Povestea lui Harap-Alb

de Ion Creanga

(basm cult)

1.Definitie generala: Basmul este specia epicii populare si culte, cu larga raspnadire,
in care se nareaza inatmplari facntastice ale unor personaje imaginare (feti-frumosi,zane,
animale si pasari nazdravane etc.), aflate in lupta cu forte malefice ale naturii sau ale
societatii,simbolizate prin balauri,zmei,vrajitoare etc., pe care ajung sa le biruiasca in cele
din urma.
Definitie: Basmul cult este specia narativa ampla, cu numeroase personaje purtatoare
ale unor valori simbolice cu o actiune care implica fabulosul si care infatiseaza parcurgerea
drumului maturizarii de catre erou.
2.Trasaturi:
•fantasticul este localizat, personajele par sa traiasca intr-un mediu humulestean, se
comporta taraneste si vorbesc moldoveneste.
•Apar mai multe motive: -motivul calatoriei, neascultarii, imparatului fara nume,
recompensarea binelui, motivul casatoriei.
•Imbinarea naratiunii cu dialogul si cu descrierea
•Formule tipice: initiala, mediana, finala.
•umanizarea fantasticului (fabulosului) prin comportamentul, gestica, psihologia si limbajul
personajelor
•cifra magica trei
3.Tema: o reprezinta lupta dintre bine si rau si specific basmelor binele
triumfa.Maturizarea lui Harap-Alb , din aceasta cauza basmul poate fi considerat un
bildungsroman.
4.Motivele:
a) motivul probelor- care nu este specific nu numai basmului popular, ci si
basmului cult,spanul supunandu-l pe Harap-Alb la incercari primejdioase,cu speranta ca va
scapa de el: sa-i aduca "salati din gradina ursului"; capul si pielea unui cerb fabulos, batute
in nestemate; sa o aduca pe fata imparatului Ros, ca sa se insoare cu ea.Ajutat de Sfanta
Duminica, de furnici si de albine,de prieteni si povatuit permanent de calul sau,Harap-Alb
reuseste sa invinga toate probele.
b) motivul razbunarii malefice- dat in vileag,Spanul se repede ca un "cane
turbat si peteaza capul lui Harap-Alb",dar fata il inconjoara" cu cele trei smicele de mar
dulce", il stropeste cu apa vie si il invie, acesta trezindu-se ca dupa un somn greu.Atunci
calul fermecat il apuca pe span si 'mi ti-l azvarle in inaltul cerului",de unde cade pe pamant
si moare.
c) motivul calatoriei- aceasta calatorie are ca scop maturizarea lui Harap-
Alb, este un drum de initiere.
d)motivul neascultarii- Harap-Alb primeste sfat de la tatal sau,sa se
fereasca de omul-span si de imparatul Ros.Cand Harap-Alb porneste la drum si ajunge in
codru se intalneste cu omul-span,acesta propunandu-i sa-l accepte ca insotitor, dar Harap-
Alb il refuza de doua ori. A 3a oara cand il intalneste, era cam derutat din cauza traseului

