Curiozitatea
• Intr-un anumit moment al jocului copiii pot purta aceea~i paHirie.
• Doi cop iii sau mm multi pot sta sub aceea~i palarie ~i descopera
impreuna pericole, defecte, lipsuri legate de problen1a, ten1a pusa spre
dezbatere.
Dupa ce le-au descoperit aceea~i copii pot purta piilariufe galbene
pentru a vedea care sunt beneficiile apoi o schi1nba cu cea verde pentru a fi de
acord sa analizeze toate variantcle.
Vor exista copii care se simt foarte bine sub o anumita palarie. Ei insa
nu vor fi etichetati ca fiind pesimi~ti , sentimentali, dirijori sau jucatori.
Intr-un alt joe exercitiu copiii i~i vor schin1ba rolurile !neat vor invata
pas cu pas sa folo seasca toate paUiriutele.
Ei invata de mici sa ia in consideratie ~i alte puncte de vedere, sa-~i
schin1be modul de a gandi experi1nentand un altul.
Furioasa
Suparata
-!p
/ RO~J'
~
.,
(("
J~
~ Trista
1Q
\.
~
))<
)(( )
~
~
g
,.....
d.
~> ~
6.- ~~r
~ ~(!~~(\
soarelui
/
Caracteristici- contrast
Comportamentele intalnite in viata de zi cu zi dar ~i in relatiile dintre
copii pot fi asemanatoare caracteristicilor - contrast prezentate mai sus.
Acum este momentul prielnic de a exersa ~i alte moduri de gandire
pomind de la un joe cu reguli stricte pe care daca copiii ~i le insu~esc pas cu
pas, le experin1enteaza organizat, le vor aplica ~i spontan in jocul lor, chiar in
relatiile cu adultii.
' '
Rezultatele acestei metode vor fi evidente la s:far~itul pre~colaritatii
daca va exista consecventa ~i educatoarea va incuraja incercarile lor.
Metoda poate fi integrata in diferite 1nomente ale activitatilor, la diferite
categorii de activitati:
• intr-o poveste copiii pot analiza conflictul $i gasi alte solutii, idei care
modifica finalul;
• convorbirea se poate organiza folosindu-se tnetoda paHiriutelor;

• poeziile Elenei Farago se pot finaliza cu o dezbatere urmata de
deciLii nea~teptate;
• 'in lectura dupii imagin i se alege tab lou 1 'in care este 'infciti~aHi o
situatie problema, un comportan1ent deviant, un evenin1ent;
• itnaginile ca suport pentru dezbateri, jocuri, tetne de discutie care
prczinta situatii probletna din via~a colidiana, probleme de mediu, de sanatate,
de comportatnent la joaca, la un spectacol;
• analiza unor comportamente repetate ale copiilor din grupa sau
intalnite in diferite contexte;
• inainte sau dupa organtzarea unet excursii, expozitii, expozitii,
spectacole etc.
Exemplu:
Poezia "C atelu ~ul ~chiop" , de E. Farago.
Piiliiriuta alba
'
«Ce informatii avem despre "catelu~ul ~chiop". Dar despre copii?
Ce informatii lipsesc, nu le cunoa~tem?
Nu ~tim care a fost motivul pentru care copilu11-a 1ovit pe cate1u~ .
-Cum putem obtine aceste informatii?
- Povestind intamp1ari vazute sau transmise despre comportamentu1
copii1or ~i a1cainilor.»
Piilliriu{a ro~ie
«- Uite cum privesc eu aceasta situatie!
Copi1ul nu a ~ tiut cmn sa se joace cu catelul, poate 1-a tras de coada sau
1-a fugarit, iar el s-a aparat ~i 1-a mu~cat.
Eu sunt foarte suparata pe copil ~i-tni pare rau ca acest catel a fost
"~chiopat" adica lovit cu rautate in picior. Va imaginati cat a suferit catelu1?
PstP rPl n,~ ; t•a~n r'An; vv l.1 co
l f't:>
vvp.1 1 ...P.D P.t~...... f~njla
v J.-r- " 1111 1'.
_.._~ -
1
__ ... _. _ _ ,. .... "-'-'t..l. .1. "" \,A- •
Voi ce credefi sau ce-afi face?»

Copiii raspund la intrebari.
Chiar la nvi pe Strada sunt caini rara stapani ~i nimeni nu le gase~te un

adapost. Voi sunteti de acord sa ran1ana pe strada? Cand ploua nu au unde se
;tdaposti !
Paliiriuta verde
'
Ofera solutii, idei.
'
«Putetn a1nenaja un adapost in curtea gradinitei, in scara blocului, sau
sa instalam cu~ti pentru ei, unii pot fi du~i la tara la bunici, sau la Gradina Zoo
a cainilor maidanezi. Putem ruga parintii sa ne ajute sa scriem o scnsoare
primarului.
- Ce credefi, put em gasi $i alt mod de rezolvare?»
Paliiriufa galbenii
Nu aduce solutii noi. Cauta beneficiile.
'
«- Ce se va spune despre noi daca von1 face ce-ai spus? Eu cred ca
parintii vor fi de partea noastra ~i vor construi chiar ei cu~ti pentru caini. Yom
fi apreciati pentn1 ideile noastre.»
Palariufa neagra
«Sunt prea multi caini.
Cainii ar face 1nizerie ~i zgomot.
Nu toti oamenii iubesc animalele.
'
Ei vor fi tot liberi ~i copiii vor fi In pericol. Nu se respecta regulile de
tgtena.»
Piiliiriuta
'
alba
«Putem sa tragem o concluzie?
Cainii trebuie protcj ati de primarie ~I de oamen1. Sa li se faca
adaposturi.
- Ce trebuie sa facem noi?
-Sa scrietn o scrisoare primarului sau sa-l sunam la telefon.
- Ce putem retine din tot ce s-a spus?
- Sa scriem scrisoare primarului?
- Sa hotaram cine o va duce la primarie.
- Iar noi von1 continua sa-i hranim ~i nu von1 uita - "Nu $Chiopiitati
cainii!" "Facefi numai fapte bune! ">>
IV.2. Studiu de caz
Definitie:
'
Esle o metoda de explorare directa care stimuleaza "gandirea $1
crcativitatea" determinand copiii sa analizcze $i sa con1pare situatii, sa caute $i
sa dczvolte solutii pentru probleme reale.
Obiect'ivul urmarit:
Exersarea capacitatii de a decide $1 a solutiona situatii - problema
ex istente in viata reala.
'
Descrierea metodei:
Aceasta n1etoda ofera posibi1itatea afirmarii libere a opiniilor, dar $i
alegerea solutiei optime dupa dezbaterea lor.
Studiul de caz parcurge mai n1ulte etape:
1. Selectarea cazului
Don1eniile din care sunt selectate cazurile sunt in concordanta cu nivelul
'
de dezvoltare $i cu specificul varstei copilului.
La nivelul 3-5 ani accentul cade pe situatii din mediul apropiat al
copilului, comportan1ente.
Exemple:
• in familie - refuzul unui copil de a se juca cu alti copii de seama lui;
• in gradinita - refuzu l de a mfmca singur;
- izolarea ~i lipsa de comunicare totala cu cei din j ur etc.
La nivelul 5-7 ani domeniile din care se selecteaza cazurile au alte
co01·donate.
Exemplu: in societate
- identificarea posibilitatilor de a acorda aj utor unei batrfme singure;
- cazul copiilor dintr-o localitate care au ratnas rara gradinita $i jucarii
in urn1a inundatiilor etc.
'
• Din mediui lnconjurator:

• identificarea surselor de poluare din cnrtiend gradinitei ~ i gasirea unor
solutii de indepartare a acestora·
' '
• !ngrijirea unui catel al unui sHipan (cunoscut de copii) plecat din
localitate pe 0 perioada de trei sapta1nani;
• depistarea cauzelor care due la uscarea copacului din curtea gradinitei
etc.
Pomind de la astfel de situatii reale, copiii sunt antrenati 1n gasirea unor
solutii eficiente de rezolvare.
'
2. Expunerea cazului (de catre educatoare)
Exemplu:
"Copacul din curtea gradinifei ".
Observarea copacului din curtea gradinitei pe parcursul celor patru
anotimpuri in scopul recunoa~terii ~1 descrierii anmnitor schimbari ~i
transformari survenite in funqie de anotimp pern1ite prelucrarea date/or
esen{iale.
Expunerea zmbracii mai multe forme:
- postere, colaje, fotografii, i1nagini, desene, picturi care prezinta cazul
in diferite ipostaze;
- lnregistrari audio din tin1pul investigatiilor;
- text scris concis, ilustrat cu fotografii.
Exemplu: "Copacul din curtea gradinitei este bolnav. Se usuca din ce In
ce mai n1ult. Ce se poate face pentru el ?"
3. Dezbaterea cazului de ciitre copii ~i formularea diagnosticului
Discutia tematidi:
'
• Ce s-a observat in aceasta primavara?
• Ce s-a lntan1plat cu crengile uscate?
• Din ce cauza s-au n1ai uscat ~i alte crengi catre sfar~itul primaverii?
Analiza detaliata, argumentata a cazului conduce la descoperirea
cauzelor.
·- - - -
• Ct 1111 a .fost ingrUit • Din ce cml';lt este bolnav • Dacii a fost ingrUit,
pli11ii ([CIIIIl ~ copacu/~ cum este a cum
copacul~
--·-- t - ·
- 1-au fo st t.aiate crengi le - nu are multa apa; - are crengi
.... verzi, dar
uscate ' -a !nghe~at In timpul icrnii ; sunt mai putinc;
-a fo sl udat; - apa de ploaie este poluata; - cste trist'
'
-a fost curatit
, de omizi; - este batrfur - 1 se usuca mcreu
'
-a fo st sapat In jurullui. - are insectc sub coaja. frunzele ~i crengile.
Pentru elucidarca neclariUitilor, copttl ad reseaza lntrebari educatoarei

sau parintilor pentru a aila noi informatii.
Este o perioada de documentare. La copiii pre~co l ari nu se adreseaza
mai multe lntrebari dcodata, doar cele esentiale, care incita copilul la
investigatii pcntru a idcntifica cauzclc care au detern1inat cazul ~ i a factorilor
implicati, formularea diagnosticului.
4. Stahilirea variantelor de solutionare
J
Orice caz supus dezbaterii neccsita eel putin o solutie pentru rezolvare.
Cu cat sunt mai multe solutii cu atat se apreciaza mai bine nivelul creativitatii
copiilor.
Sunt analizate variante de lucru. Copiii sunt stimulati prin intrebari
provocatoare, inlrebari care directioneaza demersul solutionarii cazului.
Daca aqiunile practice 1i pun pc copii In situatia de a exersa
deprinderile, studiul de caz este o oportunitate pentru luarea de atitudine.
• "Cum putem qjuta copacu/ ' '? - Solutiile apar la nivelul de ln~elcgere
al copiilor pre~co l ari :
- 11 udam cu multa apa;
- sapam mai mult spatiu In jurullui;
- ceren1 ajutor parintilor sa aducem alti copaci tineri;
- mergem la "doctor de copaci";
- plantam alti copaci langa el ~i In alte locuri din curtea gradinitei.
Mcdiul de aqi unc la inceput apropiat copiilor - educatoare ~i copii - se

Hirgc~te pe parcurs implicand parintii , prietenii, spcc i ali~ti in domeniu.
Pentru activizarea copiilor, aceasta etapa a dezbaterii variantelor de
solutionare se desta~oara in grupuri de 5-6 copii.
Rezultatele nu sunt evaluate imediat, ci dupa ce vor fi epuizate toate
alternativele propuse, iar prezentarea se face frontal.
5. Compararea variantelor de rezolvare.
In functie de modalitatea de organizare (pe grupun sau frontal) se
compara vmiantele de rezolvare.
Formularea unei intrebari de tipul:
"De ce credeti ca solu{ia x este corecta/buna?" implica direct copiii in
argumentarea ~i contraargumentarea fiecarei solutii care demonstreaza prin
continutul ei ca decizia este cea mai buna. Solutiile dezbatute pot fi cmnbinate
pentn1 a duce la reu~ita.
6. Alegerea solufiei
Chiar daca nu s-au hotar~H asupra solutiei finale, copiii pot lua decizii,
1an1 ca educatoarea sa-i influenteze.
,
Exemplu: "Bolurile colorate "
Pentru fiecare solutie ajunsa in finalul dezbaterii se a~eaza un bol
colorat:
Solu{ia 1 - bolul albastru, solu{ia 2 - bolul galben, solutia 3 - bolul
ro~u, solu{ia 4- bolul verde etc.
Copiii primesc buline albe ~i in functie de decizia pe care o 1au ca
pozitiva voteaza prin punerea bulinei in bolul respectiv.
7. Evaluarea
a) modul de rezolvare a situa{iei-caz.
Pentru ca in fiecare caz real intervin foarte multi factori care
'
influenteaza rezolvarea, educatoarea urmare~te:
• viabilitatea solutiei finale ;
• care aspecte/factori faciliteaza rezolvarea cazului;
• originalitatea ~ i calitatea solutiei finale;
• utilizarea corecta a notiunilor;
• mod ul cunt au fosl pre7.enlate solutii lc:

• capacitatea de argumentare ~i contraargumcntarc;
• colaborarca 'in cadrul grupului;
• gasirea solutiei optime.
Beneficiile metodei:
• sistematizeaza ~i verifica cuno~ti ntele;
• fom1eaza capacitati de diagnosticare;
• apropie actul invatarii de viata cotidiana:
• i~i asuma responsabilitati;
• aduna ~i valorifica informatii;
• fonneaza capacitati de a lua decizii ~i de a organiza, solutiona;
• se dezvolta spiritul de echipa, interrelationeaza in cadrul grupului;
• se dezvolta inteligenta interpersonala;
• exerseaza deprinderea de a asculta activ;
• invata sa-~i sustina pertinent parerea personala;
Metoda are un puternic caracter activ, ofera oporlunitati in a aplica
teoria in practica etc.
Retineti!
' '
• Selectati cu grija cazurile!
• Nu toate exemple1c din viata cotidiana pot dcveni, studiu de caz.
• Amenajati un spatiu unde sa fie afi~ate cazurile in curs de solutionare.
• Gasiti solutii reale care sa fie finali zate.
' '
Prin analogie cu cazul prezentat, se desfa~oara povestiri dupa un ~·ir de
ilustrafii in cadrul rubricii "A.;a da, a~a nu! ", care are ca scop analiza
acfiunilor personajelor in vederea injluenfarii aspectului formativ educativ.
Este important sa gasim "cazurile".
Ele pot fi preluate dintr-o ~tire aparuta Ia televizor, dintr-un ziar sau
7
· ~ 1 -' ..... 1 J· . 1 .
t;tlutr reuuutu ae unut azncre cotegz.
J
Ilnportant este sa se respecte etapele ~i sa realizeze obiectivele propuse

antrenand n1embrii grupului .
METODE Df REZOLVARE DE PROBLE ME 321
·-------·--
Rolul cd ucatoarci cstc accl<·1 de a cfl lauzi copiii ~i sa aiba capacitatea de

a-i asculla cmpatic.
Excrnplu: Lao emisi une de TV a aparut urmatoarca ~tire :
"Odatcl cu rcl'(/rsareo Dunclrii, .~·1rvoiul apr?!or a distnts gradini(a din
localila/ea X. Copiii uu rclnwsf(ircl jucclrii, scau11e, mcse, hclncu(c etc. ".
Pornind de !a accastf1 ~ tire sc desfa~oara o activitate care se bazeaza pe
studiul de caz in cadrul educa{ieipcntru socictate cu lema "Sun/ copii ca 5i noi,
~\·i tolu~·i .diferifi ". lntrebarea provocatoare "Cum ii putem a_juta?" contine o
invitatie la investigare, aqiune, gasire de solutii.
Discutiile
, sunt orientate in difcrite directi' i care sa determine:
- Locul "Unde a avut fo e intftmplarea?"
- Timpul "Cdnd s-a int(mzplat?"
- Cazul ''Ce s-a int(/mplat? "
- Personaje "Despre cine se spune in !jtirea TV?"
Cauza "Din ce cauza nu mai aujucarii, scaune, masufe? "
Pentru latnuriri adrescaza intrebari educatoarei.
Sunt deten11inati sa se documentcze pentru a afla mai multe date.
Sunt analizate variante de lucru in grupuri mici:
- Cum putenz sprijini copih?
- Ce le putem oferi'!
- Cine ne poate C{)uta?
- Ce vom face pentru ei?
Asemenea actiune are nevoic de publicitatc. De aceea un loc stabilit
pentru acest gen de aetivitate 'ii obi~nuie~te pe copii, fie sa aile noi teme pentru
studiul de caz, fie atrage atentia parintilor cu privire la ceea ce au des:la~urat
copiii la gdidinita.
Poate fi un afi~ pc o foai e colorata A4 a~ezat la panoul unde sunt cxpuse
lucrarilc copiilor sau pe u ~a de la intrare in sala de clasa. Al egcrea unui sin1bol
(? (scmnul intrebarii sau fizionon1i a unui copil ce expri1na 'intrebarc/mirare)
care aparc la locul stabilit 1i obi~nui e~te pe copii ~i pe parinti ca se va derula o
activitate care arc la baza un studiu de caz.
Atunci d'md exisUi posibilitalc pe a fi ~ sunt expuse foto grafii , dcsene

rcprezcntativc sau o caricatura daca studiul de caz vi zeaza comporlamente.
Simbolurile folosite devin adcvarate exerciti i ale copiilor 'in a stabili
legatura 1ntre ele ~ i continutul cazurilor.
Exemple
floare -· pentru Gradina de flori afectata de grind ina
caprioadi ~ "Puiul de caprioadi sal vat" de vecinul de lfmga gdidinita
1nfma/picior bandajate ~ "Colegul care $i-a fracturat mana/piciorul"
bastonul bunicii ~ ''Bunica are nevoie de ajutor"
crengi n1pte ~ Un copac caruia neiubitorii de natura i-au n1pt crengile
Mediul in care copilul se joaca ~ i 'i$i des.fa~oara intreaga activitate aduce

in fata lui numeroase cazuri reale:
'
- in ti1npul jocului sparge un gcam
strica jucariile
love$le colegul/colega
-In timpul drumetiilor, vi zitelor $i excursiilor:
starne$le un cuib de viespi
distruge 111LI$Uroiul de furnici
aluneca ~i-$i luxeaza picioru1
1ntalne$lCcopaci cu scoarta scrij elita
estc n1u ~cat de un caine etc.
Cazurile aduse spre dezbatere sa:

- sensibilizeze copiii;
- sa se bazeze pe empatic;
- sa aiba solutii reale pentru a fi duse la bun sfar$it.
Un exercitiu prin care copiii demonstreaza ca lnteleg cazul este acela de
a sinletiza situatia prezentaifi prin mesaje, expresii , cuvinte-cheie.
------------------------------------------------_____ 323
Exe1nplu:
a) "Salvan1 gradina cu Dori! " "flori ", "ocrotire", "proteqie".
b) "Dat·uri pentru pricteni", "prietenie", "ajutor''.
c) "Viata diprioarei", "cu noi", "ingrijire".
d) "Ajutor", "b unatate" etc.
Reprezentarea ide ifor prin desen este o n1odalitate care se utilizeaza la

nivelul . pre~colarilor. Ceea ce copiii sin1t redau prin desen. De aceea in
activitatea individuala sau de grup, 1n etapa alegerii variantelor de solutionare a
cazului , a investigatiilor, copiii pot sa vina cu solutii reprezentate grafic mai
ales dlnd cazurile vi.zeaza cmnportamentele:
• Si-a prins 1nana in U$a.
• A lovit colegul.
• A tras fata de codite.
'
• A stricat cuibul de randunidi;
• S-a inecat cu mancare la masa etc.
Exemplele pot fi luate din pove:jti

• Comportan1entul: fetei babei din povestea lui I. Creanga al Scufitei
Ro$ii fata de lup", al copilului din poezia "Gandacelul", al "Catelu$ului $Chiop"
din poezia cu acela$i nmne.
Lucrul in perechi
Intrebarea "Ces-ar fl intc2mplat daca ... "conduce la analiza $i dezbatere
concmnitent cu reprezentarea grafica - in tin1p ce unul analizeaza celalalt copi l
pereche reda grafic. In felul acesta activizarea este deplina.
EDUCATOAREA Ce fac? - Selecteaza
- expune cazul
EXEMPLU DE CAZ
Ce fac copii?
\
Impartirea pe grupuri - Recepteaza continuu
Grup 2
Analizeaza, coopereaza, adreseaza
intrebari, precizeaza, verbalizeaza,
reprezinta grafic, lucreaza in perechi
in cadrul grupului
+
t Gasesc solutii
' I
~
Argumenteaza, contraargumenteaza,
prezinta beneficii, punctele tari $i
punctele slabe ale solutiilor
~
Frontal, colectivul de copii
cmnbina solutii, voteaza
~-
SOLUTIA
, FINALA
Metoda studiului de caz

Reprezentare graficii
IV.3. Patratele divizate
Patratele divizate faciliteaza cooperarea in grup pentru rczolvarea unei

problen1e reprezentata prin figuri gcmnetricc ilustrate.
Exemple practice
• Joe didactic = "Minte sanatoasa in corp sanatos".
Obiectivul jocului:
• Sa ofere sprijin colegilor de grup pentru a~i indeplini sarcina (asamblarea
patratului, rara a fi solicitat).
• Confinutul piitratelor
1. igiena corpului;
2. spalatul dintilor;
3. curatatul hainelor;
4. practicarea exercitiilor fizice;
5. somnul, prietenul sanatatii.
• Resurse materiale
• Cinci patrate ilustrate corespunzatoare celor cinci patrate tematici.
Cinci plicuri cate unul pentru fiecare copil din grup.
E
B
c c
G
H
------------------------------------------------------------
Etapele exerci{iului:
• Co municarca, sarcinii de lnvatarc.
• Sc formcaza grupuri de cflte 6 co pi i.
• Cinci copii coopereaza pcntru rc ~ll izarea sarcinii, unul estc obscrvator.
• Fiecarc copil primc~tc cate un pli c cu piesc di ntr-un patrat ilustrat.
Piesele sunt reparti zatc dupa cum urrncaza:
Plicul 1 - IN E;
Plicul 2 - A A A C;
Plicul 3 - A J;
Plicul 4 - D .T;
Plicu l 5 - GBFC.
Sarcina didacticii:
Sa construiasca 5 patratc Ia fcl de mari. Sarcina se finali zeaza cfmd
fiecarc copil va rcconstitui cu sprijinul copiilor din grup un patrat cu imaginea
co mplcta $i clara.
Elemeute dejoc:
La semnalul sonor, copii vor scoate din plic bucatelele patratelor.
La un alt semnal sonor cxercitiu l va lnccta.
'
Regulile jocului:
Pentru copii
• Nu se vorbe~te, nu sc folosesc alte semne de comunicare.
• Nu se solicita piesc colegi lor de grup.
• Nu se utilizeaza nici o alta formft de obtinere de la colegi a pieselor
necesare intregirii patratului.
Piesele se protejeaza pentru a nu fi vazute de colegii de grup, cu riscul
de a nu putea construi propriul patrat.
• Se pot oferi pat1i din propriile piese sau toate pieselc colegilor de
grup.
• Sa aiba un comportament coopcrativ.
• Sa se incadreze In timp.
Pentr:t observator
Observatorul'imparte plicurile.
Obscrva con1portamentul membrilor grupului ~i rctine:

