EXAMENUL DE

DEFINITIVARE IN
INVATAMANT
LIMBA SI LITERATURA ROMANA- 18 IULIE 2013

Rezolvare propusa de Fanica Maria Luciana

Subiectul I. A
Elaborati un eseu de 3-4 pagini, in care sa
argumentati apartenenta la un curent literar
a doua texte poetice ale lui George
Bacovia.
In eleborarea eseului, veti avea in vedere
respectarea structurii textului de tip
argumentativ ( ipoteza, dezvoltarea a patru
argumente, concluzia)

Pentru a-mi asigura punctajul maxim la acest

subiect, am respectat structura textului argumentativ:
Formularea ipotezei
Dupa situarea contextuala a acestui curent literar, atat la nivelul literaturii
universale, cat si la nivelul literaturii romane, am specificat cele doua texte
poetice selectate din creatia literara a lui George Bacovia- poeziile Plumb si
Decor-, precizand motivul pentru care le-am selectat.

Dezvoltarea a patru argumente

Un prim argument in favoarea ipotezei formulate a fost utilizarea
simbolurilor, pornind chiar de la numele acestui curent literar. Pentru a
ilustra aceasta trasatura, am avut in vedere prezentarea unui simbol din
fiecare text poetic selectat. Astfel, am scris despre simbolistica plumbului,
respectiv despre cea a copacului.
Un alt argument a fost importanta acordata de catre poetul roman cromaticii,
aceasta fiind o trasatura definitorie pentru simbolism. Astfel, am facut
referire la cromatica plumbului din poezia cu acelasi nume, precum si la
cele doua culori antinomice care se repeta obsesiv in textul Decor- alb si
negru. De asemenea, am precizat ca aceste culori au rolul de a sugera o
stare sufleteasca.

 Un alt argument in favoarea ipotezei formulate reprezinta

muzicalitatea celor doua texte poetice, conform principiului
formulat de Paul Verlaine in Arta poetica- De la muzique avant
toute chose. Muzicalitatea este obtinuta prin mai multe modalitati:
repetitia obsedanta a unor structuri- copacii albi, copacii negri,
topica afectiva,alternanta unor vocale si consoane dure, asa cum se
intampla in cazul textului poetic Plumb.
Un ultim argument adus in favoarea ipotezei il constituie
utilizarea unor teme si motive specifice esteticii simboliste. Printre
acestea se numara solitudinea, inadaptarea la o societate meschina
sau sentimentul mortii. Aceste teme sunt ilustrate extrem de
sugestiv in poezia Plumb. Un motiv dominant al esteticii
simboliste este parcul solitar, acesta constituind fundalul existential
al textului poetic Decor.

Redactarea concluziei
In concluzia eseului, am reluat principalele argumente care
permit incadrarea celor doua texte poetice in estetica simbolisticautilizarea simbolurilor, importanta acordata cromaticii si
muzicalitatii, precum si abordarea unor teme si motive specifice
acestui curent literar-.

Subiectul I. B
Prezentati functia sintactica de subiect
(definitie, tipuri, exemple)

In rezolvarea acestui subiect, am respectat indicatiile din

paranteza. Astfel, am definit notiunea de subiect Subiectul este
partea principala de propozitie care arata cine face sau sufera
actiunea exprimata de predicatul verbal sau cui i se atribuie o
insusire sau o caracteristica exprimata de un predicat nominal.
Dupa definirea partii de propozitie, am oferit o varietate de
exemple incercand sa utilizez cat mai multe parti de vorbire.
Elevul a fost ascultat astazi. ( substantiv comun)
Ana a mers la magazin. ( substantiv propriu)
Noi vom merge la o petrecere. ( pronume personal)
Ai tai inca nu au sosit. ( pronume posesiv)
Aceasta viseaza sa devina dansatoare. ( pronume demonstrativ)
Oricine vrea sa reuseasca in viata. ( pronume nehotarat)
Nimeni nu a iesit din clasa. ( pronume negativ)
Cine a intrebat de mine? ( pronume interogativ)

A citi e o placere. ( verb la modul infinitiv)

Este util de stiut o limba straina. ( verb la modul supin)
Elevul care a castigat concursul este talentat. ( pronume relativ)
Al treilea tocmai a sosit. ( numeral ordinal cu valoare
substantivala)
Tustrei au participat la concurs. ( numeral colectiv cu valoare
substantivala)

