Sunteți pe pagina 1din 10
V o l u m coordonat de DANIELA I E D E R D a

Volum coordonat de

DANIELA IEDER

Daniela JEDER o Daniela RAILEANU o luliana ALECSA

o Otilia FLOCEA o Marinela HANDRUC o Dorina VIERIU

ELEMENTE DE DIDACTICA

AP L I cATA itrt iNvn$uAtrt ru L

PRE$C0LAR

Metode didactice - repere $i exemplificiri

ARGUMENT CUPRINS 1. ELEMENTE DE DtDACT|CA APLTCATA iN iNVAIAMANTUL PRE5COLAR, Daniela Jeder 1.1. Competenlele

ARGUMENT

CUPRINS

1. ELEMENTE DE DtDACT|CA APLTCATA iN iNVAIAMANTUL PRE5COLAR, Daniela Jeder

1.1. Competenlele metodologice specifice

profesiei de educatoare/profesor pentru invelemdntul pre9co1ar

1.2. Metodologia didactici, fundamentdri teoretice

1.2.1. Strategie didactlcS, metodi, procedeu didactic

'

1.2.2.O taxonomie a metodelor didactice

2. METODOLOGIA DIDACTICA 1NTRE NORMATIVITATE SITENDINIE, Daniela Riileanu

3. METODE DIDACTICETRADIIIONALE

3.1. POVESTtREA

5l DE DATA MAI RECENTA, Daniela Jeder

3.1.1. Aspecte teoretice 5i implicalii metodice

3.1.2.1. Povestirea valorificati in activitatea de educarea limbajului

i.t.2.2. Povestirea valorificatd in activitatea de educalie fi2ic5

3.1.2.3. Povestirea valoriflcatd in activitatea de educalie muzicald

3.1.2.4. Povestirea valorificati in activitatea de dezvoltare persona1i

3.1.2.5. Povestirea valorificati in activitatea de educalie pentru societate

3.2.1. Aspecte teoretice 5i implicalii metodice

3.2.2.1. Descrierea valorificati in activitatea de cunoaSterea mediu1ui

3.2.2.2. Descrierea valorificatd in activitatea matematic;

3.2.2.3. Descrierea valoriflcatd in activitatea de educarea limbajului

3.2.2.4. Descrierea valorificati in activitatea de dezvoltare persona1d

3.2.2.5. Descrierea valorificatd in activitatea de educalie plasticd

5

ffi

"'

'

'

1

"

'13

4

"18

18

21

2s

31

31

31

,37

39

40

41 ,

42

43

44

45

46

47

48

Daniela JEDER o Danieh RAILEANU o Iuliana ALECSA o 0tilia FLOCEA o Marinela HANDRUC o Dorina VIERIU

3.3.1. Aspecte teoretice gi implicalii metodice

3.3.2.1. lnstructajul valoriflcat in activitatea de educalie plastici

3.3.2.2. lnstructajul valorificat in activitatea practice

3.3.2.3. lnstructajul valorificat in activitatea de educalie pentru societate

3.3.2.4. Instructajul valoriflcat tn activitatea de cunoa5terea mediului

3.3.2.5. lnstructajul valorificat in activitatea de cunoa5terea mediului

3.4. CONVERSAITA DtDACT|CA

3.4.1. CONVERSATTA EXAM|NAT0ARE/CATEHETIC4

3.4.1.1. Aspecte teoretice 5i implicalii metodice

49

49

.50

52

53

55

s8

58

3.4.1.2.1. Conversalia examinatoare/catehetici valorificatl in activitatea

3.4.1 .2.2. Conversalia examinatoare/catehetici

in activitatea matematic; 3.4.1.2.3.Conversa1ia examinatoare/cateheticl valorificatd

valorificati

60

3.4.1.2.4. Conversalia examinatoare/cateheticd valorificati in activitatea

3.4.1.2.5.Conversa1ia examinatoare/cateheticd valorificati

in activitatea de educalie pentru societate

3.4.2.1 . Aspecte teoretice gi implicalii metodice 3.4.2.2.llustrdrididactice ale conversa1ieieuristice