- pe cei darnici (care ofedi paqi din pariea lui celu ilalt care are nevoie
dL: ele fara a fi solicitat) .
- pe cei care nu se bucura de rezultatul grupului $i parase~te grupul
fericiti ca ~i--au intregit patratul cu sprijinul colegilor.
- pe cei care sunt indi vid uali~ti , zgarciti ~i nu ofera colegilor piese de
care au nev01e.
- pe cei care coopereaza pentru a asatnbla piesel e patratului.
- retin cu u~urinta copiii tri~ori care incalca regulile.
2) Reconstituirea piitratelor:
Fiecare grup prime~te setul de cinci plicuri.
• Se precizeaza sarcina de lucru ~i regulile jocului.
• Se verifica daca copiii au inteles demersul intelectual interdisciplinar
ce va un11a.
• Copiii rezolva sarcina respectfmd regulile jocului.
Analiza activitiitii:
'
Copiii observatori comunica judecata lor in funqie de cele observate.
Educatoarea ii completeaza.
La finalul activitatii toti 1nembrii gn1pului vor fi rasplatiti cu aceea~i
recompensa.
Vor fi insa ierarhizate grupurile in functie de incadrarea in tin1p ~i
cotnportamentul grupului.
Astfel copiii vor intelege ca este in1portant sa se sprijine unii pe altii
oferind, renuntfmd, daruind pentru a asan1bla patratul dH tnai repede. Faceti
cunoscuta copiilor pilda ~i comentati-o:
"Daca oferi sprijin celorlalfi coechipieri ai concurat cu tine insu{i ".
Lipsa de coop erare este frecvent intalnita la copii in fan1ilie, 1n gradinita
~i in grupurile de joaca.
Familiarizarea copiilor cu metoda
De aceea mai greu poate fi inteleasa la inceput aceasta metoda cu
valente de integrare sociala ulterioara.
Pentru fan1iliarizarea copiilor cu metoda ar fi indicat sa lnlocuiti patratu 1

cu biscuiti sau alte dulciuri de forma patrata. Taiati patratele inca de la coacere
lu formele indicate de tnetoda.
Spun acest exemplu pentru ca renuntarea lao bucatica de ceva dulce pentru eel
pofticios este greu de realizat, iar lacomia pe unii ii motiveaza sa acumuleze
toate bucatelele ~i mai rar vom !ntalnit copii care renunta la un desert.
Perseverentii pofticio~i vor a~tepta cu calm sau nerabdat01i, dar nu vor
renunta u~or ~i va fi unul din exemplele discutate pentru a-i convinge pe ceilalti
ca daca ai suficiente piese care pot fi 1ntregite poti persever~. Daca 1ntrevezi
e~ecul este mai bine sa renunti la ele pentru rezolvarea sarcinii de catre alt
coechipier cu ajutorul tau.
La 1ntregirea patratului gustos, delicios, dulce, sau patratul prieteniei,
reu~itei colective, cum doriti sa-l numiti !neat sa-i faceti sa saliveze, se vor
bucura cu totii de reu~ita echipei ~i-1 vor savura 1mpreuna.
Copiii vor 1ntelege ca nu este loc de !ntrecere, avarie ci de concentrarea
tuturor pentru a reconstitui cat mai repede un singur patrat care 1nseamna
reu~ita colectiva.
Este mai greu de inteles la aceasta varsta dar prin exercitii apar pas cu
pas evolutii comportamentale care pregatesc cop iii pentru viata.
Rezultatele se vor vedea in alte activiHiti competitionale sau obi~nuite.
VERBE
coopereaza; 0
rezolva;
observa; B
construiesc;
explica; S
respecta;
argumenteaza; E
ofera;
retine·
, ' R
pnmesc;
judeca; V
accepta; A
acumuleaza; T
pcrscvcreaza
IV.4. Minicazurile
Definitie:
'
J1.1inicazu/ cstc tchni ca pnn C(t rc cop111 idcntifi dl $1 prezinta situatii
,
pozitivc sau negative din mcdiulln care traicsc.
Obiective:
• sa identifice 0 situatie problema
e Sa C0111pare clifcritc situatii rcalc
• sa descopere alternative de rezolvare
Descrierea metodei (tehnicii)

1. Se vor forma grupuri de ccite 4 copii.
2. Comunicarea sarcin ii de lucru.
Se comunica sarcina de lucru prin identificarea unei situatii problema.
Identificarea situatiei (pozitiva sau negativa) se poate realiza in unna
prezentarii unei scurte povestiri, prezentarea unei intamplari, lecturarea unui
fragment dintr-o poveste unui tab lou, desen, unei ilustratii, fotografii, desen etc.
Timp de 5 minute fiecare grup discuta ~i alege in funqi e de situatia
prezcntata (extrasa din n1ediul sau apropiat) ~i care necesita rezolvare.
3. Activitate in grupuri -- cop iii disc uta ~ i elaboreaza tninicazurile in
grupun.
4. Activitate frontalcl -- sc prczinta fiecare minicaz al grupului de catre
un lider ales de n1en1brii grupului (raportor).
5. Alegerea unui minicaz din cele prezentate. Se face prin decizia
ed ucatoarei, tragere la sm1i, grad de dificultate sau de generalizare, in functie
de scop ~ i obiectiv.
6. Formularea unor decizii - tin1p de 5 n1inute fi ecare lider va prezenta
deci zia grupului gasind raspun sul pcntru intrebarea: "Ce ai face in aceasta
situa{ie?" (Se poate raspundc ~ i in dividual).
7. Activitatcfrontala de discu(ie asupra deciziilor.

ln aceasta ctapa sc analizcaza avantajele ~i dezavantajelc fi ccarei
decil i i.
Exemple de situatii (cazuri) posibile de abordat:
·- - ·
Pozitive Negative
• Plantare de pon1i in curtea • J oaca 1ntr-un loc interzis
gradinitei • Distntge j ucarii le colcgilor
• Ecologizarea prunului • Colegul care nu frecventeaza
• Ingrijirea acvariului gradinita
• Pe strada
• In vacanta la bunici
'
Ce fa ce educatoarea?
Stimuleaza cooperarea ~i con1unicarea dintre copii.
Ofera surse de documentare (excursii, plimbari, vtzwnare de filn1e,
prezentarea unor imagini, lecturarea unor texte cu intfnnpHiri adevaratc.
Con1unica clar sarcina de 1ucru.
Alege strategii adecvate de constituire a grupurilor pentru reu~ita
tehnicii.
Ce fac cop iii?
Identifica; Analizeaza; Cornunidi; Coopereaza;
Iau decizii; Compara; Prezinta; Creeaza;
Sugereaza;
Beneficiile metodei
• Productivitate crescuta a ideilor din care urmeaza sa se configureze
solutiile;
• Stitnuleaza gfmdirea critica;
• Faciliteaza cooperarea;
• Dezvolta capacitatea de rel a~ionare;
"
• Invata
, situatii
' noi.
METODE DE REZOLVARE DE PROBLEME 33.
Sugestii n1etodicc
Respectati timpul afectat ficcarui mon1cnt al apli carii.
ldentificati situatii care sc pretcaza la descoperirea cat 1nai multor
solutii $i la forn1ularca a cat mai multor concluzii.
Exemplu: Se id entifica situ atia-problema "Lipsa umbrei .yi raeoarei din
eurtea gradhzi(ei ".
Educatoarea va prczenta cazul printr-o scurta prezentare. , Vrem sa stam
mai mult afara. Este vara. in aa·tea gradinifei exista un singur foe unde ne-am
putea Jeri de razele soarelui, la umbra singurului eopae din curte unde nu
avem foe eu totii. "
Aetivitate in grupuri:Copiii discuta ~i elaboreaza minicazurile in
grupun.
Exemplu:
Gr. 1 - Am avea 1nai n1ulta mnbra daca ar fi mai tnulti pomi. Putem sa
planailn mai n1ulti pon1i dar pfma cresc ei, noi plecan1 la ~coala
Gr. 2 - Pentru a avea umbra $i racoare an1 putea sa cumparam mnbrele
mari de soare, dar noi nu avem bani.
Gr. 3 -· Pentru umbra, am putea construi un umbrar dar acesta nu ar
avea loc pentru ca avem multe aparate de joe ~i el ocupa mult spatiu ~i nu ~tim
dadi ne pen11ite administratorul gradinitei.
Gr. 4 - Exista un pare in apropierea gradinitei cu multi p01ni ~i umbra,
unde am avea $i un1bra ~i racoarc, dar sunt caini vagabonzi ~i spatiul este
neecologizat.
Gr. 5 - Ne-am cmnpara palarii, dar nu se gasesc 1n magazin pentru toti.
Aetivitate frontala. Se prezinta Ininicazul fiecarui grup de catre rapmior
Formularea unei deeizii. Tin1p de 5 minute fiecare lider va prezenta
decizia grupului sau raspunzand la intrebarea: "Ce-ai face in aceasta situafie?"
Activitate frontala: Se discuta despre avantajele ~i dezavantajele fiecarei
decizii.
IV.S. Diagrama cauza-efect
Definitie:
'
Digrama cauza-efect creaza posibilitate copiilor de c cvidcntia cauza ~i
efectul unor procese, evenimente, fenomene, probletne etc.
Obiectivul urmarit:
Stin1ularea in1aginatiei copiilor 'in diutarea ideilor pentru rezolvarea
prohl cmci analizate din mai n1ulte perspective.
Descrierea metodei:
Construirea diagran1ei cauza-efect ofera ocazia de a in1plica copiii intr-o
problema care este analizata din mai multc perspective in vederea intelcgcrii
acesteia.
Are doua elen1ente esentiale: cauza care reprezinta punctul aparitiei
proble1nei in anun1ite conditii detenninatc $i efectul (consecinta, rezultat) ca
unnare a cauzei ce 1-a provocat.
Etapele de realizare
1. fmpartirea copiilor In grupe de lucru
Grupul de copii seleqionat este eterogen - unii au capacitatea de a
anali za, de a stabili cauza, altii au capacitatea de a forn1ula idei, de a comunica,
, stabilesc demersul de la cauza la efect etc.
altii
2. Prezentarea problemei de discutat:

Problema are diferite continuturi/subiecte care au Ia baza inH1mplari,
evenimente reale sau in1aginare, dar care atrag dupa ele efectullor.
De exemplu "jocul cu mingea"
Se prezinta copiilor unnii1orul text:
"intr-a zifnanoasa de vcn·a, doi prieteni buni, Ionuf ~~i Marius, au ie~it
afara cu mingea.
N-clU mers pe terenul de sport din apropzere unde era destul spafiu
pentru joe, ci s-c/U indreptat pe aleea de lange[ poarta casei. Copiii erau veseli,
n ldeau .yi pasau mingea de Ia unul la altul. Deodata mingea a trecut pe liinga
lonuf ~·i a q_juns in strada.
Fitra sa se asigure, cu ochii indreptafi spre minge, n-a vazu ma~ina
ro~·ie care venea cu vitez a, decdt atunci cand era prea aproape de el.
A~·a a reu~it sa sara spre trotuar, ins it ....~i-a fracturat piciorul.
Acum a ie~it din spital. Din ciind In cfmd if viziteaza prietenul sau
Marius ".
3. D ezbaterea in grup.
Odata prezentata intamplarea, copiii au sarcina de a dezbate in grup (5
minute) efectele j ocului cu n1ingea in apropierea strazii:
- fracturarea piciorului;
- scaderea /disparitia bunei dispozitii a copilului;
- petrecerea unei perioade de timp in casa;
- imobilizarea la pat;
- suferinta
'
fizica.
4. Construirea diagramei cauzelor ~i a efectului se bazeaza pe

urmatoarele intrebari: ({Ciind? ", "Unde? ", "Cine?", ({De ce? ", ({Ce? ",
"CU/11.?".
Ele dirijeaza ~i faciliteaza in acela~i timp intelegerea cauze1 ~~ a
efectului intatnplarii evenimentului.
Aceste intrebari reprezinta cauzele majore ale evenimentului ~i imbraca
axa principala a diagran1ei care reprezinta efectul.
Tll\IPUL LOCUL PERSOi'IAJl iL

lonu! - un copil
EFECTUL- IMOBILIZAREA COPILULUI PE 0 PERIOADA LUNGA DE TIMP
MODUL
MOTIVUL inten~ionat, prin patrunderea
nerespectarea locului de joaca accidentarea pe spa~iul carosabil al strazii ,
cand Strada era circu lata
R eprezentarea graficii a diagramei cauzii-efect din textul "Jocul cu
mingea"
Pe baza intrebarilor $i a raspunsurilor copiii pot sintetiza probletna intr-

o fraza.
"Cand se juca cu mingea p e langii stradii, Ionuf a fast accidental de o
ma§inii, fracturandu -i piciorul ".
Sinteza contine atat cauzele cat $i efectulintatnplarii.
In felul acesta apare definirea clara a problemei.
5. Etapa prezentarii munci in grup
• Sunt analizate toate ideile.
• Sunt evaluate cauzele majore $1 cele mtnore, raspunsurile copiilor
sunt corelate cu intrebarile.
La varsta pre$colara aceasla metoda este eficienta daca se desfa$oara fie
frontal, fie cu un grup mic, in diferite etape ale zilei, construirea diagramei
derulandu-se pas cu pas, din aproape in aproape, cand este posibil pe baza de
I1'Ylag'n'
1 1 l.
.i.i.ll.
Intamplari povestite/traite de copii pot fi analizate prin tehnica

"Diagrama cauza-efect", iar sinteza se prezinta frontal de eel care a povestit.
METODEDEREZOLVAREDEPROBLEME 335
6. Concluzif - evaluare
Aplicfmd n1etoda lntr-o succesmne de lntrebari ~i raspunsuri, cop 111
st.tbilesc cauza/cauzele ~i efectul unui cveniment, interactiunile unui fenomen.
Beneficii
Metoda permite:
• Activizarea membrilor grupului In functie de posibilitatile
individuale;
• Cooperarea in cadrul grupului;
• Competitiallntrecerea lntre grupuri;
• Exersarea operatiilor gfmdirii (analiza, sinteza, comparatia,
generalizarea, abstractizarea, concretizarea);
• Se dezvolta gandirea logica.
Variantli
In ti1npul temei de discufie "Omul ~i poluarea" ce se deruleaza In
cadrul proiectului tematic "Poluarea" se prezinta copiilor din grup in1agini
care reprezinta: pe~ti moqi pe malul apei, pescari cu unditele ~i navoadele
go ale, oameni care polueaza apa ( arunca gunome, sub stante chimice, spala
ma~ina pe malul apei etc.).
"Priviti cu atentie imaginile ~i stabiliti ordinea corecta.
A~ezati-le In casutele libere de pe fi$a de lucru In mod cronologic".
Dreptunghiurile constituie diagrama cauza-efect reprezentata grafic de
educatoare care vine In sprijinul copiilor pentru a 1ntelege realizarea sarcinii de
lucru.
~C_a_u_za_~~--------------~1 Efuctl ~------------, E~ct2
Poluarea apei prin

actiunile negative ..... Distrugerea . Pescari cu
pe$tilor navoadele goale
ale omului
- - ~-·-- ·--- ····-·-·------- - - - - - - - · - - - ·
Daci"1 ;J~_·t i vihtca sc des f<i:~ o arii pc grupuri cu Intrcaga grupi1 de co pi i ~

atunci urmatoa1ca ctapa csle:
J. Actil·itutcfi·o1lfulcl
o~
Ja il ecarc grup sc la c;tte 0 id~ca ~i se afi~eaza imaginea
corespun;.atoare pe un panou .
Se evidentiaza /an(ul tro.f7c ce aparc In relatia cauza-·efect, rolul omului
in distrugcrea accstuia.
Un. alt exemplu care se dcsfii~oara dupa acela~ i model estc u povestc
crcaf(.t:
''Pa(ania puiului de rdndunica'' sau " Puiulneastampiirat".
Pentru 1nccput, copiii studiaza in cadrul grupului i1naginile, tin1p de
cateva minute, apo i a~caza dupa modelul realizat pc tabla de educatoare.
Concep tcxtu1 in funq ie de situatia prezcntata

E1cct 1
1n imagine
Cau;:a Efect 2
Efect 3
Prabu ~ i rea puiului jos l?mga zid u1 casei
Ncastampararea
puiulu i
Cauta~ea CLI disperare a pui ului de ditre mama

Diagrama cauza-efect constituie o posibilitate de sinteza a unei
povcstiri.
Exen1plu "Puiul" de AI. Bditescu Voin e~ti.

Aparent simpl a diagran1a propune copiilor intrebari ale caror raspunsuri
(conti n acievfl ruri profunde) ncccsita o analiza atcnUi a con1portamentelor
pcrsonaj elor.
Cauza -+ ncascu/tarea puiului de prepelifa de sfaturile mamez

transpusa in cateva intamplari periculoase:
- este prins de un jlacau sub caciula,·
- este rlinit de vanator.
Efectul -+ drama "puiului de prepelita" care ''se clatina intr-o parte ~i
intr-alta, ~i pica mort "
Analizata pe baza diagramei cauza-efect copiii remarca discreta
invatatura pentru ei, raman impresionati de drama puiului ~i 1nteleg necesitatea
ascultarii de sfaturile parintilor.
Chiar mediul de joaca al copiilor are subiecte care pot fi analizate prin
aceasta tehnica a diagramei cauza-efect:
- distrugerea jucariilor de catre un copil din grupa are ca eject -+ !ipsa
instrurnentelor de joe -+ alterarea relafiilor cu membrii grupului -+ izolarea
copilului,·
- absentarea prelung ita de Ia gradinifa conduce la: diminuarea
bagajului de cuno~tinte, priceperi ~i deprinderi , numar limitat de prieteni.
Accidentarea unui copil de ditre un coleg

conduce la:
~
• alterarea starii de sanatate
~
• Izolarea copilului de catre grup
Analiza cauzei
Cdnd? -+ momentul cand are loc incidentul, . de cate ori s-a intatnplat
( frecventa)
Cum? -+ intentionat, neintentionat, din proprie initiativa, la initiativa
altui coleg
- permanent, ten1porar
De ce? - Ce conditii determina actiunea;
' '
Ce factori sunt implicati?

Cauza este vizib ila sau ascunsa
Un astfel de caz anali zat ofera 1nsa~ i educatoarei oportunitati de
cunoa~tere a copilului, dar ~ i a copiilor care participa la dezbatere pnn
atitudinea pe care o n1anifesta fata de comportamentele negative.
Verbe utilizate in construirea diagramei cauza-efect:
- sa defineasdi tenneni, fapte; - sa enumere;

- sa exemplifice; - sa exprin1~ 1n cuvi ntc proprii;
- sa prezinte activitati de grup; - sa construiasca diagrama;
- sa stabileasca legaturi cauzale; - sa analizeze fenomene, evenimente;
- sa sintetizeze; - sa generalizeze;
- sa concluzioneze; - sa aplice;
- sa propuna; - sa clarifice;
- sa argun1enteze; - sa decida etc.
-
~------------------~~
Retineti!
' '
• Utilizati diagratna cauza-efect on de cate on continutul activitatii

permite!
• Dezvoltati gandirea copiilor prin construirea diagran1ei cauza-efect!
IV.6. lnterviul
Definitie:
'
Interviul este o n1odalitate de lucru bazata pe dialogul intre doua
persoane, cea care intervicveaza ~i cea care acorda interviul despre o ten1a, un
subiect care prezinta interes.
Obiectivul urmarit:
Exersarea deprinderii de a fom1ula intrebari ~i raspunsuri, de a dialoga
despre un subiect pentru clarificarea anumitor aspecte.
Descrierea metodei:
Frecventarea gradinitei ofera numeroase oportunitati in exersarea
abilitatilor de comunicare pentru ca dezvoltarea li1nbajului ocupa un loc
important la aceasta varsta cand are loc eel mai spectaculos progres privind
volumul vocabularului.
Interviul este o strategie utilizata In comunicare, respectarea etapelor o
face accesibiHi ~i copiilor pre~colari.
Etape:
I. Stabilirea temei ~i a obiectivelor interviului
In localitatea noastra are loc un concurs national de postere ecologice cu
ocazia Zilei Mondiale a Mediului.
lnterviul va fi realizat de copiii din clasa noastra ~i acordat de catre
vizitatori cu scopul de a stabili cele mai reu~ite postere ecologice pentru a fi
premiate. Copiii se vor nun1i ECO-REPORTERI.
Copiii sunt organizati pe grupuri de cate trei, fiecare grup are un ecuson
distinct pentn1:
- mesaje ecologice;
- continutul/tematica posterului.
Un reportofon li lnsotc~te pentru lnregistrarea fidela a raspunsurilor.
3. Comunicarea sarcinii didacticc

Fiecare copil adreseaza intrebari m funqic de grupul pe carc-1
reptGzinta: MESAJE-ECO, POSTERE ECO.
Pentru n1esaje ecologicc "Ce mesa} a{i ales din expozifia de postere
ecologice? De ce?
Pentru tematica posterului ecologic "Ce poster ati selectat? De ce?
(Este un interviu bazat pe "!ntrebari de opinie" cand copilul care
intervieveaza solicita persoanei intervievate parerea ~i votul despre posterele
ecologice)
Expozitia dureaza 5 zile ~i fiecare copil realizeaza minin1mn 5
interviuri. Rezultatele vor fi evaluate ~i vor fi acordate pe baza lor pre1niile
"Cel nzai interesant mesa} ecologic" ~i "Ce/ mai bun poster ecologic".
4. Vizitarea expozi{iei pentru documentarea repon rilor
Copiii vor vizita expozitia pentru a se fan1iliari za cu locul unde este
gazduita, pcntru a obtine noi infon11atii ~i de a sesiza noi aspecte ale temei.
5. Set de intrebari/formularea zntrebarilor
Penti-u a evita monotonia 1ntrebarilor copiii vor fi initiati/antrenati
pentru a adresa ~i alte 1ntrebari:
• Ce ~titi despre ac{iuni/e ecologice in localitatea noastra ?
• Cum este spafiul verde din localitate?
• Ce ar trebui sa facii autoritafile locale pentru a avea o localitate
curatii?
• De ce oamenii arunca de~eurilgunoaie pejos?
• De ce nu exista mai mu/te co~uripentru gunoaie?
• Ce a{i face p entru /ocalitate dacii afi fl primar?
• in ce calitate a{i venit !a expozifie? etc.
6. Intervievarea vizitatorilor
Are loc actiunea propriu-zisa de intervievare a persoanelor prezente la
expozitie.
Se inregistreaza interviul.
Grupul de eco-reporteri este lnsotit de educatoare.
Prezentarea rezultatelor obtinute

'
Sunt selectate raspunsurile pc baza inregistrarilor efectuate, apoi sunt
an. tlizate ~i ierarhizate intr-un tabel realizat de educatoarc cu sprijinul copiilor.
~
In unna analizarii rezultatelor sc prezinta clasan1cntul pentru premiere.

