Liceul Tehnologic Auto

Profesor:
Clasa: a XI-a B Prof.
Obiect: Limba şi literatura română
Unitatea de conţinut: Proza scurtă
Subiect: Tipuri de limbaj
Tipul lecţiei: recapitulare
Durata: 50’

SCENARIU DIDACTIC

Competenţa generală: Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în

producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare.

Obiective operaţionale: La sfârşitul orei de curs, elevii vor fi capabili:

Obiective cognitive: O1 să precizeze definiţiile şi trăsăturile definitorii ale tipurilor de limbaj (standard, literar,
colocvial, popular, argoul, jargonul);
O2 să identfice tipurile de limbaj, folosindu-se de o serie de date furnizate de profesor şi învăţte
anterior;
O 3 să observe diferenţa dintre tipurile de limbaj/argou/jargagon întâlnite în forma scrisă/verbală.

Obiective afective: O4 să colaboreze cu membrii echipei din care fac parte.

Strategia didactică
a). Metode şi procedee: brainstorming, conversaţia euristică, problematizarea, lucrul pe echipe;
b). Forme de organizare a activităţii:
- activitatea frontală;
- lucrul în echipă;
- activitatea independentă.
c). Mijloace de învăţământ:
 Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a X-a, Adrian Costache, Florin Ioniţă, Ed. Art,
2004;
 Video splitter, Fişe de lucru.
d). Bibliografie:
 Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Ed. Polirom, Iaşi, 1999
 Goia, Vistian, Didactica limbii şi literaturii române, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002

Scenariul didactic:

1. Moment organizatoric (5 minute) – notarea absenţelor, pregătirea materialelor, crearea unui climat
favorabil pentru desfăşurarea lecţiei
2. Evocare ( 10 minute) Elevii clasei vor fi împărţiţi în trei grupe, ( Anexa 1) fiecare dintre ele trebuind să
extragă un bileţel cu sarcina educaţională ce le revine: 1. Limbajul standar/literar – definiţe şi
caracteristici; 2. Limbajul colocvial/argoul – definiţie şi caracteristici; 3. Limbajul popular/jargonul –
definiţie şi caracteristici.
3. Realizarea sensului (25 minute)
Orele premergătoare acesteia au constat în studierea tipurilor de limbaj şi identificarea acestora cu ajutorul cu
onor texte suport. Elevilor li se solicită să rezolve cerinţele din fişele de lucru primite. (Anexa 2)
1. Reflecția (10 minute)
Se face prin completarea jurnalul reflexiv de către elevi, conform Anexei 3
 Anexa 3

Jurnalul reflexiv

1. Din tot ce am realizat la acestă lecţie, cel mai bine am înţeles:

………………………………………………………………………………… .

2. Din tot ce am realizat la acestă lecţie, nu am înţeles deloc:

………………………………………………………………………………………….. .
3. În derularea acestei lecţii, m-am simţit:
a) Implicat în activităţi
b) Ignorat de colegi
c) Stresat
d) Ignorat de profesor
e) Relaxat
f) ...................................................
 Anexa 1

Biletul nr.1

1. Defineşte limbajul standard şi literar.

2. Precizează 2 trăsături pentru fiecare tip de limbaj menţionat mai sus.

Biletul nr.2

1. Defineşte limbajul colocvial şi argoul.

2. Precizează 2 trăsături ale limbajului colocvial.

Biletul nr.3

1. Defineşte limbajul popular şi jargonul.

2. Precizează 2 trăsături ale limbajului colocvial.
 Anexa 2

Grupa 1

Citeşte, cu voce tare, următorul text:

,,Oamenii din secolele trecute, din cauza neştiinţei în care trăiau şi pentru faptul că
adeseori cutremurele erau însoţite de iluminaţii difuze, vâjâituri, trosnituri şi zgomote, socoteau
că aceste nenorociri sunt pedepse trimise de Dumnezeu pentru păcatele lor. Cei mai simpli le
comentau până când amintirea lor se ştergea cu timpul. Alţii însă, ştiutori de carte, nu uitau să
însemne pe marginea unui ceaslov sau pe o altă carte religioasă, anul, luna şi ziua cutremurului şi
uneori şi câteva cuvinte despre pagubele suferite. Documentele care au alt scop, nu de
înregistrare a faptelor, menţionează şi ele unele din nenorocirile abătute asupra oamenilor.’’
(George Potra ,,Din Bucureştii de ieri’’ (vol I) - Domni, boieri, orăşeni, Editura Vremea)

