RECAPITULARE INIŢIALĂ- LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ- clasa a VI-a

Citeşte textul:
,,A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat. El ajunsese la căruntețe, și nu se învrednicise a
avea și el măcar un copil. Se topea d-a-n picioarele, bietul împărat, să aibă și el, ca toți oamenii, măcar o
stârpitură de fecior, dară în deșert.

Când, tocmai, la vreme de bătrânețe, iată că se îndură norocul și cu dânsul și dobândi un drag de
copilaș, de să-l vezi și să nu-l mai uiți. Împăratul îi puse numele Aleodor. Când fu a-l boteza, împăratul adună
Răsărit și Apus, Miazăzi și Miazănoapte, ca să se veselească de veselia lui. Trei zile și trei nopți ținură
petrecerile și se chefuiră și se bucurară, de o ținură minte cât trăiră.

Băiatul de ce creștea, d-aia se făcea mai isteț și mai iscusit. Nu mai trecu mult și iată că împăratul
ajunse la marginea groapei. Când fu la ceasul morții, el luă copilul pe genunchi și-i zise:

-Dragul tatei, iată că Dumnezeu mă cheamă. Sunt în clipa de a-mi da obștescul sfârșit. Eu văz că tu ai
să ajungi om mare. Și chiar mort, oasele mele se vor bucura în mormânt de isprăvile tale. Asupra cârmuirei
împărăției n-am nimic să-ți zic, fiindcă tu, cu iscusința ta, știu că ai s-o duci bine. Un lucru numai am să-ți spui:
Vezi tu muntele acela de colo, să nu te ducă păcatele să vânezi p-acolo, că este nevoie de cap. Acel munte este
moșia lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop: și cine calcă pe moșia lui, nu scapă
nepedepsit.”

( Aleodor Impărat)

1. Găsiţi antonime pentru urmǎtoarele cuvinte din text: isteţ, bǎtrâneţe, norocul, sfârșit.
2. Alcătuiţi familia lexicală a cuvântului ,,bǎtrân”. ( 3 termeni)
3. Scrieţi sinonime potrivite în context pentru cuvintele: căruntețe, bietul, veselia şi ţinurǎ.
4. Alcǎtuiţi cinci propoziţii in care substantivul ,,elev” sa fie: subiect, nume predicativ, atribut si
complement.
5. Precizati valoarea morfologică (partea de vorbire) a cuvintelor subliniate din text.
6. Identificati functia sintactică a cuvintelor subliniate:
,, Când, tocmai, la vreme de bătrânețe, iată că se îndură norocul și cu dânsul și dobândi un drag de
copilaș, de să-l vezi și să nu-l mai uiți”.
7. Numiţi modurile de expunere prezente în textul dat.
8. Precizează modul şi timpul verbelor: citesc, ,a fi, voi lucra, cheamă, a veni, am citit, eram,
lucraserǎm, vino!. 10p
9. Construieşte o propoziţie dezvoltată după schema: 1p
S P C A

sp v sc adj

10. Alcătuieşte, în maximum 8 rânduri, rezumatul textului dat.

 RECAPITULARE INIŢIALĂ- LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ- clasa a VII-a
Citeşte textul:
,,A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat. El ajunsese la căruntețe, și nu se învrednicise a
avea și el măcar un copil. Se topea d-a-n picioarele, bietul împărat, să aibă și el, ca toți oamenii, măcar o
stârpitură de fecior, dară în deșert.

Când, tocmai, la vreme de bătrânețe, iată că se îndură norocul și cu dânsul și dobândi un drag de copilaș,
de să-l vezi și să nu-l mai uiți. Împăratul îi puse numele Aleodor. Când fu a-l boteza, împăratul adună Răsărit și
Apus, Miazăzi și Miazănoapte, ca să se veselească de veselia lui. Trei zile și trei nopți ținură petrecerile și se
chefuiră și se bucurară, de o ținură minte cât trăiră.

Băiatul de ce creștea, d-aia se făcea mai isteț și mai iscusit. Nu mai trecu mult și iată că împăratul
ajunse la marginea groapei. Când fu la ceasul morții, el luă copilul pe genunchi și-i zise:

-Dragul tatei, iată că Dumnezeu mă cheamă. Sunt în clipa de a-mi da obștescul sfârșit. Eu văz că tu ai
să ajungi om mare. Și chiar mort, oasele mele se vor bucura în mormânt de isprăvile tale. Asupra cârmuirei
împărăției n-am nimic să-ți zic, fiindcă tu, cu iscusința ta, știu că ai s-o duci bine. Un lucru numai am să-ți spui:
Vezi tu muntele acela de colo, să nu te ducă păcatele să vânezi p-acolo, că este nevoie de cap. Acel munte este
moșia lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop: și cine calcă pe moșia lui, nu scapă
nepedepsit.”