65

66

70

3.4.2.2.1. Conversalia euristica valorificata in activitatea de educalie pentru societate

70

3.4.2.2.2. Conversalia euristici valoriflcati in activitatea de cunoagterea mediu1ui

71

3.4.2.2.3 Conversalia euristicd valoriflcata in activitatea de educarea 1imbaju1ui

72

3.4.2.2A. Conversalia euristicl valorificati in activitatea de educarea 1imbaju1ui

73

3.4.2.2.5. Conversalia euristici valorificatd in activitatea de educarea 1imbaju1ui

3.5.1 . Aspecte teoretice 5i implicalii metodice

3.5.2,1. Demonstralia valorificati in activitatea de cunoagterea mediului

3.5.2.2. Demonstratia valoriflcat; in activitatea de cunoa5terea mediu1ui

3.5.2.3. Demonstra!ia valorificarea in activitatea de educalie fi2ica

6

ffi

74

76

79

80

81

ELEMENTE DE DIDACTICA APLICATA iN II.IVATAUATTUL

PRE$COLAR

3.5.2.4. Demonstralia valorificatd in activitatea de educarea 1imbaju1ui

3.5.2.5. Demonstratia valorificat; in activitatea practice

82

3.6.1. Aspecte teoretice 5i implicalii metodice

3.6.2. I lustriri didactice ale metodei exercitiului

3.6.2.1. Exerciliul valorificat in activitatea de educarea limbajului

3.6.2.2. Exerciliul valorificat in cadruljocurilor 5i activitdlilor didactice a1ese

3.6.2,3, Exerciliul valorificat in activitatea de educalie pentru sindtate.,'

3.6.2.4. Exerciliul valorificat in activitatea matematic;

3.6.2.5. Exerciliul valorificat in activitatea de educalie fi2ici

3.6.2.6. Exerciliul valorificat

"

'.'

in cadrul activitelii practice

,

3.7.1. Aspecte teoretice gi lmplicalii metodice

3.7.2.1. Problematizarea valorificatl in activitatea matematicd

3.7.2.2. Problematizarea valorificatl in activitatea de cunoa5terea mediului

3,7,2.3. Problematizarea valorificati in activitatea de cunoa5terea mediului

3.7.2.4. Problematizarea valorificatd in activitatea matematid

3.7.2.5. Problematizarea

3.7.2.6. Problematizarea valorificatd in activitatea de educarea 1imbaju1ui

3.7.2.7. Problematizarea valorificati in activitatea de cunoa5terea mediu1ui

valorificati

in activitatea practic5

3.8.1 . Aspecte teoretice 5i implicalii metodice

3.8.2. llustriri didactice ale metodei

3.8.2.1. Dilema morali valorificatd in activitatea de educalie pentru societate

3.8.2.2. Dilema morald valorificate in cadrul activit;lii de educarea 1imbaju1ui

3.8.2.3. Dilema morald valorificat; in activitatea de educalie pentru societate

4. METODE 5lTEHNlCl DIDACTICE DE ULTIMA GENERAIIE, Daniela Jeder

4.1.1 . Aspecte teoretice 5i implicalil metodice

4.1.2.1.Diagrama Venn valorificatl in activitatea de cunoaSterea mediu1ui." 4.1.2.2.Diagrama Venn valorificatd in activitatea matematic;

4.2.1. Aspecte teoretice gi implicalii metodice

117

7

ffi

Daniela fEDER o Danieh RAILEANU o Iuliana ALECSA o otilia FLOCEA o Marinela rIANDRUC o Dorina VIERIU

4.2.2.1. Metoda ciorchineluivaloriflcatd in activitatea de educalie civica

4.2.2.2. Metoda ciorchinelui valoriflcata in activitatea de cunoagterea mediu1ui

,

4.3.1. Aspecte teoretice 5i implicalii metodice

4.3.2.1 . Cubul ilustrat in cadruljocurilor 5i activitSlilor didactice a1ese

4.3.2.2. Cubul valorificat in activitatea matematic;

,,

,,,

'l

1

l8

19

,121

121

123

4.4.1.

