Sunteți pe pagina 1din 6

Povestea lui Harap Alb Eseu

A1 Tema basmului Epopeea poporului roman, Povestea lui Harap-Albeste cel mai reprezentativ basm al lui Creang,o plsmuire artistic a realitii cu multiple parti psihologice,etice i estetice,o sintez a spiritualitii romneti ce cuprinde o ntreagfilozofie asupra vieii,un mic roman de aventuri cu un subiect fabulos n care sunt valorificateteme i motive de circulaie universal. Titlul neobinuit al basmului este un oximorom.Cuvntul Harap nseamnslug,rob,iar cuvntul alb sugereaz un suflet n care nc nu s-au scris semnele sacre iniierii. A2 De la basmul popular la cel cult Basmul cult este specia genului epic care pastreaza de la basmul popular structura narativa , formele specific, fortele supranaturale si antiteza bine rau. Basmul cult oglindeste personalitatea creatoare a naratorului, in cazul operei Povestea lui Harap Alb observam ca personajul imprumuta umorul si oraliteatea specific taranului moldovean din secolul 19. Acest tip de basm, desi dezvolta structura origina;a a ;uptei dintre bine sir au, basmul cult castiga cu mult in coplexitate prin dezvoltarea altor termini de importanta majora pentru cultura autohtona. Basmul cult se remarca prin numarul crescut de probe prin care eroul operei trebuie sa treaca . La basmele populare 3 iar la cele culte apreoximativ 15 probe. Diferentele principale dintre basmul popular si basmul lui creanga ar fi autorul cunoscut, basmul Povestea lu iharap alb cunoaste un autor deci nu mai are caracterul anonym al operei populare, este transmis pe o cale scrisa , nemaiavand character oral si se mai gasesc si deosebiri majore la nivelul structural: basmul

respecta tipul narativ al basmelor populare dar intrerupe ritmul alert al desfasurarii actiunii prin pasaje illustrative pentru arta narativa a autorului cult, basmul crengian contine formule specific basmului , dar acestea nu au aceasi expresivitate si culoare ca cele din basmele populare, datorita faptului ca basmul este transmis pe cale scrisa si nu orala. la nivelul personajelor, diferena esential ntre basmul popular si cel cult const in faptul c opoziiile de tipul real/supranatural, pozitiv/negativ, nu se mai aplic in textul lui Creang. Personajele sale i evideniaz complexitateaevitnd ncadrarea ntr-o schem previzibil, iar meritul esential al lui Creang este de a fi permis cititorului accesul la psihologia personajelor.
B1 Harap alb personaj complex principalele maniere de caracterizare

Catabaza si anabaza sunt doua structure culturale care pot fi recunoscute in mitologia tuturor popoarelor, in scwhim in literature au fost fixate de dante alligeri ca si infernal si paradisul. In cazul lui Harap Alb observam ca atat moartea initiatica (catabaza sau caderea in infern) cat si renasterea initiatica (anabaza, iesirea din infern) pot fi realizate cu ajutorul apei , care in acest caz este un symbol al botezului. Daca intr-o prima etapa fantana faciliteaza moarte, in finalul basmului apa vietii si a mortii asigura renasterea personajului prin iubire si infrangerea conditiei sale inferioare . Catabaza si anabaza sunt metafore ale procesului de initiere , de formare a personajului, in cazul unui final fericit , textul trebuie sa aiba in deznodamant varful anabazei. Pe de o alta parte, in acest basm se mai regaseste si mitul labirintului. Acest mit isi are in origine legends regelui Minos care a construit o temnita pentru un minotaur. In literature labirintul sugereaza o cautare in interior , o lupta cu sinele. Labirintul este asociat cu dezvoltarea reflexivitatii dar si a simpturilor, fiind un process gradual observam ca in final personajul va fi nevoit sa isi infrunte propriul

minotaur care va fi format din totalitatea viciilor, temeri , ura. Abea dup ace poate sa isi invinga aceste rele interioare pesrsonajul iese din labirint. In cazul lui Harap Alb , labirintul este metamorfozat in prezenta spanului, caci iesirea di labirint este marcate de invierea personajului si moartea raului.
B2 alegoria si traseul initiatic