,,Celebrul hacker IceMan din Cluj, care în urmă cu 8 ani a spart 25 de servere ale NASA şi
le-a lăsat americanilor mesaj că ar trebui să îl angajeze, a ajuns din nou în fața magistraţilor.
De data aceasta Robert Butyca, în vârstă de 32 de ani, este acuzat că ar fi intrat în contul unui
procuror şi, cu banii luaţi, 650 de lei, ar fi cumpărat un televizor. Hackerul neagă toate acuzaţiile şi
spune că este victima unei înscenări. Totul ar fi început în luna ianuarie 2016, când sute de
persoane din Cluj au primit un mail prin care se preciza că îşi pot cumpăra mai ieftin bilete la un
festival de muzică din oraş.’’
(ştirileprotv.ro)

Cerinţe:

1. Indică sinonime contextuale pentru cuvintele sublinite din textele date.

2. Precizează în ce tip de limbaj se încadrează fragmentele citate.
3. Subliniază elementele de jargon din textele de mai jos şi precizează limba din care
provin.
„-Nu ţi-e ruşine să bagi mâna în nas!...şezi frumos! te vede madam Carol!” (I.L. Caragiale)
„-Ce citeşti porcăria aia, domnule?
-Pardon, zic eu...” (I. L. Caragiale)
„CHIRIŢA:Da’ia-n să-i fac un examen... Guliţă, spune ninecăi, cum se cheamă franţuzăşte
furculiţa?
GULIŢĂ: Furculision.
CHIRIŢA:Frumos... Dar friptura?
GULIŢĂ: Fripturision.
CHIRIŢA:Prea frumos... Dar învârtita?
GULIŢĂ: Învârtision.
CHIRIŢA: Bravo... Guliţă! Bravo... Guliţă’’ (V. Alecsandri)
Grupa 2

Citeşte, cu voce tare, următorul text:

Frate Anestine, dragă Tizule, celebre artist, bătrâne şi iubite prietine!

Sufleur ţi-am fost, regizor ţi-am fost, director ţi-am fost, fabricant de roluri ţi-am fost –
şi, în toate m-am bucurat că ţi-am fost pe plac. Dar, mai presus de toate, crede că mai mare
bucurie mi-a făcut să constat astăzi, primind frumosul tău portret şi cuvintele calde, cu care l-ai
însoţit, că, şi ca prietin, m-ai preţuit din toată inima. Îţi mulţumesc, şi-ţi urez şi eu, iubite frate
Iancule, ani îndelungaţi – vesel, sănătos şi cuminte cum te ştiu, om de spirit şi de inimă, fire de
adevărat meşteşugar subţire. Dumnezeu să vă păzească de rele pe tine şi pe ai tăi şi să vă
dăruiască tot binele ce-l doresc pentru mine şi pentru ai mei!

Îmbrăţişându-te cu frăţească nestrămutată dragoste, sunt şi rămân

al tău bătrân prietin,

Caragiale

10/23 febr. 1912

(Decanului Scenei Române, artistului I.Anestin, Craiova)

(I.L.Caragiale,Opere.VII,Corespondenţă)
Cerinţe:

1. Indică sinonime contextuale pentru cuvintele sublinite din textele date.

2. Precizează în ce tip de limbaj se încadrează fragmentul citat.
3. Subliniază elementele de argou din textele de mai jos.
Multă baftă la examen! L-a luat la mişto. A dat-o în bară cu răspunsul. Alex e băiat de
comitet. S-au dat în gât reciproc. Am aflat că bătrânul a dat colţul anul trecut. După ce i-au tras
ţeapa, au fugit în străinătate.
Mi-am luat nişte pantaloni bestiali. A băgat la ghiozdan până n-a mai putut. A făcut imediat
paşi.
„Îmi spunea când a venit că s-a matosit aseară cu un cumnat.”
„Cam iute, când îl șucărești.”
Grupa 3

Citeşte, cu voce tare, următorul text:

,,Păcala şi Tândală au mers împreună prin lume o bună bucată de timp. Şi, iacătă, într-o
noapte, după ce străbătuseră un drum plin de hârtoape, pe când erau sfârşiţi de oboseală, au ajuns
într-un sat. În sat, oamenii se culcaseră. Nicio luminiţă nu mai sclipea pe la ferestre.
- Am ajuns prea târziu! s-a oprit locului Păcală.
- Ca să mai supărăm pe cineva la ceasul acesta ar însemna să ne facem un mare păcat, şi-a dat cu
părerea Tândală.
- Mai bine ştii ce mă gândesc? Să dormim în biserică.
- Aşa e. Bine zici. Tot nu e nimeni acolo, acum, în miezul nopţii. (…)
– Şi voi ce doriţi ? Câte-un galben ?
– Da, dorim fiecare dintre noi câte-un galben. Şi pe cei nouă hoţi am pofti să-i avem lângă noi în
morminte, acoperiţi cu ţărâna de vii, ca să se-nveţe minte să nu mai jefuiască pe nimeni.
– S-a ispravit cu noi ! Pe unde să fugim ?’’
(Păcala şi Tândală, de Alexandru Mitru)

Cerinţe:

1. Indică sinonime contextuale pentru cuvintele subliniate din textul dat.

2. Precizează în ce tip de limbaj se încadrează fragmentul citat.
3. Subliniază elementele de jargon din textele de mai jos şi precizează limba din care
provin.

„-Nu ţi-e ruşine să bagi mâna în nas!...şezi frumos! te vede madam Carol!” (I.L. Caragiale)
„-Ce citeşti porcăria aia, domnule?
-Pardon, zic eu...” (I. L. Caragiale)
„CHIRIŢA:Da’ia-n să-i fac un examen... Guliţă, spune ninecăi, cum se cheamă franţuzăşte
furculiţa?
GULIŢĂ: Furculision.
CHIRIŢA:Frumos... Dar friptura?
GULIŢĂ: Fripturision.
CHIRIŢA:Prea frumos... Dar învârtita?
GULIŢĂ: Învârtision.
CHIRIŢA: Bravo... Guliţă! Bravo... Guliţă’’ (Vasile Alecsandri)
Liceul Tehnologic Auto
Profesor:
Clasa: a XI-a A liceu
Obiect: Limba şi literatura română
Unitatea de conţinut: Perioada modernă
Subiect: ,,Meşterul Manole’’, de Lucian Blaga
Tipul lecţiei: sistematizarea cunoştinţelor, lectură interpretativă
Durata: 50’

SCENARIU DIDACTIC

Competenţa generală: Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în

producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare.

Obiective operaţionale: La sfârşitul orei de curs, elevii vor fi capabili:

Obiective cognitive:
O1. Să încadreze opera pe baza caracteristicilor specifice genului căruia îi aparţine textul sau
fragmentul de text
din drama "Meşterul Manole" de Lucian Blaga.
O.2. Să definească dialogul şi drama şi să releve prezenţa acestora în text.
O.3. Să enunţe oral sau în scris câteva asemănări/deosebiri dintre balada "Monastirea Argeşului"
şi drama
"Meşterul Manole " de Lucian Blaga.
O.4. Să identifice particularităţile de compoziţie în textul studiat ("Meşterul Manole "de Lucian
Blaga) : [textul
narativ, acţiunea, situaţia initial (expoziţiunea), cauza acţiunii (intriga, elementul
modificator), situaţia
dificilă (punctul culminant), situaţia finală (deznodământul).
0.5. Să denumească tipurile de personaje existente în dramă.

Obiective afective: Să exprime în scris păreri, atitudini, sentimente faţă de anumite personaje din
dramă.

