OSHO

Frica
Să înţelegem şi să acceptăm
nesiguranţa vieţii
 Cuprins

1. Să în ţe le g e m f r ic a .....................................................................................9
De u n d e vin e frica? U nde se d u ce ea? 15
în g ro p a t de v iu 20
A tâ t de m u lte de fă cu t, a tâ t de p u ţin tim p 27
în ţe le g e re a e ch eia 34
N esig u ra n ţă d ivin ă 39

2 . S p eria t de m o arte - exp lo rare a răd ăcin ilo r fric ii.......................4 2

R ealităţi: E stul şi V estu l 59
P sih o lo gic versus fiz ic 73
C u n o scu t versus n e c u n o sc u t 84
Frica de v ia ţă 93

3. In c e rtitu d in e si
i
n e c u n o s c u t-m is te ru l în c re d e rii 99
De la cu n o a şte re la in o ce n ţă 103
în c re d e re a în v o ce a in terio ară 105
M işcă-te aşa cu m te fa ce iu b irea să te m işti 111
S cu fu n d a re a în v id 120
în c h iso a re a lu i „eu" 126

4 . A le g e să faci d ragoste, nu să te te m i - în c re d e re a în sine

si
i
în c e ila lţi i..............................................................................................1 3 4
F r ic a d e in t im it a t e 138
F r ic a d e t in e î n s u ţ i 144
C e a la ltă la tu r ă a iu b ir ii 149
5. G ăsirea u n ei căi spre neîn fricare -
o bse rvaţii şi m e d it a ţii.............................................................
N u m ai fu g i 161
P re o cu p a t de sin e sau c o n ş tie n t de sin e? 162

T eam a de a răm ân e tă c u t 163

C ân d ceva te sperie, p ă tru n d e în acel lu cru 165

A i grijă la cele d ou ă e x trem e 167

N u te grăbi 168
N u fa ce din curaj u n ţe l 170
T eam a de a exp ira 172
D acă sim ţi frică, accep t-o 175
N im ic de p ie rd u t 179
B u cu ria este a n tid o tu l 182
 Pătrunde în frica ta.
Intră în tăcere până în miezul ei,
pentru a-i putea sonda profunzimile.
Iar uneori vei vedea că nu e foarte profundă.

O P O V E ST E ZEN:

Un om care mergea pe timp de noapte a alunecat

şi a căzut de pe o cărare pietroasă. Temându-se
că va cădea în hău sute de metri, întrucât ştia că dincolo
de cărare se lăsa o vale adâncă, s-a agăţat de o creangă
ce atârna peste marginea drumului. în întunericul nopţii,
tot ceea ce putea vedea sub el era un abis infinit.
A strigat, iar strigătului său i-a răspuns ecoul -
nu era nimeni care să-l audă.
Ţi-l poţi imagina pe acest om, şi chinul Iui ce a durat
întreaga noapte. în orice moment simţea că jos îl aştepta
moartea, mâinile i se răceau, creanga îi aluneca printre
degete... dar a reuşit să rămână agăţat de ea, iar, pe când
soarele răsărea, el s-a uitat în jos... şi a început să râdă!
Nu exista nici un abis. La doar câţiva centimetri sub
picioarele lui era o terasă acoperită cu pietriş.
Ar fi putut să se odihnească acolo toată noaptea,
să doarmă bine - tearasa era suficient de mare - însă,
dimpotrivă, întreaga noapte a fost un coşmar pentru el.
Din proprie experienţă îţi pot spune că frica nu este mai
adâncă de câţiva centimetri. Rămâne ca tu să alegi dacă
te agăţi de creangă şi îţi transformi viaţa într-un coşmar
sau dacă dai drumul crengii şi stai pe picioarele tale.
Nu ai de ce să te temi.

OSHO
 Să înţelegem frica

Frica este la fel de lip sită de s u b s ta n ţă p re cu m o um bră,

dar ea există. Şi u m b ra e x istă - lip sită de su b sta n ţă , n ega­
tivă, d ar e x istă -, iar u n e o ri u m b ra p o ate avea u n im p a ct
u riaş a su p ra ta. în tr-o ju n g lă In care se ap ro p ie n oaptea,
te p o ţi sp e ria p â n ă şi de u m b ra ta. în tr -u n loc izolat, pe
o cărare sin gu ratică, o p o ţi lu a la g o a n ă din c a u za propriei
ta le u m b re. Fuga ta v a fi reală, dar c a u z a ei v a fi lip sită
de su b sta n ţă .
P oţi fu g i de o fu n ie g ân d in d u -te că este u n şarpe; dacă
te v e i în to a rce şi v e i privi cu atenţie, vei râde p en tru că totu l
ţi se v a p ărea stupid. D ar o a m en ii se tem să v in ă în locu ri
în care ex istă frică. O a m en ii su n t m ai sp eriaţi de frică decât
de orice altceva, p e n tru că în să şi e x iste n ţa fricii îţi zd ru n ­
cin ă tem eliile.
Z d ru n cin a re a tem eliilo r este fo arte reală, re ţin e lu cru l
acesta. Frica este ca u n vis, ca u n coşm ar, dar d u p ă ce te
tre z e ş ti d in tr-u n coşm ar, se n za ţiile în că p ersistă, efectele
tâ rzii se fa c în co n tin u are-sim ţite. R esp iraţia ţi s-a sch im ­
bat, tra n sp iri, c o rp u l în c ă îţi trem u ră, e ş ti în fie r b â n ta t.
10 OSHO

