Povestea lui Harap-Alb

Basmul este o pledoarie pentru valorile umane si pentru frumos, devenind un material
exceptional prin repetarea unor elemente de structura compozitionala si prin linearitatea personajelor.
Putem afirma ca opera lui Ion Creanga, Povestea lui Harap-Alb face parte din aceasta specie literara,
putand fi clasificata ca basm cult. Gerogre Calinescu vorbeste despre aceasta specie ca fiind un gen vast
care depaseste cu mult romanul. Intr-adevar, in el se constituie elemente ale mitologiei, eticii, stiintei si
observatiei morale.
Basmul ilustreaza o alta lume decat cea reala, eroii nefiind doar oameni, ci si anume finite
himerice, animale. Fiintele neomenesti din basm au psiholohia lor misterioasa. Ele comunica cu omul,
dar nu sunt oameni, iar basmul nu ar putea exista fara acesti eroi himerici, precum calul, Fomila, Setila,
Pasarlatilungila.
Povestea lui Harap-Alb este o oglindire a vieii n moduri fabuloase, o creaie epic n proz,
puternic formalizat, cunoscut tuturor popoarelor lumii. Basmul propune un model de comportament
eroic, nfind ncercrile grele la care este supus protagonistul, lupta i victoria lui asupra
ntruchiprilor monstruoase, rspltirea binelui i pedepsirea rului, depirea condiiei de inferioritate
i accederea la o condiie superioar.

Harap-Alb nu tie sigur ce vrea, ns primete cluza care l iniiaz. Calul este actantul fr de
care povestea nu ar exista. Basmul este un model arhetipal al ciclicitii, al iniierii, n cazul nostru
rufctorul, ajutorul i falsul erou, aa cum i clasific Propp se reintegreaz n eternitate, calul fiind
ajutorul lui Harap-Alb, al tatlui lui Harap-Alb, i aa mai departe, nelepciunea sa fiind semnificant
pentru existena fiecruia dintre ei. Dac tatl lui Harap-Alb nu ar fi fost cluzit de ctre cal spre fata
mpratului Rou, Harap-Alb nu ar fi fost nscut, pentru a putea fi iniiat la rndul lui de ctre cal.

Trama este impletita intr-un illo tempore,mitic, intr-un tinut indepartat, din domeniul
fantasticului. Alegoria, fabulosul, miraculosul, feericul, devin niste procedee de incifrare, poetizare a
realitatii dincolo de real.
Initierea eroului, trastura specifica basmului, este una dintre institutiile specifice oranduirii
gentilice. Ritul initierii este savarsit in momentul trecerii tinerilor la maturitatea sexuala. Prin el, tanarul
este introdus in uniunea gentilica, devenind membru cu drepturi depline al acesteaia, capatand dreptul
de a contracta o casatorie. Eliade sustine ca basmul repeta, pe un plan si cu alte mijloace scenariul
exemplar de initiere. Reia si prelungeste initierea la nivelul imaginarulu, aceasta fiind cosubstrantiala
conditiei umane, orice existenta constituindu-se dintr-un sir neintrerupt de probe, de morti si de invieri.
Calul este eretocrit al ritului initierii lui Harap Alb in toate formele sale, inclusiv initierea sa ca razboinic.
ncercnd s l iniieze l poart ca vntul i ca gndul i l ridic n naltul cerului, ns apare
ntrebarea : De ce nu l oprete pe Harap Alb cnd este pe cale s comit greeala ce devine pretextul
ntregului ir de evenimente ce urmeaz. Cred c mai plauzibil dect faptul c aceast cluz vrea s
ofere o lecie baiatului ce i parcurge drumul ezoteric spre maturitate, este ipoteza ca ea nu poate
interveni n liberul arbitru.
Actiunea basmului are la baza conflictul dintre fortele binelui si ale raului, dintre adevar si
minciuna, grotescul eliberand omenirea de toate acele forme de necesitate inumana de care sunt
patrunse reprezentarile dominante ale lumii asa cum spune M. Bahtin. Deznodamantul consta
intotdeauna in triumful valorilor pozitive asupra celor negative.
Povestea lui Harap-Alb, asemeni multora dintre basmele romanesti, este plin de viata si
realism, prezentand un cadru peisagil calr, luminos, iar constructia epica fiind strabatuta de un ascutit
simt al echilibrului.
Ca mijloace de compozitie, basmul are formule initiale:A fost odata ca niciodata..., mediane:
Si-nainte cu poveste ca de-aicea mult mai este si finale :si-ncalecai pe-o sa si spusei povestea asa.
Prezista si metafore tipice pentru actinuea narativa.
In basm exista mai multe simboluri menite sa creeze acea atmosfera a misterului si feericului.
Eroul face urdinis albinelor,iar craiasa lor ii da o aripa miraculoasa. Acest context ii evidentiaza atributele
solare, incadrandu-se in motivul literar al animalelor benefice , salvatoare pentru erou. Apa vie si apa
moarta este un simbol cu radacini mitice, reprezentand alternativele eroului in lupta. Intai bea apa
morata pentru a omori moartea prin moarte, apoi bea apa vie pentru a mantui neamul. Calul lui harap
alb se incadreaza in tipologia calauzei fiind insotitorul si sfatuitorul eroului, de cele mai multe ori,
animalul benefic.
Pentru Harap-Alb drumul reprezinta o metafora a vietii. Cunoaste umilinta, savarseste fapte de
vitejie si prin aceasta isi castiga faima. Trece prin experienta capitala a mortii si invierii. Calatoria
debuteaza in padurea labirintica, unde eroul este fortat sa traiasca singurl experienta dar apoi intalneste
tot felul de personaje adjuvante. La sfarsitul drumului, unde trebuie iarasi sa treaca de o incercare fara
ajutor , astfel dobandind o noua conditie de fiinta regenerata, 1matura.
Ubicuitatea spanului sugereaza fortele intunecate,ce seamana in lume teroare si violenta, care
actioneaza cu viclenie dar sunt invinse in vele din urma. Fat-Frumos este obigat sa jure credinta
Spanului, astfel fantana in care i-a fost intinsa capcana servind drept loc unde s-a savarsit un botez. De
aceea a fost nevoie ca printul sa moara pentru a spala acest pacat.
Argumentele de mai sus sustin apartenenta prin excelenta a operei lui Ion Creanga la specia
basmului cult, geniul humulestean folosindu-se pe tot parcusul operei de capacitatea sa extraordinara
de a-si lua eroii in serios spune Nicolae Manolescu, construindu-le aventurile prin propriile-i aspiratii ,
slabiciuni si vicii, nerostite, slavind viata, singurele personaje negative din opera fiind cele ce contrazic
legile naturii.