Clasa de distributie a subiectului cuprinde si substantivele

formate prin schimbarea valorii gramaticale:
Frumosul a venit la scoala. ( substantiv obtinut prin schimbarea
valorii gramaticale din adjectiv)
Un indragostit alege un buchet de trandafiri. ( substantiv obtinut
prin schimbarea valorii gramaticale din verb la modul participiu)
Binele invinge intotdeauna. ( substantiv obtinut prin schimbarea
valorii gramaticale din adverb)
Oful sau este mare. ( substantiv provenit prin schimbarea valorii
gramaticale din interjectie )

Tipuri de subiecte

In functie de numarul partile de vorbire prin care este exprimat,

subiectul poate fi:
Subiect simplu ( alcatuit dintr-o singura parte de vorbire),
exemplu- Toamna a venit.
Subiect multiplu ( alcatuit din doua sau mai multe parti de vorbire),
exemplu- Baietii si fetele s-au strans in parc.

Subiectul poate fi:

- exprimat ( atunci cand apare in mod explicit in propozitie),
exemplu- El a reusit sa treaca examenul.
- neexprimat ( nu apare in propozitie)
subiect subinteles ( cand subiectul a fost exprimat intr-o propozitie
anterioara), exemplu- A promovat examenul.
subiect inclus ( cand poate fi dedus din desinenta verbului, la
persoanele I si a II-a, numerele singular si plural), exemplu- Vrei
sa facem o plimbare?

SUBIECTUL al II-lea
Justificarea elementului de continut ales
Din secventa citata, am selectat elementul de continut vizand
trasaturile specifice speciei literare de nuvela in vederea dezvoltarii
competentei specifice obiectului nostru de studiu- recunoasterea
modalitatilor specifice de organizarea a textului epic.
Dupa specificarea elementului de continut, am justificat
alegerea acestuia precizand ca pentru a buna diferentiere intre cele
doua genuri literare- epic/ liric-, elevii trebuie sa cunoasca
particularitatile fiecarui gen, iar aceasta specie literara (nuvela)
reprezinta o modalitate potrivita pentru intelegerea si aprofundarea
trasaturilor genului epic. Nuvela este o specie reprezentativa
pentru acest gen literar deoarece prin intermediul ei elevii se pot
familiariza cu notiuni de teorie literara precum personaje literare
( tipologie, mijloace de caracterizare), moduri de expunere
( recunoasterea acestora, precizarea rolului unui mod de expunere),
narator ( narator subiectiv/ obiectiv, diferentierea intre autor si
narator), actiunea ( plasarea in timp si spatiu, momentele
subiectului, dispunerea cronologica), subiect literar.

Ilustrarea activitatii de invatare folosind o metoda

pentru formarea gandirii critice
Pentru formarea gandirii critice a elevilor, am ales metoda
cubului deoarece aceasta metoda faciliteaza explorarea unui
subiect din mai multe puncte de vedere in vederea dezvoltarii
competentelor necesare unei abordari complexe si integratoare. De
asemenea, este o metoda care presupune implicarea activa a
elevului in procesul invatarii si antreneaza intreaga personalitate a
elevului captandu-i atentia si mobilizandu-l la efort. In plus,
aceasta metoda implica formarea si dezvoltarea aptitudinilor
fundamentale ale muncii alaturi de ceilalti si ale rezolvarii de
probleme, ajutand astfel la pregatirea individului atat pentru o
tranzitie mai usoara la locul de munca, cat si spre invatarea
continua.

1.
2.
3.
4.
5.

6.

Pe fiecare fata a cubului se gaseste inscrisa cate o tema.

Sarcinile de lucru vor fi:
Descrie si noteaza intr-un ciorchine trasaturile morale ale
personajului principal din opera literara Doua loturi.
Compara trasaturile genului epic cu trasaturile genului liric,
realizand o diagrama.
Asociaza nuvela Doua loturi cu o culoare si o melodie.
Justifica alegerea facuta.
Analizeaza modalitatile de constructie a personajului
principal, Lefter Popescu.
Aplica. Prezinta modul in care te-ai fi comportat daca ai fi
trecut printr-o situatie asemanatoare cu a domnului Lefter
Popescu.
Argumenteaza apartenenta textului Doua loturi la specia
literara de nuvela.