INREGJSTRARE r--·- MESAJEECO --
INTERVIU lubiti natura Ocrotiti pan1antul Salvati mediul
In teres ant X
Adevarat X
Este necesar X
Exceptional X
Total voturi 1 1 2
INREGISTRARE POSTERE ECO

INTERVIU 1 2 3 4 5 6 7 8
F. frumos X !x
In teres ant X
Deosebit X X X X
Exceptional X X X
Real X X X
Adevarat X X X X
F. bun X X
Total voturi 1 1 2 3 2 1 3 6
Evaluarea interviului. In z1ua unnatoare se audiaza cop111 care au
intervievat ~i se evalueaza capacitatile de a adresa intrebari, de a asculta activ
intervievatul, titnbrul vocii.
Se are in vedere exactitatea datelor inregistrate, n1odul de adresare clar,
direct al intrebarilor, abordarea invitatilor.
Acest gen de activitate permite evaluarea copiilor prin prisma starii
emotionale pe care au trait-o.
Exemplu
Ce ai simtit
, cfmd ai intervievat?
• emotii,
• nu aveam voce
• imi tremura vocea
• 111i~catn mana
• n1i-a placut sa \·orbesc cu oamenii, cu copiii, cu parinti de la gradiniFi

• emotii dmd am intervievat autorii posterelor, vizitatori din alte tari
Aprecierile se fac reciproc de catre copiii reporteri. Yin cu c01npletari,
retraiesc sentimentele intervievarii.
Educatoarea face o diagrama a trairilor atunci cfmd reporterul:
• ia interviu unui copil
unui parinte
unei persoane necunoscute
unui vizitator din alte tari
'
Se evalueaza capacitatea de a relationa cu intervievatii.
Pentru a se ajunge la astfel de performante se lucreaza cu copiii treptat.
Familiarizarea cu aceasta modalitate de lucru se face mai intai in
cadrul jocurilor liber, creative, in jocul de rol. Aici ei invata sa tina
reportofonul, sa pastreze o anumita pozitie in fata intervievatului. Acun1 e un
joe, dar de-a lungul anului ~co lar exerseaza ~i invata sa adreseze intrebari la
1nceput simple, apoi 1nai indraznete. Nu este obligatoriu ca toti copiii sa aiba
capacitatea de a lua interviu unei persoane. Este de ajuns daca cinci-~ase dintre
ei i~i formeaza aceasta capacitate pe care o exerseaza In diverse momente
intervievand:
• educatoarea in sala de grupa ---+Ex. "Cand facem o excursie!" Unde? Cu
cine?
• directoarea gradinifei ---+ Ex. "Cand vine teatrul de papu~i ill gradinita noastra?"
"Ce numere de eire sunt In spectacolul de eire?"
"Cand se instaleaza noile leagane?"
• o persoana straina in clasa "Cum vi se pare sala noastra de clasa? Ce puteti
spune de gradina cu flori ?"
• un parinte "Cum vi s-a parut progran1ul serbarii?"
Data viitoare ce doriti sa vizionati la spectacol?
"Cum ne ajutati sa facem decorul pentru povestea
• un copil din grupa vee ina "Ce jucarii preferi din clasa noastra?"
Ce prieteni ti-ai :facut la noi in clasa?
Care este desenul ani1nat preferat?

• in urma vizionarii unui spectacol de teatru, concurs, excursii etc.
Numarul intrebarilor trebuie sa fie limitat pentru tema respectiva, insa
pe n1asura ce se exerseaza capacitatile specifice se adapteaza la situatii ~i pe
baza intrebarilor esentiale vin cu intrebari ajutatoare.
Exemplu: La expozitia florala "Dar de ce dumneavoastra ati rupt
florile?"
Acum copiii au acumulat experienta ~i utilizeaza textul conector (vezi
Activitati bazate pe inteligente multiple - 2003).
Exemplu "Dv. apreciati posterul, dar... "
"De ce va place ~i mesajul "Salvati pamfmtul!" ~i "Ocrotiti natura?"
"Alegeti.fie posterul x,fie posterul y"
Intrebarile au o logica atunci cfmd sunt adresate intervievatului.
Ex. tema "Flori specifice Romfmiei" - participarea la "sarbatoarea
narciselor" - eveniment des:lli~urat cu sprijinul comunitatii locale:
- Cum este la Sarbatoarea N arciselor?
-Cine a venit la sarbatoare?
- Ce fac oamenii in poiana narciselor?
-Cum se comporta cu florile?
- Dar in padurea de H1nga poi ana narciselor?
- Ce te-a impresionat la acest eveniment?
Beneficii
• Exerseaza capacitatile de comunicare cu adultii ~i copiii
• Implica copiii in abordarea unui eveniment/fapt real
• Exerseaza capacitatea de a asculta activ
• Dezvolta gandirea logica
Retineti!
, ,
Pentru a aJunge copiii de varsta pre~colara la performanta de a
intervieva, initierea lor are loc prin joe.
Verbe utilizate:
•a formula •a selecta •a investiga
•a ordona •a adresa • a se documenta
•a identifica •a inregistra •a asculta activ
344 METODE INTERACTI VE DE GRUP
IV.7. Explozia stelara
Definitie:
'
Explozia stelara este o metoda de stitnulare a creativitatii, o modalitate
de relaxare a copiilor ~i se bazeaza pe fon11ularea de intrebari pentru rezolvarea
de probleme ~i noi descoperiri.
Obiective:
Formularea de intrebari ~1 realizarea de conexiuni intre ideile
descoperite d.e copii in grup prin interaq iune ~ i individual pentru rezolvarea
unei probletne.
Material: - o stea n1are, - cinci stele mici de culoare galbena, cinci
sageti ro~ii , j etoane.
Descrierea metodei:
1. Copiii a~ezati in sen1icerc propun problen1a de rezolvat. Pe steaua
n1are se scrie sau deseneaza ideea centrala.
2. Pe 5 stelute se scrie cate o intrebare de tipul: CE? CINE? UNDE? DE
CE? CAND? iar cinci copii din grupa extrag dlte o intrebare.
Fiecare copil din cei cinci i~i alege cate trei-patru colegi organizandu-se
astfel in cinci gn1puri.
3. Grupurile coopereaza in elaborarea intrebarilor.
4. La expirarea timpului, cop iii revin in semi cere in jurul stelutei tnari ~i
comunica intrebarile elaborate, fie un reprezentant al grupului, fie individual, 1n

functie de potentialul grupei/grupului.
Copiii celorlalte grupuri raspund la intrebari sau fonnuleaza intrebati la
intrebari.
5. Se apreciaza intrebarile copiilor, efortul acestora de a elabora
intrebari corecte precum ~i modul de cooperare ~i interactiune.
De retinud
'
- Utilizati explozia stelara ori de cate on propuneti rezolvarea une1
probleme!
- Stimulati creativitatea individuala ~~ 1n grup pentru fonnularea
1ntrebarilor ~i rezolvarea problemei!
- Confeqionati/desenati cu copiii stele de diferite mari1ni!
- Invatati copiii sa adreseze intrebari de toate tipurile pentru a efectua
noi descoperiri!
- Inscrietilinregistrati intrebarile copiilor in "Portofoliul exploziei
stelare "!
- Creati jocuri, exercitii ~i utilizati 1ntrebarile elaborate de copii!
- Apreciati permanent intrebarile fonnulate in grup ~i/sau individual pe
marginea unei idei, unei probleme!
- Familiarizati copiii cu intrebarile de tipul CE?, CINE?, UNDE?,
CAND?, DE CE?
- Aplicati corect/respectati etapele de utilizare a metodei!
- Scrieti fiecare tip de intrebare cu alta culoare pentru a fi retinute cu
u~urinta!
Inventar de verbe utilizate in aplicarea metodei explozia stelara:

a) Pentru copii: b) Pentru educatoare:
• vad· • enumera· '

' ' ' '
• observa; ~pnvesc.;
{, ' >.
• ;reprezinta;
• intreaba;
• rasp1nid; .
• aleg;
• apreciaza;
• aplauda!
.• ajuta;i
• colaboreaza! etc.
Benefi ci ile metodei.

• Este o noua calc de rea lizare a obiectivelor progran1ci;
• Se utilizeaza in activitati: lecturi dupa imagini, convorbiri, p ovestiri,
jocuri didactice, activitiip matematice, p oezii, in activita{i de evaluare,·
• Stimuleaza creativitatea In grup ~i individuala;
• Faciliteaza crearea de intrebari la intrebari in grup ~i individual,
pentru rezolvarea proble1nei propuse;
• Dezvolta $i exerseaza gfmdirea cauzala, divergenta, deductiva;
inteligentele ·n1ultiple, limbajul, atentia distributiva.
Joc-exercitiu de creativitate: "Supararea jucariilor"
Obiectiv: Familiarizarea copiilor cu strategia elaborarii de intrebari de
tipul CE?, CINE?, UNDE?, CAND?, DE CE? pentru noi descoperiri privind
problema supararii jucariilor".
Material: 1naterialul specific metodei stclutcle; siluete de jucarii
personificate ursul e~, minge, carte de colorat, cutie crcioane colorate, cutia
surprizelor.
Desfa~urarea jocului:
Jocul se des:la$oadi in etapa jocurilor $i activiUitilor alese cu 1ntreaga
grupa de copii.
Copiii sunt organizati in semicerc in jurul "Cutiei cu surprize" $i
descopera pe rand materialul surpriza.
- Se anunta te1na jocului.
- Se solicita copiilor sa formuleze problema adresandu-le intrebarea: Ce
puteji spune despre juciiriile din cutia cu swprize?
- Se evidentiaza problen1a a~ezand siluetele-jucarii suparate pe stea ~i
solicitand copiii sa afle de ce sunt jucariile suparate.
- Se invita cinci copii sa-$i aleaga cate o steluta.
- Pe rand se cite9te 1ntrcbarca de pe fiecare steluta ateu~iordnuu-i asupra
culorii (astfel cop iii vor retine ca intrebarea de tipul CE este scrisa cu rO$U,
CINE? cu culoarea verde etc.).
- Se invita in n1ij locul cercului copilul cu intrebarea CINE?; se cite~te

intrebarea ~i se solicita grupa sa elaboreze intrebari de acest fel pentnl a afla de
ce sunt suparate jucariile:
Exemple: - Cine credeti ca sunt aceste jucarii?
- Copiii care au formulat J:ntrebari de tipul CINE se a~eaza in grup lfmga
steluta pe care este scrisa intrebarea.
- Unneaza alt copil cu intrebarea de tipul DE CE? - ~i procedeaza cain
momentul anterior.
La fel se procedeaza in continuare pfma se epuizeaza tipurile de
intrebari.
In final se formeaza tot atatea grupuri dHe tip uri de l'ntrebari sunt (de ce,
cine, unde, cand, ce).
- Se trece pe la fiecare grup ~i se aleg intrebarile urmarindu-se realizarea
de conexiuni intre ideile descoperite de copii in grup ~i individual pentru a afla
cauza supararii jucariilor ~i salvarea acestora.
Exemplu:
1. Ce problema au jucariile din cutia cu surprize?
2. Cine le-a suparat?
3. De ce s-au suparat jucariile?
4. De ce plange ursuletul?
5. Cine i-a rupt urechea?
6. De ce sta ursuletul sub fotoliu?
'
7. Unde trebuia sa stea ursuletul?
'
8. Unde au plecat jucariile?
9. Cand s-au suparat jucariile?
10. Ce s-au gandit jucariile sa-i ceara baiatului?
11. Ce 1-au s!atuit jucariile pe Andrei?
- Se urmare~te "explozia stelara" creata prin a~ezarea stelutelor in jurul
stelei ~i se rep eta intrebarile scrise pe stelute: CE?, CINE?, UNDE?, CAND?,
DECE?
- Se apreciaza copiii, efortul lor de a elabora intrebari, creativitatea in
adresarea intrebarilor ~i aflarea cauzelor supararii jucariilor.
Exemple de activitati.
- Lectura dupa imagine.
- Obiectivul: exersarea capaciUitii de a alditui propozitii interogative pe
baza continutului unei imagini.
- Mijloace de invatamant: stelute; tablou cu !nceput de primavara,
simboluri de primavara: ghiocei, randunele, fluturi, flori, crengute !nmugurite,
CD.
1. Joe - exerci{iu ((Simbolul primaverii" pentru constituirea celor cinci
grupuri. Copii extrag dintr-un co~ulet cate un simbol al primaverii apoi se
grupeaza 1n cinci grupuri. Pentru constituirea grupelor preferentiale se schi1nba
!ntre ei simboluriie.
Copiii pri1nesc stelutele cu cele cinci tipuri de 1ntrebari.
2. Contcmp!a tabloul ~i formul caza In grup cat mai n1ulle 1ntrebari timp
de 5 min .
3. La un scmnal sc revm e )n sem1ccrc ~J ftecare gntp comunidi

rczultatcle - 1ntrebarile elaborate lmpreuna.
Pentru a obtine cat mai multe conexiuni 1ntre ideile descoperite se
stabile~te ordinea adresarii intrebarilor (Ce, Cine, Unde, CLI!l{/, De ce?).
Pc rfmd fiecarc grup adreseaza 'intrcb5ri1e cc1or1a1te grupun , ace~ti a
raspund sti1nulfmdu-se astfel activitatea grupuri]or.
4. Se apreciaza activitatea grupuri lor, se evidentiaza 1ntrebarile

elaborate, iar cele n1ai interesante sunt 1nregistratc (lnscrise ~i afi~ate in clasa
sau chiar la panoul ,dialog cu parintii").
De retinut:
- "Explozia stelara" este eficienta in lectura dupa i1nagini deoarece
corespunde cerintelor ~i etapclor impuse de metodologia acesteia: enun1erare,
descriere, interpretare.
Pc masura ce se adreseaza 1ntrebarile ceilalti copii raspund sau
adreseaza 1ntrebari la 1ntrebari, astfe] !neat se descopera caracteristici ale
tabloului dar ~i an1anunte, in functie de spiritul de observatie al grupului sau
individului, de gfmdirea fiecarui 1nembru (capacitatea de analiza, sinteza,
generalizare).
I Cine vcslC$lC inccputul prim5vcrii'1

2. Cine tran sforma natura'1
3. Cine sunt cei doi copi i'.'
4. Ci ne a$teapUi primavara?
I. Unde se afla (au plccat) cei doi

I. Ce vcdqi in acest tab lou?
copii'!
. Cc clemente su nt spec ifice primavcrii?
2. Unde au riisarit ghiocei i?
. Cc sc intamplii Cll zapada Ia inceputul
3. Unde se due pasii rile calatoare?
ximaverii?
. Cc fac cei doi copii?
Lectura dupa
imaginea ,lnceput
le primavara"
I. De cc se tope~te ziipada? I. Cind apar primii ghiocei?

2. De ce au plecat copiii la padurc? 2. Cand se In tore pasari lc calatoarc?
3. De cc spunem ca a venit primavara? 3. Cand incepe zapada sa se topcasca?
• Fiecare grup face sinteza part:iaHi a raspunsurilor primite.

• 1-2 copii realizeaza sinteza finala sau educatoarea init:iaza a]te
strategii bazate pe alte metode alternative de evaluare.
Convorbire:
• Tema: "Iubim ~i 'ingrijim tnediul"
• Obiectivul: Evidentierea a cat mai multe solutii de salvare a mediului
' '
ca raspuns la 'intrebarile adresate.
• M(jloace de invatamant: 1magm1, postere, fotografii , plan~e cu

continut adecvat~ stelute, carioca.
• Demersul didactic.
1. Copiii sunt a~ezati in semicerc, audi.aza versurile:
"Plfmge potnul, plfmge floarea
Rau suspina stropitoarea...
intrebari sa adresati
'
Si raspunsul de-l aflati
Mediul sigur 11 salvati"
Se discuta, se extrage ideea centrala ,salvarea mediului" ~i se expune pe
steaua cea mare.
2. Cinci copii aleg dlte o steluta pe care este scrisa intrebarea, apo1
fiecare din ei, printr-un joe numaratoare, i~i formeaza grupul preferential:
"Unu, doi, trei, patru, cinci
Va grupati cu toti aici
impreuna va jucati
intrebari va adresati!"
'
3. Se cite~te 1ntrebarea de pe steluta ~i titnp de 5 1nin., copiii analizeaza

imaginile, formuleaza intrebari in concordanta cu situatiile problema
descoperite de gn1p.
4. Dupa expirarea timpului, copu1 revtn in semtcerc ~i adreseaza

intrebarile elaborate in grup, celorlalte grupuri care raspund intrebarilor sau
adreseaza noi intrebari de acela~i tip, cmnpletand eforturile acestora.
5. intrebarile interesante se scriu pe cate o steluta care se fixeaza pe o

itnagine sugestiva (poster).
I
Tabel cu intrcbari Ia intrebari:
-y- ..
lntrebarea G1 .. .' G2. G3 G4 , ·. .G5' · ,~,: :-
..
Ce este Ce ~titi despre Ce polueaza Ce fel de Ce se polueaza
Ce? poluarea? poluare? mediul? poluare prin spalarea
intalnim pe autoturismului?
strada?
Cine Cine poate Cine a Cine Cine iube~te ~i
polueaza impiedica depoluat ingrije~te ocrote~te
Cine? · mediul? poluarea parcul? spatiul mediul?
mediului? verde?
Unde Unde trebuie Unde trebuie Unde invata Unde duce
... '
Unde? intalne~ti dus gunoiul duse copm poluarea
poluare? menajer? de~eurile? despre mediului?
lpoluare?
De ce iubiti
, De ce arunca De ce De ce trebuie
.. De ce s-au
mediul? oamenn polueaza caricaturizati cei
uscat copacii, '
De ce? de~euril e la omul ce distrug
intamplare? florile, iarba mediul? mediul?
in pare?
Cand Cfmd ingrijim Cfmd oprim Cfmd Cand?

Cand? spunem ca parcul? poluarea suntern
iubim mediului? prietenii
mediul? mediului?
De retinut!
'
- Prin "metoda exploziei stelare", convorbirea este o activitate
antrenanta prin care copiii intreaba ~i cop iii raspund.
- Copiii pot alege intrebarile de pe poster ~i le pot utiliza in alte
activitati.
'
• Dupa fiecare set de intrebari se face sinteza part:iala.
• Sinteza generala se realizeaza de catre educatoare sau de catre copii in
functie de nivelul grupei. Se realizeaza conexiunea logica intre idei, intre
intrebari la intrebari.
Poezie
• Tema "Povestea ga~telor" de George Co~buc.
353
• Obicct:·vul: Excrsarea capaciUitii de a formula propozitii
, intcrogat·1ve.
• lv!Uioace de lnvii{am{mt: silu ctc, ga~tc, gftscan, pod, papuci uria~i,
stel ute.
'
• Demersul didactic/etape:
1. Copiii asculta poezia ~i fonnuleaza problema: sa gaseascii papucii
gas can ului.
Steluta cea n1are este prinsa pc papucii uria~i - confeqionati in
'
activiUitile practice sau in jocurile ~i activitatile de la zona arta.
2. Joe - exercijiu - " Ga~tele, prietenele copiilor " pentru constituirea
grupurilor.
- Se simuleaza dialogul ga~telor (siluete) cu copiii.
- Ga~tele solicita copiilor sa prinda o steluta. Se formeaza cele cinci
grupuri de copii conform celor cinci 1ntrebari scrise pe stelute.
3. Copiii recunosc stelutele, citesc 1ntrebarea, se consulta, colaboreaza
1n elaborarea de 1ntrebari pentru a recupera papucii gascanului, ajutand astfe]
ga~telc .
4. Cand titnpul a expirat, la un setnnal al ga~telor, copiii se aduna pe un
pod in1aginar ~i expun 1ntrebarile formulate.
Fiecare grup, din cele cinci, intervine cu 1ntrebari con1pletand
1ntrebarile colegi lor.
5. Se aleg cele mai interesante 1ntrebari, ace lea al caror raspuns
sugereaza posibile solutii de recuperare a papucilor pierduti .
.
Daca finalul este fericit, copiii deseneaza pc papucii uria~i ceea ce le-a
placut din poezie sau 1i vor impodobi cu stelute pe care educatoarea va lipi cele
mai interesante !ntrebari fonnulate in grup.
1. Ce a pierdut .., 1. Cine 1i sare fu

gascanul? ·· ajutor gascanului?
~2. Ce necaz .. _ 1 • 2. Cine vine
··avea gas~ariul?, aUituri de g~ie? ,
CAND?.
1. Cand ~i-a pierdut

gascanul papucii?
2. Oind a observat ca
nu mai are papucii?
3. Cand crede~i di ~~
va gasi.papucii?
UNDE?
DE CE?
;: ,,.
· I :D~ ·ce era suparat
"gasca~ul?
2. ,l)e ce nu ·reu~e~te
, ·.sa~i ga5e.asd? _·
:· ' ,· '> '
Poveste
- Tema: "Cenu~areasa" de Fratii Grin1.
- Obiectiv: Fixarea continutului pove~tii pe fragn1ente prin fon11ularea
de intrebari specifice exploziei stelare.
- M?Jloace de invafamant: stelute; silueta Cenu~aresei.
Etape:
1. Copiii asculta povestea expusa de educatoare. Pentru fixarea
continutului prin feed-back, se solicita copiilor sa asculte cate un fragn1ent ~i sa
fonnuleze intrebari.
2. Exercifiu pentru formarea grupurilor de lucru.
Cenu~areasa in1parte cele cinci stelute cu intrebari la cinci copii. Cei
cinci copii i~i aleg colegii de lucru ~i constituie astfel cinci grupuri
corespunzatoare celor cinci tipuri de intrebari. Asculta pe rand fragmente din
poveste.
3. In grupa se formuleaza intrebari pentru fiecare fragment audiat. Se
retin pentru etapa finala.
4. Dupa ce au audiat toate fragmentele ~i au elaborat intrebari se initiaza
"Jocul intrebiirilor" prin care cop iii adreseaza intrebarile formulate in grup.
5. In final se aleg intrebari al caror raspuns creioneaza aspectele
principale ale pove~tii.
De retinut:
,
• Pove~tile, basn1cle lungi plictisesc, pe cand fragmentarea acestora ~i
interventia cu intrebari activeaza grupa ~i fixeaza pas cu pas continutul.