referat.clopotel.ro
 si atunci il accepta pe span ca insotitor nemai tinand cont de sfatul primit de la tatal sau.
5.Momentele subiectului :
In expozitiune aflam ca craiul,care are trei baieti, primeste o scrisoare de la fratele sau,
Imparatul-verde care avea doar fete.Acesta ii spune sa trimita pe cel mai curajos baiat
dintre feciorii lui ca sa-i preia tronul.Dupa ce fratii sai s-au intors acasa, mezinul vrea sa-
si incerce norocul, dupa sfatul dat de o batrana, Sfanta Duminica, care ii zice sa-i ceara
tatalui sau ‘’calul, armele si hainele cu care a fost el mire’’,desi hainele sun ‘’vechi si
ponostie’’, iar ‘’armele ruginite’’.Baba il sfatuieste sa puna o tava cu jaratic in mijlocul
hergheliei si sa aleaga acel cal care va veni ‘’la jaratic sa manance’’.
In intriga : voinicul, ‘’dupa ce saruta mana tata-sau’’, plaeca la drum, luand carte din partea
tatalui si, prin dreptul podului, ‘’numai iaca ii iesa si lui ursul inainte’’.Calul se napusti asupra
ursului si mezinul ridica buzduganul sa loveasca, dar, cand sa izbeasca ursul, un glas de om ii
spuse : ‘’Dragul tatei,nu da, ca eu sunt’’.Craiul isi sfatuieste fiul sa se fereasca ‘’de omul
ros, iara mai ales de cel span’’,ii da si pielea de urs pentru orice eventualitate si primeste
binecuvantarea parintelui sau. Fiul craiului si calul pleaca in calatorie ‘’si merg ei o zi, si
merg doua,si merg patruzeci si noua’’,pana cand intalnesc in codru ‘’un om span’’ care se
ofera drept ‘’sluga la drum’’.Voinicul il refuza, dar ‘’la o stramtoare de drum iaca ca spanul
iar ii iese inainte,prefacut in alte straie’’ si cu glas mieros ii cere sa-l ia sluga.A treia oara
spanul iese in cale ‘’imbracat altfel si calare oe un cal frumos’’ tocmai cand fiul craiului se
ratacise prin codrii intunecosi,acceptand in final sa-l angajeze drept calauza.Ajungand ei la
o fantana, care ‘’nu avea nici roata,nici cumpana, ci numai o scara de coborat pana la
apa’’,spanul coboara in put, umple pleoasca, apoi il sfatuieste pe fiul craiului sa intre si el ca
sa se racoreasca.Tanarul il asculta pe span,dar acesta tranteste capacul peste gura fantanii
si-l ameninta ca daca nui povesteste totul despre el ‘’cine esti, de unde vii, si incotro te
duci’’,acolo ii vor putrezi oasele.Sub amenintarea mortii, feciorul de crai jura pe varful
palosului ca va fi sluga supusa spanului, care se va da drept nepotul imparatului si ca va
pastra taina ‘’pana cand va muri si iar va invia ‘’.Spanul ii da numele de Harap-Alb.
In desfasurarea actiunii :Ajunsi la palatul Imparatului Verde,Spanul se da drept nepotul
sau.Intr-o zi, avand la masa ‘’niste salati foarte minunate’’, care se capatau cu multa
greutate, spanul hotaraste sa-si trimita sluga sa-i aducaacele bunatati din gradina
ursului.Ajutat de Sfanta Duminica Harap-Alb trece cu bine peste aceasta proba, aducandu-i
spanului salatile dorite.Dupa alte cateva zile, imparatul ii arata spanului niste pietre atat de
frumoase, incat trezeste lacomia acestuia din urma care isi trimite sluga sa-i aduca ‘’pielea
cerbului cu cap cu tot, asa batute cu pietre scumpe, cum se gasesc’’.Din nou calul il duce pe
Harap-Alb in zbor la Sfanta Duminica si ii cere ajutorul.Ascultand si de data asta sfaturile
Sfintei Duminici, Harap-Alb reuseste sa ia pielea si capul de cerb ducandu-i-le
spanului.Dupa cateva zile, imparatul dadu un ospat foarte mare n cinstea nepotului sau,la
care a invitat imparati,crai si voievozi.La masa se vorbea despre imparatul Ros si desprea lui
fiica.Auzind spanul ca fata imparatului Ros este o vrajitoare ii porunceste slugei sa-i aduca
fata. Pornind spre imparatia imparatului Ros, intalneste in drumul sau pe rand cinci oameni
ciudati :Gerila, Flamanzila, Ochila, Setila si Pasari-Lati-Lungila.Calatoria alaturi de cei 5
este plina de peripetii, ‘’ca pe unde treceau, parjol faceau’’.Intr-un tarziu ajung toti la
imparatie.Trec prin anumite probe si cu greu, imparatul Ros ii da fata lui Harap-Alb.Dar
fata il supune si ea la o proba,proba care o castiga calul,aducand ‘’trei smicele de mar dulce
si apa vie si apa moarta’’.
Punctul culminant : Ajungand la imparatie , spanul vazand cat este de frumoasa fata, se