A cu m ştii că a fo st doar un coşmar, u n vis, ceva lipsit de sub ­

sta n ţă , dar ch ia r şi a ce a stă cu n o a şte re are n ev o ie de tim p
p e n tr u a p ă tru n d e în a d â n c u l fiin ţe i ta le. în tr e tim p ,
e fe ctu l v is u lu i lip sit de s u b s ta n ţă v a co n tin u a . Frica este
u n coşm ar.
D in ce este p lă m ă d ită frica? Frica este p lă m ă d ită din
n e c u n o a ş te re a p ro p riu lu i sine. E x istă n u m a i o s in g u ră
frică; ea se m a n ife s tă în m u lte felu ri, se p o a te m a n ife sta
în o m ie de feluri, dar, în esen ţă, frica este u n a singură, şi
a n u m e a ce e a că: „în a d â n c u l m eu, s-ar p u te a să n u f iu “.
Şi, în tr-u n fel, este a d e vă ra t că n u eşti. D u m n eze ire a este,
tu nu. G azd a n u este, oaspetele, da. Şi, p e n tru că e şti su sp i­
cios - iar s u sp iciu n e a ta e ste în te m e ia tă -, n u p riv e şti în
tin e. C o n tin u i să te p r e fa c i că eşti; ş tii că d a c ă p riv e şti
în tin e, n u eşti! în ţe le g e r e a a ce a sta e ste u n a p ro fu n d ă ,
tacită. N u in telectu a lă , ci existen ţială; e acolo, în a d â n cu l
tău , s e n tim e n tu l că „S-ar p u te a să n u fiu . M ai b in e n u
p rivesc în ă u n tru . Voi c o n tin u a să p rivesc în afară". M ăcar
în fe lu l a ce sta te p ă că le şti singur, p ă stre zi in ta c tă ilu zia că
„Eu sunt". D ar fiin d că s e n tim e n tu l a ce s ta „eu sun t" este
u n u l fals, el d ă n a şte re fricii. Ş tii că orice îl p oate distruge,
orice în tâ ln ire in terio ară îl p o ate sp ulbera. P oate fi sp u lb e ­
rat de iubire, p oate fi sp u lb e ra t de o b o a lă gravă, p o ate fi
sp u lb e ra t d a că v e zi pe cin e v a m urin d. P oate fi sp u lb e ra t
în m u lte felu ri, este fo a rte fragil. îl g e stio n e zi cu m v a p rin
fa p tu l că n u p riv e şti în interior.

Mulla Nasruddin călătorea cu trenul. Controlo­

rul a venit la el şi i-a cerut biletul. Nasruddin s-a uitat
prin toate buzunarele, prin toate valizele, dar n-a găsit
biletul. A început să transpire şi era din ce în ce mai
 Frica 11

speriat. Şi atunci controlorul i-a spus: „Domnule, dar

într-unul din buzunare n-aţi căutat încă. De ce nu vă
uitaţi şi acolo?"
Mulla Nasruddin i-a răspuns: „Vă rog, nu vorbiţi
de buzunarul acela. Acolo n-am de gând să caut.
E ultima mea speranţă! Dacă am să caut şi în buzu­
narul acela şi n-am să-l găsesc, atunci este pierdut,
şi nu mai poate fi găsit nicăieri. Cu voia dumnea­
voastră, voi căuta în orice alt loc; acel buzunar este
singura mea salvare, încă mai pot să sper că biletul
este acolo. L-am lăsat deoparte în mod voit şi nu îl voi
atinge. Fie că pot sau nu să găsesc biletul acolo, nu mă
voi uita în acel buzunar".

La fel se În tâm p lă şi cu egoul. N u p riveşti în tine, a ceasta

este u ltim a ta sp eran ţă: „Cine ştie? P oate e acolo". D ar d acă
te uiţi, in tu iţia îţi s p u n e că n u este acolo.
A c e st ego fals, pe care l-ai creat aleg ân d să n u c a u ţi în
tine, ci să c a u ţi to t tim p u l în a fa ra ta, este răd ă cin a fricii
tale. îţ i v a fi frică de to a te acele sp aţii în care tre b u ie să te
u iţi. î ţ i v a fi fric ă de fru m u s e ţe , p e n tr u că fru m u s e ţe a
te a ru n c ă în in terio ru l tău . U n răsărit fru m o s, şi to a te acele
cu lo ri lu m in o a se din n o ri - îţi v a fi frică să te uiţi, p en tru
că a s e m e n e a fr u m u s e ţe te v a a ru n c a în in te r io ru l tă u .
A s e m e n e a fru m u s e ţe îţi o p re şte g â n d ire a în loc: p e n tru
o clipă, m in te a este a tâ t de co p leşită, în c â t u ită să g â n ­
dească, u ită să se to t în v â rtă şi să to t ţeasă. P ălăvrăgeala
in terio ară se opreşte, iar tu te tre z e ş ti b ru sc în ă u n tr u l tău.
O a m en ii se tem de m u zica m in u n ată, o am en ii se tem de
p o e zia m in u n ată , o a m en ii se tem de in tim ita te a p ro fu n d ă .
12 OSHO

