Harap-Alb

INTRODUCERE
In esenta, basmul este o opera epica, avand o naratiune ampla in care realul
se impleteste cu supranaturalul, timpul si spatial fiind nedeterminate. Basmul
este recognoscibil dupa formulele tipice si cifrele magice.

Tema specifica este lupta dintre bine sir au, conflictul fiind generat de
confruntarea dintre personajele ce reprezinta cele doua forte angrenate in
lupta. Victoria binelui in finalul basmului confera acestei naratiuni o mare
valoare etica.

Daca basmul popular respecta aceasta schema epica, caracterizandu-se

prin stereotipie si expresivitate simpla, basmul cult, avand un autor erudit,
inoveaza in planul motivelor conferind valori simbolice deosebite personajelor
si evenimentelor.

In basmul cult, stilul este elaborat, apar descrieri ample si dialoguri ce pun in
evidenta mentalitati ale unei colectivitati.

-A APARUT IN 1877 IN REVISTA CONVORBIRI LITERARE.

PERSPECTIVA NARATIVA
-diferita de cea a basmului popular
-persoana a III-a - narator omniscient, dar nu obiectiv
- comentarii la persoana intai: da ia sa nu ne departam cu
vorba si sa incep a depana firul povestii
-basmul lui Creanga devine un adevarat tezaur paremiologic datorita
frecventei proverbelor si a zicatorilor introduse vorba ceea: la placinte,
inainte, la razboi, inapoi.

CLISEE COMPOZITIONALE
-formule tipice
Daca formulele mediane (si merg ei o zi, si merg doua, si merg
patruzeci si noua) au rolul de a marca trecerea de la o secventa la alta,
cea initiala si cea finala au rolul de a marca intrarea si iesirea din fabulos +
mentin suspansul.
-cifre magice- 3 feciori, trei fete, cinci uriasi

ORALITATEA STILULUI
-prezenta regionalismelor, expresiilor populare, a diminutivelor (fetisoara,
buzisoare)
Interjectii, propozitii interogative (ca alta data, ce pot sa zic?), exclamative
(ce sa va spun mai mult!), fraze rimate si ritmate (In ostrovul florilor/ La
craiasa zanelor/ Minunea minunilor).

PROCEDEUL NARATIV
-inlantuirea- episoadele sunt prezentate in ordine cronologica
-dialoguri ample ce dau culoare locala si debordeaza de umor
-cearta uriasilor din casa de arama
-dialoguri ce sugereaza intelepciunea si framantarile sufletesti ale
omului din popor ( dialogul crai-fiu)
-descrieri variate sfera activitatilor umane( construirea stupului)
descrieri ale personajelor in care unele portrete ating
-

Sublimul( fata imparatului Ros)

Grotescul (Gerila)

TEME
-lupta dintre bine si rau
-formarea personalitatii unui tanar = bildungsroman

-Creanga adopta o viziune realista asupra basmului prin umanizarea

fabulosului
- chiar si personajele supranaturale sunt umanizate ( Sf. Duminica, cei cinci
uriasi, calul nazdravan) comportandu-se ca taranii moldoveni
-raul diferit de fiintele himerice- inteligenta vicleana in doua ipostaze spanul
si omul Ros;

INCIPIT FINAL
-formula initiala este inovata- povestea este pusa pe seama spuselor cuiva
(cica)
-nu plaseaza actiunea intr-un timp si spatiu mitic
-timpul este nedeterminat(Amu cica a fost odata)
-spatiul- Moldova( regionalismul amu)
-formula finala = reflectie asupra realitatii sociale, diferite de cea a basmului,
sanctionand cu umor inechitatile din planul realitatii (si a tinut veselia ani
intregi si acum mai tine inca; cine se duce acolo bea si mananca. Iar la noi
cine are bani bea si mananca; iara cine nu se uita si rabda).
-Incipitul
- familia unui crai ce traieste fericit alaturi de fiii sai
- sfarsitul copilariei, calatoria eroului- o perioada a initierii
-Finalul
-izbanda mezinului in viata dupa un sir de incercari ce au rol de a-l
maturiza, slefuindu-i personalitatea

- simbolul unui nou inceput ce sta sub semnul fericirii eterne.

ACTIUNEA
-basmul lui creanga presupune un subiect complex, accentul cazand pe
maturizarea baiatului