Strategia didactică
Metode şi procedee: conversaţia euristică, conversaţia de verificare, problematizarea,
dezbaterea, învăţarea prin descoperire.
Forme de organizare: frontală, individuală, pe grupe.
Resurse: Manualul de Limba şi Literatura română, pentru clasa a XI a, Editura Art, Bucureşti,
2008; fragmente din textul de bază şi intertexte, fişe de lucru în grup sau
individuale.
Bibliografie: 1. Manualul de Limba şi literatura română, clasa a XI-a , Editura Art, Bucureşti,
2008.
2.Lucian Blaga: "Teatru. Proză autobiografică", Editura Albatros, Bucureşti, 1980.
 Scenariul didactic:

1. Moment organizatoric (5 minute) – notarea absenţelor, pregătirea materialelor, crearea

unui climat favorabil pentru desfăşurarea lecţiei
2. Evocare ( 10 minute) Elevii vor citi tema avută.
3. Realizarea sensului (25 minute) Prin conversaţie/interogaţie, elevii vor participa la
realizarea sensului: Puteţi să definiţi genul dramatic ?; Puteţi să definiţi dialogul ?; Puteţi să
enumeraţi câteva asemănări şi deosebiri între balada "Monastirea Argeşului" şi drama "Meşterul
Manole" de Lucian Blaga.?; Puteţi să denumiţi tipurile de personaje existente în drama "Meşterul
Manole " de Lucian Blaga, cu precădere la ,,vaierul’’ lui Manole; Să releve diferitele semnificaţii
ale jertfei în textele date.
2. Reflecția (10 minute)
Să exprime în scris păreri, atitudini, sentimente faţă de anumite personaje din dramă şi vizavi
de unele fapte ale acestora.
 Matrice semantică – Intertextul şi intertextualitatea

«MANOLE : "O, vaierul ! De-aici ce poartă mai deschid? Lucraţi, băieţi, lucraţi zidari,
vaierul să înceteze în zid ! Doamne, jocul a fost scurt, dar vaierul e lung :Manole – Manole -
Manole"» ( Actul al – IV – lea, Scena I )

Plângere

Jale
Disperare

Srigăt

Alienare

Sufocare VAIERUL Joc

Ţipăt
Suferinţă

Suspin
Sfâşiere

Destin
 Matrice semantică – Personaje

Încredere

Creator Suferinţă

MANOLE Supunere
Creaţie

Mănăstire Joc

Jerfă

Trădare
 Femeia - altar

Suferinţă
Credinţă

Puritate

Tragic

Inocenţă

Încredere MIRA Jertfă

Zidire
Joc

Statornicie Iubire

Mănăstire
 Stihial

Malefic

Benefic

Demonic

Satana
STAREŢUL Dumnezeu
BOGUMIL

Îndoială Credinţă

Ispitire
 Vestitor

Posedat
Grotesc

Demonic

Credincios Stihial
GĂMAN

Teluricul

Chinuit
Suferinţă

Dualitate : bine - rău

Liceul Tehnologic Auto
Profesor:
Clasa: a X-a A Prof.
Obiect: Limba şi literatura română
Unitatea de conţinut: Nuvela
Subiect: Situaţia de comunicare
Tipul lecţiei: mixtă
Durata: 50’

SCENARIU DIDACTIC

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
- COGNITIVE:
O1 – să definească noţiunea de „comunicare”;
O2 – să identifice elementele situaţiei de comunicare în diverse tipuri de texte;
O3 – să aplice cunoştinţele referitoare la comunicare în rezolvarea unor exerciţii diverse;
O4 - să prezinte avantajele şi dezavantajele mijloacelor moderne de comunicare.
- PSIHO-MOTORII:
- Să aleagă registrul de limbă potrivit jocului de rol;
- Să utilizeze corect elementele nonverbale în comunicarea orală;
- Să relaţioneze fraze, paragrafe, mesaje în mod logic, coerent.
- AFECTIVE:
- Să manifeste interes pentru felul în care comunică oral şi în scris;
- Să rezolve sarcini în perechi sau pe grupuri, cooperând constructiv;
STRATEGIA DIDACTICĂ: mixtă
 Metode: conversaţia / conversaţia euristică; explicaţia; problematizarea; brainstormingul;
 Mijloace de învăţământ: texte fotocopiate; manual; video splitter;
 Forme de organizare: frontală; pe grupuri; individual;
 Resurse: capacităţile normale ale elevilor; sala de clasă;
 Forme de evaluare: observarea sistematică a elevilor, evaluarea orală \ aprecieri verbale,
autoevaluarea.
BIBLIOGRAFIE:
Doina Ruşti, Limba și literatura română – Manual pentru clasa a X-a, Ed. Niculescu
Grif, Anda, Olah,Diana, Enescu, Ioana, Şerban, gabriela Comunicare ficţională şi
nonficţională, Ed. Diversitas, Bucureşti, 2003
 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

