Ce învățăm?

Basmul - clasa a V-a

Prof. Denisa Pleșu
 Captarea atenției
Recunoaște povestea!

FRUMOASA DIN SCUFIȚA – ROȘIE

PĂDUREA
ADORMITĂ

FRUMOASA ȘI
BESTIA

PRÂSLEA CEL
VOINIC ȘI MERELE
CENUȘĂREASA
DE AUR
 Enumerați alte povești citite de voi!
Ce au în comun aceste texte?
Locul și timpul sunt vag
Prezintă întâmplări fantastice conturate

Sunt texte narative

Apar personaje pozitive și negative Unele personaje au puteri
supranaturale
Apar obiecte miraculoase
Binele se confruntă cu răul Personajul pozitiv
și îl învinge depășește niște obstacole

Apar anumite cifre: 3, 7, 9

În final, prințul se
căsătorește cu prințesa
 Este bine să știm!

Definiție: Basmul este o narațiune în care întâmplările reale se împletesc cu cele fantastice, iar
binele şi răul se află într-un conflict finalizat întotdeauna cu victoria binelui.

Trăsături:
- este un text narativ, întâmplările prezentate cuprinzând atât fapte reale, cât și fantastice;
- locul, timpul și durata întâmplărilor nu sunt clar precizate, tocmai datorită caracterului fantastic al
întâmplărilor povestite;
- există formule specifice:
- inițială (prin care cititorul este introdus în atmosfera fantastică a întâmplărilor);
- mediană(menține interesul cititorului);
- finală (scoate pe cititori din lumea basmului)
- există personaje cu puteri supranaturale, ce se pot metamorfoza (transforma);
- se întâlnesc cifre magice(3, 7, 9 etc.)
- apar obiecte miraculoase.
 Fixarea cunoștințelor pe un fragment de text la prima vedere
Citește cu atenție următorul fragment, apoi urmărește rezolvarea cerințelor date:
A fost odată ca niciodată un împărat. El ajunsese la cărunteţe, şi nu se învrednicise a avea şi el măcar un copil.
Când, tocmai, la vreme de bătrâneţe, iată că se îndură norocul şi cu dânsul şi dobândi un drag de copilaş, de să-l
vezi şi să nu-l mai uiţi. Împăratul îi puse numele Aleodor. Când fu a-l boteza, împăratul adună Răsărit şi Apus,
Miazăzi şi Miazănoapte, ca să se veselească de veselia lui. Trei zile şi trei nopţi ţinură petrecerile şi se chefuiră şi
se bucurară, de o ţinură minte cât trăiră.
Băiatul, de ce creştea, d-aia se făcea mai isteţ şi mai iscusit. Nu mai trecu mult şi iată că împăratul ajunse la
marginea groapei. Când fu la ceasul morţii, el luă copilul pe genunchi şi-i zise:
– Dragul tatei, iată că Dumnezeu mă cheamă (…). Asupra cârmuirei împărăţiei n-am nimic să-ţi zic, fiindcă tu, cu
iscusinţa ta, ştiu că ai s-o duci bine. Un lucru numai am să-ţi spui: Vezi tu muntele acela de colo, să nu te ducă
păcatele să vânezi p-acolo, că este nevoie de cap. Acel munte este moşia lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-
de-iepure-şchiop: şi cine calcă pe moşia lui, nu scapă nepedepsit(…).
Aleodor, după ce se urcă în scaunul tătâne-său, deşi copilandru, puse ţara la cale ca şi un om matur(…).
Adesea ieşea Aleodor la vânătoare ca să-şi petreacă ceasurile ce-i prisosea de la trebile împărăţiei. El ţinea minte
ce-i spusese tătâne-său şi se silea să-i păzească cuvintele cu sfinţenie. Într-o zi, nu ştiu cum făcu, dus fiind pe
gânduri, şi alunecă de călcă pe pământul pocitului de om. N-apucă să facă zece, douăzeci de paşi, şi iată că se
pomeni cu dânsul dinaintea lui.(…)
Pocitania pământului îi zise:
– Toţi nelegiuiţii ce-mi calcă hotarul cad în robia mea (…). Ci, ca să scapi de pedeapsă alt chip nu e, decât să te
duci să-mi aduci pe fata lui Verdeş împărat.
Aleodor voi să se codească oarecum(…). Făgădui în cele din urmă să-i facă slujba cu care-l însărcina.
 Şi cum mergea el gândindu-se şi răzgândindu-se cum să-şi împlinească sarcina mai bine, căci îşi
dăduse cuvântul, se pomeni pe marginea unui eleşteu şi o ştiucă se zbătea de moarte pe uscat. Cum o
văzu, el se duse să o ia să-şi aline foamea cu dânsa.
Ştiuca îi zise:
– Nu mă omorî, Făt-Frumos; ci mai bine dă-mi drumul în apă, că mult bine ţi-oi prinde când cu gândul
n-ăi gândi.
Aleodor o ascultă şi o dete în apă. Atunci ştiuca îi mai zise:
– Ţine acest solzişor, şi când vei gândi la mine, eu voi fi la tine.
Flăcăul plecă mai înainte şi se tot mira de o astfel de întâmplare. Când, iacă se întâlneşte cu un corb
ce avea o aripă ruptă. Şi voind să vâneze corbul, el îi zise:
– Făt-Frumos, Făt-Frumos, decât să-ţi încarci sufletul cu mine, mai bine ai face să-mi legi aripa, ca
mult bine ţi-oi prinde.
Aleodor îl ascultă, căci era băiat viteaz şi de treabă, şi îi legă aripa. Când era să plece, corbul îi zise:
– Ţine peniţa asta, voinicule, şi când vei gândi la mine, eu voi fi la tine.
Luă peniţa Aleodor, şi-şi cătă de drum. Dară nu făcu ca la o sută de paşi şi iată că dete peste un
tăune. Când se gătea a-l strivi cu piciorul, tăunele zise:
– Cruţă-mi viaţa, Aleodor împărat, şi eu te voi mântui pe tine de la moarte. Ţine acest pufuleţ din
aripioara mea, şi când vei gândi la mine, eu voi fi la tine.
Auzind Aleodor unele ca acestea, şi că îi zise şi pre nume, odată ridică piciorul şi lăsă pe tăune să se
ducă în voia lui. Şi mergând înainte, cale de nu ştiu câte zile, dete de palaturile lui Verdeş împărat.
(Aleodor Împărat, cules de Petre Ispirescu)
CERINȚĂ
1.Transcrie cuvinte/ structuri
ce reprezintă indici de timp și
spațiu.
Ce observi?
2. Ce sens are formula inițială
„A fost odată ca niciodată”?
3. Identifică personajul
principal al fragmentului. Ce fel
de personaj este?
Argumentează-ți opinia.
4. Care este personajul
negativ al acestui basm?
5. Ce alte personaje fantastice
mai apar în acest fragment?
Ce rol au acestea?
EXEMPLU DE REZOLVARE
Indici temporali: „odată ca niciodată”, „la vreme de bătrânețe”,
„trei zile și trei nopți”,„într-o zi”, „cale de nu știu câte zile”
Indici spațiali: „Răsărit şi Apus, Miazăzi şi Miazănoapte”,
„împărăție”, „munte”, „pe moșie”
Locul, timpul și durata întâmplărilor nu pot fi precizate cu
exactitate.
Această expresie sugerează cititorului că faptele ce urmează a fi
prezentate nu sunt reale, îl introduc în lumea fantastică a basmului.
Personajul principal este fiul unui împărat, Aleodor. El este un
personaj pozitiv, deoarece este înțelept, ascultător, milos.
Personajul negativ este Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-
iepure-şchiop.
În text mai apar: o știucă, un corb și un tăune.
Pentru că Aleodor le-a salvat de la moarte, acestea îl vor ajuta
dacă va avea nevoie.
CERINȚĂ
6. Care este întâmplarea
care tulbură echilibrul inițial?
7. Ce trebuie să facă Aleodor
pentru a scăpa de robie?
8. Ați remarcat prezența unei
cifre specifice basmului?
Dați exemple!
9. Ce obiecte miraculoase
apar în text?
10. Ce fapte sugerează că
întâmplările sunt fantastice?
EXEMPLU DE REZOLVARE
Aleodor pășește, din neatenție, pe tărâmul interzis.
Aleodor trebuie să i-o aducă stăpânului moșiei pe fata lui Verdeș
împărat.
În text apare cifra magică trei: petrecerea de botez a durat trei zile și
trei nopți, trei ființe fantastice cu care se întâlnește Aleodor.
În text apar următoarele obiecte miraculoase: solzișorul de la știucă,
pana de la corb și puful de la tăune.
Din sfera fantasticului am putea enumera următoarele întâmplări:
existența personajului Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-
şchiop, existența unor animale care pot vorbi - știuca, corbul și
tăunele, faptul că Aleodor înțelege limbajul animalelor.
 Aplicație
Citește cu atenție următorul fragment, apoi rezolvă cerințele date :