P o v e ştile de d ra go ste ale o a m e n ilo r s u n t d o a r a v e n tu ri

rapide. N im en i n u p ă tru n d e a d â n c în fiin ţa celu ilalt, p en ­
tr u că a tu n c i cân d te a d â n c e ş ti în fiin ţa c e lu ila lt, a p are
fric a - la c u l fiin ţe i c e lu ila lt te v a re fle c ta pe tin e în su ţi,
în acel lac, în acea o g lin d ă a fiin ţe i celu ilalt, d a că n u te v e zi
nicăieri, d acă o glin d a răm â n e goală, dacă n u re fle c tă nim ic,
a tu n ci ce se v a în tâ m p la ?
O a m e n ii se te m de iubire. Se p re fa c doar, jo a c ă to t felu l
de jo c u r i în n u m ele iubirii. Se te m de m editaţie; ch ia r şi în
n u m ele m ed itaţiei, cel m u lt în c e p să p ractice n oi m etod e
de gân dire. A s ta este, de fap t, M ed ita ţia T ra n scen d e n ta lă
a lui M a h a rish i M a h esh Yogi - n u este n ici m e d ita ţie şi nici
tra n sce n d e n ta lă , este p u r şi sim p lu in c a n ta re a u n e i m an-
tre. Iar in c a n ta re a u n e i m a n tre n u este d ecâ t u n p roces al
gân dirii, g â n d ire co n c e n tra tă . E ste u n n o u şiretlic, u n u l
p rin care să e v iţi să m ed itezi. O a m e n ii re p e tă ru g ă ciu n i
c reştin e , r u g ă c iu n i m a h o m e d a n e , r u g ă c iu n i h in d u s e -
to a te s u n t m o d u ri de a e v ita m ed ita ţia . A c e ste a n u su n t
m ed itaţii, reţin e. M in tea este a tâ t de viclean ă, în c â t a creat
m u lte fe n o m e n e false în n u m e le m editaţiei.
M e d ita ţia este a tu n ci câ n d n u faci a b so lu t nim ic, cân d
m in tea n u fu n c ţio n e a z ă a b so lu t deloc. A cea n e fu n c ţio n a re
a m in ţii este m e d ita ţie - n u im n u rile sacre, n u m an trele,
n u im agin ile, n u co n cen tra rea. A tu n ci eşti, p u r şi sim plu,
în a ce a sta re p u ră a fiin ţă rii, e g o u l disp are, şi, o d a tă cu
egoul, d isp are şi u m b ra ego u lu i.
A cea u m b ră e frica.
F rica e ste u n a d in tre cele m a i im p o rta n te p rob lem e.
Fiecare fiin ţă u m a n ă tre b u ie să tre a că p rin ea şi treb u ie
să aju n g ă la u n a n u m it n ivel de în ţe le g e re a acesteia. E goul
 Frica 13

te fa ce să te terni că in tr-o zi v e i m uri. Te a m ă g e şti m ereu

că m o artea li se în tâ m p lă do ar altora, şi in tr-u n fel ai d rep ­
tate: m o are u n vecin, m o are o cu n o ştin ţă , m o are u n p rie­
ten. M oare so ţia ta, m oare m am a ta - m o artea i se în tâ m p lă
în to td e a u n a a ltcu iv a, n u ţie. Te p o ţi a sc u n d e în sp atele
a ce stu i fap t. P oate că tu e şti o excepţie, p oate că tu n-ai să
m ori. E goul în c e a rcă să te protejeze.
Dar, de fie ca re d a tă câ n d m o are cineva, ceva în tin e se
cla tin ă . F iecare m o a rte e ste o m ică m o a rte p e n tru tine.
N u trim ite n icio d a tă pe cin e v a să în tre b e p e n tru cin e bat
clopotele; ele b at p e n tru tine. F iecare m o arte e m o artea ta.
C h ia r şi a tu n ci cân d o fru n z ă u sc a tă cad e din copac, m o ar­
tea ei e m o artea ta. A şadar, n u fa ce m d ecâ t să ne p rotejăm
pe n oi în şine.
C in e v a e pe m o arte, ia r n o i v o r b im d e sp re n e m u r i­
rea su fle tu lu i, iar cân d fru n z a cade din copac, n oi sp u n e m
„Nici o grijă. V in e p rim ă va ra cu râ n d şi co p a cu l v a avea din
n o u coro an ă. A c e a sta e do ar o schim bare, doar veşm in tele
su n t schim bate".
O a m en ii cred în n e m u rire a s u fle tu lu i n u p e n tru că ştiu,
ci p e n tru că le este frică. C u cât este m ai laşă o p ersoan ă,
cu a tâ t m ai m are este p o sib ilita tea ca a ce a sta să cread ă în
n e m u rire a su fle tu lu i - n u fiin d că ar fi religioasă, ci p e n tru
că e d o a r laşă. C re d in ţa în n e m u rire a s u fle tu lu i n u are
n im ic de-a face cu religia. P erso an a relig io a să ştie că „eu
n u sunt", şi a tu n ci to t ceea ce răm ân e este n em u rito r - dar
n u are legă tu ră cu „mine". A c e st „mine" n u este nem uritor,
a ce st „eu“ n u este nem uritor. A ce st „eu" este doar tem porar:
este fa b rica t de noi.
 ^ ___
Frica e ste u m b ra lu i .eu". Ş i p e n t r u c ă „ e u “ e s t e t o t t im ­
p u l a lert u n d e v a a colo, în in te rio r, e l v a t r e b u i s ă d is p a r ă
în m oarte... Frica d e b a z ă e s te fr ic a d e m o a r te ; t o a t e c e le ­
la lte frici o re fle c tă p e ce a d e b a z ă . Ia r f r u m u s e ţ e a e s t e că
m o artea e ste la fel d e n o n e x is t e n ţ ia lă c a e g o u l. A ş a c ă în tr e
a ce s te d o u ă lu c r u r i n o n e x is t e n ţ ia le , e g o u l ş i m o a r t e a ,
p o d u l îl re p re zin tă f r i c a
Frica în sine e ste n e p u tin c io a s ă , e a n u a r e p u t e r e . D o a r
faptul că tu vrei să crezi în ea e s te s in g u r u l lu c r u c a r e îi d ă
putere. Nu eşti gata să te c u f u n z i în a d â n c u l t ă u ş i s ă te
confru nţi cu propriul vid in te r io r - d e a ic i v i n e p u t e r e a
frid L A lt fe l este n e p u tin c io a s ă , a b s o lu t n e p u t i n c i o a s ă .
Nim ic nu se naşte vreodată d in fric ă . I u b ir e a d ă n a ş t e r e ,
iubirea creează; frica e s te n e p u t in c io a s ă . E a n u a c r e a t
niciodată n im ic Nu poate c re a n im ic p e n t r u c ă n u a r e s u b ­
stanţă. Dar iţi poate distruge în tr e a g a v ia ţ ă , te p o a t e în c o n ­
jura ca un nor în tu n ecat îţi p o a te e x p lo a t a t o a t e e n e r g iile .
Nu îţi va permite să cunoşti în p r o f u n z im e f r u m o s u l, p o e ­
zia. iubirea, bucuria, celebrarea m e d i t a ţ i a N u , t e v a m e n ­
ţine doar la suprafaţă, pentru c ă n u p o a t e e x i s t a d e c â t la
suprafaţă. Este o -undă la suprafaţa a p e l
Pătrunde în tine. priveşte in in terior- ş i c e d a c ă e g o l?
înseamnă că asta este natura noastră, î n s e a m n ă c ă a s t a
su n tem De oe ar trebui să fie cineva în g r ijo r a t d in c a u z a
vidului ;ntenor? Vidul este la fel de fru m os ca c e r u L F iin ţa
ta interioară nu este altceva decât cerul interior. C e r u l e s t e
g o i dar tocm ai cerul go l m en ţin e t o t u l în treag a e x is t e n ţ ă ,
so arele luna. stelele p ă m â n tu l planetele. C eru l gol e s t e cel
care oferă spaţiu pentru tot ceea ce există. C eru l gol este
fu n d alu l a tot ceea ce există. L u c ru rile v in şi d ispar, ia r
cerul răm âne la feL
 15