1. MOMENT ORGANIZATORIC (2 minute)

- asigurarea cu cele necesare orei: fişele de lucru, textul, tabla, video splitter
- notarea absenţelor
2. REACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR (3 minute)

3. CAPTAREA ATENŢIEI (5 minute)

- Pe baza întrebărilor se identifică în textul citit:
- ce informație se transmite
- cine transmite
- cine primeşte/recepționează
- ce tip de semnale sunt utilizate (lingvistic, gestual, sonor etc.)
- care este mediul prin care mesajul ajunge la personaje
- care este subiectul (aspectul la care se referă informația)
4. ANUNȚAREA TEMEI (1)
- Se anunţă titlul lecţiei, „Situaţia de comunicare. Factorii comunicării’’; se scrie pe tablă
și se enunţă obiectivele ce vor fi urmărite pe parcursul orei.
5. CONDUCEREA PROCESULUI DE ÎNVĂŢARE (27 minute)
- elevii raspund la întrebări
- Ce înseamnă a comunica ?
- Ce tipuri de comunicare cunoaşteti?
- Se explică elevilor faptul că omenirea nu poate fi imaginată în absenţa comunicării.
Comunicarea verbală este realizată cu ajutorul cuvintelor, care prin asociere cu alte
cuvinte formează propoziţii, fraze. Comunicarea verbală poate fi orală şi scrisă. Orice
proces de comunicare presupune existenţa unor factori: emiţător, receptor, canale, cod,
mesaj, context. Se dă definiţia fiecărui factor al comunicării. Roman Jakobson a conceput
următoarea schemă a comunicării (Se va include în schema tablei )
context
mesaj
Emiţător Receptor
canal
cod
- Elevii sunt împărțiți pe grupe și rezolvă sarcinile primite pe fișe (Anexa 1). Se va discuta
activitatea şi se vor face aprecieri și autoaprecieri despre modul în care au lucrat.
- Pentru o sintetizare a celor discutate, se va realiza o dezbatere prvind avantajele şi
dezavantajele mijloacelor moderne de comunicare. Profesorul face aprecieri verbale pe
tot parcursul lecţiei, vizând participarea elevilor, calitatea exemplelor şi a argumentaţiei,
calitatea şi corectitudinea exprimării.
6. ASIGURAREA FEEDBACK-ULUI (7 minute)
Se dă individual fișa de evaluare (Anexa 2) și apoi se discută.
7. ASIGURAREA RETENŢIEI ŞI TRANSFERULUI (5 minute)
- se notează elevii care au avut o contribuţie considerabilă la desfăşurarea orei;
 Anexa 1

Activitate pe grupe

Grupa nr.1:
 Imaginaţi-vă că nu puteţi merge la întâlnirea programată, iar acest lucru trebuie
comunicat prietenului vostru. Realizaţi acest lucru prin intermediul unei scrisori. Atenţie!
Folosiţi un limbaj specific scrisorii.
 Precizează ce factor al comunicării este perturbat? Doi oameni de afaceri, vorbitori de
română, respectiv engleză, trebuie să stabilească termenii unui proiect. Folosesc limba
franceză, dar nici unul nu o cunoaşte foarte bine.
 Te afli într-o maşină, eşti prins în trafic; îl vezi pe trotuar pe prietenul tău, căruia ai vrea
să-i comunici un mesaj urgent. Ce mijloace de comuniacare foloseşti pentru a-i transmite
mesajul?

Activitate pe grupe

Grupa nr.2:
 Precizează ce factor al comunicării este perturbat? ? Mama îl roagă pe Andrei să scrie
temele, dar acesta ascultă muzică având căștile în urechi.
 Realizaţi un dialog de 15 replici în care să îi comunicaţi prietenului vostru că nu puteţi
ajunge la întâlnirea programată.
 Te afli într-o maşină, eşti prins în trafic; îl vezi pe trotuar pe prietenul tău, căruia ai vrea
să-i comunici un mesaj urgent. Ce mijloace de comuniacare foloseşti pentru a-i transmite
mesajul?
 Anexa 2
Fișă de autoevaluare

1. Unește termenii din coloana din stânga cu elementele caracteristice aflate în coloana din
dreapta:

Mesaj persoana care primește o informație;