( Aleodor Impărat)

1. Formulați două idei principale din fragmentul dat.

2. Realizați enunţuri prin care substantivul ,,copil“ să aibǎ funcţia sintactică de complement direct,
complement indirect, atribut, nume predicativ și subiect.

3. Declinați (cazuri), în propoziții, substantivul ”Aleodor”.

4. Transcrie, din textul dat, o trăsătură a lui Aleodor.

5. Scrieţi sinonime potrivite în context pentru cuvintele: căruntețe, bietul, veselia şi ţinurǎ.
6. Numiţi grupurile de sunete(diftong, triftong, hiat) care există în cuvintele: nevoie, creştea, moşia,
picioarele.
7. Transcrieți fonetic cuvintele, precizând numărul de litere și de sunete: niciodată, el, picioarele,
chefuiră, ceasul.
8. Precizați valoarea morfologică (partea de vorbire) a cuvintelor subliniate din text.
9. Identificați functia sintactică a cuvintelor subliniate: ,, Când fu la ceasul morții, el luă copilul pe
genunchi și-i zise:”.
10. Aduceţi trei argumente în sprijinul afirmaţiei ca textul dat este epic (narativ).
11. Precizează modul și timpul verbelor: să zicem, chemau, trecu, mergem, de mâncat, culegând, aş citi,
pleacă!

12. Scrie o compunere de 15-20 rânduri în care să relatezi o întâmplare interesantă din viaţa ta.
 RECAPITULARE INIŢIALĂ- LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ- clasa a VIII-a
Citeşte textul:
,,A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat. El ajunsese la căruntețe, și nu se învrednicise a avea și el
măcar un copil. Se topea d-a-n picioarele, bietul împărat, să aibă și el, ca toți oamenii, măcar o stârpitură de fecior, dară în
deșert.

Când, tocmai, la vreme de bătrânețe, iată că se îndură norocul și cu dânsul și dobândi un drag de copilaș, de să-l
vezi și să nu-l mai uiți. Împăratul îi puse numele Aleodor. Când fu a-l boteza, împăratul adună Răsărit și Apus, Miazăzi și
Miazănoapte, ca să se veselească de veselia lui. Trei zile și trei nopți ținură petrecerile și se chefuiră și se bucurară, de o
ținură minte cât trăiră.

Băiatul de ce creștea, d-aia se făcea mai isteț și mai iscusit. Nu mai trecu mult și iată că împăratul ajunse la
marginea groapei. Când fu la ceasul morții, el luă copilul pe genunchi și-i zise:

-Dragul tatei, iată că Dumnezeu mă cheamă. Sunt în clipa de a-mi da obștescul sfârșit. Eu văz că tu ai să ajungi
om mare. Și chiar mort, oasele mele se vor bucura în mormânt de isprăvile tale. Asupra cârmuirei împărăției n-am nimic
să-ți zic, fiindcă tu, cu iscusința ta, știu că ai s-o duci bine. Un lucru numai am să-ți spui: Vezi tu muntele acela de colo, să
nu te ducă păcatele să vânezi p-acolo, că este nevoie de cap. Acel munte este moșia lui Jumătate-de-om-călare-pe-
jumătate-de-iepure-șchiop: și cine calcă pe moșia lui, nu scapă nepedepsit.”

( Aleodor Impărat)

1. Formulați două idei principale din fragmentul dat.

2. Realizați enunţuri prin care substantivul ,,copil“ să aibǎ funcţia sintactică de complement direct,
complement indirect, atribut, nume predicativ și subiect.

3. Declinați (cazuri), în propoziții, substantivul ”Aleodor”.

4. Explicați formarea cuvintelor (derivare/compunere/conversiune): niciodată, căruntețe, copilaș.

5. Transcrie, din textul dat, o trăsătură a lui Aleodor.

6. Scrieţi sinonime potrivite în context pentru cuvintele: căruntețe şi veselească .
7. Numiţi grupurile de sunete(diftong, triftong, hiat) care există în cuvintele: nevoie, creştea, moşia,
picioarele.
8. Transcrieți fonetic cuvintele, precizând numărul de litere și de sunete: niciodată, el, picioarele,
chefuiră, ceasul.
9. Precizați valoarea morfologică (partea de vorbire) a cuvintelor subliniate din text.
10. Identificați functia sintactică a cuvintelor subliniate: ,, Când fu la ceasul morții, el luă copilul pe
genunchi și-i zise:”.
11. Aduceţi trei argumente în sprijinul afirmaţiei ca textul dat este epic (narativ).
12. Precizează modul și timpul verbelor: să zicem, chemau, mergem, de mâncat, culegând, aş citi, pleacă!