Prezentarea unui avantaj si a unui dezavantaj

al metodei folosite
Metoda cubului presupune interactiuni verbale si
socioafective nemijlocite intre elevi, ceea ce conduce la
dezvoltarea competentelor intelectuale si sociale transferabile in
diverse contexte formale sau informale. Elevii invata nu unii
alaturi de ceilalti, ci unii in relatie si impreuna cu ceilalti,
exerseaza in a reflecta impreuna, aprofundand in mod colectiv o
problema dificil de rezolvat. Organizarea colectivului de elevi pe
grupe antreneaza capacitatile si deprinderile sociale ale elevilor,
contribuie la dezvoltarea unor trasaturi de personalitate precum
spontaneitatea, curajul de a te exprima liber, o buna interactiune cu
ceilalti membrii. In plus, aceasta forma de organizare promoveaza
o ascultare activa si comunicarea sincera si deschisa intre membrii
grupului.

Un dezavantaj al acestei metode il constituie gradul

scazut de obiectivitate in realizarea evaluarii deoarece se poate stabili
mai greu care si cat de insemnata a fost contributia fiecarui
participant. In plus, aceasta forma de organizare nu garanteaza
participarea activa a elevilor pe durata intregii activitati. In situatia
lucrului pe grupe, elevii se relaxeaza imediat dupa raportarea
sarcinilor, ca reactie de raspuns la efortul depus si nu mai recepteaza
informatiile celorlalte grupe. Aceasta metoda poate fi mare
consumatoare de timp daca nu exista o buna gestiune a timpului.

Prezentarea teoretica a elementului de continut ales

Dupa definirea conceptului literar de nuvela si

prezentarea trasaturilor specifice, am realizat tipologia
acestei specii literare luand in considerare urmatoarele
criterii: curentul literar caruia ii apartine ( nuvela
renascentista, simbolista, naturalista, realista,
suprarealista, romantica), tema abordata ( nuvela
istorica, fantastica, psihologica, filosofica, anectodica),
incercand a oferi cate un exemplu pentru fiecare tip de
nuvela identificat.

Construirea a doi itemi de tip diferit pentru evaluarea

competentelor formate/ dezvoltate
Activitatea de invatare propusa poate fi evaluata prin
urmatorii itemi:
o item obiectiv ( item cu alegere duala )
Noteaza cu adevarat ( A) sau fals ( F) urmatoarele afirmatii:
1. In opera Doua loturi principalul mod de expunere este
naratiunea.
2. Textul literar Doua loturi apartine speciei literare de schita.
3. Lefter Popescu este un personaj episodic in opera literara Doua
loturi.
4. Prezenta naratorului intr-un text este o caracteristica a genului
epic.

o item subiectiv ( eseu structurat)

Redacteaza o compunere de 10-15 randuri in care sa

caracterizezi personajul principal dintr-o nuvela studiata la clasa.
In compunerea ta, trebuie:
sa precizeti doua modalitati de caracterizare a personajului;
sa ilustrezi cu exemple din text sau prin comentarea unor secvente
doua trasaturi ale personajului ales;
sa ai o structura adecvata tipului de text si cerintei formulate;
sa respecti limita de spatiu indicata.

SUBIECTUL al III-lea
Finalitatile educatiei: clasificare, ideal, scop,
obiective, proceduri de operationalizare
In redactarea acestui eseu am pornit de la etimologia
cuvantului educatie- provine din lat. educe,educere a duce, a
conduce. Astfel, educatia nu este o activitate desfasurata in sine si
pentru sine, ci una care urmareste atingerea unor finalitati.
Indiferent daca este formala, informala sau nonformala, educatia
are ca finalitate dezvoltarea si afirmarea personalitatii fiecarei
fiinte umane. Sensul finalist al educatiei este determinat
preponderent de contextul social-istoric in care are loc activitatea
de insruire, prin urmare, dezvoltarea tehnologiei, oferta de cerere
de munca influenteaza modului in care se desfasoara educatia.

Finalitatile educatiei se structureaza pe trei niveluiri

ierarhice:
idealul educational;
scopuri educationale;
obiective educationale.
Idealul educational exprima cerintele si aspiratiile
unei societati intr-o anumita etapa istorica sub forma unui model
dezirabil de personalitate. Cu alte cuvinte, acesta urmareste sa
atinga aspectele definitorii pentru contextul istoric si socioeconomic, sa pregateasca tinerii pentru o buna integrare intr-o
societate aflata in permenenta sub semnul schimbarii. Idealul
educational implica un nivel ridicat de generalitate si se atinge pe
termen lung, reprezentand legatura dintre ceea ce este si ceea ce
trebuie sa devina omulin in urma procesului educational.

Scopurile educationale reprezinta finalitati cu nivel

mediu de generalitate, care se realizeaza in intervale medii de timp.
Acestea detaliaza practic idealul educational. In timp ce idealul
educational este unul singur, scopurile educationale vizeaza
finalitati educationale particulare, specifice diverselor laturi ale
educatiei, diferitelor nivele de invatamant si diferitelor tipuri de
scoala.