Aspecte teoretice 5i implicalii metodice

,

,,124

4.4.2.1.

Cvintetul valorificat in activitatea de cunoagterea mediului

 

124

4.4.2.2.Cvintetul valoriflcat in activitatea de educalie pentru societate

 

126

4.5.1.

Aspecte teoretice gi implicalii practice

127

4.5.2.1

. Tehnica 6-3-5 valoriflcate

in activitatea

de cunoa5terea mediului

127

4.5.2.2.Tehnica 6-3-5 valorificati in cadrul activitilii limba 5i comunicare

 

128

4.5.2.3. Teh nica 6-3-5 va lorificatd in cad rul proiectului tematic

 

4.5.2.4. Tehnica 6-3-5 valoriflcatd in cadrul proiectului tematic

4.6.1 . Aspecte teoretice 5i implicalii metodice

 

132

 

4.6.2.1

. Philips 6-6 valorificat in activitatea de cunoagterea mediu1ui

 

133

4.6.2.2.Philips 6-6 valorificat in activitatea de educarea limbajului

,,,

134

4.7.1. Aspecte teoretice 5i implicalii

metodice

 

1

36

4.7.2. llustriri didactice ale metodei

1

36

4.7 .2.1.Tehnica viselor valoriflcatd in cadrul activitSlii de cunoagterea mediu1ui

 

i36

4.7.2.2.Tehnica viselor valorificatd in activitatea de educalie pentru societate

137

5. iN LOC DE 1NCHEIERE

 

't

39

BIBLIOGRAFIE GENERALA

8

ffi

1. ELEMENTE DE DIDACTICA APLICATA iN iNvAlAuArurul PRE$coLAR Daniela f e d e r P

1. ELEMENTE DE DIDACTICA APLICATA

iN iNvAlAuArurul PRE$coLAR

Daniela feder

Problematica afirmdrii, a calitelii ;i a inov5riiin educalie este una dintre cele

mai importante in dezbaterile ;tiinlelor comportamentale, iar didactica aplicatd

joacd un rol hotdrdtor in acest cadru, ca gtiinli pedagogici ce contribuie la forma-

rea profesionigtilor in educalie.

Dacd didactica generald prezintd un cadru normativ general de desf5;urare a procesului de invdfdmdnt, didactica aplicati oferd modele concrete, exemple,

particularizdri in cadrul disciplinelor/domeniilor, care pot orienta educatorul in propunerea gi desfdgurarea cu succes a activitdlilor. De altfel, conform taxonomiei

didactica aplicatd in inv5lim6ntul pregcolar este

;tiinlelor educafiei/pedagogice,

una dintre gtiinlele pedagogice aplicative pe perioade de v6rstd psihologici, ce

,,define;te ;i analizeazd conceptele pedagogice fundamentale 9i operalionale im-

plicate in proiectarea, realizarea ;i dezvoltarea educaliei qi instruirii in condiliile specifice vdrstei psihologice pre;colare gi ale mediului familiei gilsau al gridinilei"

(S. Cristea, 2010, p.95). Activitdlile specifice de predare-invilare-evaluare desfdgu-

rate in cadrul procesului de invSfimdnt la nivel pregcolar vor fi adaptate cerinlelor

qi exigen[elor specifice societdlii actuale, care, in acest registru, impun o atenlie

sporiti incurajdrii dezvoltdrii gdndirii, rezolvirii de probleme, comunicdrii, creati-

vit5lii, colaboririi/cooperirii, responsa bi lizirii etc.

Toate acestea exprimi calitatea in educalie care este suslinuti de educatoricu

o formare initiale gi continui eficient5, care manifestd competenld profesionald. A fi competent intr-un domeniu profesional, deci ;i in domeniul educafiei, inseamnd

a ,,mobiliza un ansamblu integrat de resurse, in scopul de a rezolva situalii- problemS"in armonie cu o anumitd viziune a calit6lii, a oferi rdspunsurioriginale,

eficiente 5i integrate (F. M Gerrard, $t. PacearcA,2012,p.14).