Filozofia de baza a povestii este profund populara: viata, experienta este cea care instruieste, educa omul pentru a dobandi o scara reala a valorilor umaneDrumul initiatic al eroului spre cunoasterea lumii trece printr-o serie de etape, de incercari care-i marcheaza propriile limite, il fac sa se cunoasca pe sine: cunoaste umilinta, afla ce inseamna rabdarea, simte virtutile prieteniei si ale omeniei, traieste experienta mortii ritualice, semn al invierii, al intrarii in lumea vesnica a celor buni. Podul, padurea (ostrovul) sunt spatii cu incarcatura sacra, sunt locuri unde se savarsesc ritualuri de initiere. Ritualul este un ansamblu de evenimente, de gesturi care se convertesc intr-un scenariu mitic. Orice nastere mitica presupune o spaima sau o moarte.

Printul va ajunge la un pod unde il asteapta un urs pe care el trebuie sa-l invinga pentru a-si dovedi calitatile (ursul e un simbol al razboinicilor, un stramos totemic). invingerea ursului din gradina cu "salati" si acerbului fermecat cu diamante inseamna transferarea puterilor acestor animale totemice unui neofit. Zborul calului are ca tinta un spatiu sacru, "ostrovul florilor", unde salasluieste Sfanta Duminica. Groapa in care asteapta Harap-Alb moartea cerbului este un spatiu divin regenerator, sangele animalului ii confera eroului virtuti zeiesti. Printul strabate o padure labirintica, prin care rataceste, refuzand ajutorul Spanului. Cei doi ocrotitori ai printului nu intervin, pentru ca printul trebuie sa

cunoasca Raul si sa-l invinga, bazandu-se pe propriile-i puteri. De aceea, el va fi ucis de Span, in final, pentru a implini juramantul de care s-a legat la fantana, cand a devenit Harap - Alb , sluga a Spanului. ("Si atata vreme sa ai a ma sluji, pana cand ii muri si iar ii invie").Harap-Alb moare si este inviat (cu apa vie si apa moarta, cu trei smicele de mar), sub puterea iubirii (fata imparatului Ros) care-i schimba statutul de sluga si-i confera nunta, simbol al fericirii eterne. Pana la aceasta inviere, trecerea probelor initiatice , eroul a cunoscut ce inseamna prietenia (cei 5 nazdravani care simbolizeaza cunoasterea lumii prin simturi) si omenia (protectia furnicilor si a albinelor). Cea mai profunda experienta a vietii este iubirea care, cum se vede, invinge moartea.
B3 Prezentarea semnificatiei a 3 probe

Prime doua probe le trece cu ajutorul Sfintei Duminici,care l sftuiete cum s procedeze i i d obiecte magice care s-lajute n misiunea sa. Pentru nfrngerea ursului i d o licoarecu somnoroas pe care o toarn n fntna ursului provocndu-i unsomn adnc. n plus, pentru a-l pcli se servete i de pielea de urs druit la plecare de tatl su. Prima prob i solicit curajul, dar adoua i capacitatea de a mnui sabia , stpnirea de sine i respectarea jurmntului n faa ispitei pe care o reprezint pietrele preioase. A treia prob, cea mai complex dintre toate, presupune unalt set de probe i necesit mai multe ajutoare. Drumul spre mpratulRo i va aduce lui Harap-Alb o serie de prieteni cu puteri supranaturalefr ajutorul crora nu ar fi posibil ndeplinirea misiunii. n aceastetap se contureaz adevratele caliti ale eroului care l vor conducespre tronul mpratului Verde. Primii adjuvani ai si vor criasa furnicilor i criasa albinelor . Trecnd peste un pod el vede o nunt de furnici pe care decide s o lase s treac pentru a nu pune n pericolviaa acestora. Dnd dovad de buntate, este rspltit de criasa acestora care i ofer o arip cu puteri magice: cnd i avea vrodatnevoie de mine, s dai foc aripii, i atunci eu mpreun cu tot neamulmeu avem s-i venim n ajutor. Aceeai rsplat o primete i de lacriasa albinelor pentru c fiindu-i mil de albinele pe care le ntlnetele construiete un stup: pentru c eti aa de bun i te-ai ostenit s ne faci adpost,