Un crai avand trei fii primeste i scrisoare prin care fratele sau, VerdeImparat il roaga sa.i trimita unul din fiii sai pentru a deveni mostenitorul tronului
si imparatiei.
Fiul cel mare pleaca la drum. Ca sa-i incerce abilitatile, tatal ii iese in
cale imbracat in piele de urs.Baiatul se intoarce acasa starnind badjocura
parintelui sau. La fel pateste si al doilea.
Mezinul, sfatuit de o batrana cersetooare incearca si el, asa ca ii cere
tatalui sau calul, armele si hainele din tinerete. Desi uimit, craiul accepta.
Calul se dovedeste a fi unul fermecat care nu se sperie cand ii iese ursul in
cale. Astfel, mezinul primeste de la tatal sau pielea de urs si sfatul de a se feri
de oamenii spani si rosii.
Cutreiera mult timp, pana cand in padure intalneste un om span care
apare de trei ori sub diferite infatisari, oferindu-i-se ca sluga. In cele din urma
nemaistiind pe unde sa mearga, fiul craiului accepta oferta spanului.
Cei doi strabat o bucata de drum, dupa care spanul il convinge sa
coboare in fantana pentru a se racori. Il inchide acolo si il obliga sa i se
supuna. Cei doi fac schimb de haine si identitati, mezinul primind numele de
Harap-Alb.
Ei isi continua drumul spre tara lui Verde-Imparat. Ajunsi acolo, Spanul il
supune pe Harap-Alb la o serie de probe pentrul a-l impresiona pe imparat:
sa aduca salata din gradina ursului , sa aduca pielea batuta cu pietre
pretioase a cerbului si sa o aduca pe fiica Imparatului Ros. In drum spre
imparatia lui Rosu-Imparat cruta furnicile, alegand sa traverseze prin apa,
ajuta albinele, dar se si imprieteneste cu cinci monstri care il ajuta sa duca la
buna implinire si cele sase probe la care il supune imparatul: sa doarma o
noapte in casa incinsa de arama, ospatul, sa aleaga macul, sa o pazeasca
pe fata, sa o recunoasca si intrecerea dintre calul nazdravan si turturica.
Depasind toate aceste probe, se intoarce la Verde-Imparat, unde
identitatea cea adevarata a lui Harap-Alb este recunoscuta. Spanul il ucide
pe Harap-Alb, acesta fiind la randul sau uscis de calul magic. Feciorul este
readus la viata de catre fiica imparatului ros cu ajutorul celor trei smicele, al
apei vii si apei morti, fiind dezlegat de juramant.
Asadar, Harap-Alb primeste imparatia si se casatoreste cu fiica
imparatul ros.

CARACTERIZARE
-prezentat in titlu- intentia autorului de a surprinde povestea formarii
personalitatii sale, urmarindu-i parcursul initiatic
-personaj realist
-tipul taranului aflat in pragul maturizarii
-surprins neidealizat, cu calitati si defecte
-nume oximoronic-harap(rob negru) + alb =>simboluri ale binelui si raului
existente in om
-pe parcursul evolutiei- proces de coroziune a aspectelor negative sub
puterea celor pozitive.
-tanarul porneste de acasa cu o serie de defecte pe care le inlatura
treptat
-menirea harazita de sfanta duminica luminatului craisor
Ai sa ajungi imparat care n.a mai stat altul pe fata pamantului, asa de iubit,
de slavit si de puternic.
- Coborarea in fantana pierderea statutului nobil
-revenirea la lumina= inceputul iluminariii sale prin experientele initiatice
-apa fantanii= simbol multiplu (moartea raului, purificare, regenerare)
-mijloace de caracterizare variate
-naratorul prezinta mai intai statutul sau social( fiul unui crai, cel mic- al
treilea= nr simbolic ce capteaza valentele binelui)
- personaj tip- nu are un portret fizic bine definit
* are o infatisare mult mai placuta si seama a fi mult mai omenos
decat spanul
* fura cu ochii pe harap-alb, in sufletul ei desteptandu-se un dor
ascuns

-initial = timid, rusinos,lipsit de curaj

=fiul craiului cel mic, facandu-se ros cum ii gotca, iese afara in gradina
si incepe a plange in inima sa, lovit fiind in adancul sufletului de apasatoarele
cuvinte ale parintelui sau
= notarea mimicii= sensibilitate sufleteasca + afectiunea filiala a
tanarului
-incapabil sa distinga intre esenta si aparenta
*o respinge pe batrana cersetoare da ce vorbesti in dodii matusa?
Tocmai de la una ca dumneata ti-ai gasit sa astept ajutor?
* ulterior el este fascinat de vorbele ei- o miluieste cu un banut, gest ce
va fi rasplatit cu un sfat ce-i va fi folositor in pregatirea calatoriei.
* tanarul se lasa inselat de aparente cand isi alege calul
*momentul cand hotaraste sa-l ia pe span ca tovaras numai dupa
aceasta ii iese inainte imbracat altfel si calare pe un cal frumos
* incalca sfatul tatalui si are incredere in span
-naiv: feciorul craiului era boboc in felul sau la trebi de aiste
-fricos: Nu te-as fi crezut asa slab de inger; esti mai fricos decat o femeie
*curajul vine pe parcurs, pe masura ce invata
-sa cunoasca lumea din jurul sau
-sa-si stapaneasca impulsurile
-tainele magiei
-arta stapanirii de sine
-mestesugul armelor
CALITATI:
-bunatatea
-nobletea sufleteasca
-comunicativ si prietenos
-onestitatea o sluga asa vrednica si credincioasa
-eroul refuza ofertele generoase ale imparatilor dornici de a avea
pietrele pretioase cu scopul de a le duce Spanului.

RELATIA DINTRE SPAN SI HARAP-ALB

Initiator-initiat
-2 personaje complementare
Spanul ajutor in parcurgerea etapelor de maturizare
-il supune pe tanar la mai multe probe
-un rau necesarsi unii ca acestia sunt trebuitori pe lume
cateodata pentru ca fac pe oameni si prinda la minte
*scena fantanii
*finalul- moartea spanului