De altfel, calitatea practicii educative este suslinutd de modul in care edu-

catorul/practicianul reuge;te si inleleagS sensul profund gi complexitatea

13

ffi

DANiCIA IEDER O Daniela RAILEANU o Iuliana ALECSA o Otilia FLOCEA o Marinela HANDRUC o Dorina VIERIU

demersurilor instructive gi educative pe care le iniliaz5;i le desfdgoard, urmdrind

cu sens gi refleclie criticd implicaliile;itransformirile

pe care acestea le provoaci.

Diversitatea situaliilor educative pe care trebuie sd le creeze gi sd le ofere spre

explorare educafilor impune cu stringen!5 un repertoriu extins de resurse de na-

turd didactici (cuno;tin!e, priceperi, comportamente), pe care educatorul trebuie

si-l delind ;i si-l valorifice pertinent. Or, pentru a utiliza adecvat aceste resurse,

formatorul are nevoie, pe de o parte, de o viziune complexd gi corectd asupra tu- turor componentelor procesului de invS!5m6nt gi, pe de altd parte, de repere care

sd-l sprijine in procesul efectiv aplicativ al derulirii activitd[ilor.

Astfelde repere de naturd teoretici gi maiales de naturd practicd au menirea de clarificare, de inliturare a confuziilor, a ezitirilor, de ancorare a viitorilor edu-

catori sau a educatorilor debutanliin realitatea complexd a gcolii, de reevaluare a

bazeiteoretice de cStre educatorii experimentali, de creare a unuicadru concret gi

coerent de facilitare a inlelegerii ;i de instrumentare qi perfecfionare practicS, at6t de necesare in dinamica schimbirilor din mediul educativ.

ln acest context, ne propunem sr oferim cdteva repere teoretice gi exempli- ficdri practice care se concentreazi asupra unui segment al didacticii aplicate in

inv5ldm6ntul pre;colar, acela al metodelor, care, sperdm, vor constitui un model

comprehensiv, funclional de suslinere a activitilii de calitate in grddinild.

L.1. Competenfele metodologice specifice

profesiei de edu catoare fprofesor pentru invigdmAntul pregcolar

Formarea gi dezvoltarea pentru cariera didactici presupun un set de

competente necesar proiectdrii, realizdriigi evaludrii activitdlii didactice. Dar cum

sunt definite competenfele? Conform profesorului loan Neacgu competenlele

sunt ,,structuri orticulote dinamice, flexibile 5i deschise de cunoStinle, abititoti, volori,

atitudini care permit sd reolizdm o octivitate/ocliune/sarcina relativ definitd, intr-un timp 5i spatiu determinate'!

Tipologia competenlelor este complexd; competente generale - competente

specifice/de specialitate; competenle transversale - competenle profesionale/

d iscipl ina re; competente individua le - competenfe colective. Dintre competen[ele specifice profesiei de educatoare/profesor pentru invS[5-

mintul pregcolar, amintim: a) competenle de comunicare 5i relalionare; b) com-

petenle metodologice; c) Competenle de evaluare gi autoevaluare a activitSlii

ELEM ENTE D E D r DACTr cA aplt cerA in iuvAlAuANTUL PRE gco LAR

didactice; d) Competenle psihosociale;e)Competen{e

petente de management al carierei. Pentru cd in lucrarea de fali ne concentrdm in mod special pe problematica

metodelor didactice, prezentdm maijos competentele metodologice specifice pro-

fesieide educatoare/profesor pentru invSlimdntul pregcolar, a$a cum sunt precizate

tehnice ;i tehnologice;f ) Com-

in lucririle de specialitate giin programele de formare profesionali (vezi, de exemplu,

http://titularizare. edu. rol2017/; Anexa nr. 2 la OMECTS nr.5620/11.1 '1.2010; Concurs

pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate voconte/rezervote in invd- ldmdntul preuniversitar; Programa pentru specializorea educatoore/profesor pentru

invalamhntulpregcolor,

care este valabilS in sesiunea 2017):

,,Co m pete nle m etodolog ice:

.