în e x a c t a ce la şi fel, şi tu ai u n ce r interior; acesta este. de

a se m e n e a , gol. N orii v in şi p leacă, p la n ete le se nasc şi dis­
par, ste le le ră s a r şi m or, ia r ce ru l in te rio r rămâne acelaşi,
n eatin s, n ep ăta t, fără n ici o zgârietura. Numim acel cer in­
te rio r m a rto ru l, p riv ito ru l - ia r a ce sta e ste sco p u l suprem
al m e d ita ţiei.
P ă tru n d e în tin e, b u cu ră -te de ce ru l interior. A m inteş-
t e - ţ i n u e ş ti n ici u n u l d in tre lu cru rile p e ca re le p o ţi v e ­
dea. P o ţi v e d e a gâ n d u rile , în se a m n ă că n u e şti gân durile:
îţi p o ţi v e d e a s en tim en tele , în se a m n ă că n u e şti se n tim e n ­
tele tale; îţi p o ţi v e d e a visele, dorin ţele, a m in tirile, în ch ip u ­
irile, p ro iecţiile, în se a m n ă că n u e şti a cele lucruri. C o n tin u ă
să e lim in i to t ceea ce vezi. Şi atu n ci, în tr-o zi, v a so si acel
m o m e n t extrao rd in ar, cel m ai im p o rta n t m o m e n t d in via ţa
cuiva, în ca re n-a m ai ră m a s n im ic de respin s. Tot ce este
d e v ă z u t a d is p ă ru t şi a ră m a s d o a r v ă z ă t o r u l A cel v ă z ă to r
e ce ru l goL
A-l c u n o a ş te p e a c e s t v ă z ă to r în s e a m n ă a fi lip sit de
frică, a-l cu n o a ş te în se a m n ă a fi p lin de iubire. A-l cu n o aşte
în se a m n ă a fi u n zeu , a fi n em u ritor.

De unde vine frica? Unde se duce ea?

Frica m ă a fectea ză în m od uri diferite, de la o vagă sen zaţie
de n e lin işte sa u n o d în sto m a c la o stare de panică am e­
ţitoare. ca şi cu m lu m ea s-ar sfârşi. D e un de vin e frica?
U nde se d u ce ea ?

T oate fricile ta le sunt subproduse ale identificării

Iubeşti o persoană ş i odată cu iubirea în acelaşi pachet
vin e şi frica - persoana te poate părăsi. Ea a părăsit deja
 pe cin eva şi a ve n it cu tine. a ş a d a r e x is t ă u n p re ce d e n t;
poate că la fel iţi va face şi ţie. A p a re frica , s im ţ i n o d u l în
stom ac. Eşti atât de a ta şa t. în c â t u iţi u n lu c r u e se n ţia l:
ai venit singur pe lum e. Ai fo st şi ieri aici. fă r ă a c e a s tă p er­
soană. şi îţi era fo arte bine. n u a v e a i n ic i u n n o d în sto ­
mac. Mâine, dacă acea stă p e r so a n ă v a p leca ... p e n tr u ce
e nevoie de noduri în stom ac? Ş tii d e ja c u m s ă fii fă r ă acea
persoană, şi vei fi capabil să fii s in g u r d in n o u .
Teama că lucrurile se pot s ch im b a m âin e... c in e v a poate
să moară, poţi da falim ent, îţi p o ţi p ierd e jo b u l, s u n t o m ie
de lucruri care se pot schim ba. E şti îm p o v ă r a t d e frici şi
tem eri şi nici una nu este în te m eia tă - p e n t r u c ă şi ieri erai
plin de toate aceste fr ic i fără să fie n ev o ie . P o a te că lu c r u ­
rile s-au schim bat, dar tu e şti în c ă v iu . Ia r o a m e n ii au
o capacitate im ensă de a se a d a p ta la o rice s itu a ţie .
Se spune că num ai oam enii şi g â n d a cii d e b u c ă tă r ie au
această capacitate im ensă de a d ap tare. D e a c e e a , o riu n d e
vei întâlni oam eni, vei în tâ ln i şi g â n d a c i d e b u c ă tă r ie , şi
oriunde vei întâlni gândaci de b u că tărie, v e i g ă s i şi o am en i.
Ei convieţuiesc, se aseam ăn ă prin ceva . C h ia r şi în lo cu ri
îndepărtate precum Polul Nord sau P o lu l S u d - c â n d o a m e ­
nii au călătorit p en tru prim a d a tă în a c e le lo c u r i, şi-a u dat
seam a că aduseseră gân daci de b u că tă rie c u ei, ia r g â n d a cii
erau p erfect sănătoşi, trăiau şi se re p ro d u c e a u .
D acă p riveşti în ju r, poţi ve d e a că, p e p ă m â n t u l a cesta,
o m u l trăieşte în m ii de clim ate diferite, c o n te x te g e o g r a fic e ,
situaţii politice, situ aţii sociologice, s it u a ţ ii r e lig io a s e , dar
reuşeşte să trăiască. Şi tră ieşte d e secole... lu c r u r ile c o n ti­
nuă să se schimbe, el co n tin u ă să se a d a p te z e .
 Frica 17

