Nume elev......................................................

Clasa a 5 a –a 6 a
Textul descriptiv literar în proză. Descrierea în proză

Textul descriptiv literar prezintă trăsăturile unui colţ de natură, unor fenomene specific anumitor anotimpuri,
diverselor obiecte, unor chipuri de oameni ( personaje ).
 Descrierea este de două tipuri:
 descrierea de tip tablou ( în care este descris un colţ din natură, un fenomen specific unui anotimp, un obiect ) ;
 descrierea de tip portret ( în care sunt descrise trăsăturile fizice şi morale ale unui personaj ) .
 Părţile de vorbire cel mai des folosite în acest tip de text sunt substantivele şi adjectivele.
Substantivele desemnează obiectele descrierii, iar adjectivele indică trăsăturile obiectelor descrise.

Se dă textul:
Vlad Țepes,viteaz domnitor al istoriei tării noastre, a avut o copilărie zbuciumată, a fost ostatic la Istambul,
împreună cu fratele său Radu.
Mai târziu,când părăsește Imperiul Otoman el ajunge la curtea lui Iancu de Hunedoara unde învață meștesugul
armelor și ajutat de acesta în anul 1456, reușește să urce pe tronul Țării Românești.
Ocupând tronul, el încearcă să asigure independența țării, ocrotește tăranii facând din ei buni ostași iar pe boierii
care îl trădau și treceau de partea otomanilor îi pedepsea aspru.
„[…] domnitorul este înfățișat în semiprofil, purtând pe pletele lungi și buclate o tocă de catifea roșie împodobită
în partea de jos cu opt șiruri de perle. Pe frunte, o stea de aur cu opt colțuri, împodobită cu un enorm rubin pătrat,
susține o egretă prelungită în partea inferioară prin cinci perle de mărime considerabilă. Sprâncenele arcuite lasă să
se descopere ochii gri-verzi larg deschiși. Un nas lung și usor arcuit, cu nări proeminente, acoperă o parte din lunga
mustață brună, dreaptă, care taie fața pe aproape toată lațimea ei. Buza de jos, roșie și ieșită, ca aceea a
habsburgilor, delimitează bărbia. Această combinație de nas curbat peste buze roșii este numită „cioc de papagal
peste două cireșe” . Vlad Țepeș poartă o camașă roșie bătând în portocaliu, o tunică roșu-aprins, purpurie, încheiată
cu mari nasturi rotunzi împodobiți cu nestemate. O mantie de samur cu gaitane purpurii completează ținuta.” Matei
Cazacu
“ Nu era prea înalt la stat, dar foarte viguros şi zdravăn, cu o înfăţişare crudă şi fioroasă, nasul mare şi
vulturesc, nările umflate, pielea feţei fină şi roşietică, gene foarte lungi care înconjurau ochii verzi şi larg deschişi, pe
care sprâncenele negre şi stufoase îi făceau ameninţători; chipul şi barba rase, în
afara mustăţii. Tâmplele ieşite măreau volumul capului. Un gât de taur lega ceafa mare de umerii laţi, pe
care cădeau pletele negre şi cârlionţate. “Cum îl prezenta Nicolae de Modrussa pe domnitor la vârsta de 27 de ani
Era foarte mândru de originea sa, de sângele Basarabilor care-i curgea în vine, sângele viforos al unor oameni care
nu cunoşteau simţământul fricii. Ca şi ei, avea un caracter aprig, neîmblânzit. Numai la înfăţişare se deosebea de bunii
şi străbunii lui. Tatăl său Vlad, bunicul, Mircea cel Bătrân, străbunicul, Radu al II-lea, mai sus, Alexandru Basarab, iar
şi mai sus Radu Negru fuseseră bărbaţi mândri la chip şi falnici la trup ca nişte feţi-frumoşi. Portretele lor imortalizate
în bisericile şi monastirile ctitorite de ei făceau mărturie. El, Vlad, supranumit Dracula, nu avea nimic din frumuseţea
lor.
Când se privea în oglindă, Vlad Țepeș încerca o strângere de inimă vecină cu dezgustul. Odată cu trecerea vremii se
mai deprinsese cu chipul său vitregit. În suflet păstra totuşi o amărăciune surdă, de care nu se putea dezbăra. Avea
obrazul prelung şi palid, bărbia proeminentă, tot atât de ascuţită ca şi nasul încovoiat ca un cioc vulturesc. Buza de
jos, cărnoasă, plină, scoasă ca o streaşină peste bărbie, contrasta cu buza de sus, subţire ca o aţă. Mustaţa castanie,
ţepoasă, cu colţuri lăsate, dădea chipului său o expresie de o bizară tristeţe, care se transforma uşor într-un aer de o
ferocitate înspăimântătoare. Ochii enigmatici erau acoperiţi pe jumătate de pleoape grele; calmi, impresionau prin
duritatea scânteierilor lăuntrice; la mânie, înfiorau prin cruzimea, prin înverşunarea lor.”

Gaitan=șiret de lână Egreta=coadă de păun Tocă= căciulă

1. Despre cine se vorbește în text?
2.Numește trei trăsături fizice ce reies din textul dat.
3. Identifică trei trăsături morale ale personajului în textul dat.
1. Găsește cuvinte cu sens asemănător pentru:
ajunge- mândru-
țară- amărăciune-
2. Scrie cuvinte cu sens opus pentru:
încerca- înspăimântător-
plină- tristețe-
3. Subliniază varianta corect despărțită în silabe:
în-ver-șu-na-tă/înv-er-șu-na-tă lă-unt-i-ce/lă-un-tri-ce
pleoa-pe/ple-oa-pe pro-em-i-nen-tă/pro-e-mi-nen-tă
4. Transcrie, din textul de mai sus, un substantiv, un adjectiv, un verb și un pronume.
5.Alege predicatul potrivit din paranteză și realizează acordul cu subiectul: ( adeschide, a înflori, ase
pregăti);
Profesorul ......culegerea. Profesorii......culegerea. Trandafirul....în grădină. Trandafirii....în grădină.
El........pentru olimpiadă. Noi.....pentru olimpiadă.
6.Rescrie enunțul următor, corectând greșelile de orice natură.
Era frumos viteaz curajos,și foarte iscusit l-a mînuirea sabiei.
7. Alcătuiește enunțuri cu ortogramele: numai /nu mai ; iau/i-au; nai/n-ai; va/v-a;

8 Redactează o compunere, de 100-150 de cuvinte în care să descrii la alegere un coleg/un

prieten/personajul, eroul preferat dintr-o poveste.