TEST DE EVALUARE

“Povestea lui Harap-Alb”

Clasa a X-a

Numele şi prenumele elevului:

Data susţinerii testului:

 Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor din Partea I şi Partea a II-a se

acordă 80 de puncte. Din oficiu se acorda 20 puncte.
 Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute.

Partea I

Citeşte textul:
“…Şi mai mergând ei o bucată, numai iaca ce vede Harap Alb o altă bâzdâganie şi mai
şi: o pocitanie de om umbla cu arcul după vânat paseri. Ş-apoi, chitiţi că numai în arc se
încheia tot meşteşugul şi puterea omului aceluia? Ţi-ai găsit! Avea un meşteşug mai
drăcos şi o putere mai presus decât îşi poate dracul închipui: când voia, aşa se lăţea de
tare, de cuprindea pământul în braţe. Şi altă dată, aşa se deşira şi se lungea de grozav, de
ajungea cu mâna la lună, la stele, la soare şi cât voia de sus.”

Următoarele cerinţe sunt formulate pornind de la textul dat:

A.
Încercuieste litera corespunzătoare răspunsului corect:
1.Sinonimele cuvintelor “meşteşug” şi “deşira” sunt:
a. întindere, meserie; b. îndeletnicire, desfacea; c. reducere, destindere;

2.Textul aparţine genului:

a. dramatic; b. epic; c. liric;

3. Menţionează două modalităţi de a realiza oralitatea stilului, prezente în textul citat:

. -dialogul
-dativul
-arhaismele
-regionalismele
4. Ilustrează, prin câte un enunţ, sensul denotativ şi sensul conotativ al cuvântului “om”.

Mihai este om in toata firea

Fi om ca sa fi respectat.

5.Menţionează două trasături ale basmului cult, care se regăsesc in fragmentul dat:
personajele au insusiri supranaturale
-elementele reale se impletesc cu cele fantastice
-timpul si spatiu este imaginar,neprecizat.

6. Transcrie, din textul citat, doua fragmente care prezintă însuşiri ale personajului Păsări-Lăţi-
Lungilă, sugerate şi de nume.

putere mai presus decât îşi poate dracul închipui: când voia, aşa se lăţea de
Avea un meșteșug mai drăcos și o
tare, de cuprindea pământul în braţe. Şi altă dată, aşa se deşira şi se lungea de grozav, de ajungea cu
mâna la lună, la stele, la soare şi cât voia de sus.

7 Rescrie primul enunţ din textul de mai sus, înlocuind patru elemente ale limbajului popular
sau particularităţi regionale cu echivaletele lor din limbajul cult.
 Iaca - Iată
Bazdaganie - arătare
Pocitanie – urștenie
Păseri - pă
sari

Partea a II-a

Prezintă, pe scurt, subiectul basmului “Povestea lui Harap –Alb”, evidenţiind două
simbolur Un crai are trei fii. Fratele său, Verde-Împărat, care stăpânea o țară îndepărtată,
neavând moștenitori băieți, îi scrie să-i trimită pe unul dintre feciori pentru a-l lăsa pe tron la
moartea sa.

Fiul cel mare al craiului pleacă la drum. Ca să-i încerce puterile, tatăl său îi iese în cale
îmbrăcat în piele de urs. Flăcăul se sperie și se întoarce înapoi, stârnind batjocura părintelui
său. Tot așa pățește și mijlociul.Mezinul este sfătuit de o bătrână cerșetoare cum să procedeze
pentru a nu mai păți rușinea fraților săi. Îi cere tatălui său calul, armele și hainele  din
tinerețe. Deși uimit, craiul este totuși de acord. Calul se dovedește a fi un cal fermecat,  care
nu se sperie de urs atunci când îi iese în față. Astfel, mezinul pleacă mai departe, primind de
la tatăl său blana de urs și sfatul să se ferească de oamenii spâni sau roșii.
Cutreieră mult timp, până când, într-un codru întâlnește un om spân, care îi apare de trei ori
sub trei înfățișări diferite, oferindu-se să-i fie slugă. În cele din urmă, fiul cel mic al craiului,
nemaiștiind pe ce cărări să o apuce, acceptă ultima propunere a spânului. Cei doi străbat o
bucată de drum, după care spânul, prin vicleșug,  îl convinge pe fiul craiului să coboare într-o
fântână ca să se răcorească. Îl închide acolo și îl obligă să i se supună. Cei doi schimbă între
ei hainele și identitatea. Fiul craiului devine sluga spânului și este botezat Harap-Alb.
Cei doi își continuă drumul spre țara lui Verde-Împărat. Ajunși acolo, spânul este primit și
tratat cu tot respectul cuvenit moștenitorului tronului, iar Harap-Alb este trimis la grajduri.
Curând după aceea, spânul, pentru a-l impresiona pe împărat, îl trimite pe Harap-Alb să
aducă o salată rară, din grădina ursului, apoi o piatră nestemată din fruntea cerbului, două
sarcini foarte periculoase.Cu ajutorul bătrânei cerșetoare care se dovedește a fi Sfânta
Duminică -, tânărul reușește să ducă la bun sfârșit cele două îndatoriri. A treia oară este trimis
s-o aducă pe fata împăratului Roș, cunoscută ca mare vrăjitoare. Drumul către împărația
acestuia este lung. Harap-Alb are ocazia să facă fapte bune: să ajute niște furnici și un roi de
albine, primind de la acestea câte o aripă fermecată. Se întovărășește apoi cu cinci făpturi
ciudate, care se oferă să îl ajute: Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă și Păsări-Lăți-Lungilă. Cu
ajutorul acestora și cu darurile de la furnici și albine, Harap-Alb reușește să depășească
încercările la care îl supune împăratul Roș și să o capete pe fiica acestuia pentru a o duce
spânului. Pe drum cei doi tineri prind drag unul de altul. Când ajung la palatul împăratului
Verde, fata dezvăluie tuturor adevărata identitate a lui Harap-Alb. Spânul, mânios că a fost
trădat, se repede și îi taie acestuia capul. Imediat, calul lui Harap-Alb îl ucide pe spân,
azvârlindu-l din înaltul cerului. Fata împăratului Roș îl readuce la viață pe Harap-Alb cu apă
moartă și apă vie.Cei doi se căsătoresc și împăratul Verde le dă binecuvântarea și împărăția
totodată. i şi cinci motive literare specifice basmelor.