vreu s-i fac i eu un bine n viaa mea: na-i aripa asta,i cnd i avea vrodat nevoie de mine, aprinde-o, i eu ndat am s-iviu ntru ajutor. B4 de la Nica la Harap Alb (asemanari si deosebiri intre cele doua personaje) Aceste doua personaje crengiene sunt destul de asemanatoare dar totusi diferite.Nica este un baietas de la sat care isi invata lectiile din peripetiile traite de alungul timpului , el devenind intr-un final un baiat cultivat si aten. In unele cazuri nica purcede cu atentie si grija , in opera pupaza din tei dar totusi mai este descries si ca un dezdrabalat , La cirese. Pe de alta parte Harap Alb este descries ca un adolescent si nu ca un copilas , el fiind ajutat de prietenii lui pentru a trece in majoritate de toate problele care ii sunt aruncate in fata.
B6 Elemente de stil (simboluri, umor, oralitate)

n toate povetile sale, Creang respect ntocmai schemauniversal a basmului i nu inventeaz motive sau teme inedite.Originalitatea autorului st n conceperea scrierii sale ca un mic romande aventuri, cu multe detalii specifice care nuaneaz micrile,gesturile i strile sufleteti ale personajelor. n felul acesta personajelei aciunile capt individualitate, devin de neconfundat. Regresiuneade la fantastic la real are aceeai funcie de umanizare, dnd un conturrealist subiectului de basm. Umorul face ca fabulosul s coboare pepmnt, s fie umanizat, dar asta nu echivaleaz cu o degradare aacestuia. Naraiunea, dei se face la persoana a III-a, nu are uncaracter obiectiv, deoarece naratorul omniscient intervine princomentarii i reflecii, astfel crendu-se acea legtur afectiv dintre eli cititor. Spre deosebire de basmul popular, unde predominnaraiunea, basmul cult presupune mbinarea naraiunii cu dialoguli descrierea.Modul de a povesti al lui Creang se caracterizeaz prin:ritmul rapid al povestirii care rezult din eliminarea explicaiilor generale, a digresiunilor, a descrieriloretc., individualizarea aciunilor i a personajelor prin amnuntecare particularizeaz i prin dramatizarea aciunii prin dialog. La Creang, dialogul are funcie dubl, ca n teatru: prin el se dezvoltaciunea i se caracterizeaz personajele, care triesc i se individualizeaz prin limbaj.

O alt particularitate a povetilor lui Creang este plcerea cucare sunt spuse. Se creeaz o legtur ntre narator i cititor carecapt accente afective. Exprimarea afectiv este marcat de prezena interjeciilor, a exclamaiilor, a dativului etic. Aceast exprimare afectiv ofer icaracterul oral al basmului deoarece frazele lui Creang las impresia de spunere. Oralitatea rezult i din prezena expresiilor onomatopeice, a verbelor imitative i a interjeciilor. Impresia de zicere este dat i de expresiile narrative tipice (i odat, i atunci, n sfrit, i apoi, dup aceea), a ntrebrilor i exclamrilor (Ei, apoi ag v pare?, ce-mi pas mie?, hai!hai!). Umorul este realizat prin mijloace diferite, cum ar fi: exprimarea mucalit (asocierea surprinztoare a unor cuvinte: s triasc trei zile cu cea dealaltieri), ironia (Doar unu-i mpratul Ro, vestit prin meleagurile aceste pentru buntatea lui cea nepomenit i milostivirea lui cea auzit.), poreclele i apelativele caricaturale (apul cel ro, farfasii, Buzil),zeflemisirea (Tare-mi eti drag!... Te-a vr n sn, dar nu ncapi de urechi...), diminutive cu valoare augmentativ (buzioare, buturic), caracterizri pitoreti (descrierea celor cinci nzdrvani),scene comice (cearta dintre Geril i ceilali n casa de aram), citate cu expresii i vorbe de duh(D-i cu cinstea, s pear ruinea.).