13. Scrie o compunere de 15-20 rânduri în care să relatezi o întâmplare interesantă din viaţa ta.
 RECAPITULARE INIŢIALĂ- LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ- clasa a V-a

Profesoara de științe, doamna Leyla, o iubea mult pe Sakiz Sardunya. De fiecare dată răspundea cu
dragoste și răbdare întrebărilor pline de curiozitate ale elevei sale. Ea era singura care pronunța numele lui
Sakiz Sardunya exact așa cum era. Ceilalți profesori îi spuneau ori ”Sakiz” ori ”Sardunya”. Dar doamna
Leyla niciodată nu îi spunea așa. Ceilalți elevi erau conștienți de acest lucru. Atunci când doamna Leyla era în
clasă, nimeni nu râdea de Sakiz Sardunya.
Într-una din zile vorbea despre țări. Când a luat o pauză, a privit zâmbind clasa.
- Aveți întrebări? a zis ea.
Doamna Leyla vorbea întotdeauna cu o voce moale și îi încuraja pe elevii ei să își împărtășească ideile.
Era una dintre cele mai bune profesoare din școală.
- Dacă aveți întrebări, vă rog să nu ezitați. Vă ascult, spuse ea.
Sakiz Sardunya ridică mâna. Era un subiect care îi dădea bătăi de cap.
- Te ascult, zise doamna Leyla.
- Doamna profesoară, de ce numim Japonia Orientul Îndepărtat?
Copiii obraznici din rândurile din spate au început să râdă.
- Nu râdeți, este o întrebare logică, spuse doamna Leyla.
Apoi s-a întors cu dragoste către Sakiz Sardunya.
- Îi spunem așa pentru că este departe și în același timp se află la est.
- Dar pentru o persoană care locuiește în China, Japonia este aproape. Pentru o persoană care
locuiește în Australia, nu este Orientul Îndepărtat, este Nordul Apropiat.
Doamna Leyla a dat din cap.
- Este o remarcă foarte corectă, bravo! Noi, oamenii, percepem totul în funcție de noi. Dar, de fapt,
nu ne aflăm în centrul pământului. Nimeni nu se află. Noțiunea de ”aproape”, ”departe”, ”sud”,
”nord”... Toate se schimbă în funcție de ochiul care privește.
(Elif Shafak, Fetița căreia nu-i plăcea numele său)

Formulează răspunsuri pentru cerințele de mai jos.

A.1. Departe în silabe următoarele cuvinte: fiecare, clasa, răspundea, doamna, Japonia.
2. Scrie câte un cuvânt cu sens asemănător pentru cuvintele din text: pronunța, voce, azvârli, să culeagă și
obraznici.
3. Scrie câte un cuvânt cu sens opus pentru următoarele cuvinte din text: moale, corectă, aproape și răbdare.
4. Alcătuiește enunțuri cu înțelesuri diferite ale următoarelor cuvinte: dar, dor, părul și noi.
5. Precizează ce părți de vorbire sunt cuvintele subliniate în text : dragoste, pline, vă, Era, China și privește.
6. Transcrie părțile principale de propoziție din enunțul Copiii obraznici din rândurile din spate au început să
râdă. și numește-le.
7. Precizează felul propoziției: Sakiz Sardunya ridică mâna.
8. Alcătuiește o propoziție dezvoltată în care substantivul colegi să fie subiect, iar verbul a se rușina, la timpul
trecut, să fie predicat.
9. Încercuiește forma corecă:
Mama sa/s-a i-a/i-a certat pe copiii/copii din parc. Ei/iei sau/s-au dus săi/să-i ceară scuze. Cel/ce-l de-al/deal
treilea copil sa/s-a întristat.
10.Construieşte o propoziţie dezvoltată după schema:
S P PS PS
subst.propriu verb subst.com. adj
B.1. Notează cu adevărat sau fals următoarele enunțuri:
a. Profesoara de științe le vorbea elevilor cu un ton aspru.
b. Sakiz Sardunya nu îndrăznea să pună întrebări în clasă.
c. Unii copii râd de întrebarea fetei.

2. Numește personajele și scrie câte o trăsătură pentru fiecare.

3. Continuă textul cu alte două replici ale personajelor.
4. Scrie un aspect prezentat în text care ți-a plăcut.