.

utilizarea adecvati a cuno;tinfelor de didacticd pre;colar5, de psihologie gi de pedagogie pregcolari in proiectarea gi desfdgurarea activitdlii didac-

tice cu copiii;

proiectarea conlinuturilor instructiv-educative in acord cu prevederile

programei gi cu specificul grupei la care educatoarea igi desfdgoard acti-

vitatea;

utilizarea optimi a factorilor spafio-temporali, in vederea eficientizdrii

procesu lui instructiv-ed ucativ; aplicarea corectd a metodicii preddrii activitililor instructiv-educative grldinifa de copii in procesul de predare-invdlare-eval ua re;

abordarea practici a teoriilor moderne asupra invilirii, in vederea stimu-

in

lirii, a formdrii 5i a dezvoltirii capacitSlilor de cunoattere ale copilului;

manifestarea unei conduite metodologice flexibile gi inovative;

adoptarea unor metode Sitehnicididactice pentru captarea gi menlinerea interesului, pentru exemplificare gi punere in scen5, pentru antrenarea lu-

cruluiin echipd qi individual; capacitatea de a descoperi gi de a valoriza potenlialul fiecdruia;

capacitatea de a valoriza educativ experienlele copiilor gi intervenliile lor

in cadrul lecliei;

centrare asupra formdrii personalitiliiin ansamblu,;i nu doar pe intelect

gipe memorie;

predare interdisciplinari (plec6nd de la realitatea in care se afl6 copilul, de

la interesele lui de invdtare); axarea preddrii pe nevoia de invdlare a copiilor;

individualizarea conlinuturilor gi a metodelor educative;

15

ffi

Daniela fEDER o Danieh RAILEANU o Iuliana ALECSA o otilia FLoCEA o Marinela IIANDRUC o Dorina VIERIU

utilizarea unor metode moderne ;i c6t mai variate, interactive, care se

sporeasc5 impl ica rea copi I u lui in procesul didactic;

organizarea unui cadru educativ centrat pe libertatea gi creativitatea copilului;

stimularea interesului copilului pentru invdfare gi pentru devenire; o bund dimensionare a conlinuturilor 5i a cerinlelor pentru a nu suprain- cdrca copilul;

construirea unei autoritSli bazate pe maturitatea psihologicd, gi nu pe

elemente de constrdngere sau impunere; capacitatea de a renunla la elemente de dresaj precum: recompensa, pedea psa, condilionarea, a men inlarea; centrarea procesului didactic pe a invdla sd inveli gi a invila si fii,;i nu pe

a invila sd gtii;

stimu la rea potenlia lul u i creativ a I copiilorJ'

in formarea de competenle, ,,accentul trebuie pus pe cum se invali, pe cunoa$terea directd ;i activd, pe organizarea gtiinlificd a demersului, prin efort cognitiv propriu dublat de motivafie, triiri, metacogni!ie, deducerea altor roluri

ale profesorului decdt cele tradilionale" (E. Joila, 2006 p.77). Achizilia acestui tip de competenle este un proces deosebit de complex, iar

perfeclionarea lor continu5 implicd, de fapt, conttiint5, etos profesional, dorinla

de evolu!ie, de dezvoltare, de imbogdlire, de adaptare continud la noile schimbiri ;i accente ce se inregistreazd in spaliul educafiei. Pentru a accede la acest nivel al

formdrii profesionale, sunt necesare demersuriformative gi autoformative consis-

tente, care nu se limiteazi la cunoagterea unor aspecte fragmentate ale procesului de invS!6m6nt gi a componentelor acestuia, ci presupune o imagine holisticS, ce surprinde conexiuni, determinSri, integrdri nuanlate etc. Cunoqtinlele despre metodele didactice, de exemplu, trebuie susfinute, pe de o parte, de o inlelegere profundd a scopului alegerii unei metode sau a alteia,

inlelegerea impactului formativ al acestora, a rolului sdu in construclia strategiei didactice gi a situaliei educalionale create etc.; pe de alti parte, este nevoie de o semnificativd refleclie cu privire la modalitSlile de seleclie a metodelor care sd pund in prim-plan suslinerea invdfdrii. De altfel, ca elemente ale competenlei,

cunottintele reunesc cunoa$terea cu mecanismele inlelegerii.