Obiectivele procesului de invatamant

reprezinta orientari valorice ale activitatilor organizate in acest
cadru, la nivel general, specific, concret. In termenii unui concept
pedagogic fundamental, obiectivele reprezinta finalitati
microstructuraleale educatiei, valabile in zona procesului de
invatamant.

Taxonomia obiectivelor procesului de invatamant

reprezinta o clasificare realizate pe criterii riguroase si specifice
domeniului stiintelor educatiei.
O prima taxonomie este cea proiectata dupa
criteriul gradului de generalitate , care presupune trei
categorii de obiective:
a. obiective cadru- obiective specifice unei discipline pe intreg
parcursul scolar, prevazute in programele scolare, sunt generale,
abstracte, specifice fiecarei discipline de studiu, pentru toti anii de
studiu, se refera la formarea de capacitati, competente, abilitati,
atitudini si valor specifice fiecarei discipline.
Programa scolara pentru disciplina noastra are la baza 4
obiective cadru subordonate paradigmei comunicativ- functionale:
dezvoltarea capacitatii de producere si receptarea a mesajelor orale,
respectiv a celor scrise.

b. obiective de referinta- sunt specifice fiecarei discipline pe

parcursul unui an de studiu, sunt prevazute in programa scolara, multe
la numar 10-20, specifica rezultatele asteptate ale invatarii, urmaresc
salturile in formarea si dezvoltarea capacitatilor, achizitiile de
cunostinte, exersarea de atitudini si valori ale elevului de la un an la
altul.
De exemplu, in programa scolara pentru clasa a VII-a sunt
prevazute urmatoarele obiective de referinta: recunoasterea
modalitatilor de organizare a textului epic si a procedeelor de
expresivitate in textul liric;
c. obiective operationale- obiectivele elaborate pentru fiecare lectie in
parte de catre cadrul didactic, denumesc comportamente observabile,
masurabile pe care le manifesta elevii in timpul demersului didactic,
prevad conditii minime de performanta. Exemple de obiective
operationale sunt: Elevul trebuie sa identifice substantivele comune
dintr-un text dat/ sa distinga adverbul de adjectiv/ sa numeasca
criteriile de clasificare a tipurilor de atribute.

O alta taxonomie a obiectivelor este realizata in

functie de domeniile vietii psihice:
Obiective cognitive- vizeaza insusirea de cunostinte, deprinderi si
capacitati intelectuale. Un exemplu de obiectiv cognitiv este
explicarea mesajului unui text literar.
Obiective afective- se refera la formarea de sentimente, interese,
atitudini. Un exemplu in acest sens il constituie exprimarea
sentimentelor, starilor pe care i le provoaca lectura unui text.
Obiective psihomotorii- vizeaza comportamente de ordin fizic.
Citirea in mod expresiv si fluent a unui text constituie un astfel de
obiectiv.

Proceduri de operationalizare
Operationalizarea obiectivelor procesului de
invatamant reprezinta o activitate complexa de
proiectare sociala si pedagogica bazata pe urmatoarele
actiuni:
deducerea obiectivelor concrete din obiectivele cu grad
mai mare de generalitate;
adaptarea obiectivelor deduse la conditiile concrete de
realizare a procesului de invatamant;
identificarea performantelor optime realizabile in
termeni de obiective concrete/ operationale.

Literatura de specialitate prezinta diferite modele de

structurare a obiectivelor operationale, pe care profesorul de orice
specialitate, trebuie sa le selecteze si sa le valorifice integral in cadrul
activitatilor didactice. Pentru a exemplifica aceasta operatie, am ales
structura tridimensionala care implica trei precizari:
1. definirea sarcinii concrete a elevilor in termeni de comportament
observabil;
2. conditiile in care trebuie sa se reproduca respectivul comportament;
3. criteriile de reusita sau performanta minima acceptabila.
La sfarsitul orei, elevul va fi capabil sa identifice intr-un text
literar la prima vedere cel putin doua figuri de stil.

Operationalizarea prezinta o serie de avantaje

pentru profesor:
# faciliteaza comunicarea pedagogica;
#constituie garantia repetarii finalitatilor educatiei;
# permite o mai buna diagnoza a dificultatilor de invatare;
# furnizeaza elaborarea instrumentelor de evaluare;
# sporesc responsabilitatile cadrului didactic prin
introducerea unor criterii mai ferme in evaluare.