, cu a tentie
• Prelucrati , textul!
• Integrati explozia stelara In poveste in etapa in care considerati ca este
necesara. Sugedim ca este necesara ~i eficienta in etapa conexiunii inverse, a
obtinerii perfom1antei.
• Dupa audierea fragmentului ~i elaborarea intrebarilor, dispare
c01nunicarea rezultatelor muncii in grup.
• Comunicarea rezultatelor muncii in grup se face dupa ce s-au audiat

toate fra gmentelc pove~tii .
• Organizati , d esfa~urati jocuri, exercitii de cmnunicare ~ i adresare a
intrebarilor finale pentnt a in1plica ~ i activiza toti cop iii!
• Evidentiati copiii pentru efortul depus ~i incurajati-i sa adreseze
intrebari referitoare la continutul pove~tii expuse.
Nivelul grupei este eel care permite en1iterea de intrebari.
Sinteza intrebarilor forn1ulate in grup
Fragmentu! 1
1. Ce i-a spus n1a1na fetei inainte de a n1uri?
2. Ce racea fata zilnic?
3. Ce a racut tatal fetei?
4. Cine era fata?
5. Unde se ducea fata zilnic?
6. De ce a ra1nas fata singura?
7. Cfmd a che1nat-o matna pe fata la capatai?
8. Cand ~ i -a luat on1ul alta nevasta?
Fragmentul 2
1. Ce fel de femei a adus tatal fetei in casa?
2. Ce i-au spus cele doua surori vitrege fetei?
3. Cine o , batjocorea" zilnic pe fata orfana?
4. Unde au dus-o pe fata cea vitrega?
5. Unde donnea ea?
6. De ce i-au spus Cenu~areasa?
7. De ce, cele trei o necaj eau ~i ii vorbeau urat Cenu~aresei ?
8. Cand au inceput zilele pline de an1araciune pentru Cenu~areasa?
Fragmentul 3
1. Ce le-a intrebat tatal fetei? ·
2. Ce au cerut cele trei fete tatalui lor?
3. Ce a racut Cenu~areasa cu crenguta de alun?
4. Cine ii indeplinea orice dorinta Cenu ~aresei ?
5. Unde a plantat Cenu~areasa crenguta de alun?
6. De ce m'3rgea Cenu~areasa la mormantul mamei?

7. Cand ~i-a am in tit tatfd de rugamintca Cenu~arcsei?
Fragmen tu l 4
1. Ce s-a intamplat intruna din zi le?
2. Ce au ilicut fetele $i 1nama lor?
3. Ce a facut Ccnu~areasa?
4. Cine a ajutat-o pe Cenu$areasa sa aleaga lintea?
5. Unde au fost poftite fetele $i n1an1a lor?
6. Unde a alergat Cenu$areasa sa ceara ajut:or pcntru a alege Ii11tea,
mazarea din cenu$a?
7. De ce ii arunca nla$tera lintea, n1azarea in cenu$a?
8. De ce n-o luau $i pe Cenu~areasa la petrecere?
9. Cfmd a reu$it Cenu$areasa sa indeplineasca poruncilc mamei vitrege?
Fragmentul 5
1. Ce 1-a rugat Cenu$areasa pe alunul de la 1norn1a11tul n1amei?
2. Ce a prin1it Cenu~areasa pentru a merge la petrecere?
3. Ce a !acut feciorul de i1nparat pentru a nu pierdc urma frmnoasei fete
cu care a dansat toata petrecerea?
4. Cine a ajutat-o pe Cenu~areasa sa fadi rost de haine alese pentru
petrecere?
5. Unde mergea Cenu~areasa dupa petrecere pentru a nu fi descoperita
de cei de acasa?
6. De ce pleca Cenu$areasa lnainte de a se tennina petrecerea?
7. Cand a reu~it feciorul de i1nparat sa-i ia condurul Cenu~aresei?
Fragmentul 6
1. Ce a facut tanarul Crai cu condurul ran1as in smoala;
2. Ce-au !acut cele doua fete pentru ale incapea condurul?
3. Ce le-a invatat 111a111a lor sa faca pentru ale incapea condurul?
4. Ce-a !acut feciorul de in1parat cu cele doua fete?
5. Cine 1-a atentionat pe Crai ca cele doua fete nu sunt mircsele
adevarate?
6. Cine era mireasa adevarata?
7. Unde ~i-a pierd ul Cen u~arcasa cond urul?

8. De cc fccioru l de 1mparat nus-a Iasat padilit de fete ~i de mama lor?
9. De ce 1na~tera nu lasa ~i pe Cenu~areasa sa 1ncerce condurul?
10. Cfmd a recunoscut-o craiul pe Cenu~a reasa?
TABLOUL EXPLOZIEI STELARE DIN POVESTEA "CENU~AREASA"
I. Cine era Ccn u ~a reasa?

2. Cine ii indeplin ea Ccnu~arese i orice dorinta')
3. Cine era mire:.~sa adevaraC?
I. Ce ~t i p despre Cenu~arcasa? I. Undc mergea fcti!a ziln ic?

. Ce i s-a intamplat Cenu ~arcsei? 2. Unde a plantat crengufa de alun?
. Ce a cerut Ccn u~a rcasa tatalui de Ia 3. Unde au dus-o pe Cenu~areasa
armaroc? mama ~ i suroril e vitrcge?
. Cc pedeapsa a primit Ce nu ~a reasa de Ia 4. Unde ~i-a pie ut Cenu~areasa
11ama vitrega pentru a o lua Ia pctrecerc? condurul?
I. De cc i-au spus Cenu ~areasa? 1. Cand au inceput zi lele grele pentru

2. De ce n-o luau pe Cenu~areasa Ia Cenu~areasa?
petrecere? 2. Cand a re u ~ i t fecioru l de lmparat
3. De ce mama vitrega n-o lasa pe sa-i ia conduru l Cen u~aresei ?
Cen u ~areasa sa incerce condurul? 3. Cand a recunoscut-o craiu l pe
Cenu ~areasa?
Activitate matematica
Tema: Rezolva proble1na.
Obiective: Capacitatea de a con1pune ~ 1 rezolva problen1a
formularea de 1ntrebari specifice exploziei stelare.
/Yf(jloace de inva{Zinulnt: stclurc, grupc de obicctc, cifrc simboluri,

material, flutura$i.
Descrierea
1. Copiii sunt a~czari 111 scm1ccrc $1 p nn1esc sub fonna de surpriza
1n ijloacele de 'invaran1ant.
- Se intui esc materialele ~i se prezinta sarcina de lucru: Sa fo nnuleze
intrebari de tipul ce? cine? unde? de ce? cand? pentru con1punerea ~ i rezolvarea
de problen1e.
2. Copiii pri1ncsc flutura$i cu cifrele de la 1 la 5 $i formeaza grupurile
de lucru. Cate un copil de la fi ecare grup extrage din ghiozdanul cu surprize a
steluta pe care este scrisa 1ntrebarea.
3. Fi ecare grup gande$te $i fon11uleaza i1npreuna 1ntrebari de tipul celei
scrise pe steluta, prin care cmnpun $i rezolva proble1ne cu n1aterialele existente.
4. La un semnal copiii revin in sen1icerc $i prezinta rezultatele n1tmcii in
grup, 'intrebarile forn1tll ate, in jurul n1aterialelor ajutatoare 1nanipulandu-le
pentru convingere. Grupurile pot adresa 1ntrebari la 1ntrebari realizfmd o
conexiune lntre ideile elaborate.
5. In final se aleg lntrebarile al caror raspuns conduce la compunerea $i
rezolvarea de probleme.
1. Ce sunt aceste materiale? (R . Grupe de jucarii, cifre, simboluri
n1aten1atice)
2. Ce putefi face cu ele? (R. Aceste 1n aterialc pot fi grupate dupa
n1ari1n e ~i dupa culoare)
3. Ce am mai putea face cu ele? (R. Puten1 sa le nun1ara1n, sa ne jucam
cu ele, sa faceln operatii de adunare $i scadere)
4. Ce facem pentru a fl tot atdtea nw§·ini ro~ii cdte ma~ini galbene
sunt?
5. Cine compunc o problema cu materialele date? (R. Andrei are 7
n1a$inute ro$ii $i cu o rna$ in uta n1ai mult ma$inure galbene)
R. Maria are 8 ma$inute galbcne $i o grupa de ITia$inute ro$ii cu una n1ai
putin decat cele galbene.)
6. Cine rezolva problema data?
1. Unde adaugcl.m o ma~·>inufii pentru a avea tot atatea In ambelc grupe!

2. De unde lu{un o ma~inufa pentru a avea tot atatea?
3. De ce mt sunt In ambe!e grupe tot atatea ma~inuJe?
4. Cand spunem ca in ambele grupe sunt tot atatea ma~im"?
R. in an1bele grupe sunt tot atatea n1a~inute cfmd adaugilln la cele 7
ma~inute ro~ii o n1a~inuta sau cand din cele 8 n1a~inute galbene luatn o
ma~inuta .
IV.8. Metoda Frisco
Definitie:
'
Metoda Frisco cste o n1ctoda de rezolvare a une1 problcme de catre
participanti pc baza interpretarii unui rol specific.
Obiectivul:
Identificarea unor problcme con1plexe ~i rezolvarea lor prin strategii
eficiente ~i accesibilc nivelului de intelegerc al copiilor.
Descrierea metodei:
Metoda Frisco se axeaza pe rolurile interpretate de copii in functie de
preferintele fiecaruia ~i de capacitatile pe care le impune rolul.
Etape:
1. ldentiflcarea/extragerea problemei
Este identificata problen1a sau situatia probletna de catre educatoare sau
copii pentn1 a fi analizata ~i rezolvata.
2. Repartizarea rolurilor
In perioada fan1iliarizarii copiilor cu metoda, educatoarea repartizeaza
rolurile in functie de profilul psihologic al copiilor. Pe masura ce e1 o
asimileaza i~i asmna rolul de:
C = Conservator; E = Exuberant; P = Pesin1ist; 0 = Optin1ist.
In functie de numarul de copii din clasa rolurile pot fi abordate
individual, cate un copil pentru fiecare rol sau mai Inulti copii (un grup)
interpreteaza acela~i rol in rezolvarea problen1ei. Pentru a da credibilitate
personajului interpretat se folosesc accesorii. Conservator: o palarie, un baston,
tipul on1ului hotarat, greu de convins; Exuberantul - o ~apca a~ezata pe-o parte;
Pesimistul - un personaj 1ara zan1bet - o haina 1nai mare decat el; Optimistul-
un personaj vesel, un obiect de cu loare ro~ie.
r
3. Dezhaterea .'7rohlemei
Toti copiii participa la dezbatere. Prin interpretarea rolurilor copiii i~i
susli 11 punctele de vedere in confonnitate cu tipul de persoana pe care il
reprezinta.
Conservatorul Exuberantul Pesimistul Optimistul

• este fidel • prezin ta spirit • nemultumit • un personaj vesel
traditionalului novator
'
• sustine puncte de • este • nu este de acord • 1ncuraJeaza
vedere invechite reprezentantul cu ce se discuta participantii
noului
• admite unele • este pregatit • obstructioneaza • are o viziune clara
'
schimbari 1n bine mereu sa ri ~te solutionarea
, asupra problemei
• rezolva problema prin • solutioneaza • subliniaza • stimuleaza pe
pastrarea solutiilor problema prin aspectele negative ceilalti sa
'
anterioare valoroase, cai novatoare ale caii de gfmdeasca pozitiv
la.sand sa se intrevada rezolvare • remarca partea
unele imbunatatiri • dezavantaje buna a lucrurilor
'
4. Sistematizarea ideilor §i concluziile asupra :·;olufiei

Cei patru participanti se intalnesc in colectiv ~i sistematizeaza ideile
emise, extrag concluzia finaHi asupra solutiei practice de rezolvare a probletnei.
Elementele caracteristice --} accesorii vestimentare,privirea ~i z{unbetul
Conservator--} un personaj sobru care tine la ideile sale

Exuberantul --} un personaj pus pe ~otii
Optimistul--} un personaj zan1bitor care gase~te solutii n1ereu
Pesimistul--} un personaj flira zatnbet, netnultumit
Aplicarea metodei Frisco In activitatile din gradinita

• Educarea limbqjului. Povestea "Puiul" deAl. Bratescu-Voine$ti.
Obiectiv: Identificarea acelor solutii de salvare a puiului neascultator.
Etape:
1. Prezentarea problemei. Gasiti un final fericit pentru povestirea
"Puiul" deAl. Bratescu-Voine$ti.
2. Repartizarea rolurilor---+Se fonneaza grupuri de cate cinci copii $i se
distribuie . fiedirui grup cate un rol: al conservatorului, exuberantului,
pesimistului $i optimistului.
3. Dezbaterea colectiva a proble1nei - Se face precizarea ca fiecare grup
in interpretarea rolului trebuie sa respecte urmatoarele cerinfe:
- sa-$i exprime parerea;
- sa asculte parerea celorlalti;
- sa pastreze discip lina in expunerea propriilor pareri;
- sa aleaga solutiile reale, concrete pentru proble1na de rezolvare.
ul interpreHirii rolurilor
Conscrvatorul Exuberantul Pesimistul 0 timistul

"Puiul trebuia sa "Prepelita avea o "Puiul nu va putea "Numai 1n poveste
asculte, prepelita nu pana fermecata pe zbura. Este s:far~itul puiul poate fi salvat
poate ramfme; de care 1-a pus-o toamnei, este frig ~i cu o pana fermecata.
cand lumea, pasarile puiului ~i i-a nu-l va gasi nimeni. In realitate insa el
calatoare trebuie sa vindecat aripa. A~a Prepelita nu are poate fi salvat de
piece toamna. Ar a reu~it puiul sa pana fermecaHi, ca catre un copil care 11
putea pleca ~i puiul zboare cu mama ~1 altfel o folosea ~i 1~i va gasi in gradina
daca 1-ar ingriji un fratii lui" vindeca puiul, deci lui ~i il va ingriji sau
om ~i i s-ar vindeca nu poate fi un final 11 duce la medicul
aripa, dar povestea fericit" veterinar, care 11 va
se va termina cum vindeca apoi este
spune scriitoml" dus inapoi la mama
~i fratii lui"
4. Sistemntizarea idcilor ~·i concluzii asupra solufii/or

Copiii se reunesc pentru sistematizarea ideilor ~ i ajung la concl uzia ca
cea mai buna solutie este cea a optimistului pentru ca este reala ~ i se poate
implini cu adevarat.
De retinut!
'
• Metoda se aplica in finalul pove$tii sau in joe uri $i acti vitati alese pentru
dratnatizarea textului, dar mai ales in activitati integrate pentru realizarea
obiectivelor propuse pentru evaluarea initiala sau pentru depistarea
int eli gent elor lingvisti ce ~i inteqJersonale .
• Asigurati-va ca pre$COlarii sU\panesc textul!
• Identificati (creati problen1a, situatia-problema!
• Atribuiti denumiri accesibi le rolurilor, copiii nu vor intelege denumirile
specificate de metoda. Ex. Neschin1batul, Nemultumitul, V;satorul, Realistul.
• Folositi simboluri adecvate!
'
• Explicati clar fiedirui copil care interpreteaza rolul cum trebuie sa se
comporte, ce trebuie sa accepte ~ice nu, ce argumente pro ~ i contra se adn1it.
.._
.... 1zua 1zarc
Inovatie
IFara schimbare I I '
I
Vioiciune
I I
v echi I Creativitate
Rise
I Traditional I
Exuberantul I I j
0
e
....-<
.......
::J
+-' I Stop are I
+-'
coO Cuvinte ~i cr;
.......
cv expresii-cheie s
....... INe'incredere I
I Sobru I cr;
0 pentru interpretarea
cr;
v
0
u rolurilor
~
INegativisn1 It
~ ,,,,. Opt1m1stul
Lumina I Rezolvare
I Realist J I Increzator I
I Pozitivitate I
lsolutie optima I
II. Construc(ii
Tema "'Ora~ul copiilor"
Obicctiv: Realizarea unei construqii dcosebite prin cmitcrca unor idei ~i
solutii de grup, reale, specifice n1etodci.
Etape:
1. Cu n1aterialele existente la zona "'Constructii" realizati lucrarea
' '
"Ora~ul copiilor".
Se pune problema locului, a modelului, a materialelor utilizate pentru
reahzarca lucrarii, elementele-cheie ale temei.
2. Cop iii sunt organizati in patru grupuri (dupa criterii alese de
educatoare sau de copii), confon11 rolurilor n1etodei.
3. Se dezbate proble1na cu intreaga grupa.
Fiecare copil trebuie sa gaseasca solutii adecvate pentru realizarea
lucrarii la nivel de grup.
Solufii propuse:
Grupul conservatorilor -----+ construqii din cuburi pe suprafata unci n1ese.
Grupul exuberanfilor -----+ accepta solutia conservatorilor insa propune
parcul ca spatiu pentru constructii din materiale variate: ~coli din cle§tar,
gradinite din margaritar, parcul de distractii din ciocolatcl, strazi din bomboane
~i turta dulce.
Grupul pesimi§tilor -----+ considera ca lucrarea nu se va realiza, pana vor fi
procurate n1aterialele va trece tin1pul ~i vor pleca acasa.
Grupul optimi§tilor-----+ elucideaza problen1a: vor delin1ita spatiulin zona
constructii pentru a fi aproape de materialele ce le vor folosi ~i care vor fi
diversificate: vor fi folosite cele existente pentru ca nu exista in clasa cele
propuse de exuberanti; sa se gandeasca fiecare din ce n1ateriale vor construi
parcul de distractii, gradinite, strazi, copaci, copii ~i sa treaca la lucru.
Grupurile se reunesc ~i concluzioneaza ca vor realiza "Ora~ul copiilor"
in clasa, din matcrialele existente, dcnumesc copiii care: selecteaza matcrialele,
creeaza planul de constructic, construiesc etc.
Retineti~
, '
• Nu toaia grupa realizeaza lu crarea~
Se alege un grup de copii, dezbaterile problemei se pot face $i 'intr-un
grup de 6-7 copii.
• Initiati $i desfa$urati discutii 'in cere pe diverse probleme, chiar $i

pentru realizarea unor construqii.
• Distribuiti rolurile bazfmdu-va pe cunoa$terea capacitatilor $i
competentelor copiilor!
• Sti1nulati in realizarea lucrarii cop111 cu inteligenta interpersonala,
kinestezica ~i vizual-spatiala!
• Stimulati copiii cu celelalte tipuri de inteligenta in realizarea unor
sarcini ajutatoare constn1ctiei: inteligenta lingvistica, de exen1plu, in
comunicarea solutiilor, in descrierea planului, a machetei de Iucru.
• Stimulati creativitatea, imaginatia exuberantilor, toleranta optin1i$tilor,
increderea p esimi~tilor ~i conservatorilor, evidentiind solutiile reale, posibil de
rcalizat!
Ill. Activitate extracurricularii - organizarea expozi(iei "Eco-

Inventivii # defjeurile".
Obiectiv: Stimularea creativitati i in gasirea unor solutii· viabile privind
organizarea unei expozitii prin "1netoda Frisco".
Precizari: "In urma derularii proiectului cu tema mai sus mentionata au
aparut foarte n1ulte lucrari din de~eun , materiale refolosibile".
Educatoarea propune expunerea acestora in expozitii pentru
popularizarea experientei ~i creativitatii.
Etape:
1. Lucrarile realizate in cadrul proiectului "Eco-inventivii !ji de:jeurile"
Se propune copiilor sa gaseasca locul $i modalitatile de expunere a

lucdirilor.
2. Distribuirea rolurilor se face prin tragerea la sorti a unor n1edalioanc

puse intr-un co~u lct, care contin ftguri un1anc rcprczcntand cclc patru personaje.
Se constituie patru grupuri.
3. Frontal se dezbate problema. Se reaminte~te fiedirui grup rolul pe
care-1 vor interpreta ~ i se lasa timp de lucru 1n interior, apoi se prezinta
rezultatul, fi ecare grup s ustinfmdu- ~ i punctul de vedere.
Posibile optiuni:
Grupul Conservatorilor ~ propune loc de an1enajare al expozitiei holul
sau sala de clasa.
Grupul Exuberanfilor ~ propune amenajarea expozitiei in strainatate,
pentru ca sunt reu~ite, interesante ~i merita sa fi e vazute. Vor calatori cu avionul
$i vor ajunge repede la oricare destinatie aleg.
Grupul P esimi~tilor ~ considera ca expozitia nu se poate organiza
pentnt ca lucrarile nu au pe ce sa fie expuse, nu au bani de dn1m pentru a merge
in alta tara.
'
Grupul Optimi~fltilor ~ spune ca expozitia trebuie sa se organizeze in
afara clasei, dar nu pe hoi sau in clasa. Ar fi interesant sa se organizeze in
strainatate, dar nu se poate acun1. Pot fi expuse lucrarile in sala de spectacole a
gradinitei, in aer liber in pare, la biblioteca etc. , unde se vor face foto grafii care
vor fi !ansate pe site-ul gradinitei.
4. in concluzionarea ideilor se precizeaza d i expozitia se va organiza la
"Clubul ecologi$filor" din ora$, pentru ca lucrarile sa fie vizitate de adulti care
vor citi ~i n1esajele ecologice.
Retineti!
' '
Prin interpretarea rolurilor copiii con~tienti zeaza:
• exista diferite locuri de amenajare a unei expozitii;
• lucrarile expuse sa fie originale, estetice, sa transtnita 111CSaje tematice
vizitatorilor, sa evidentieze creativitatea autontlui.
IV.9. Mai multe capete Ia un loc
Definitie:
'
Tehnica de rezolvare a unei situatii-problen1a individual ~i in grupuri
tnici . Este o varianta a problen1atizarii.
Obiective:
• Sa gaseasca solutii individuale la situatii probletna;
• Sa coopereze in cadru l grupului pentru forn1ularea raspunsului final.
Descrierea metodei:
1. Comun icarea sarcinii de lucru
Se constituie grupuri de cate 4 copii. Pentru fo rmarea grupurilor se
folose~te tehnica nun1ararii (se numara pana la 4) copiii tnemoreaza numerele
..
propru.
Un copil din fiecare grup, va alege un plic de pe masa educatoarei care
contine situatia-prohl ema (o 1ntrebare) . Acestea vor fi citite de catre educatoare
p entru fiecare grup. Situatia problen1a va fi solutionata n1ai intai individual.
2. Activitatea individuala
Fiecare copil va rezolva individual situatia problema prezentata de
educatoare.
3. Activitate in grup uri
Dupa rezolvarea situatiei individual de catre fiecare copil, ace~tia
prezinta rezolvarile in grupul din care fac parte, ap oi copiii discuta ~i selecteaza
solutia corecta pentru fiecare grup.
4. Activitatea f rontala. Educatoarea spune un nun1ar (de ex. 2), iar toti
copiii care poarta acest nun1ar de la toate grupurile vor prezenta varianta corecta
a raspunsului grupului sau.
-
Sugestii ;netodice
Pentru economisirea timpului situatiile-problen1a pot fi idcntificatc de
( :ltre copii, atunci dind acestea sunt prezentate printr-un dcsen.
Daca un grup intan1pina grcutati in rezo lvarea situatiei-problen1a,
ilnplicati-va in calitate de partcncr, :lara a apela la autoritatca de dascal.
Aceasta tehnica se poate utiliza in tnai multe etape ale lectiei (in
reactualizarea cuno$tintelor, sau in consolidarea lor).
Tehnica poate fi folosita ~i in c01nbinatii cu alte strategii in diferite
11101nente ale zilei.
Ce fac copiii?
- cauta solutia problem ei - individual;
- C0111Ul1ica ~i aleg raspunsul final;
- raspund la solicitarile educatoarei.
- cite~te situatia-problen1a pentru fiecare grup;
- monitorizeaza activitatea grupurilor.
Avantajele tehnicii
- copiii invata sa rezolve singuri situatiile-problen1a;
- aceasta telmica contribuie la invatarea prin cooperare.
Capitolul V
METODE DE CERCETARE IN GRUP
V.1. Proiectul
Proi ectul este o strategie de invatare care implidi activ copiii intr-o
investigatie bazata pe coopcrarc (Branstord ~i Stein, 1996) in scopul exersarii
capaciUitilor necesare viitorului adult intr-o societate democratidi.
Scopurile celor care lucreaza pe n1etoda proiectelor este "de schimbare a
sistemului, procedurilor prin care sunt alese caile, clasele de acfiune ~i
1
categoriile de resurse necesare realizarii aces tor scopuri " .
Omul prezentului trebuie sa fie creativ, independent, tolerant, sensibil,

cooperant.
Pror;r~ma pre~co lara pennite abordarea metodei proicctclor, dcspre care s-
a scris foarte n1ult.
Aplicarea progran1ei pre~colare prin propunerea proiectelor ce vizeaza
continuturi dintre cele 1nai surprinzatoare dar accesibile pre~colarilor, faciliteaza
exersarea abilitatilor practice de integrare sociala.
Ce noutati mai pot fi spuse despre proiect? Yom exempli fica:
1. Tipurile de proiecte dupa demersul realizat.
2. Etapele unui proiect in viziune sistemica.
Mai putin abordate sunt proiectele care debuteaza in gradinita in tin1pul
jocm·ilor libere ~i se dezvolta in alte tipuri de activitati decat cele fon11ale.
Finalizarea unui astfel de proiect este pregatita ~i programata de educatoare. Ea
provoaca clasa Ia dezbateri ten1atice bazate pe intrebari adresate copilului/copiilor
care au studiat subiectul. $i in acest context dascalul ghideaza, n1onitorizeaza ~i
evalueaza din exterior coni lul. ~
Proiectarea unui astfel de proiect incepe in clasa.
Modele, strategi i ~i tehnici didactice activizante - Proiectul (p. 15)