Cod persoana care transmite o informație;
Receptor locul în care are loc o discuție (comunicare);
Context limba utilizată de partenerii de comunicare;
Emițător informația transmisă.
SITUAŢIA DE COMUNICARE - SCHEMA LECŢIEI

Comunicarea este procesul de transmitere al unui mesaj (informaţii, idei, opinii, păreri,
sentimente) de la emiţător (individ sau grup), cu ajutorul unui cod (limbaj verbal sau nonverbal)
şi utilizând un canal (comunicare orală sau scrisă).
Rolul comunicării: transmite informaţii; este un mijloc de a stabili şi a menţine diverse tipuri
de relaţii sociale;
,,,persuadarea/ convingerea interlocutorului; schimbarea atitudinilor, convingeilor, credinţelor
celuilalt;
Elemente componente ale situaţiei de comunicare:

.
Emitatorul este cel care transmite un mesaj catre receptor, destinatarul acelui mesaj.

Mesajul reprezinta o unitate intre continut si forma de expresie. El consta in ganduri, sentimente
idei desprinse din realitate sau rod al imaginatiei emitatorului, care pentru a ajunge la receptor,
sunt codificate, adica transformate in semnale verbale sau/ si nonverbale, organizate intr-un cod.
Receptorul trebuie sa faca operatia inversa, decodarea, pentru a ajunge mesajul. Codul trebuie sa
fie cunoscut celor doi participanti la procesul de comunicare. Pentru a ajunge de la emitator la
receptor, mesajul este transmis pe un canal (mediu).

Cod – sistem conventional de semne prin care se produce comunicarea intre emitator si
receptor. Limbile naturale sunt coduri verbale. Alte coduri sunt muzica, stenografia, alfabetul
Morse, codul Braille, simbolurile stiintifice, semnele rutiere etc. Alte coduri mai pot fi sunetele,
gesturile etc.

Canal – mediul, mijlocul prin care sunt transmise semnalele unui cod: aerul, prin care circula
vocea in comunicarea orala; scrisoarea, telegrama etc., in comunicarea scrisa; telefonia fixa si
mobila, posta electronica, in comunicarea la distanta etc. Un mesaj isi poate schimba formain
functie de canalul prin care este transmis. De exemplu, mesajul sonor (transmis pe cale orala)
poate fi transformat in mesaj grafic (transmis prin intermediul scrisului).

Context – ansamblu de informatii cunoscut atat de emitator, cat si de receptor si care ajuta la
intelegerea mesajului de catre cel din urma. In absenta contextului, mesajul poate deveni
ambiguu ori obscure.
Liceul Tehnologic Auto
Profesor:
Clasa: a XI-a A Prof.
Obiect: Limba şi literatura română
Unitatea de conţinut: Proza scurtă
Subiect: Nuvela
Tipul lecţiei: evaluare
Durata: 50’

SCENARIU DIDACTIC

COMPETENŢE GENERALE ŞI SPECIFICE

C. G. 3 Receptarea mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse

C. G. 4 Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în
diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

C. S. 3.1 Dovedirea înţelegerii unui text literar, pornind de la cerinţe date;

C. S. 3.2 Sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice;

CONŢINUTURILE EVALUĂRII

1.2.1. Structura operei literare. Textul în proză.

1.2.3. Figurile de stil.
1.2.5. Genuri şi specii – nuvela.
2.2.1. Procesul scrierii. Aşezare corectă a textului în pagină. Semnele de punctuaţie.
2.2.2. Contexte de realizare. Aprecieri personale referitoare la textele literare studiate.
3.1. Lexicul. Sinonimele.