Nu ai de ce să te terni. C e dacă lum ea se sfârşeşte? Vei

sfârşi şi tu îm p reu n ă cu ea! Crezi că vei sta pe o insulă şi că
în treaga lum e se va sfârşi, iar tu vei răm âne singur? Nu-ţi
face griji. Cel p u ţin vei avea câţiva gândaci cu tine!
C are e p roblem a dacă lum ea se sfârşeşte? Am fost între­
bat de m ulte ori în legătură cu asta, dar care e problema?
D acă se sfârşeşte, se sfârşeşte. Sfârşitul nu va crea pro­
blem e, p en tru că noi nu vo m fi acolo; vo m sfârşi odată cu
ea, aşa că n u v a m ai avea cine să-şi facă griji. Va fi cu ade­
vărat sup rem a eliberare de team ă. Sfârşitul lum ii înseam nă
sfârşitul oricărei problem e, sfârşitul oricărei tulburări, sfâr­
şitul oricăru i nod din stom ac. N u văd un de este problem a.
D ar ştiu că to ată lum ea este plină de frici. O ricine are un
fel de arm ură, şi e xistă m otive p en tru asta. în prim ul rând,
co pilul se n aşte com p let lipsit de ajutor, în tr-o lum e despre
care nu ştie nim ic. în m od firesc, el este speriat de n ecu­
n o scu tu l cu care se co n fru n tă. N u a uitat în că cele nouă
lu n i de se c u rita te a b so lu tă, de sigu ran ţă, cele n ou ă luni
în care nu a vea nici o problem ă, nici o responsabilitate, nici
o grijă p en tru m âine.
Pen tru noi, este vo rba despre n ou ă luni, dar pentru copil
e ste v o rb a d e sp re o e te rn ita te. El n u ştie n im ic despre
calendar, n u ştie n im ic d esp re m inute, ore, zile, luni. A trăit
o e te rn ita te în s ig u ra n ţă şi secu rita te absolută, fără res­
p o n sa b ilită ţi, şi este b ru sc a ru n ca t în tr-o lum e n ecu n os­
cută, u n d e d e p in d e de ceila lţi p en tru orice. E firesc să îi fie
frică. T oţi s u n t m ai m ari şi m ai puternici, şi nu poate trăi
fără a ju to ru l ce lorlalţi. Ştie că este dependent; şi-a pierdut
in d ep en d e n ţa , libertatea.
 U n cop il este slab, v u ln e ra b il, n esigu r. A u to m a t începe

să îşi creeze, în d ife r ite m o d u ri, u n s c u t, o p ro te c ţie . De

exem plu , treb u ie să d o a rm ă singur. E ste î n t u n e r i c şi îi este

frică, dar are lângă el ursu leţu l de p lu ş şi s e c o n v i n g e că nu

este sin gu r - p rieten u l lui este cu el. V e i v e d e a c o p i i cărând

ursuleţi de pluş du p ă ei prin a ero p o rtu ri, p r i n g ă r i. C r e z i că

e doar o ju că rie? P entru tin e este, d a r p e n t r u c o p i l e s t e un

prieten - un p rieten atun ci când nu e x i s t ă n i m e n i a lt c in e v a

care să îl aju te - în în tu n ericu l nopţii, c â n d e s i n g u r î n p a t.

u rsuleţul d e p luş e lân gă el.

A p o i va crea ursuleţi de pluş p s ih o l o g i c i . Ş i a m i n t e ş t e - ţ i

că, deşi adultul cred e că nu are u n u r s u l e ţ d e p l u ş . s e în ş a lă .

Ce este D u m n ezeu l lui? Doar un u r s u l e ţ d e p l u ş . D in t e a m a

co p ilă rie i om u l a creat o figură p a t e r n ă c a r e ş t i e t o t u l , c a r e

à este atotp u tern ică şi care este p r e z e n t ă p e s t e t o t ; d a c ă a i

I su ficien tă în cred ere în el. te v a p r o t e ja . D a r î n s ă ş i id e e a d e

\ protecţie, ideea că un protector e s t e n e c e s a r , e s t e c o p ilă -

■ rească. A p o i în v e ţi o ru găciu n e - a c e s t e a s u n t d o a r p ă r ţ i a le

f scutului tău p sih o lo g ic - rugăciu n ea e s t e p e n t r u a - i a m i n t i

lui D u m n ezeu că eşti acolo, sin gu r în n o a p t e .

Rugăciunile noastre, in c a n ta ţiile n o a s t r e , m a n t r e l e .