1
METODE DE CERCETARE 371
PIon {/i carea demersu ri!or

1) Cc actiuni concrete sc vor rcaliza.
2) Cc rcsursc umane, matcrialc, financiare, informationalc vor fi necesare
pentru fi ecarc actiune organizata.
3) Ce tcrmene sunt accesibile, acceptate, suficiente pentru pregatirea,
organi zarea, d es fa~ urarea ~i evaluarca actiunilor.
4) Ce rcsponsabilitati va avea copilul, fan1ilia, gradinita.
5) Cc se a~teapta de la un astfel de proiect?
6) Toate activitatile organizate vor contribui la realizarea obiectivelor
propuse la inceputul proiectului?
Tema de cercetare "Furnicile"

Scopul. Sa n1anifeste o atitudine de proteqie ~i adtniratie fata de fun1ici.
Anticiparea rezultatelor
• s a-~ i dezvolte capacitatea de a stabili relatii intre aqiunile copiilor ~i
consecintele asupra fun1icilor;
• sa dobandeasca 0 conduita de protectie fata de insecte.
Cercetarea ~tiintiflca a cmnportmnentului in diferite 1110111ente ale zilei,
n1ediul de viata al fumici lor in interiorul famili ei ~ i in relatiile cu alte insecte.
Demersul p ractic
• Observarea comportmnentului a doua specii de fun1ici (hamicia - lenea,
folo ase - daune).
• Du~n1anii fu n1icil or.
• S tudiul tnu~ uro iului.
• Studi ul eleincntelor mediului natural in care traiesc fun1icile (pe copaci, in
pan1ant, pc flori).
Analiza cauzala
Din ce cauza aj ung furnicile in casa, pe copaci?
• Stabilirea locului de observare (fiecare copil observa alt loc, alt plan).
• Analizarea detaliilor locului, cmnportmncntelor, rclatiilor.
Prezentarea sintezei mon1entelor chcie de catrc copii educatoarei, fa1niliei
care vor nota 'intr-o fi~a observatiile copilului/copiilor.
372 METODE INTERACT IVE DE GRUP
Analiza spa{iala a problcmci

• Cum se deplaseaza furnici le?
• Cat de departe poate ajunge o furnidi?
• Exemplu - "Fun1icile au patnms In casa" - problen1a pentru familie.
Procesul solufionarii problemei
• Cum putem interveni tara a afecta specia?
• Copiii culeg inforn1atii in gradini ta, in familie.
• Copiii asista cum parintii deviaza drumul furni cilor spre mu ~uroi printr-
un labirint de hrana.
D emersul p ractic
1. E tap a emofionala se instaleaza cand copiii l~ i f01meaza pritnele
impresii. Unii sunt atra~i de furnici, altii au repulsie fata de furni ci.
2. Jdentiflcarea campului vizual, limitclor de obscrvarc a furni cilor, a
momentelor care transn1it un comportament, o relatie, o trasatura.
3. Analiza
• Prim ele observari sunt spontane apoi se observa ~ i se analizeaza
con1portamentul fumicilor ~i caracteristicile n1ediului. In descriere copiii fac
referiri la armoni a, ordinea, perseverenta, traseul parcurs, scopul dep lasarii.
• Se studiaza atent relatiile fun1icilor cu tnediul ~i structura
corpului .
Nu cste suficienta observarea in tn ediul natural.
Imagini care raspund obiectivelor propuse sunt analizate de catre copii
pentru a intelege cun1 i~ i construi e~ te furnica n1u~ uroiul, cun1 transporta hrana,
cun1 se hrtan e~te.
4. Explicarea
• Copiii inteleg problemele pe care le pun furnicile sau pe care le au
fun1icile.
• Explicatiile fom1ulate de copii in grup, cun1ulate, dezvolta capacitatea de
~ P111J.1P in ntP7P
- - .&. ........
......... ~t-' V'-VI.-I
AJr.. n
.L
~rP
l""\...4..1.. - r ln·i n 7 it ~ 1-p a
- \ A &. ..I. '-JL.J .£."'\A.o" '"' ._
rl P a \I P[lfi r~ in
'-.......... - .l..t-" n
'-J 1
"P7P
""_L..J
..1..&. . 1 - - . _ ~orm
_ l.., P ..._
..L A.
ul ate .r-'.o..
.&.
n ri... n
.a. .a.
diverse n1ijloace: prin inten1et, analiza imaginilor, extragerea n1esajului unor

pove~ti, proverbe ~i 1nai ales prin studiultnediului concret.
M ETOD E DE CERCETARE 373
5. Confru nhirea rezultatelor atunci cand proicctul sc ucsfa~oara pe grupuri
cu sarcini difc rcnliatc sau acclca~ i sarcini pcntru toate grupurilc.
Sc initiaza jocuri de rol sau 0 rc uniune a tuturor grupurilor pcntru a
sintetiza ~i sistematiza cuno~tintel c copiil or obtinutc prin surse ~ ~ strategii
originale care au format copiilor rcprezcntari trainice pe care lc reactualizcaza
dispunzfmd la unset de intrcbari ca:
Unde traicsc fumicil e?
• Cum arata? • Cum se apara de du~n1ani?
• Cum este familia lor? • Ce ne-au 'invatat furnicile?

'
• Cu ce se hranesc? 1 • Ce curiozitati puten1 spune ~~ altora?
Copiii pot adresa alte intrebari la 1ntrebari, fie pentru a clarifica informatia,
fie pentru a obtine alte informatii pe care nu le-a descoperit.
Concluzie - Temele de proiect ce vor fi cercctate de copii acasa sub
indrumarea parintilor, constituie probletne reale cu care sc confrunta copiii,
familia, blocul, cartierul etc.
Exemple de probleme ce pot fi ccrcetate ~i solutionate: Selectarea
de~eurilor, risipirea apei, a curentului electric, invazia gandacilor, tantarilor,
excesul de j ucarii.
Etape
• Probl etna se analizeaza de catre parinti 'in prezenta copiilor.
e Impreuna parintii , copiii propun mai n1ulte solutii de rezolvare.
• Solutiile se supun dczbaterii apoi se alege so lutia optin1a.
• Se aplica strategia de rezolvare a problemci.
• Se evalueaza eficienta strategiei, cfectele c1, beneficiile ~1 se
completeaza o fi~a de cercetare.
• Copiii prezinta singuri sau in1prcuna cu parintii problema ~ i intregul
den1ers fi e verbal fie insotit de filme, fotografii prin care conv1ng ~i
n1otiveaza ~ i alti copi i, alte fmnilii sa invcsteasca timp 'in form area copiilor.
Proiectul des:fa~ urat in fa1nilic cstc o provocarc.
Cerinte
'
• Tcn1a sa nu d cp a~easdi posibilitatilc copiilor sau fan1iliei.
• Copiii cxploreaza sub observarea ~1 lndrumarca atenta a parintilor

subiectul.
• Parintii le asigura cadrul, spatiul, titnpul, tnaterialele, sprijinul
pem1anent, ii incuraj eaza.
• Copiii fiind mici durata unui astfel de proiect trebuie sa fie suficienta dar
nu prea 1nare. Exista riscu l de a fi abandonat.
• Nu se propun proiecte de cercetare pentru acasa n1ai n1ult de 3 pe clasa
in acela~i interval de tin1p deoarece ele vor fi indnunate din exterior de
educatoare care va monitoriza proi ectul ~ i va organi za evaluari partiale, pe
etape, in scopul motivarii.
• Acela~i subiect poate fi structurat de un grup de copii.
• Mediul explorat trebuie sa fie partial cunoscut pentru copiii interesati ~i
sa ofere oportunitati de abordare pentru nivelul pre~colar.
• Este bine ca grupul fonnat sa provina din Inedii culturale diferite cu
preocupari ~i con1petente diferite.
Respectarea acestei cerinte motiveaza copiii ~i parintii, faciliteaza
cooperarea din perspectiva experientei fmniliilor ~i cea dobandita prin in1plicarea
copilului in rezolvarea problemei.
Chiar daca numarul fan1iliilor care adera la o astfel d e strategie de
investigare pe care gradinita o prmnoveaza considerand-o eficienta pentru parinti
~i copil este infima, intreaga clasa va beneficia de rezultatele studierii unei teme.
Cu rabdare vom constata ca nmnarul fmniliilor care solicita proiecte pentru
copiii lor va cre~te.
Totul depinde insa de strategia educatoarei ~i tnai ales de dorinta de a
deveni un dascal modern schiin band rolul din dirijor in ghid, indrun1ator, sratuitor,
coordonator.
Etapele unui proiect in viziune sistemicii
Dupa Maria Eliza Dulmna etapele sunt:
METODEDECERCETARE 375
III. Unde vren1 sa

I. Unde suntem II. Unde ajungem
ajungem
I) lJiagrama sUirii Planificarea 1) Descrierea sH-irii dorite
actuale (analiza 1) Stabilirea obiectivelor (Ce) 2) Stabilirea motivelor (De
swot) 2) Id entificarea resurselor (Cu ce?)
2) Identificarea ce) 3) Stabilirea scopurilor
nevoilor 3) Stabilirea strategica (Cmn) (Ce)
3) Identificarea 4) Stabilirea activitatii
, concrete 4) Stabilirea rezultatelor
problemelor (Ce) (efectele prod use)
5) Stabilirea responsabilitatilor
(Cine)
6) Stabilirea termenelor (Cfmd)
Etapele parcurse in derularea unui proiect

1) Alegerea subiectului
2) Prezentarea sarcinilor de lucn1
3) Comunicarea obiectivelor
4) Formarea grupelor de lucru
5) Cunoa~terea etapelor proiectului ~i responsabilitatile In cadrul fiecarei
etape
6) Realizarea propriu-zisa a proiectului
7) Monitorizarea activitatii desra~urate
8) E~alonarea rezultatelor obtinute.
Subiectul proiectului se alege de educatoare sau copii.
Cerinta:
'
• Sa fie accesibil, interesant pentru copii.
• Sa se transmita copiilor ~i parintilor sursele n1ateriale ~i informationale
ce urmeaza a fi studiate.
• Sarcinile de lucru sa fie comunicate explicit de catre educatoare
Exemp!u - "Gradinita noastra are mai multe probleme nerezolvate. Nu
valorifica dc~curile din hartie, aluminiu ~i PT-uri pentru a obtine fond uri
extrabugetare.
l
~
Nc vo m grupa catc 5 copii . ln fi ccarc grup fotmat vc\i descrie cc sc

I
"!ntampla cu acestc d e~euri , undc ajung ele, lipsa de prcocupare pentru strangerea I
~i vfm ;.area d e~eurilo r, neimplicarea cadrelor, copiilor ~ i parintilor in rezolvarea
acestei problen1e.
Ganditi-va ~i comunicati in grup, ce ati dori sa se intan1ple in gradinita
pentru a se produce o schimbare.
• Cop iii discuta in grup apoi prezinta concluziile grupu lui, frontal.
• Se poate discuta ~ i cu lntreaga clasa acceptand toate ideile copiilor.
In1preuna cu copiii ~ide la caz la caz ~i cu implicarea parinti lor pentru a-~i
da seama de seriozitatea abordarii subiectulu i, se elaboreaza proiectul.
In sinteza, copiii descriu ce]e doua situatii ~i hoUirasc in1preuna cun1 pot
rezolva problcn1a raspunzfmd Ia cele 3 intrebari: "Unde suntem ", "Unde dorim sa
ajungem ? ", "Cum ajungem sa rezolvam p roblema "?
Se stabil e~tc perioada rezolvarii problen1ei ~i cand se vor evalua
rezultatele.
I) D iscutarea obiectivelor proiectului.
• Forn1area deprinderii de a lucra in echipa.
• Docutnentarea copiilor din n1ai n1ult.e surse pentru a dobandi cat n1ai
n1ulte in formatii despre de~euri , pericolele acestora pentru sanatatea n1ediului
~i eventuale posibilitati, exemple de solutionare in alte gradinite ~i in alte
contexte.
• Aplicarea in practica a inforn1atiilor dobandite prin strategii diferite.
• Intelegerea, retinerea ~i pregatirea in sinteza a ideilor, solutiilor.
Exenzple de lntrebari
Ce credeti, acest proiect va fi folositor pentru gradinita noastra? De ce trebuie sa
ne in1plicam ~i noi in rezolvarea problen1elor gradinitei?
Copiii In vafa:
• Sa participe la schin1barea unor conceptii, mentalitati ale adultilor prin
exetnplul lor ~i al parintilor;
• Invata sa ca~tige bani inteligent, cooperfmd pentru identificarea celor
n1ai eficiente solutii cu alti copii ~i cu adulti.
G Invata sa investeasca eficient banii ca~tigati prin efort C0111tl11;
METODE DE CERCETARE
377
• Invata s& se documcntezc ~1 sa dczvolte in continuarc o idee pentru
extind crca ei la nivelul gradinitei.
2) Constituirea grupelor de lucru
Se formeaza grupe de cate 3-4 copii.
Se ~tie ca, cu cat nmnarul membrilor unui grup cre~te, cu atat eficienta
,
implicarii active scade de~i cantitatea produsului final poate cre~te.
3) Propunerea etapelor de lucru
Se stabile~te:
- succesiunea etapelor de lucru
- durata fiedirei etape;
- continutul fiecarei etape (analiza problemei, discutarea constatarilor,
propunerea unor solutii ~i ierarhizarea acestora).
In grup fiecare copil va avea cate o responsabilitate.
Exemplu
Fiecare grup va avea de rezolvat o activitate concreta.
• Se stabilesc etapele fiecarei activitati.
• In cadrul fiecarei activitati copiii vor avea sarcini precise pe care le vor
rezolva.
4) Realizarea proiectului
Activitatea fiecarui grup este observata ~i monitorizata de educatoare:
Grupul I - confectioneaza trei containere pentru colectionat hartie,
peturile ~i aluminiul.
Grupul 2 - realizeaza un afi~ prin care anunta aqiunea de strangere a
materialelor refolosibile precizand ziua ~i locul ~i orele.
Grupul 3 - creaza ~i realizeaza flutura~i ~i mesaje prin care motiveaza
implicarea 1ntregii gradinite la actiunea de colectare organizata in cadrul
proiectului.
Grupul 4 - concepe impreuna cu educatoarea intrebarile unei anchete 1n
randul parintilor privind rolul de~eurilor In poluarea mediului.
Grupul 5 - cauta informatii pe internet in alte surse bibliografice puse la
dispozitie la biblioteca despre pericolul de~eurilor.
- metode de refolosire a materialelor refolosibilc;
. ,..,0 METODE INTERACTIVE DE GRUP
,J ' 0
- - - - - - -- ---------
tclmulogii de r.:Colusirc ;1 dc::;curi lor 1n lun 1c.
- ccntru de colcctarc.
Toatc grupuril e participf1 Ia o ~cdi utu brainstormin g pentru a gasi s olu~ii de
cx tindcte a proi ect ului ~ i Ia alte grupe, de popularizare dar $i de investire efi cienta
a bani lor pentru rczo lvarea problemet pentru clasa lor.
5) Evoluarca
Containercle realizate, afi ~ ul , flutura~ ii ~~ n1es~jele, materialelc
bibliografice studiate, alte produse care nu au i(.Jst propuse dar s-a u realizat In
timp ul dcru][tri i pro iectului, bonuril c ce rcprczinta suma obtinuta din vfmzarca
d e~euriior, obicctele procurale, afi ~c de multumire pentru toti colaboratorii, sunt
expuse ~i prczentale 1ntr-un spa\i u deschis personalului gradinitei, copiilor ~ i
pftrintilor.
Implicarea individuala ~ i de grup a copiilor este finalizata printr-un
i11tcrviu luat de catre copii conducerii grad initei, tuturor evaluatorilor invitati,
pentru a culcge informatii despre implicarea lor in rezolvarea unor probleme
nere;.olvate, neglijate, neidcntificate, pentru revista gradinitei.
ln activitatca de evaluarc organiLalft ii ecare grup prezinta bib liografia
studi at8, produsele ohtinute, rezultatul icleilor, soluliilor de grup.
La intervale de zilc, ed ucatoarea organiz.caza teme de discutie cu grupurile
pcntru a lc acorda sprijinul, aj uta sa aleaga solutia care orienteaza grupul spre
rCU$i ta.
Etemp/e de intrebari
• Cum contribui ti Ia rezolvarea problemei?
• Cc ati studiat pentru a ~t i 111ai multe despre n1aterialcle refolosibile?
• Va sugerez sa cititi accste benzi desenate $i veti afla $i alte solutii,
peri cole ale depozitari i haotice a lor.
• Cu ce greutati va confruntati pentru a realiza ce v-ati propus?
• Cine va ajuta pentru a rezolva sarcinile de grup?
L • Ati putea discuta, cere sprij in $i altor persoa n~ ca .... .
--------------------~
6)Evaluarea rezultatelor
Se analizeaza $i aprcciaza: \
- intreaga activitate;
- strategia de lucru a fiedirui grup;
- produsele realizate;
- nivelul de prezentare.
Grupurile Educatoarea
- exp lica cum au cooperat Evalueaza originalitatea
- ce sarcini au mdeplinit rezolvarii sarcinilor de catre gn1puri
- ce sprijin au solicitat - capacitatea copiilor de a identifica
- cine i-a in drum at ~i cum probleme
Grupurile intre ele - capacitatea de a coopera ~1 gasi
- adreseaza 1ntrebari reciproc solutii de rezolvare
- se autoevalueaza argumentfmdu-~i - ducerea la bun srar~it a sarcinii date
aprecierile rezolvarea conflictelor de grup
Posibili indicatori ai evaluatorului
Tipuri de proiecte
Proiecte de tip constructiv

intr-un proiect de tip constructiv coplll i~i propun sa produca, sa
construiasca ceva.
Exemple
• Confectionare
, de carti' ten1atice- Biblioteca;
• Conceperea unui afi~ - Biblioteca,·
• Realizarea unui colaj de fotografii - Arte;
• Ierbarul sanatatii - Stiinfa;
• Colectia mea (seminte, pietre, scoici, frunze etc.)- Stiinfa,·
• Macheta "Insula n1isterioasa" - Construcfii
• Dictionar
, de buzunar - Biblioteca;
• Revista grupci "Prietenii naturii" Biblioteca, Arta, Stiinfa;

• Activitatea gradinarului - Stiinfa,·
• Construirea unei colivii - Construcfii
Proiect de tip problema

Copiii se confrunta cu o probletna $i incearca sa o rezolve.
• De~euri le - o problema.
• Lipsa coliviilor pentru protectia pasarilor iarna.
•lnvazia omizilor.
• Contaminarea legumelor cu insecticide.
• A1ergie la praf, 1niros etc.
• Protejarea bujorului sau narciselor sau floarea de col! etc ..
• Inn1ultirea melcilor - disparitia plantelor.
• Cainii vagabonzi prieteni sau du~mani
• Pasarile calatoare - incotro?
Proiecte de tip invii.fare

Obiectiv
lnsuJirea unei tehnici sau proceduri de instruire.
Exemple
• Tehnica utilizarii calculatorului, internetului.
• Tehnica folosirii dictionarului ilustrat pentru copii.
• Tehnica realizarii unei carti.
'
• Realizarea unei experiente sau a unui experiment.
• Realizarea unei salate de sezon.
• Cautarea unei d1rti, in biblioteca clasei.
Proiecte de grup
Motto = ''Nzcz unul dintre noi nu este La feL de istef ca noi tofi Ia un lac. "
Tema proiectului = Miniculegere "Flori de gradina"
....
• Formati 4 ~rupe
Sarcini de lucru
• Realizati cate o miniculegere lle ghicitori pentru fiecare floarc de gradina.
• Adaugati ~i 1mag1m sau dcsene sub ghicitoare sau deasupra ghicitorii
sense.
Retineti
' '
Prima coperta confine:
1. Titlul dirtii realizata 'in grup.
2. Autorii cartii. (toti cop iii din grup ).
3. Anul in care este publicata cartea.
4. Numele gradinitei.
5. Adresa ~i telefonul gradinitei.
6. Denmnirea editurii.
7. Desen "Autoportret".
Pentru editura (creati un nmne de f1oare sau un nume din initialelor
nun1elor voastre).
Proiect de grup pornind de Ia o reclamii.