referat.clopotel.ro
 repede sa o ia in brate,dar il imbranceste si-i spune ca a venit pentru Harap-Alb, caci ‘’el
este adevaratul nepot al imparatului Verde’’.Turbat de furie spanul ii taie capul lui Harap-
Alb,dar fata imparatului rosu ii pune capul inapoi foloseste smicele si apa moarta si cea vie
ptr al aduce la viata.
Deznodamant : Fata imparatului Ros si Harap-Alb primesc binecuvantare de la imparatul
Verde.Ca la orice nunta imparateasca din basme, veselia a tinut ani intregi, ‘’si acum mai
tine inca’’.
6.Formule tipice :
• formule tipice initiale (de inceput): ’’Amu cica era odata intr-o tara un crai care avea
trei feciori.’’;
• formule tipice mediane (de mijloc): ’’…porneste spre imparatie,Dumnezeu sa ne tie, ca
cuvantul din poveste, inainte mult mai este’’ ;
• formule tipice finale: ’’Si a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca.Cine se duce
acolo bea si mananca.Iar pe la noi, cine are bani si mananca,iara cine nu,se uita si
rabda’’.
7.Moduri de expunere:
• imbinarea naratiunii cu dialogul si cu descrierea.
• dialogul: ’’-Parca v-a iesit un sfant din gura, Luminate imparate, zise atunci
Flamanzile. (…) –Ia lasati, mai, ise Ochila, clipocind mereu din gene.’’;
• naratiunea: ’’Amu cica era odata intr-o tara un crai, care avea trei feciori.Si
craiul acela mai avea un frate mai mare,care era imparat intr-o alta tara
indepartata.’’
8.Personaje:
• personaje bune: a) Harap-Alb este un Fat-Frumos din basmele populare,destoinic
si curajos, ramane in zona umanului, fiind prietenos,cuminte si ascultator, ca un
flacau din Humulesti.
b) Craiul, tatal lui Harap-Alb este un personaj de basm prin motivul imparatului
aflat in impas.Ion Creanga scoate insa in evindenta trasaturile taranului-tata, in
ipostaza lui pedagogica.
c) Imparatul Verde- este fratele craiului si unchiul lui Harap-Alb.
d)Sfanta Duminica este un personaj fabulos prin aparitiile ei ciudate, o data ca
cersetoare, apoi locuind pe o insula misterioasa, in ipostaza Sfintei Duminici.
e) Fata imparatului Ros este la fel de faimoasa ca si tatl ei, se spunea ca ea e
’’farmazoana’’.
• Personaje rele : a) Spanul este un personaj negativ care intruchipeaza forta
raului in basm, dar care este un rau necesar in initierea lui Harap-Alb.
9. Oralitatea: modalitati de realizare a oralitatii:
• Folosirea dativului
• Exclamatii, interogatii, interjectii: ’’-Mai, Pasarila, iacata-o-i, ia!’’, ’’Ei,
apoi?Lasa-te in sama lor, daca vrei sa ramai fara cap’’;
• Expresii onomatopeice: ’’S-odata pornesc ei, teleap, teleap, teleap, si cum ajung
in dreptul usii, se opresc putin.’’
• Imprecatii,apostrofe: ’’Na!asa trebuie sa pateasca cine calca juramantul!’
• Adresa directa: ’’Ce-mi pasa mie? Eu sunt dator sa spun povestea si va rog sa
ascultati’’
10.Umorul:

referat.clopotel.ro
 • Exprimarea oznasa, mucalitica : ’’Doar unu-i imparatul Ros, vestit pin meleagurile
aceste pentru bunatatea lui cea nepomenita si milostivirea lui cea neauzita.’’
• Combinatii neasteptate de cuvinte: ’’Tare-mi esti drag!… Te-as vari in san, dar
nu icapi de urechi…’’
• Caracterizari pitoresti
• Vorbe de duh: ’’Vorba ceea: da-i cu cinstea, sa piara rusinea’’;
• Poreclele personajelor: Pasarila, Buzila
• Diminutive cu valoare augmentativa: „bauturica”, „buzisoare”
11.Limbajul: personajele vorbesc taraneste, specific Moldovei si mai ales Humulestiului.
12.Concluzie:
Cu ajutorul acestor argumente putem spune ca „Povestea lui Harap-Alb” este un basm
cult.

Cazan Alina-Paula
Clasa a X a G

referat.clopotel.ro