scripturile noastre, zeii noştri, p reo ţii n o ş t r i s u n t p ă r ţ i a le
scu tu lu i n ostru psihologic. Este un f e n o m e n f o a r t e s u b t i l.
Un creştin crede că el va fi salvat, şi n im en i a l t c i n e v a A cesta
e ste aran jam en tu l lui defen siv: to ţi v o r a ju n g e î n ia d . m ai
p u ţin eL p e n tru că e ste creştin . D ar fie c a r e r e l i g i e c o n s i­
d e r i în acelaşi m od, că d oar a d ep ţii ei v o r fi s a lv a ţi. N u este
o p ro b lem ă d e religie, e s te o p ro b lem ă d e fr ic ă şi d e s a lv a re
d e frică. E ste d eci n a tu ra l în tr-u n fel - d a r în t r - u n a n u m it
punct a l m a tu r ită ţii, in te lig e n ţa c e r e s ă r e n u n ţ i. E ra în
re g u lă a tu n c i c â n d era i copil, d a r în tr-o zi va trebui să îţi
p ă r ă s e ş ti u r s u le ţu l d e p lu ş. C â n d , în tr-u n fin al, ren unţi
la s c u t în s e a m n ă că ai în c e ta t să m ai trăieşti dom inat de
frică. C e fel de v ia ţă p o ţi du ce când trăieşti dom inat de frică?
A tu n ci câ n d re n u n ţi la scu t, p o ţi trăi gh id at de iubire, poţi
tră i în tr -u n m o d m a tu r. P e rs o a n a p e rfe c t m a tu ră nu
a re tem e ri, n ici n u se apără; e ste d e sch isă p sih o log ic şi
v u ln e ra b ilă .
La u n m o m e n t dat, a rm u ra p o ate fi o n ecesita te - poate
că şi este. Dar, pe m ă s u ră ce cre şti - d a că n u doar îm b ă ­
trâ n e şti, ci te şi m a tu riz e z i - ve i în cep e să v e zi ce lucruri
d u ci cu tin e. P riv e şte cu a te n ţie şi îţi vei găsi u rsu leţu l în
sp a tele m u lto r lu cru ri.
O p e rso a n ă m a tu ră ar tre b u i să se d ezlege de orice legă­
tură cu frica. A şa v in e m a tu rita te a.
P riv e ş te -ţi to a te a cţiu n ile , to a te cred in ţele, şi ve i a fla
d a că îşi a u o rig in ile în realitate, în e x p e rie n ţă sau în frică.
O rice îţ i a re o rig in ile în fr ic ă tre b u ie a ru n c a t im ed iat,
fără să s ta i pe g â n d u ri n ici m ă ca r o s ecu n d ă . A ceea este
a rm u ra t a
Eu n u o p o t to p i în lo cu l t ă u p o t d o a r să iţi arăt cu m
să o în lă tu ri. A rm u ra ta p sih o lo g ică n u îţi p o ate fi luată.
Vei lu p ta p e n tru ea. D o a r tu p o ţi fa ce ceva să o înlături, iar
a s ta în s e a m n ă să o p riv e ş ti în to a te a sp e ctele ei. Dacă
îşi are o rig in ile în frică, aru n c-o . D acă e b azată pe raţiune,
pe e x p e rie n ţă , pe în ţe leg ere, a tu n ci nu este ceva de care să
te d e sc o to ro se şti, e ce v a ce tre b u ie să facă parte din fiinţa
ta. D a r n u v e i gă si n im ic în a rm u ra ta care să fie bazat
pe e x p e rie n ţă . E n u m a i frică, de la A la Z.
 20 übH U

C o n tin u ăm să tră im p rin fric ă - de a c e e a n e otrăvim

orice experienţă. Iubim p e cin eva, d a r c â n d iu b ire a noastră
vine din frică, atunci aceasta e ste d istru să , o t r ă v i t ă . Căutăm
adevărul, dar dacă a cea stă că u ta re v in e d in f r i c ă , a tu n ci nu
îl vom găsi.
Orice ai face, am in teşte-ţi u n l u c r u : f r i c a n u t e la s ă să
creşti. Ea te face din ce în ce m a i m ic , p â n ă c â n d m o r i . Frica
e în slujba morţii.
O persoană care nu are f r i c ă s e b u c u r ă d e t o t c e e a c e viaţa
îi poate oferi în dar. A cu m nu m ai e s t e n i c i o b a r i e r ă . D a r u ­
rile se vor revărsa asupra ta, ş i o rice v e i f a c e v a a v e a fo r ţă ,
putere, certitudine, o sen zaţie m i n u n a t ă d e a u t o r i t a t e .
O persoană care trăieşte cu frică t r e m u r ă t o t t i m p u l în
interior. Este continuu pe p u n ctu l de a î n n e b u n i , p e n t r u că
viaţa este cuprinzătoare, iar d a că tu e ş t i t o t t i m p u l plin
de frici... şi există frici de to t felul. P o ţi f a c e o l i s t ă lungă,
şi vei fi surprins câte frici su n t a co lo - ş i î n c i u d a lo r, eşti
viu! Peste tot sunt infecţii, boli, pericole, r ă p ir i, t e r o r iş t i...
şi o viaţă atât de mică! Şi la fin a l e ste m o a r t e a , c e a p e care
nu o poţi evita. în treaga ta via ţă v a d e v e n i î n t u n e c a t ă .
Renunţă la team ă - team a te-a l u a t p r i z o n i e r î n c ă din
copilărie, în mod inconştient; acum , c ă eşti c o n ş t i e n t , r e n u n ţ ă
la ea şi fii matur. A poi via ţa p oate d e v e n i o l u m i n ă c e s e va
adânci pe m ăsură ce vei creşte.

Îngropat de viu

S im t că s u n t îngropat de viu su b propria-m i frică. Şi a cum

c o n sta t că am încercat în to tdea un a să fiu cin e v a „s p e c ia l‘
 21

p en tru a a scu n d e această frică, fugind din ce în ce mai

departe de m ine însum i până în punctul în care nu am mai
ştiu t ce înseam nă să fii real. De ce sim t nevoia asta de a mă
a scu n d e în spatele m ăştilor? De ce îmi este atât de frică?