A;adar, pe 16ngd cunogtinlele de tip declarativ (de exemplu, definifii, taxono- mii, caracteristici etc.), educatorul trebuie sd delind gi cunogtin!e procedurale (care

indicd moduri de aplicare, moduri de acliune, tehnici de realizare,,,savoir-faire"),

1,6

ffi

ELEMENTE DE DIDACTICA apllcarA ilr INvATAI'4ANTUL PRE$coLAR

dar gi cunogtinTe condilionole sau strafegice (cele care rispund la intrebdrile: Cdnd?

De ce? Pentru ce? ;i care indicd momentul, contextul, scopul, oportunitatea utili-

zirii unei metode, strategii, alegerii unui demers etc.). Dar cum competenlele sunt structuri integrative complexe, ce conlin categorii

de componente interne, pe lingd cunoStinle (care apar ca sisteme de informalii

ce sunt organizate pe baza unor criterii, principii, reguli ;i care devin instrumente

de cunoagtere congtientd in,,misura in care subiectul exerciti o minimd refleclie

asupra lor"), conlin obilitdli(care au semnificalie calitativi 9i indicd precizia in

desfigurarea unor activitdti, presupun autoorganizarea sarcinii, adaptarea supli 9i

eficientd la aceasta, dar;i flexibilitate gi autonomie in exercitare), precum ;i atitudini

(implicd un set de componenle cognitive, afective, acfionale, motivalionale,

volitive, comportamentale giau rol de orientare axiologici gi de energizare afectivd

;i motivafiohalS a acliunii).

Pe l6ngd factorii interni, trebuie si avem in vedere in formarea competenlei

;i factorii externi, care lin de condiliile in care se exercitd acliunea competenti, 9i

anume sarcina, situalia profesionald deinvdsore (condiliitehnico-materiale, logis-

tice, condilii temporale, cele cu impact psihosocial) Ei contextul(care actioneazd

ca un ansamblu de interacliunicu influen15 asupra niveluluide execulie;i perfor-

mante). (F. Voiculesc u, M., 2012, PP. 1 4; Eqi, 201 4, p. 1 23)

Facem trimitere la aceste detaliicu privire la dimensiunea structurald a compe- tenlei in general gi a competenlei metodologice in special, pentru a facilita o mai

buni inlelegere asupra problematicii gi, bineinleles, pentru a sprijini actualizdrile

cognitive din cadrul diferitelor formdri.

De exemplu, ,,utilizarea unor metode variate care sd stimuleze copilul 5i sd

sporeoscd implicareo ocestuia in procesul didactic de catre educatof' (ldem) presu-

pune, de fapt, competenld metodologici ce este probatd prin acliune, mobili-

zarea resurselor in timp util qi in mod con$tient, integrarea acestora intr-un mod

coerent ;i realizarea transferurilor in situalii ;i condilii diverse.

Agadar, competenlele metodologice oferd cadrului didactic posibilitatea de

a acliona in situalii variate, diverse, plurale, complexe gi de a rdspunde oportun

;i nuanfat provocdrilor multiple din spaliul educalional. Fiecare cadru didactic

trebuie s5-gi analizeze nivelul dezvoltirii competenlelor, ceea ce presupune o identificare a propriilor capacitdfi, valori, identificarea punctelor forte ;i a celor care pot fi suslinute, ameliorate, dar ;i analiza gi inregistrarea succeselor etc.

Perfecfionarea permanentd a competenlelor metodologice trebuie sd fie o

preocupare a fiecirui educator, pentru ca finalitatea agteptati de cdtre to[i actorii

educalionali sd fie atinsi: o invdlarea plicutS, autentici 5i de folos.

L7

ffi