(Prâslea cel voinic și merele de aur, cules de Petre Ispirescu)

Cerințe:

1.Precizează două trăsături ale textului narativ care se regăsesc în fragmentul dat.
2.Transcrie câte două cuvinte/ structuri care reprezintă indici de timp și spațiu.
3.Formulează două idei principale din fragmentul dat.
4.Scrie un enunț în care să prezinți întâmplarea care tulbură echilibrul inițial.
5.Numește personajele care apar în text.
6.Identifică două structuri care sugerează trăsături ale împăratului.
7.Transcrie o formulă specifică basmului.
8.Recunoaște o cifră magică întâlnită în text și argumentează-ți alegerea.
9.Realizează un cvintet** despre Prâslea.
**Cvintet = poezie cu cinci versuri.
Primul vers-este format dintr-un singur cuvânt - numele personajului.
Al doilea vers-este format din două cuvinte care definesc caracteristicile personajului (două adjective).
Al treilea vers-este format din trei cuvinte care exprimă acţiuni.
Al patrulea vers-este format dintr-o propoziție cu patru cuvinte despre personaj.
Al cincilea vers-este format dintr-un cuvânt care arată însuşirea principală a personajului.
10. Scrie un text, de minimum 100 de cuvinte, în care să-ți imaginezi o continuare a fragmentului dat.

Spor la lucru!