Frica de care su feri este în ră d ăcin a tă în fiecare fiinţă. Este

in evita b il să fie aşa, p e n tru că în fiecare zi aflăm că cineva
a m urit şi ştim că a şte p tă m la aceeaşi coadă. Şi, ori de câte
ori cin ev a m oare, a va n să m la coadă, ne apropiem de m oar­
te. C urând, v o m fi la ferea stra de la care ne vo m procura
un bilet de ieşire din existen ţă.
P o etu l are d rep tate câ n d spune: „Nu trim ite pe nim eni
să în tre b e p e n tru cin e b a t clopotele, ele bat p en tru tine".
C ân d cin ev a m oare, în b iserici clop otele în cep să bată pen ­
tru a in fo rm a în tr e g satul: „Cineva a m urit - în toarceţi-vă
de la ferm ele, de la grăd in ile şi de la livezile voastre". Este o
ch e m a re p rin care o am en ii s u n t a n u n ţa ţi că cin eva a m urit
şi s u n t in v ita ţi să o fere u n u ltim răm as-bun. D ar p o etu l are
p e rfe ctă d rep tate: „Nu trim ite pe n im en i să în treb e p en tru
cine bat clop otele, ele b a t p en tru tine". O ricân d m oare cin e­
va, ţi se a m in te şte că şi tu e şti o fiin ţă m uritoare, că m oar­
tea te p o a te lu a în s tă p â n ire a ei oricând.
A c e a s ta e ste frica de bază: to ate celelalte frici su n t refle­
xii ale ei. D acă p ă tr u n z i a d â n c în frica ta, v e i descoperi frica
de m o arte.
Spui: „Sim t că s u n t în g ro p a t de v iu su b p ropria-m i frică".
T o ată lu m e a e ste în a c e e a ş i situ aţie. Tu eşti n oro co s că ai
d e v e n it c o n ş tie n t de a sta , căci, d a că e şti co n ştien t, p o ţi ieşi
d in fric a asta. D a că n u e ş ti co n ştie n t, a tu n ci nu e xistă nici
o p o sib ilita te s ă ieşi.
 Spui: „Am în ce rca t în to td e a u n a s ă f iu c in e v a «speciali
pentru a a scu n d e a cea stă frică, fu g in d d in c e în ce m ai de­
parte de m ine în su m i p â n ă în p u n c tu l în c a r e n u a m mai
ştiu t ce în seam n ă să fii real".
Crezi că o am en ii s p e c ia li fa c a ltc e v a ? P r e ş e d in ţii, şi
prim-miniştrii, şi regii, şi regin ele - c re z i c ă s u n t în tr -o bar­
că diferită? Priveşte în ju r u l tău . şi îi v e i v e d e a în aceeaşi
barcă. în cearcă toţi să fie sp eciali în s p e ra n ţa că, p o ate, dacă
sun t speciali, atu n ci v ia ţa îi v a tra ta d ife r it d e c â t îi tratează
pe oam enii norm ali. C u sig u ra n ţă n u p o a te să-l tra te z e pe
preşedintele unei ţări la fel cu m îl tr a te a z ă p e u n cizm ar.
Dar se înşală am arnic. V ia ţa n u fa c e d e o s e b iri - preşe­
dinţi sau cizm ari, sp ălă to ri d e t o a le te s a u p rim -m in iştri,
nu are nici o im p ortan ţă p e n tru v ia ţă . M o a rte a îi lo v e şte în
mod egal. M oartea este sin g u ra c o m u n is tă d in lu m e: nu îi
pasă dacă ai bani sau eşti cerşetor, d a c ă e ş t i e d u c a t sa u nu.
Nu poţi spune: „Hei, stai, s u n t s u p e r c a lific a t. N u te poţi
purta cu m ine la fel cu m o fa c i c u o a m e n ii n e e d u ca ţi.
Aşteaptă puţin... Sun t o p erso an ă s p ecia lă , n u te p o ţi purta
aşa. întâi, dă-mi de ştire cu p u ţin tim p în a in te , şi te v o i lua
în calcul. Trebuie să urm ezi o p ro ce d u ră p e c a re o v o i deci­
de eu". Fie că eşti un m em bru re s p e cta t al c o m u n it ă ţ ii sau
doar un câine vagabond, nu are im p o rta n ţă - m o a r te a vine
şi îi face pe to ţi egali.
D ar tu tragi nădejde că d acă eşti sp ecia l, e x is t e n ţ a te va
tra ta cu m ai m u ltă bu n ătate, cu mai m ultă c o m p a siu n e .
Se va gâ n d i de d o u ă ori înainte: „Acest om a câştigat Pre­
m iul N obel, a r tre b u i să îi d au ceva m a i m ultă viaţă. A m ă ­
râtul e ste u n m a re pictor, n u a r tre b u i să-i sting candela la
fel cum o fa c cu to ţi ceilalţi".
 23