TIPURI DE ITEMI

Itemi obiectivi: a) cu alegere duală: I2

b) cu alegere multiplă: I9
c) de tip perechi: I 1
Itemi semiobiectivi- cu răspuns scurt: I3, I4, I5, I6, I7
Itemi subiectivi: I8, I 10
 Nume/prenume elev:

Evaluare- Nuvela

Citeşte, cu atenţie, textul:

„ Ei! că nu e bine aşa! grăi iarăşi preotul. Nu merge cu sfatul. Să-ncep cu ceva mai aspru.Se
începu batjocura. Unde afla un om, părintele Trandafir începea a-l face de râs şi a-şi bate joc de
el în tot chipul. Trece pe lâng-o casă, care nu e tocmai de ieri acoperită: Măi! dar isteţ om mai
eşti tu! – grăieşte către stăpân – şi prin vârful casei ai ferestre. Tare iubeşti lumina şi sfântul
soare![...]
Aşa începe şi o duce mai departe tot aşa”.
(Ioan Slavici, Popa Tanda)
1) Uneşte cu o linie sinonimele: ( 5p.)

acoperită povaţă
batjocură chiar
tare zeflemea
sfat învelită
tocmai mult

2) Răspunde cu adevărat sau fals: (10p.)

a) A. F. Nuvela este o specie ce aparţine genului liric.
b) A. F. Dascălul Pintilie este personajul principal al textului.
c) A. F. Intriga şi conflictul nuvelei sunt riguros construite.
d) A. F. Dimensiunile nuvelei se situează între schiţă şi roman.
e) A. F. Într-o nuvelă se acordă, de obicei, o importanţă mai mare caracterizării
personajelor decât acţiunii.
3) Precizează cărui moment narativ îi corespunde textul dat. ( 5p.)
4) Identifică tipul de naraţiune existent în text. ( 5p.)
5) Găseşte două elemente de oralitate. (10p.)
6) Selectează, din text, secvenţa care ilustrează umorul. (10p.)
7) Identifică o trăsătură de caracter a personajului care apare în fragment şi modalitatea/
mijlocul de realizare a acesteia. (10p.)
8) Selectează, din text, o figură de stil şi explică, în cel mult două rânduri, rolul ei expresiv.
(10p.)
9) Încercuiţi trăsăturile comune schiţei şi nuvelei:
 un singur fir narativ;
 personaje tipice;
 număr redus de personaje;
 specie a genului epic în proză;
 personaje surprinse în evoluţie;
 întâmplările sunt relatate alert, ritm dinamic. (10p.)
10) Comentaţi , în 7-10 rânduri, următorul citat aparţinând lui Slavici: „ În gândul meu,
rostul scrierii a fost întotdeauna îndrumarea spre o vieţuire potrivită cu firea omenească”.
(15p.)
Se acordă 10 puncte din oficiu. Total 100 de puncte.

SUCCES!
Nr.
crt. Itemi Punctaj
I1. Uneşte sinonimele din cele două coloane
1.  să găsească cele 5 perechi sinonimice; 5p.
 pentru fiecare sinonim găsit s-a acordat câte un
punct;
I2. Încercuieşte A sau F, în funcţie de corectitudinea
2. răspunsului. 10p.
 să încercuiască F, F, A, A, A.
 pentru fiecare răspuns corect s-au acordat câte 2
puncte;
I3. Precizează cărui moment narativ ...
3.  să identifice momentul corespunzător; 5p.
 pentru numirea acestuia s-au acordat 5puncte;
I4. Identifică tipul de naraţiune...
4.  să identifice tipul de naraţiune corespunzător; 5p.
 pentru răspunsul corect s-au acordat 5 puncte;
I5. Găseşte două elemente de oralitate...
5.  să identifice două elemente specifice oralităţii; 10p.
 pentru identificarea corectă a celor două elemente
s-au acordat câte 5 puncte;
I6. Selectează secvenţa care ilustrează umorul....
6.  pentru selectarea corectă s-au acordat 10 puncte; 10p.
 pentru selectarea incompletă s-au acordat 5 puncte;
I7. Identifică o trăsătură de caracter a personajului...
7.  pentru selectarea însuşirii s-au acordat 5 puncte; 10 p.
 pentru precizarea modalităţii/ mijlocului de
caracterizare s-au acordat 5puncte;
I8. Selectează o figură de stil....
8.  pentru selectarea corectă a unei figuri de stil s-au 10p.
acordat 5puncte;
 pentru explicarea nuanţată şi corectă a rolului
acesteia s-au acordat 5 puncte;
 pentru explicarea parţială, evazivă, s-au acordat 2,5
puncte;
I9. Încercuiţi trăsăturile comune schiţei şi nuvelei...
9.  pentru încercuirea celor 4 variante corecte s-au 10p.
acordat câte 2,5 puncte;
I10. Comentaţi citatul...
10.  să respecte convenţiile specifice acestui tip de 15 p.
compunere;
 pentru respectarea convenţiilor specifice acestui tip
de compunere s-au acordat 4 puncte;
 să explice coerent şi expresiv mesajul citatului
 făcând referire la opera scriitorului;
 pentru explicarea coerentă şi expresivă s-au acordat
6 puncte;
 să încadreze textul în pagină respectând alineatele;
 pentru aşezarea în pagină, lizibilitate, s-a acordat 1
punct;
 să scrie corect respectând normele de ortografie şi
de punctuaţie;
 pentru respectarea normelor de ortografie şi de
punctuaţie s-au acordat 4 puncte;
Oficiu -10 puncte 100 p.
 BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – CLASA A VIII-A