• Formati 4 grupe.
• Copiii din grupul 1 vor colecta ambalajele unor prod use din reclame
televizate ~i vor motiva alegerea.
• Copiii din grupul 2 vor colecta an1balaje de ciocolata ~i vor prezenta
succint informatiile !nscrise pe an1balaj care i-a convins sa le cun1pere (contin
lapte ~i alune, ciocolata alba, energizeaza, descrierea gustului, speciala pentru
copii).
• Copiii din gn1pul 3 prczinta cate doua produse de lapte $i precizeaza pe
eel preferat ('in cutie cu imagini, sugestive, atractive) 'in detrimentul laptelui la
punga care are acela~i continut dar an1balajul este sin1plu, ncatragator.
• Copiii din grupul 4 'i~i vor i1nagina un ambalaj de sue natural din fructe,
atractiv prin culoare $i imagine.
- - - - - - - - - - - - - - ------------
Re1ineti!
• Jnvllprea ba7.. aUi pe proiect este o aqiune de cercetare ~ i aqiune practicil
1n acc:l a$i timp care stimulca1:a operatiilc superioare ale g[mdirii.
• Copiii gasesc solutii Ia rezolvarea problemelor prin ''dezbateri de idei,
form ularea de prediqii, proieetarca de planuri sa u cx perimcnte, colcctarea ~ i
analiza datclor, extragerea concluziilor, comunicarca idei lor $i a rezultatelor
investiga~i ei uni i altora, adresarea de noi lntrebari, crcare de obi ecte" (dupa
Blumfeld et aL, 1991).
• Arc la baza lnvatarea prin cooperare. Aqionand In gru p fi ecare copil l~ i
aduce contributia Ia realizarea unei parti din proiect ~i 1mpreuna cu celelalte grupe
Ia finalizarea proiectului grupei ca lntreg. Responsabi litat ilc sunt difcrentiate pc
grupun.
• Sc explorcaza realitatea cotidiana prin di ferite tip uri de acti vita~i
nonformale, informale.
• Proicetul cstc sustinut material $i un eori flnanciar de fami \1 c, sponsori ,
experti etc.
• Copiii se consulta In toate ctapele proiectului devenind partencri 1n
rezolvarea problemelor.
• Proiectu! se poate de~fa~s·uro in parole! cu alte feme pruicctate fa
lnceputu! onului .;color. De aceea se integrea: /i in p !anificoreo saptam{tna!a
alociindu-se un timp (2 0 '-fl h) pentru parcurgeren elope/or pe o
p erioadii/durata de Ia inceput stabi!ita.
Durata poate varia lntre o sapt~ m fma ~ i 3 luni, durata unui anotimp care
poate fi tcn1a de pro iect.
Produsele realiz ate in cad rul proiectului sunt expuse In gradinita iar dad i
valoarea lor este certa, pot fi ~ i cxpuse In alte gradini te 1n expozitii itincrante.
Proiectul:
• ex peri mcnteaza
• investi baheaza • prczinUi
• coopcreaza • discuta
• concep
• dczbat
• lucrcaza
e analizcaza
• implica
• cxtrag
• realizeaza
• creaza
• descopera
• gasesc
• prelucreaza
• 1nvata
' • sintetizeaza etc
• cauta
Proiectu l Webquest
Tehnica Web - propune o n1etoda de lucru care are ca fundan1ent ideea

constructivista de invatare prin efort propriu.
Aceasta tehnica a fost i1nplen1entata 1n 1995 in SUA. Initiatorul Bernie
Dodge. El. propune doua niveluri ale organizarii unui Webquest.
1) Webquest-ul de scurta durata
Scop - Achizilionarea de noi cuno~tinte ~i integrarea acestora in contexte
diferite.
Durata = 1-3 activitati a dlte 20-30'.
'
Finalitate - Copiii acun1uleaza informatii noi legate de o ten1a data, le
1nteleg ~i le aprofundcaza realizfmd conexiuni intre ele.
2) Webquest-ul de lungii duratcl

Scop - Extinderea ~ i structurarea cuno~ti ntelor.
Durata - o saptamfma, o luna.
Obicctivul Organizarea eficienta a timpului de inva1are al copiilor.

Oricine poate crea un Webquest avfmd o anume proble1natica abordata
intr-un proiect care are facilitati multiple.
0 astfel de experienta au trait-o dascalii care au experimentat in cadrul
proiectului Commenius - "Think Construct and Communicate: ICT as". Ei au
integrat-o la n1etodele clasice ca pe o alten1ativa, avfmd ca scop: explorarea
rationala,
, eficienta a internetului.
lata demersul unui Webquest de realizat la grupe pregatitoare.
Webquest- "Daca a§ fi o ciocanitoare ... "
Grupa - mare pregatitoare.

Durata = 4 1ntalniri
Activitiip integrate - cunoa~terea mediului, educarea limbajului educatiei
pentru societate, educatie plastica ~i practica.
I. Introducere
Ciocanitoarele sunt pasari care traiesc pe intreg globul. La noi in tara le
intalnirn la nmnte, la canlpie ~i prin parcuri.
• Voua va plac ciocanitoarele?
• Oare oamenii au nevoie de aceste pasari?
• Este bine sa le ocrotim?
II. Sarcina de lucru
Imaginati-va ca sunteti o ciocanitoare.
Trai e~ti in padure. Oamenii au hotarat sa taie padurea. Oare ei ~tiu ca in
padure traiesc multe pasari, printre care ~i ciocanitoarea?
Dadi ati fi fata in fata cu ei ce i-ati s!atui:
' ' , '
1) Creati o povestire in care personaj ele principale sa fie oameni i,
ciocanitoarea, copiii iubitori de natura. Actiunea povestirii se des!a~oara in
padure.
Ganditi-va la rolul acestor pasari pentru padure (lantul trot1c) ~i cum va
afecta n1ediul actiunea oan1enilor. Descrieti ce ati sin1tit voi cand ati aflat.
' ' ' ' '
2) Rcaliza~i an dcscn, un co laj sau o machcUi care prezinta aspecte

p oz iti v~ ~i aqiuni negati ve ale intervcn~i e i omului p cntru a protej a padurca ca
meL! t u de viata al pasarilor.
Sursele de informare
Surse on-line:
- www.clopotel .ro/utile/dictionar/ciocanitori
- www.copilul. Ro/zodiac_ totetnic_5_ ciocanitoare
- www.ciocanitoare.vocabular.ro
- www.infantim.ro/stnaturii/publicatii/cioco_ 1p.html
- www.clopotel.ro/enciclopedia
- www .1n1nedi u.ro/1egis lati e/nou tati
- www.gds.ro/Actualitate/2003-08-29
- www.legoschool.ro/copii.htn1l
- www.atheneum.cahnodules/stnartsectionliten1.php
- www.arhivafoto.com/displayin1age.php
- www.n1agicland.ro/anin1ale/pasari/ciocanitoare
- www .lutneacopiilor.ro
-www.anin1ale/ciocanitoare.php
1. Copiii se organizeaza pe grupuri.

2. Fiecare copil din grup 1$i va alcge ten1a de studiu.
a) M ediul de viata
b) Hrana
c) fnmultirea
d) CurioziHiti
3. Iti dore$ti sa fii ciodinitoare. Tocmai de aceea trebuie sa ~tii d H Inai
n1ulte despre aceasta pasare, minune a n aturii.
A Da raspunsulla unnatoarcle intrebari :
• Unde traie$ti tu? (padure, catnpic, parcuri)
• Prin ce te deosebe$ti tu de alte pasari? (cioc, penaj, coada, regin1 de
viata, zbor, ditnensiuni)?
• C un1 te hrane~ ti ?
• Cc rol are ciocul ~i limba?

• Care sunt du~mani i Uii?
• Ce-ti place la tine?
• De ce ti se spune "medic" al padurilor?
• Cu cine te poti compara ca penaj ~i ca din1ensiune?
• Ce ne poti spune despre cuibul tau? Dar despre pui?
4. Copiii cauta raspunsurile pe net accesfmd saituril e recomandate sau
imaginile ~i infonnatiile de pe un CD rcalizat de educatoare In colaborare cu
parintii.
Aceasta ultitna varianta este pentru copiii care nu au internet.
5. Se organizeaza activitati 1n care copiii 1~ i prezinta raspunsul
personalizat sustinfmd cu argumente ~tiintifice ~ i creative necesitatea protectiei
padurii pentru pastrarea echilibrului ecologic, a ecosistemelor existente 1n padure.
Ex. (convorbiri, desene, postere, colaje, tnesaje, albume, carticele ~i strategii
interactive de grup ca: ciorchinele, piramide ~ i diamantul, predarea!lnvatarea
reciproca etc.).
Cuprind ~i un set de 1ntrebari problema al carui raspuns se bazeaza pe
infom1atiile noi acumulate 1n scopul structurarii acestora.
Set de intrebiiri problema:
-De ce ai acceptat rolul de ciodinitoare?
- Explica cum te faci tu folositoare padurii ?
- Ce s-ar 1ntampla daca nu ai exista?
- Cine 1ti
, face rau? De ce? Cum?
- Formulati !n1preuna "Sfaturi p entru protecfia ciociinitoarelor"
- Gasiti o cale prin care sfaturile voastre sa ajunga la oan1eni.
6. Realizati 1mpreuna o carticica sau un pliant cu itnagini sau desene dar
care sa transn1ita oamenilor un mesaj: "Piidurea este adiipostul ciociin itoarei ".
"Medicul piidurilor salveazii copacii de insectele diiuniitoare ", "Omule, nu
inmulfi du.ymanii ciociinitoarei! ", ''Admira una din minunile naturii
ciociin it oarea.
"Stejar secular cu scorburi mici, prietenul ciociinitoarelor ", "invatii de fa
natura, omule! ".
- Ce credeti cei au 1nvatal oamcnii din mcsajcle \ oastre'.'

- Copi ii prezin til conv ingator con{inutul canii din care se dcsprind
mcsajclc.
Evaluarea
• Sc evalueaza: strategiile de cautare a informa1iilor despre ciodin itoare,
padurc, d efri ~arc.
• Continutu ltncsajclor formul ate ~i explicatiile prin care demonstreaza di

au intclcs neces itatea proteqiei padurii , rolul acestei pasari ~ i efcctele interventi ci
omului asupra disparitiei pasari lor, capacitatca co piilor de a c~. ,pcra permanent in
reali zarea sarcinilor de lnvatare.
'
Evaluarea ciir(ii sau pliantului realizat fu grup.

Se evalueaza continutul in1aginilor semnificativc care raspund sarcinii de
invatare formulate ~i resurselor studiate in cadrul proiectului Webquest.
Concluzii
• Este frumos sa fii ciocanitoare? De ce?
• Ti-ar place sate transfon11i in ciod1nitoare $i sa traie$ti ca ea?
Chiar daca v-ati dori sa fiti ciocanitoare nu este posibil. Dar pentru ca o
iubiti atat de mult, puteti sa o ajutati sa nu dispara ca specie din cauza actiunilor
nesabuite ale oamenilor.
Cand un copil sau un adult are intcntia sa fadi o fapta care afecteaza
mediul cu tot ce ne ofera el, sa se puna pentru o clipa in situa1ia lui.
Am in vcl(at sci protejiim m ediul, sci nu ac{ionam pana nu gftndim
consccin(cle fapt elor noastrc.
Sfatuiti-i!
V.2. Reportajul
Definitie:
'
Reportajul este o strategic care utilizeaza inforn1atii despre situatii ~1
evenimente specifice pre~colarilor.
Obiectiv:
Dezvoltarea capacitatii de a transmite inforn1atii despre un eveni1nent, un
fapt, o situatie, pentru a determina pe ascultator sa inteleaga cursul real al
evenimentului prezentat.
Descrierea:
Evenitnentul, faptul - pentru a fi subiect de reportaj trebuie sa aiba calitati
jumalistice:
• sa fie de actualitate: "Ziua gradinifei ";
• sa fie din realitatea apropiata a receptorului: ineinta gradinifei;
• sa aiba caracter neobi~nuit: are invitati artiJti de eire;
• sa capteze interesul: eapteaza prin dresajul animalelor;
• efectul reportajului - implieare emofionala.
Etape parcurse in elaborarea reportaj ului.
Identifiearea evenimentului - subiect de reportaj: Expozitie spectacol "Cu
masca, tara masca".
Culegerea informafiilor: data ~i locul desta~urarii, nmnarul participantilor,
continutul programului, modalitati de realizare a costumatiei.
Seleetarea informafiilor eulese.
Elaborarea unui plan:
• de la cine se culeg informatiile, (de la organizatori spectacolului care
pot fi: o educatoare ~i un grup de copii; un grup de parinti, o educatoare ~i copii).
• urmare~te trairile actorilor-copii, ale spectatorilor;
• face fotografii ;
• retine anun1ite incidente: cade n1asca unui "actor", un incident amuzant.
Redactarea textului: se realizeaza in cch ipa de ditre cducatoare ~i copiii

selcctati pe baza inteligentelor 1nultiple:
"Annonie de ~uloare, n1uzidi ~i poezie in Expozitia spectacol: "Cu tnasca,
!ara masca".
«Marti
-·
26 mai 2006 Ia Gradinita
'
"Prichindeii" a avut foe un eveniment
inedit: expozitia-spectacol "Cu masca, fara masca ".
fntr-o armonie de culori ~i sunet, cop iii - "actori" au prezentat un
spectaculos program de divertisment, muzica, poezie, dans, pantomima.
De atata dans "babufa" ~'i ((~oricelul" ~'i-au "pierdut" ma~tile spre
amuzamentul spectatorilor.
Spectacolul a fast rasplatit cu ropote de aplauze.
Organizatorii au mulfumit tuturor pentru participarea !a reu~ita
spectacolului.
A~teptam cat mai des asemenea evenimente! »
Rep . - "P1ietenii naturii"
Demersuri in realizarea reportajului:
• Ascultarea ~i prezentarea de catre fiecare reporter (din echipa) a ceea ce
a vazut, a auzit ~i a simtit in tin1pul spectacolului.
• Formularea unor seturi de intrebari de catre educatoare care sa vizeze ce
au vazut, ce au auzit, ce au simtit copiii-reporteri.
• Alegerea textului, in funqie de prezentarile copiilor.
Exemplu:
1. Ce ati vazut la spectacol?
2. Ce culori aveau costumele?
3. Ce ma~ti purtau pentru a nu fi recunoscuti?
4. Cum ~i-au prezentat tna~tile?
5. Ce spuneau in versurile lor?
6. Ce spuneau spectatorii despre spectacol?
7. Ce ati simtit cfmd ati vazut spectacolul?
8. Ce au simtit copiii cfmd le-au cazut ma~tile?
9. Ce reactie au avut organizatorii?
10.Ce spuneau "copiii actori" in culise?
Tipuri de reportaj e:
• de culoare - descrierea toan1nei "Toamna aurie".
• de context - come1norarea unui eveniment, aniversare: ziua gradinitei,
zilele ora~ului .
• de interes uman - intamplari exceptionale: ''Cadouri pentru copn1
orfani", "Daruri pentru copiii sinistrati", Tombola "Suflet pentru suflet".
• amuzante - recorduri trasnite: "Doi in sac".
• de calendar - sarbatori: 1 Iunie, 5 Iunie etc.
Retineti!
' '
• Integrati reportajulin activitatile din gradinita.
• Des:fa~urati jocuri de rol: "De-a reporterii", "Reporteri in actiune",
pentru exersarea rolului.
• Identificati subiecte atractive pentru reportaj.
• Implicati copiii in realizarea reportajului tinand seama de tipul de
inteligenta.
• Sprijiniti "Copiii - reporteri" adresandu-le intrebari.
• Publicati reportajul in revista (foaia) grupei, a gradinitei, intr-o
publicatie pentru copii sau intr-o publicatie locala.
Beneficii:
• Dezvolta capacitati intelectuale: de a identifica, a observa, a analiza, a
descrie, a cauta, a descoperi, a elabora, a prezenta.
• Dezvolta gandirea logica, limbajul, spiritul de observatie, spiritul critic
constructiv.
• Stimuleaza ~i exerseaza inteligentele multiple; invatarea prin cooperare,
in echipa.
• Orienteaza copiii spre profesia de reporter.
Verbe utilizate:
• a vedea; • a auz1; • a simti; • a identifica;
• a observa; • a analiza; • a descrie; • a culege;
• a selecta; • a sene; • a redacta; e a fotografi a;
• a aranJa; • a citi· • a publica; • a se interesa;
'
• a sarbatori; • a retine; • a formula; • a descoperi.
/-
V.3. lnvestigatia In grup
Definitie:
'
lnPestigafia in grup cstc o strategi c de cercetare care presupune studierea
aprofundaUi a unor aspccte ale evcnimentclur, fenomenelor prezentatc copiilor in
scopul solutionarii lor.
Obiective:
Exersarea capaciUitii de a investiga un subiect prin antrenarea gfmdirii ~i
imaginatiei copiilor.
Descrierea metodei:
Derularea proiectelor tematice in1bina arm on 1ns strategii didactice care
in1p lica copiii la investigatii In grup asupra unor as1 ..;te sugerate de ei sau de
educatoare pe parcursul uneia sau mai multor saptamfll ,•.
Sa unnarim investigatia in grup 1n cadrui pro in · :ui " Totul de.spre jlori ".
Jv!aterial didactic : CD cu textul "In lumea florilor", calculator, pliant,
poster, albume, co~ cu flori, siluete, flori colorate.
Descrierea metodei:
Organizarea colectivului 1n grupuri de d lte patru.
Prezentarea temei Ji a sarcinii didactice.
Fiecare grup va investiga un aspect din viata Oorilor pe baza materialelor
dislribuite, dar ~i a textului ascultat/vizionat pc CD la calculator ("In lumea
fl orilor").
Din fi ccare grup, un copil va extrage o flo arc pe care estc scris subiectul
de investi gat. Veti investiga pfma la sen1nalul meu (zcce minute) urn1atoarelc
aspecie:
Gl -Care sunt p ~h1i1 e con1ponente ale florilor ~ i ce ~ l i~i d c~prc clc?
G2 - Ce ~titi despre mediul de via~a al f1orilor?
G3 - Cum se comporUi omul cu florilc?
G4 - Cum influentcaza
, factorii de tnediu viata
'
f1orilor?
Activitate zn grupuri:
In timpul investigatiei puteti sa cereti ~i sa acordati sprijin de la un grup la
altul. Investigatia difera de la un grup la altul 1n functie de aspectul investigat, de
1naterialul folosit, a~a cum reiese din tabelul de mai jos.
Grupul Sarcini de Interventiile

, Activitatea copiilor
invatare educatoarei
Gl - Observati, - Precizati tom1a, • Analizeaza ~i enumera partile
marimea ~1 culoarea
analizati partile componente
componente ale partilor componente ale
florilor ~i rolul
florilor!
lor in viata
, - Stabiliti asemanari ~i Stabilesc asemanari ~i deosebiri
acestora! deosebiri! • Precizeaza, descriu;
- Ce rol are fiecare parte • Deseneaza, picteaza, modeleaza;
componenta in viata
florilor I
G2 •Investigati
mediul de viata
- Unde cresc florile?
, - Care credeti , di este
• Investigheaza;
• Cauta surse de informare,
I
~
al florilor! mediul de viata, adecvat? deplasandu-se la alte grupuri,

- In vestigati, util izati utilizeaza calculatorul;
materialele ~i altor • Desctiu, elaboreaza concluzii;
grupuri pentru a descoperi • Deseneaza.
acest aspect
G3 • Investigati - Ce face omul pentru • Vizioneaza CD pe calculator;
comportamentul flori? • Descriu, comenteaza imagini,
omului fata
, de - Care este relatia
, om- postcrc;
flori! flo are?
- De ce rup oamenii
florile?
G4 • Investigati - Care sunt factorii de • Elaboreaza mesaje;
factorii de mediu? - Deseneaza;
mediu ~i - Cum influenteaza
, - Caricaturizeaza comportamente
influenta
, lor factorii de mediu viata
, negative;
asupra florilor! florilor? • Analizeaza textul, enumera,
precizeaza, explica;
• Descriu, prezinta;
• Deseneaza;
• Concluzioneaza;
• Comunica.
Acr i\ •ifat e.frun {({ /(/:
Ficcarc grup preLinta rc;:ultat ul investigatici.
Sc adreseaza 1ntrcbari despre aspectele investigate, se caut5 r5spunsuri,
argumente ~ i contraargumente, se clarifica problemel e/aspectele investigate.
Sc prezinta materialcle elaborate: desene, fi ~c, picturi , mod elaj, caricaturi,
mesaje, descrieri etc., care intra in portofoliul proiectului.
De .retinut!
'
• Integrati investigatia in grup in acti vitati de observare, Jecturi dupa

imagini, ten1e de discutie, activitati de cercetare la zona $tiinta, 1n lectii plimbare,
In cxcursii de documentari etc.
• Utilizati mijloace, sursc de docun1entare pentru demersul investigati ei;
Intcrveniti dH n1ai rar posibil, indnnnati integrfmdu-va ca "investigator" in
grup ~i adresati intrebari stimulative.
• Excrsati jocuri pcntru insu~irea algoritmului de investigat.
lmplicati toti men1brii grupului pentru o investigare corecta ~ i completa.
Beneficii:
• Dezvolta gfmdirea ~i operatiile ei, spiritul de obscrvatie, invatarea prin
cooperare.
• Permite abordarea larga a aspectelor legate de o problen1a, un fenomen,
o te1na.
• Presup une definirea unei sarcini de lucru cu instructiuni precise,
1ntclegcrea inainte de a trecc la rezolvarea ei prin care sc demonstreaza o gama
largii de cuno~tinte ~i capacitati in contexte variate.
• Constituic o calc de a lnvata unii de la altii, de a decide 'in grup, ofcrincl
un nivcl de 'intelcgerc mult rnai profund as upra cvcni n1entclor ~i fenomenelor
studiate prin forn1ularea de intrcbari.
• Pune in valoare calitati personale: creat.ivitatea $i initiativa, constanta $i
concentrarea atentiei, perseverenta, i1exibilitatea $i deschiderea spre noi idei,
dorinta de gcneralizarc, asmnarea responsabilitatii $i disciplina in "Comunitatea
de invatare" in clasa.
'
Verbe utifi~ale:
• a n1odcla; • a picta; • a descrie;

• a concluziona; • a sintetiza; • a analiza;
• a asculta; • a VlZlona; • a elabora;
• a stabili; • a decide; • a invata;
• a descoperi; • a folosi; • a discuta;
• a planifica; • a intreba; • a desena;
• a diuta · • a cerceta· • a observa;
' '
• a identifica; • a fon11ula· • a inforn1a;
'
• a investiga.
~--------------~£7-
T
METODE DE CERCETARE
395
V.4. Experimentul
Definitie:
'
Experin1entul estc o act I v1tate didaclica de prcdarc-1nvatarc care cu
ajutorul unor operatii aqional-intclectuale sc explidi cauzele producerii unui
fenon1en.
Obiectiv:
Dezvoltarea capacihitii de a formula ipoteze pentru del'nonstrarea cauzelor
unor fenornene observate, necunoscute.
Descrierea experimentului:
Un fenomen cunoscut tuturor este ploaia. Spuneti cum apar piditurile de
ploaie?
Activitate pe grupuri mici pentru formularea ipotezelor:
• grupul 1 = apa lacurilor se evapora cfmd este cald, se forn1eaza norii $i
ploua.
• grupul 2 = condensarea vaporilor de apa din aer ca un11are a ten1peraturii
scazute.
• cuvinte cheie = evaporarea, condensarea.
Activitate frontalcl:
Voi scrie pe flipchart raspunsurile voastre.
Trebuie sa demonstran1 ca ceea ce ati spus este adevarat, sa explican1 prin
experin1cnt.
Cum experimentan1 ca apa se cvapora? Dar condensarea vaporilor de apa?
Se stabile$te daca toate ipotezele grupurilor se pot experimenta, se decide
experimentul.
Activitate pe grupuri:
Fiecare grup va testa, va cxpcrin1cnta o ipoteza.
Grupull
• Desra~oara urrnatorul experin1ent:

• Se masoara 2 pahare de apa ~i se pun intr-un vas la fiert. in timpul
fierbcrii se observa evaporarea apei sub forma aburului, vapori mici de apa. Se
acopera vasul cu un capac rece. Se ridica capacul ~i se observa ca are picaturi de
apa care cad ca ~i ploaia. Se masoara iar apa. Se constata ca este mai putina. Apa
s-a evaporat precum apa lacului.
Grupu/2
• Desra~oara alt experiment: Se aduce o sticla de apa din frigider. Se
observa pe peretii sticlei picaturi de apa care curg. V aporii de apa din atmosfera
intalnesc peretii reci ai sticlei ~i curg ca ~i ploaia.
Experimentele se desta~oara la sugestia educatoarei care adreseaza
intrebari pentru a proba ipoteza
Fiecare grup formuleaza concluzii ~i verifica daca experimentul raspunde
ipotezelor formulate la inceput.
Activitate frontala :
• Fiecare grup prezinUi concluziile experimentului, 11 descriu precizand
cum au demonstrat cauzele ploii, prin "expeqii" cu inteligenta logica -
matematica, inteligenta lingvistica, inteligenta naturalista.
• Alte experimente propuse copiilor sunt cele ale fenomenelor: colorarea
apei inghetarea apei, topirea ghetii, arderea lemnului, taierea lemnului, modelarea
plastilinei, fermentarea laptelui, otetirea vinului, sucului de fructe, putrezirea
frunzelor, ruginirea fierului, plutirea ~i scufundarea etc.
• Oricare dintre acestea se des:fa~oara dupa demersul prezentat mai sus.
De retinut!
,
• Abordati cu incredere experimentulin cadrul "Stiintei"!
• Sugerati-le ipoteze pentru experimente!
• Adresati-le intrebari care sa-i conduca la formularea ipotezelor!
• Desra~urati experimentul cu copiii, pentru a-i supraveghea constant:
<<.fierberea, arderea, sunt fenomene a caror ipoteza se experimenteazii prin
utilizarea focului, deci, aten fie, educatoarea utilizeaza focul! »
Beneficii:
• Experimentul stimuleaza int.eligentele n1ultiple; interesul, spiritul de
obse1 vatie, de cercetare ~i comunicare a rezultatelor de lnvatare In grup.
• Dezvolta gfmdirea ~ i operatiile ei, gfmdirea logica, cauzala, predictia In
anticiparea unor rezultate.
• Sti1nuleaza capacitatea de a forn1ula lntrebari ~i ipoteze, de a cauta
solutii, raspunsuri pentru validarea ipotezelor, de a aplica In situatii 1101
cuno~tintele, de a face legaturi cauza-efect.
Verbe utilizate:
• a experin1enta; • a explica; • a folosi;

• a lntreba; • a verifica; • a gfmdi;
• a testa; • a spune; • a dispunde;
• a stabili; • a formula; • a cauta;
• a gasi.
~----------------------------------~~
V.S. Explorarea interdisciplinara
Definitie
'
Strategia prin care o tema este abordata intr-o maniera interdisciplinara cu
scopul facilitarii intelegerii.
Obiective
Sa analizeze ~i sa rezolve o tema din perspectiva mai multor domenii de
cunoa~tere.
Variante ale strategiei

I. Copiii se grupeaza ~i fiecare grup abordeaza subiectul dintr-un anumit
domeniu de cunoa~tere.
Rezultatul se prezinta celorlalti copii.
TT. Se fonneaza grupuri, iar 1n cadrul grupu1ui , fiecare copil abordeaza
individual subiectul interdisciplinar, iar rezultatul 11 prezinta nmnai in cadrul
grupului.
Descrierea strategiei
I. Comunicarea sarcinii de lucru.
Se formeaza grupuri de cate 4 copii.
Se comunica sarcina de lucru.
Sarcini de invatare
'
Exemple:
G 1. Precizati paqile componente ale marului!
G 2. ldentificati mediul de viata al marului!
' '
G 3. Specificati foloasele marului!
G 4. Selectati imaginile care contin actiuni de ingrijire ~i protectie!
G 5. A~ezati in ordine cronologica imaginile care prezinta momentele
principale ale pove~tii.
Activitatea grupului
Copiii din fiecare grup investigheaza, observa, grupeaza, formuleaza
ra~p unsuri etc. Pot realiza postere, pentru a prezenta rezolvarea sarcinilor,
descrieri, ordonari, expuneri.
Activitatea frontaHi
Un copil din fiecare grup prezinta rezultatele sarcinilor de invatare.
Pe .marginea celor prezentate se poarta un dialog E-C, C-C.
- Pentru ca fiecare grup sa realizeze sarcina de lucru in functie de
domeniul abordat vor lucra in cadrul ariilor de stimulare, de unde vor culege
informatii (Sectorul "$tiinta", "Biblioteca").
Ce fac copiii?
- exploreaza, investigheaza, colaboreaza, raspund, gasesc solutii.
- amenajeaza centrele de interes cu materiale specifice subiectului supus
explorarii;
- se ata~eaza grupului in cazulin care acesta intampina dificultati;
- monitorizeaza activitatea pe grupuri.
Posibile teme de dezbatere
"Apa", "Adaposturi ~i locuinte".
Exemplu: "Apa"
Grupul I "Apa ~i transformarile ei"
Grupul II: "Utilitati"
Grupul III: ,Protectia apei"
Grupul IV: "Apa pe glob"
Grupul V: "Viata
, subacvatica"
V.6. Cercetarea mea
Definitie
'
,Cercetarea mea" este o strategie determinata de necesitatea cunoa~terii in
profunzimc a anumitor aspecte ale realitatii de care subiectul este interesat.
Obiectul urmarit
Elaborarea ~i parcurgerea unui plan care sa conduca la cercetarea unei
probletne din realitatea inconjuditoare.
Descrierea metodei
, Cercetarea mea" este vazuta ca un proiect individual in funqie de
interesul fata de o problema, o situatie, un don1eniu, o intan1plare etc. din partea
copilului, dar se d es:ta~o ara ~i pe grupuri d lnd subiectul este acela~ i ~i la fe l de
interesant pentru toti metnbrii acestora.
Tematica este oferita de diferite domenii :
- social - ,Curtea gradinitei ~i copiii";
- ~(jtiintific- apa ~i transformarile ei;
- circuitul apei in natura;
- plutirea ~i scufundarea obiectelor;
- arta- pictori romfmi etc.
Etapele cercetarii
1. Organizarea pe grupuri (atunci d'md este cazul). Cop iii sunt organizati
in grupuri de cate trei. Cei care doresc sa lucreze la aceea~i tema se grupeaza
impreuna.
2. Selectarea temei ~i identificarea p roblemei
Individual se selecteaza un aspect al problemei aleasa de copil sau propusa
de educatoare din mediul apropiat lui, de exemplu ,Curtea de joe a gradinifei".
Punctul initial al cercetarii den1areaza prin intrebarile:
• Cun1 poate deveni curtea de joe mai atragatoare?
• Ce fel de aparate de joe ar fi nevoie?
• Cum sa-i convingem pe vecinii din carticre sa pastreze locul de joaca al

copiilor?
La baza cercetarii sta o motivatie care se construie~te pe raspunsurile
prin1ite la 1ntrebari de genul:
• Care este problen1a selectata de grup/copil?
• De ce ti-ai ales problema aceasta? (situatia cuqii de joe).
• Ce ~tii despre problema aceasta?
Raspunsurile primite indica capacitatea de analiza asupra problemelor de
1nediu in cazul selectat/prezentat.
3. Planul de cercetare
Acest plan se desra~oara treptat, gradual, fiecare etapa este monitorizata de
educatoare- cerinta data de specificul varstei.
• Cum vefi rezolva problema? - strategia de rezolvare - metode ~i tehnici
de cercetare: investigatia, interviul, ,Copiii intreaba, adultii raspund", joe de rol
,De-a reporterul" sondaje de opinie etc.
• Cine va poarte ajuta? - posibili parteneri pe traseul cercetarii (personal
de ingrijire, administratie, conducerea unitatii, parinti - sponsori, asociatia de
locatori etc.)
• Ce anume va intereseaza? - aplicarea unui chestionar - metoda specifica
~i cercetarii care contine:
- intrebari ce aduna date despre tipurile de aparate de joe, model,
constructorii lor, sponsori etc.
- intrebari inchise (dalnu) - posibilitati de montare la nivelul gradinitei a
aparatelor de joe.
4. Adunarea date/or ~i indosarierea lor
Copiii sunt initiati cum sa fonnuleze intrebari atunci cfmd folosesc
chestionarul ca 1netoda de cercetare. Aceea~i intrebare o adreseaza tuturor celor
intervievati; raspunsurile se inregistreaza.
Exe1nplu de fi~a de lucru in cadrul jocului de rol ,Interviul": Copiii
intreaba, adultii raspund".
,Gradinita poate instal a aparatcle de joe?"
SIMBOLliRI
Cli l ~lAGINI
Persoana
intcrvicvaHi
I Raspunsul primit
P .I. (Personal
Da Nu
ingrijire)
Matura
Galeata
P.I +
Matura
Galeata
PI +
- - L .. ~- .. .,;~'7 ·~·-;·
A (administrator) +
Stilou
A
Stilou
,/ -,
D (director)
Stampila
( )
I
" ~ ..
Stampi la
E ( educatoare) +
Carte
+
Carte
, - r ·..
I
LU +
Carte
G
Fata de copil
C (copil) +
G
Fata de co_pil
c +
~,
~\~'
P (parinti) +
~~
~~V- <:\
-i?t>ic' ·· .;
-.~, .f ... ·.
Figura unei marne
Alte modalitati de lucru 1n cadrul cercetarii pot fi:

- fotografierea cuqii de joe;
- coleqie de imagini care reprezinta aparate de joe obtinute cu ajutorul
parintilor de pe site-urile internet.
5. Prelucrarea date/or obfinute prin diverse surse
Copiii discuta in grup datele obtinute prin modalitatile stabilite pentru
efectuarea cercetarii.
In descrierea etapelor se vor respecta ordinea pa~ilor cu accent pe
documentare ~i actiunile des:fa~urate. Paqile pozitive ~i negative ale cercetarii
reu~itele ~i dificultatile sunt prezentate :fara a fi modificate.
Intrebari: ,Ce ai simfit cand ... ?" , Ce ai invafat din .. . ?" se pun pentru
con~tientizarea copiilor in timpul elaborarii concluziilor. Sunt mentionate toate
sursele din care s-au informat care de fapt alcatuiesc bibliografia cercetiirii.
6. Prezentarea rezultatelor cercetiirii
Cu cat sunt mai multe materiale adunate (fotografii, desene, schite,
postere, secvente filmate) cu atat mai tnult este ilustrat efortul depus in timpul
activitatii de cercetare. A~ezate cronologic, cum le-au folosit ele devin baza de
sustinere in prezentarea rezultatelor ~i faciliteaza 1ntelegerea celorlalti . Exercitiu
de prezentare ,Am $tiut, am dorit sa ajlu, am descoperit ".
i
Beneficii:
• Stin1uleaza dorinta de a investiga ~i cerceta.
• Copiii evolueaza ,ca cercetatori".
• Acumuleaza noi cuno~tinte.
• Exerseaza strategii noi.
• Dezvolta competente noi.
• Con1unidi cu adultii din afara clasei.
'
• Coopereaza cu membrii grupului ~i cu educatoarea.
•.Desc9p~ra noi surse.
• Redescopera adevaruri ~tiintifice.
Retineti!
' '
, Cercetarea este un proiect care vizen.1.a dobclndirea de competenfe
specifice cercetatorului, nu neaparat rezolvarea unor probleme reale ". (M
Dulamii - 2002).
Verbe specifice:
• a investiga; • a cerceta;
• a chestiona; • a exersa;
• a prezenta; • a prectza;
• a intreba; • a coopera;
• a dialoga; • a relata;
• a valorifica; • a evalua;
• a se documenta.
I
Unele cercetari pot fi de intindere tnai n1are sau tnai n1ica in functie de I
li
11portanta temei, de interesul manifestat de copii, de materialul ce poate fi
ercetat (accesul la 111aterial). Debutul cercetarii are loc fie pornind de la o
1ta1nplare ca exen1plu in padure: (tnu~uroiul cu fun1ici, ariciul, viespile); fie este
ropusa de un copil sau de catre educatoare: ,Cum arfl alcatuita lumea numai din
:Jtrate (cercuri, triunghiuri etc./, Cum ar fi viafa triiita numai in apa." , Cum ar
cupii fora jocurz " etc.
V.7.1nvestigatia comuna
Definitie
'
Investigatia comuna este o "tehnica" pe baza de lntrebari interpretative
utilizata pentru a antrena copiii lao analiza profunda pe un text lecturat.
Obiective
Dezvoltarea capacitatii de 'invatare a unu1 text pnn aprofundarea
continutului acestuia.
'
Descrierea metodei:
Investigatia comuna se introduce nu numai 'in activitatile din trunchiul
cmnun, dar ~i 'in cele din curriculumul Ia decizia ~co Iii. Astfel, 'in cadrul optionalei
de educatie ecologica, copiii investigheaza, discuta In profunzin1e un text lecturat
sau audiat, de exemplu "Locuitorii padurii", dupa Ion Jianu.
Material didactic: caseta/CD cu textul ~i alte informatii ~tiintifice
adecvate; poster, i1nagini cu lanturi trofice, pliantc cu pasari, animale din padure,
foi hartie, carioca, clepsidra.

Ascultati textul "Locui torii padurii!"
Activitate frontalii :
Ati ascultat textul, clepsidra va anunta cfmd s-a tenninat ti1npul pentru a
raspunde la urmatoarea 'intrebare:
"Ces-ar intampla dacii piidurea ar fi pus tie, fora locuitori?"
In functie de raspunsurile copiilor se adreseaza alte 'intrebari interpretative
care stimuleaza capacitatea de comunicare pe orizontala, argumentfmd sau
contraargumentand unii altora.
De ce traiesc liberi "locuitorii piidurii "?
De ce unii "locuiLori ai piulurii" triiiesc in rezervafii ?
De ce unii locuitori ai piidurii sunt lzranii p entru alfii?
Esre necesara CliiZOa.>·terea legafurilor dinlre locuitorii piidurii, dinfre

acc.,tia $i mediu?
Fiecare prin1e~ te o fi ~a de lucru, o fo aic impartita in patru conform
'intrebarilor $i carioca, ~ i 'in funqie de intrebari schi tcaza, dcseneaza raspunsu l ce
urmeaza a fi discutat $i dezbatut.
Se analizeaza fi$elc, iar cativa copii prczinta ceea ce au investigat.
Rezultatele se 'inregistrcaza in panoul de raspunsuri, de exemplu:
AI AM BI BA co CG DM DE DC ... ZR
X X X X X X X X X
X X X X
X X X X
X X
Se va face sinteza, citinrl raspunsurile din tabel, din fi$e, provocandu-i pe

cei care n-au dat dccat un raspuns sa aduca comcntarii, concluzii.
Astfel sc completeaza spatiile din tabel.
Daca raspunsurile sunt confuze, copiii ceilalti intervin, fac clarificari,
prezinta noi idei.
Se organizeaza investigatia in grup pentru C0111pletarea raspunsuri lor ~i
elucidarea confuziilor.
De retinut!
'
• Utilizati panoul de inregistrare a raspunsurilor $i provocati pe cei care au
avut o investigatie pasiva!
• Imbinati investigatia comuna cu investigatia in grup pentru cmnpletarea
panoului de inregislrare a raspunsurilor.
• Solicitati copiii 'in fon11U larea raspunsurilor!
• Respectati cei trei NU pe care-i impune n1etoda:
-· nu forn1tllati raspunsulla intan1plare;
- nu evaluati nici un dispuns ca fiind corect sau incorect;

- nu aratati ca prefcrati unul dintre raspunsuri deoarece scopul estc ca
toti sa-$i expriine ideile.
• Incitati copiii sa dezbata, sa aprofundeze textul, sa concluzioneze, sa
aiba opinii personale, :llira sa spcrati la concluzii pe care le anticipati.
• Permiteti/acceptati raspunsurile rara sa exprimati propria opinie, care va
fi receptata ca fiind cea mai buna.
• Folositi intrebari de aducere la realitate evitfmd divagarea, indepartarea
copiilor de -Ia text.
• Familiarizati copiii cu textul inainte de a fi lecturat $i a elabora
intrebarile interpretative!
Sugestii p entru alegerea textului:
• Alegeti texte care lasa loc de interpretare, care incita la meditatii, la mai
multe sensuri posibile $i la inten~die autorului.
• Evitati acele texte care ofera toate solutiile unei probleme.
Beneficii:
• Se utilizeaza in activitatile cu pre~colarii in care se utilizeaza textul:
educarea limbajului, cunoa~terea mediului, educatie pentru societate, ~tiinta.
• Canalizeaza cop iii spre fon11ularea unor raspunsuri la intrebari real e.
• Stimuleaza comunicarea pe orizontal.
• Copiii invata prin efort propriu unii de la altii.
• Cop iii se corecteaza prin raspunsurile colegilor - barometru.
• Familiarizcaza copiii cu textul, cu analiza pe text, conducfmd la o
intelegere profunda .
• Permite fonnularea mai lllUltor raspunsuri acceptabile, rara ca profesorul
sa-~i exprime opinia cu privire la corectitudinea acestora!
Verbe utilizate:
• a intreba; • a raspunde;
• a schita; • a ilustra;
• a investiga; • a formula;
• a prec1za; • a concluziona;
• a discuta; • a audia;
• a analiza. • a exprima cu cuvinte
propru
ANEXE 411
Proiect de activitate
Tema: "Frmnusetile naturii"

'
Tipul de activitate: Consolidare de cuno~tinte, priceperi $i deprinderi
Forma de realizare: Convorbire
Scopul activitatii: Consolidarea cuno~tintelor acmnulate $1 a
'
deprinderilor fom1ate 1n excursia documentara.
Obiective operafionale:
• sa identi fice Inaterialele prezentate;
• sa colaboreze 1n grupuri mici;
• sa raspunda la intrebari;
• sa formuleze enunturi care sa alcatuiasca un text;
• sa prezinte un material/grup de materiale intr-un mod creativ.
Metode ~i procedee:
Conversatia, expunerea, brainstorming-ul, " locuri celebre".
Material didactic:
Imagini cu munti, pliante turistice, obiecte specifice zonei, fotografii din
timpul excursiei, colectii roci, frunze, ghida etc.
Durata: 35-40' .
Material bibliografic:
1. Cunoa$terea tnediului - Ghid metodic, Breben Silvia, Matei Elena,
Gongea Elena, Ruiu Georgeta, Ed. Radical, Craiova, 2000.
2. Activitati bazate pe inteligente 1nultiple, vol. I, II, III, Breben S.,
Gongea E., Ruiu G., Ed. Reprograph, Craiova.
3. M odele, strategii $i tehnici didactice activizante cu aplicatii in
geografie, Dulmn a M., Clusium, 2002.
Desfa~urarea activitatii
Evenimentul Continutul
, Desfa~urarea activitatii Evaluare
didactic ~tiintific Strategiile didar.tice (instrumente
·' ~i indicatori)
1. Organizare, Material Amenajarea a trei spatii din clasa cu: • Observarea
pregatire didactic 1. Materiale care prezinta Dunarea comportamentului
2. Materiale care ilustreaza
frumusetile naturii (imagini,
fotografii , ilustrate)
3. Ilustratii care prezinta obiective
turistice, obiecte specifice, fotografii
Frontal - copiii ocupa locurile
Reactualizare • Excursia - • frontal, individual • Interesul pentru
forma de • Prezentarea unei secvente auditive continutul' auditiei
,
'
documentare inregish·ate 1n timpul excursiei (privirea, mi~carea
• Beneficiile • Conversafia - pentru a reactualiza bratelor,
excurs1e1 traseul excursiei, participantii, exclamatii)
• Joe durata, echipamentul • Cuvintele care
energizant exc urs i oni~tilor, mijlocul de exp1ima stari
"Ce-ai transport suflete~ti
simtit?"
I
Brainstorm ing. "Spunefi printr-un
cuvant cum v-afi simjit In excursie",
Este realizata inregistrarea de catre
educatoare pe tlipchart
Anuntarea Tema • Frontal Observarea
'
temei $i activi tatii • Expunerea comportamentului
'
enuntarea Obiectivele • Prezentarea temei, enuntarea
obiecti velor invatarii obiectivelor invatarii
'
• Motivarea inva.tarii
Dirijarea Tehnica "Locuri celebre" Relationarea in
invatarii • Se impart ecusoane (rucsac, copac, timpul formarii
'
a)Organizarea vapor) grupurilor
pe grupun • "Fonnati grupuri de dlte ~a se in (acceptarea,
functie de ecusonul ales dezacordul, fata de
(excursioni$ti, padurari, navigatori) unii parteneri)
Cate un reprezentant de la fiecare
grup vine $i extr·age din bolul col01·at
un numar de ordine sau un jcton
care indica locul pe care 11 ocupa
grupul in sala de clasa (din cele trei
ANEXE 413
Evenimcntul C<Jnfinutul Desfa~urarca activiHifii Evaluare

didactic ~tiintific Stratcgiilc didacticc (instrumcnte
~i indicatori)
~----------~--------~al_n_c_n~~~·a_.te~.)~------------------~----·--------~
b)Comunicarea Sarcina • S tu dia~i material elc de Ia locul ales Obscrvarea
sarcmii didactica pentru a va documenta, ap01 VC\l C0111pOrtamentuJui
didactice prezenta locul Cl ;.:;bru vizitat In
timpul excursici
a)Obiectivc turi stice
b) Dunarea de Ia Drobcta
Tumu-Severin Ia Or~ova
c) Natura
c)Activitatea Enunturi, Colaborarc intre membrii grupului Relationarca in
In grupun descrieri privind stabilirea cont·inutului cadrul grupului
textului (prin actiune $i
Educatoarea coordoneaza activitatea comunicare)
grupurilor prin intrcbari care sa-i
directioneze
, in selectarea
enunturilor ce aldituicsc textt •l pe
baza imaginilor, a obiectelor
colectate 'in timpul excursiei , pl iante
turistice, a obiectelor cu va lo ~. c
personala din timpul cxcursiei
(ghinda, roci, frunze , conuri de brad
etc.)
Conversatia
'
Ex.: Unde ai giisit ghinda)?
Intrebari, (frunzele, con uri de hrad etc.) •Raspunsurile
dispunsuri - Ce reprezintii pentru tine rocile? copiilor ]n cadrul
- Unde se aflii miinastirea? t,rrupului
- Cum se nume~l)fe persoana care
prezenta mu::;eul?
- Cum ariita priveli:;tea de pe vdrjit!
muntelui?
- Cine s-a plimbat impreuna cu noi
pe Duniire?
- Vedeafi pe.fereastra vaporului?
etc.
- Ce !ntclmplare vre(i sa povestifi
despre acest moment (foe)'?
d) Prczcntarea Textul
locului cclcbru descricrii
Prezentare de grup
Fiecare grup desemneaza un
Comunicarea
ideilor de catre -
J
--------------------·
Evenimentul Continutul Desfa~urarea activitatii Evaluare