EVALUARE FORMATIVĂ

1. Unirea corectă a cuvintelor sinonime, de exemplu: acoperită-învelită etc. (1p x 5) 5p

2. Încercuirea răspunsului corect, de ex. a) F; b) F etc. (2p. x 5) 10p
3. Identificarea corectă a desfăşurării acţiunii; 5p
4. Identificarea corectă a tipului de naraţiune, de ex.- la persoana a III-a, heterodiegetică,
obiectivă, marcată afectiv pe alocuri, etc. 5p.
5. Precizarea corectă a elementelor specifice oralităţii, de ex.: interjecţii, exclamaţii retorice,
etc. ( 5p x 2) 10p
6. Selectarea corectă a întregii secvenţe care ilustrează umorul: „Măi.... soare”. 10p
7. Identificarea trăsăturii de caracter şi precizarea modalităţii / mijlocului de caracterizare
(5p + 5p) 10p
8. Selectarea corectă a unei figuri de stil, de ex.: epitetul personificator, realizat printr-o
inversiune „sfântul” şi explicarea nuanţată a semnificaţiei acesteia, de ex.: Epitetul „ sfân-
tul” sugerează importanţa acestui astru diurn pentru oamenii de la ţară, a căror activitate
principală – agricultura depinde de puterea binefăcătoare a soarelui. Timpul se măsoară la
ţară, tot cu ajutorul soarelui, de aceea, acesta reprezintă un element ordonator al vieţii
omului, fiind considerat sacru. Slavici foloseşte aici şi ironia, numind găurile din acoperiş-
ferestre. (5p +5p) 10p
9. Încercuirea corectă a celor 4 trăsături comune celor două specii (2,5p x 4) 10p
10. Conţinutul compunerii
a) Prezenţa unui conţinut şi stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate. 6p
(Conţinutul şi stilul adecvate tipului de text şi cerinţei formulate -6p; stilul potrivit, dar
conţinutul parţial adecvat textului comentat – 4p; stil adecvat, dar conţinut banal -2p;
stil şi conţinut parţial adecvate, improvizaţii fără legătură cu textul comentat-1p.).
b) Respectarea convenţiilor specifice -4p; respectarea parţială-2p 4p
Redactare: ( Pentru acordarea punctajului, compunerea trebuie să aibă minim 7 rânduri)
Ortografie (0-1 greşeli: 2p; 2-3 greşeli: 1p) 2p
Punctuaţie( 0-1 greşeli: 2p; 2-3 greşeli: 1p) 2p
Aşezare corectă a textului în pagină, lizibilitate: 1p. 1p

Notă: Se acordă 10p din oficiu 10p

Nota finală se obţine prin împărţirea la 10 a punctajului obţinut de elev.

 F IŞA
privind rezultatele obȚinute
la testul de avaluare

Aprecierea cu note :

Note sub 4 4 5 6 7 8 9 10

Nr. 1 2 7 4 2
Elevi: 16

Media clasei: 6,27

Greseli frecvente:

Greseli frecvente:
Majoritatea elevilor evaluati nu s-au descurcat la rezolvarea subiectelor. Greselile frecvente
fiind neincadrarea in spatiul mentionat, nerespectarea structurii unei compuneri, nu au folosit un
limbaj literar.

Observatii si masuri :
în vederea remedierii acestor probleme, am hotărât ca o oră pe săptămână să lucrez, cu ei,
mai multe variante ce contin astfel itemi. Vom pune accentul, de asemenea, si pe compunerile
argumentative.