'
didactic ~tiintific Strategiile didactice (instrumente
~i indicatori)
~ --------~---------+---------------------------+-~L-~~~~~
reprezentant care prezinta locul lideri
celebru intr-un mod dit mai placut, Textul descrierii:
original care sa cuprinda esenta Compozitie,
aspectelor sale originali tate,
corect din punct de
vedere gramatical,
numar de
propozitii, de
fluiditate in
exprimare
e)V izi tare a Fiecare grup viziteaza pe rand •Comportamentul
locului celebru celelalte locuri celebre, i~i copiilor
reamintesc traseul, intamplari,
caracteristici, i~i fixeaza cuno~tintele
acumulate
Discutie in F ormuHiri de Conversafia prin de ce-uri • Raspunsuri
'
cere propozitii Fiecare copil sa se gandeasca, apoi • Compmiamente
sa raspunda la unnatoarele intrebari: • Atitudini
"Ce v-a placut eel mai mult in
excursie?" De ce?
"Ce nu v-a placut?" De ce?
"Cine a fost "ecologul" excursiei"? • Valoarea ideilor
De ce? • Motivatia
'
"Ce ati dori sa mai vizitati pe acela~i
traseu?''! De ce?
"Ce ati face daca ati fi padurar?"De
ce?
"Ce ati flic ut ca excursionist?"De
ce?
"Cu ce excursionist ai vrea sa te
asemeni?" De ce?
Transfer de Tema pentru Desenati "locul celebru" pe care 1- Observarea
cuno~tinte acasa ati prezentat sau ati fi dorit sa-l comportamentului
prezentati de pe traseul excursiei
Evaluare Ideile Reluarea obiectivelor Stimulare
principale ale Aprecieri stimulative asupra Observarea
temei rezultatelor obtinute, modul de comportamentului
organizare pe grupuri, colaborare,
valoarea ideilor
ANEXE 415
Proiect didactic
Grupa "Prietenii naturii" - (nivel Il 5-7 ani)

Activitatea - Cuno a~ terea mediului
Tema - "Padurea"
Tipul de activitate - Consolidare
Forma de realizare - Lectura dupa imagini
sc·o pul activiHitii - Sistematizarea ~i consolidarea CU110$tintelor despre
padure (denmnire, specii de copaci, caracteristici, fructe)
- Exersarea capacitatii de observatie, analiza, sinteza, comparatie,
generalizare, dezvoltarea gandirii divergente, a atentiei, creativitatii, a litnbajului.
- Exersarea/Dezvoltarea inteligentelor n1ultiple
- Educarea sentimentelor fata de natura - padure, a dorintei de a ocroti,
ingriji ~i proteja padurea
Obiective operationale - Sa identifice in imagini padurea, dem.m1ind-o
dupa numele copacilor care o formeaza
- Sa descrie fiecare grup con1pozitional ca aspect general ~i aqiuni
efectuate.
- Sa stabileasca legatura cauza-efect intre anotin1p ~i padure, intre om $i
padure.
- Sa fonnuleze ghicitori despre caracteristicile copacilor din padure.
- Sa formuleze propozitii (corecte din punct de vedere gramatical) despre
padure lucrand in perechc ~i schimband perechea.
- Sa sin1uleze/denumeasca aqiuni de ingrijire, ocrotire $i protejare a
padurii, sugerate de imagini sau de experienta proprie.
Metode ~i procedee: conversatia euristica; explicatia, descrierea,
proble1natizarea, jocul, ghicitorile, schin1ba perechea, brainstormingul, lucrul in
grup, lucrulin pereche.
Material didactic: tablouri, siluete, frunze, copaci, CD.
Material bibliografic:
S. Breben $i colaboratorii - "C unoa$terca mediului - ghid penh-u
invatatnantul pre$colar'' - Ed. Radical, 200 1.
S. Breben, E. Gongea, G. Ruiu -"Activitati bazate pc intcligente
multiple'', Ed. Rcprograph,
Maria Elena Dulama."Modele, slrategii ~ i tehnici didacbce activizante,
Ed. Clusiun1, 2002.
Eveniment Continutul Strategii didactice Evaluare;

'
didactic ~tiintific instrumente,
indica tori
• Captarea • Auditie - • Deductiva: • Raspund pnn
atentiei
, fragment din • Conversafia - Despre deductie: enmnera,
poez1a cine se vorbe~te in poezia denumesc aspecte
"Padurea" de P. audiaza? ale padurii descrise
Stoicescu in poezie
•Reactualizarea • Jocul "Sr:himbii • Explicafia: Ca sa va • Jumatate din
cuno~tintelor fi~unza ": aminti!i cat mai multe numarul copiilor ia
Prezentarea despre padure ne vom juca cate un copac, iar
aspectelor uocul "Schimba frunza" jumatate ia cate o
caracteristice ale - Zana padurii v-a trimis frunza
padurii, un co~ cu surprize (silucte • Sa fonneze doua
foloasele pe care de frunze ~i copaci) cercun
le aduce, - Inchideti ochii ~i fiecare concentrice,
apeland la ia din co~ o surpriza fonnandu-se
experienta • Schimbii perechea: perechi: copac-
cognitiva - Copiii care au luat din frunza
co~ copaci formeaza un
cere in exterior, iar cei
care au luat frunze,
formeaza un cere in
interior
- Se formeaza astfel
perechi: un copac cu o • Sa exerseze
frunza pentru intelegere
- La semnalul "schi1nba
frunza", ,copiii-frunza" se
deplaseaza spre dreapta la
copacul unnator
• Lucrul in pereche: • Fiecare pereche
- Amintiti-va si
)
spuneti,
' ... '
!n formuleaza
pereche tot ce ~titi despre propozitii simple
padure ~i/sau dezvoltate in
- Stop, schimba frunza care descriu un
(urmatoarea frunza aspect din padure,
ANEXE 417

'
indicatori
fonneaza pereche cu caracteristici ale
copacul urmator ~j padurii
co1npleteaza descrierea
padurii)
- ,Copilul-copac" retine
toate propozitiile formulate
cu fiecare frunza ~i le
prezinta la srar~itul jocului .
- Jocul continua, cop iii
schimba perechea pfma se • Fiecare copil-
epuizeaza toate copac prezinta eel
cuno~tintele copiilor putin 3 propozitii
despre padure ~i/sau pfma simple/dezvoltate
ce fiecare copil-copac face despre padure
pereche cu fiecare copil-
frunza
- Atentie, forn1ati un singur
cere
- Spuneti ce v-ati amintit
despre padure (se
realizeaza astfel
reactualizarea
cuno~tintelor despre
padure)
• Anuntarea
, • Prezentarea • Expunerea: • Sa retina ideile,
temei ~i a eel or patru - Yeti descrie padurea din obiectivele
obiectivelor tablouri tablourile date, lucrfmd in precizate
grup ~i in pereche.
Fiecare copil trebuie sa
prezinte grupului ceea ce
observa, dcscopera in
tab lou:
- sa identifice/denumeasca
copacii din padure ~1
padurea; anoti1npul sa
prezinte ce se intampla in
Eveniment Continutul
, Strategii didactice Evaluare;
indica tori
padure, ce fac oatnenii,
locuitorii p5durii, cme $1
cum ingrijesc, ocrotesc $i
protej eaza padurea, sa
folositi cuvinte frumoase
'
in propozitii
•Dirijarea • Organizarea • Explicafia: • Sa constituie
invatarii colectivului in- Numarati din patru in pron1pt grupu1 de
'
grupun mici patru. Toti copiii cu lucru conform
care cuprind numarul unu fonneaza un cerintei
copii "experti" grup, cei cu numarul doi
in domenii alt grup ... cei cu numarul
diferite patru alt grup
- Fiecare grup va descrie
un tablou din cele care sunt
expuse
• Descrierea • lnviijarea 'in grup: - Sa identifice
tablourilor: - Un reprezentant din numan1l tabloului;
G 1 - Pad urea de fiecare grup extrage un - Sa analizeze ~ i
stejar toamna bilet pe care este scns sa descrie elemente
G2 - Padurea de numarul tabloului pe care $i grupuri
saldim 11 va descrie compozitionale din
pnn1avara - Grupurile se a$eaza in tablou;
G3 - Padurea de fata tabloului - Sa faca sinteza
'
tei vara corespunzator numarului partiala;
G4 - Pad urea de - A veti titnp sa observati $i - Sa enun1ere
brazi iama sa descrieti tabloul pana la copaci denumind I
semnalul meu padurea;

-Am sa va ajut adresandu- - Sa foloseasca
va intrebari: legaturi cauzale:
- Ce copaci recunoa$teti in padure-om,
padurea din tabloul vostru? anotimp-padure ~
- In ce anotimp se prezinta - Sa
padurea? enun1ere/descrie
- De unde $titi? actiuni de ingrijire,
- Ce fac oatnenii/copiii in ocrotire $i
ANEXE 419

'
indica tori
padure? protej are a padurii.
- Ce foloase aduce
pad urea?
- Cum lngrij e~te, ocrote~te,
protejeaza omul padurea?
• Obtinerea
, • J oc "Ghici, • Sinteza genera/a:
perfonnantei cine este?" - Liderul fiecarui grup
• Crearea de prezinta descrierea
ghicitori despre completa a tabloului
caracteristicile • Ghicitori: - Sa constituie !ntr-
padurii, ale - Formati grupun dupa un minut grupul
copacilor din forma frunzei ce o aveti, In identificand forma
padure piept - Sa creeze fiecare
• Organizarea • Lucrul in grup: grup eel putin doua
colectivului In - Creati ghicitori In care sa ghicitori descriere!
grupe m1c1 descrieti caracteristici ale - Sa foloseasca eel
'
padurii, ale copacilor din putin un cuvant
padure cheie In crearea
- Amintiti-va cum se ghicitorii!
creeaza o ghicitoare, ce
cuvinte cheie sa folositi,
- Fiecare grup creeaza
ghicitoarea atata timp cat
dureaza cantecul
pasarelelor pe CD
- Pe rand cate un grup
prezinta ghicitoarea 1ar
celelalte gasesc raspunsul
- Se premiaza grupul care a
creat ghicitori mai multe
•Evaluarea • Joc "Iubim • Jocul de simulare: - Sa simuleze eel
'
activitatii
, !ngrijim - Sunteti 1n padure ~~ putin trei actiuni de
padurea" plantati puieti, li !ngrijiti, lngrijire, ocrotire a
• Valorificarea ocrotiti ~i-i protejati padurii!
educativa a - Ce ati lucrat In padure? - Sa
continutului prin • Tablou inghetat: descrie/interpreteze

didactic ~ ti in tific instrun1ente,
indica tori
simulare - Stop, Tablou 1nghetat! aqi unilc sin1ulatc"
• Mesaje, - Ce reprezinta tabloul lui?- Sa expnme eel
1ndemnuri (al tau) putin un mesaj , un
ecologice • Brainstorming lndcmn ecologic!
lncheierea - Spuneti un mesaj , un - Sa decida asupra
activiHitii
, • Stabilirea indemn eco despre padure! titlului tabloului!
titlului • Lucru! in grup: - Sa evidentieze eel
tablourilor - Gasiti un titlu tabloului putin doi colcgi
• Fixarea temei pe care 1-ati descris! care merita!
- Aprecierea • Evaluarea: - Sa asoc1eze
comportamentel - Cine credeti ca a raspuns corcct mi~carile
or ~i a modului foarte bine la 1ntrebari, a sugeratc de text
cum au realizat descris tabloul, a creat
sarcina de lucru ghicitori, a rccunoscut
• Joe cu cant: actiunile
, simulate!
"La padure" - Pon1im la padurc jucand
uocul cu cant "La padure!"
)
CUPRINS
partea l
Pledoarie pentru schimbare ......... .... .. .................... .. .. .. .. ..... ....... ... .... .... 9
Nevoile educatiei moderne .... ............... .. .... ....... ...... ....... ....... ............. .. 11
I
lmportanta metodelor interactive de grup .. .. ................ ........ ..... ......... ... 14

0 noua forma de Tnvatare : Web Quest ............. ....... .......... .. ................ 19
I
Obiectivele metodelor interactive ....... ....... ..................... .... ............. ..... 26

Educatoarea !?i cop iii .... .............. ........... ............ ... ....... .. ....... ........ ........ 27
Partea a II - a
Capitolull
METODE DE PREDARE fNVATARE .... ... ........... ................ ................ 35

'
1.1 . Predarea Tnvatarea reciproca .. ....... .. ... ..... .............. ........................ 35
1.2. Mozaic ... .. ...... .......... ... .. .... ..... .......... ... .................... .... ... ................ 58
1.3. Tehnica Lotus .. ......... .. ....... ... ......... ... .. .......... ....... ......... ...... ........... 71
1.3.1. Lotus de grup .. .. ....... ..... ... ........... ... .... .. ... ....... ................. .. .... 74
1.3.2. Lotus de grup (Creativitate) ... ..... ......... ............... ................. . 79
1.3.3. Lotus individual ......... .. ........ .. .... .. .. ............... .. ..................... 101
1.4. Stabilirea succesiunii evenimentelor ...... .... ..... ... ..... ......... ............ 109
1.5. Bula dubla ...... ........ .. ....... .......... .. ............ .. .... .. ............................. 11 3
1.6. Partenerul de sprijin .. .. .... ....... ... .... ..... .... ..... .............. .... .. .... .... .... ~ 116
1.7. Cubul .... .. ... .. ................ .... ... ...... ..... .... ... .. ... .. .. ......... ........ .............. 121
1.8. Puzzele .. ... ..... ............ ....... ........ .... .. ... .... ............ ..... ..................... 128
1.9. Comun icarea rotativa ...... .. ... ...... ..... .. ... ... ............. .. ....... .......... ..... 134
1.1 0. Schimba perechea .... ......... ....... .. ..... .. .. .... ..... ........... .. .... ............ 140
1.1 1. Locuri celebre .... .. ... ..... ..... .... ........ ... .. .. ....... .. ........... ..... ...... ..... .. 149
1.1 2. Calatoria misterioasa .......... ... ........... ....... .... .... ... .. ............... ...... 151
1.13. Acvariul .. ... .... ..... ...... ..... ..... ...... .... ...... .. .............................. ... ... . 159
1.14 lnvatarea In cere ........................................................................ 165
I
1.15. Mica publicitate ............ .... .. ........................................................ 170

1.1 6. Harta cu fig uri .......................... ..... .... .. .................. .... ....... ... ....... . 173
1.17. Strategi i de lectu ra a textelor !?tiintifice .............. .. ....................... 176
1.18. Examinarea expunerii ........................... .......... .... ...................... 181
Capitolul II
METODE DE FIXARE, CONSOLIDARE ~I EVALUARE .................. 183

11 .1. Piramida !?i diamantul ................... ........................ ............. .. ........ 183
11.2. Ghicitorile ................ .. ........... ..... .. .......... ...................................... 196
11.3. Ciorchinele ... .. ........ ...... .......... ... ... ... .... ........... .... ....... ..... .. ..... ..... 203
11.4. Tehnica fotol imbajului ................................. ........... ... ........ ......... 213
11 .5. Benzi desenate ................................... .......... .......................... ... 216
11 .6. Posterul .................................. ..... .. ... .... ........ ...... ... .............. ....... 222
11 .7. Trierea asertiunilor .. ..... .. ...... .................................... ...... .. .......... 223
I
11 .8. Tehnica blazonului ........ .... .... ............................. ..... ....... ...... ...... 227
11.9. Sintetizarea .................. ............................ .. ...................... .......... 235
11 .1 0. Diagrama Venn ......... ... .............. .......... .... ...... ............. ............. 240
11 .11. Metoda piramidei ...................................................................... 243
II .12. Examinarea povestirii ....... ........ ................... .. ............ .... ........... 249
11 .13. Jurnalul grafic .............. .. ............ ... .... ... .. ....... ............. ............... 252
II .14. Turul galeriei ................................................................ ............ 257
11 .15. Turniru llntrebarilor .......... .. .. ...... .... ..... ...................... .... ............ 260
11 .16. Cvintetul ...... ... .. ...... .. ...... .. ............................................ ....... ... .. 265
11 .17. Analizarea !?i interpretarea imaginilor ........ ............................... 268
11 .18. Categorizarea ...... .... .... .... ...... .. .. .... ......... .................................. 272
11.19. Turniru l enunturilor ................................... ................................ 275
I
CUPRINS 425
Capitolul Ill
METO DE DE CREATIVITATE ....... ... ....... ......................................... 277

111 .1 . Brainstormingul .. .... .... .............. .. ..... ............ ............. ...... ........... 277
111. 2. Tehnica 6/3/5 (Brainwriting) ...... ............ ..... .. ........ .. .. .. ... ... ........ .. 289
111. 3. Metoda Philips 6/6 .... ... ..... .. ............ .... .... ............ ....... .. .... ... ....... 296
111.4 Tehnica viselor ......... .. ..... ........ ..... ... .............. .. ... ............ ... .. ....... 301
Capitolul IV
METODE DE REZOLVARE DE PROBLEME ... ... ............................ 304

IV.1. Metoda- Palariutele ganditoare ... ......... ........... ........................ 304
IV.2. Studiu de caz ... ...... .. .. .......... ......... ...... ................. .... ................. 316
IV.3. Patratele divizate .... ..................... .... .. .......... .. ..... .................... .. 325
IV.4. Minicazurile .. ...... ........... .... ......... .... ...... ................................ ..... 329
IV.5. Diagrama cauza-efect ....... ......... ... ..... ................ ............ .... ..... .. 332
IV.6. lnterviul ... ...... ............. .. .... .. ....... ..... .... ....... ....... ........................ . 339
IV.7. Explozia stelara ............................. ...................... .... ....... .......... 344
IV.8. Metoda Frisco ..... .......... ..... .................................. ..................... 361
IV.9. Mai multe capete Ia un loc .......... ... ............ .. ............................ . 368
Capitolul V
METODE DE CERCETARE iN GRUP ... .... .................................. .. ... 370

V.1 . Proiectul ... ........... ...... .. ................... ....................... .......... ... ... ..... 370
V .2. Reportajul ........ .......... ................................................ ... ....... ...... 388
V .3. lnvestigatia In grup ......................... .. ......................................... 391
V .4. Experimentul .......... ................. ... .............. .... ........................ ...... 395
V.5. Explorarea interdisciplinara .. ....... ................... ...... ......... .... ........ 398
V.6. Cercetarea mea ..... ...... ........ ..... .. .. ......... .......... .......................... 400
V .7. lnvestigatia com una .. ...... .. ...... ...... ............................................. 405
Anexe .. ..... ....... ..... ............ .... ... .... ..... ................................................ 409
Bibliografie ...... .. ... ..... ......... ............................. ............ .................... 421

Metode Interactive de Grup PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metode Interactive de Grup PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SILVIA BREBEN

=LENA GONGEA GEORGETA RUIU MIHAELA FULGA

METODE INTERACTIVE DE GRUP

Invatarea, ca proces, cste abordata difcrit In psihologie ~ i 'in ~tiintclc

- PlEDOARiE PENTRU SCHIMBARE-

>- Nevoile educatie

>- lmportante metodelor interactive de grup;

>- 0 noua forma de invatare: Web Quest;

>- Echipamente didactice specifica metodelor;

>- Obiectivele metodelor interactive;

>- Educatoarea §i copiii.

PLEDOARIE PENTRU SCHIMBARE

In aceasta lucrare sunt valorificak nun1eroase metode ~i tehnici aparute

floarea de nufur sa ne jucam singuri cu ea? Eu a~· dori su fac un blazon a!

Daca generatii ~i generatii nu au fost invatate CU111 sa invete, iata caprin

In societatea actuala are loc un proces dinamic care obliga toate

~ '---- ___./ ______-/

~ $Tt CE SA FACr CU CE AI lNVA\~

Pentnt altii, fonnularea de dispunsuri la intrebarile puse de educatoare

_. lmportanta metodelor interactive de grup

Abordarea celor 60 de metode, tehnici, procedee prezentate in lucrare

in cadrul [iedirei metodc copiii primesc sarcini de 'invatare. Acestea sunt

Nivelul Infinitivul Complementul direct

Evaluarea a judeca, a decide, a Precizie, grad de

Pentru domeniul afectiv atitudinal

Pentru domeniu psihomotor

Deprinderi A executa, a produce, a m1~can, operatii,

• Pentru domeniul cognitiv (B.S. Bloom)

In alegerea strategiilor pentru ca activitatea sa fie energica speciali~tii

TIPUL VlZUAL TIPUL AUDITIV

• retine repede ce aude

lntre sarc.inile de invatare ~i nivelul de asimilare al acestora de catre

0 noua forma de invatare

In carte este exemplificata practica Web Quest ca tehnica modema de

un spatiu privat pe inten1et unde utilizatorii (o grupa de copii, un grup, un copil,

Raspunsul poate fi:

intrebarea este: "Cand gandim lateral?"

Am considerat necesara ~i initierea cadrelor didactice in acest detners

Echiparnente didactice adecvate metodelor

(floarea, leguma, forma de • portofolii cu

Este important pentru copii sa le cunoasca foarte bine ( ceea ce

curiozitatea, grupeaza cuno~ti ntele ~i reprezentarile copiilor pentru a 1nvata

Obiectivele metodelor interactive

Educatoarea indepline$te mai tn ulte roluri:

• Invata sa 1nvete creativ.

Cu n1 ar trebui sa gandim pentru a face o schimbare

• in:vata n~ai n1ulte despre Educatia Europeana. '•

• Decide tu cun1 va cre~te gencratia pe care o fonnezi.

• Repeta siste1natic - Se poate ... (

. [ • P~ne-ti i~eile_ creative pe hartie oriunde te-ai afla. Aplidi-le! ; ..

• Fii tu pri~ul care aplica noile metode interactive pentru a devenLun

• Nu rat~ .ruf~;9 ~.~usa qe 1nf?rmare ~1 fom1.are. ;, ;, · i ;,1 :. • ·~r:~ ,·;r . :. ....

• lmbraca ideile gandirii tale cu aura succesului. ·. 'f .•

• Nu uita, e loc pentru succes profesional

. • inceputul nu·se s.far~e.~ te niciodata. . . .. . . .

ARGUMENTE PENTRU economisirea curentului electric

METODE DE PREDARE iNVATARE

1.1. Predarea- invatarea reciproca

a) Se analizeaza frontal un text (poveste) sau se contempla frontal un

Aceasta varianta poate fi aplicata !n cadrul pove~tilor, basmelor unde

De retinut schema ector doua variante

Fiecare copilluat separat obtine propriile perfonnante care-1 va motiva sa

• Palete pent1u intrebatori

~ '---- _./ ____-/