A cea sta e ste d o rin ţa secretă, speranţa inconştientă,

m otivul pen tru care oricine încearcă să fie special. Dar este
abso lu t p rostesc şi absurd. Priveşte doar în urmă la ce s-a
în tâ m p lat cu m ilioanele de regi şi regine care au avut atâta
putere...
în faţa m orţii, cu to ţii suntem lipsiţi de putere.
în scrip turile jain iste, există o poveste foarte frumoasă,
în India, circulă u n m it p otrivit căruia, dacă un om devine
cu cerito ru l lum ii, el p rim eşte un num e special - nu este
un rege banal, nici m ăcar un împărat. Este numit un chakra-
vartin. în seam n ă că roata carului său se poate mişca oriun­
de în lum e, n im en i nu o poate împiedica. Este atotputernic,
iar m itul sp u n e că, în rai, un chakravartin este tratat în
m od special.
E xistă u n m un te de aur în rai... Him alaya nu este decât
o in sig n ifia n tă ju c ă rie în com paraţie cu m untele de aur
din rai, n u m it Sum eru. Doar chakravartinii au privilegiul
sp ecial de a-şi în scrie n um ele pe Sum eru. Iar când acest
chakravartin a m urit, era atât de bucuros... înscrierea nu­
m elu i cu iv a pe m u n tele de aur din rai este cel mai mare
p rivilegiu pe care îl p oate obţin e o fiin ţă um ană.
D ar ce ro st are, ţin â n d con t că eşti singur acolo şi doar
tu v e zi a sta ? P rin u rm are, a cest om a decis ca întreaga
cu rte - regin a lui, prietenii, generalii - să se sinucidă exact
în m o m e n tu l în care a cesta avea să moară, pen tru ca toţi
să aju n g ă în rai în a cela şi tim p. A v ru t să îşi înscrie numele
pe m u n te le d e a u r a şa cu m n im en i altcin eva nu o mai
făcu se. Să-ţi în s e m n e z i n u m e le singur, fără nici un m ar­
to r - u n d e m ai e ste b u cu ria ? P esem n e că era un exhibiţio­
n ist p erfect.
 Din ca u za o rd in e lo r lui. t o ţi p r ie te n ii, r e g in e le , mem ­
brii curţii, generalii, s-au s in u c is în m o m e n t u l m o rţii lui şi
toţi au aju ns la p o rţile ra iu lu i îm p r e u n ă . P a z n ic u l i-a oprit
şi asp us: .L ă sa ţiîn tâ i ch a k ra v a rtin u l s ă in tr e s in g u r şi să-şi
înscrie num ele pe m unte".
D a r e ia u s p u s :.N e -a m s in u c is c u t o ţii p e n t r u u n motiv
simplu: vrem ca c h a k r a v a r tin u l n o s t r u s ă îş i s c r ie num ele
în faţa tuturor. R egin ele lu i s u n t a ici. g e n e r a lii lu i s u n t aici
consilierii lui cei în ţe lep ţi s u n t aici, m in iş t r ii lu i s u n t a ic L
şi ne-am sacrificat v ie ţile d o a r p e n t r u a-1 v e d e a c u m îşi
scrie numele. N u n e p o ţi opri".
Dar paznicul i-a sp u s c h a k r a v a r tin u lu i: „ Ia rtă -m ă , ocup
acest post de secole, şi în a in te a m e a l-a o c u p a t t a tă l meu,
şi înaintea lui, b u n icu l m eu; a c e s t p o s t a f o s t o c u p a t de
strămoşii mei de la în ce p u tu l v r e m u rilo r. Ş i s tr ă m o ş ii mei
mi-au spus: «Nu perm ite nici u n u i c h a k r a v a r tin să m eargă
pe m unte de faţă cu alţii, p e n tru c ă v a r e g r e t a fo a r te tare
mai târziu.» Dar to ţi ch a k ra va rtin ii in s is tă ... N u e ş t i pri­
mul care şi-a adus cu el o în tre a g ă a rm a tă ; a p r o a p e fiecare
chakravartin a p ro ced at la fel. P r in u r m a r e , v r e a u să îţi
ream intesc că vei regreta d a că le p e r m iţi a c e s t o r oam en i
să meargă cu tine. Pe m in e n u m ă d e r a n je a z ă , îţ i d a u tim p
să te gândeşti. Eşti nou, n u p o ţi ş ti c u m v a f i e x p e rie n ţa .
Am văzut m ulţi chakravartini v e n in d şi p le câ n d , şi to ţi mi-au
m u lţu m it ulterior, sp unân du-m i: «A f o s t f o a r t e a m a b il din
p artea ta să îm piedici pe to ată lu m e a s ă v in ă c u m ine.»"
Chakravartinul s-a gândit: .C e e s te d e f ă c u t ? P e n tr u că
n u ş tiu ce se va în tâ m p la, şi a c e s t o m p a r e s in c e r ş i nu
a re n ici u n m o tiv să m ă p re v in ă d a c ă n u a r fi n ecesar...
P o a te e ste m a i bin e să a sc u lt s fa tu l lui". Şi, a s t f e l, a o p rit
 Frica 25

pe to ată lu m e a la p oartă, a lu a t in stru m en tele necesare de

la paznic p en tru a sem n a pe aur, apoi a intrat pe poarta m un­
telui. Nu i-a v e n it să creadă... a tâ ta frum useţe! O ricât vedea
cu o ch ii era n u m a i a u r şi a u r - v â rfu ri de m un te ajungând
atât de sus, în c â t H im alaya ch ia r păreau o jucărie.
A p r o p i i n d u - s e p e n tru a găsi u n loc un de să sem neze,

a f o s t ş o c a t s ă v a d ă c a n u m ai era spaţiu! în tr e g m untele

e r a s e m n a t ... p e n t r u că ne a flă m aici de o etern itate. Mili­

o a n e ş i m i l i o a n e d e chakravartin i au m urit. O m u l se gân ­

d is e : „ S u n t f o a r t e s p e c ia l" - şi, de fap t, n u m ai era nici un

p ic d e s p a ţ i u r ă m a s p e m u n t e !
S - a p lim b a t d e colo-acolo - n ici u n loc n ică ie ri A po i a dat

d e î n g r i j i t o r u l m u n t e l u i , ca re i-a spus: „N u-ţi pierde tim pul.

C h i a r d e v e i c ă u t a v r e m e de u n m ilen iu, n u v e i găsi n ici un

lo c g o l; e p lin d e se m n ă tu ri. D e seco le lu crez aici. Tatăl m eu

a l u c r a t a ici - d e la în c e p u tu r i fa m ilia m ea a lu cra t aici.

Ş i a m a u z i t d e la stră m o şii m e i a cee aşi poveste, că de fieca­

r e d a t ă c â n d v in e u n chakravartin , n u m a i este loc p en tru

s e m n ă t u r a lu i. S in g u ra s o lu ţie e ste să ştergi u n n u m e şi să-l

tre c i p e a l t ă u , şi s ă u iţi că e şti sp ecial. E ste o e x isten ţă atât

d e v a s t ă . D e a ceea, p a z n ic u l i-a îm p ie d ica t p e o am en ii pe

c a r e i- a i a d u s s ă v in ă c u tine; în fa ţa lo r ţi-ai f i p ierd u t m ân ­

d r ia . P o ţ i ş t e r g e u n a lt n u m e; te v o i aju ta, s u n t aici".

T o a t ă b u c u r ia i-a d is p ă ru t, to a tă e m o ţia i-a d isp ărut, iar

c h a k r a v a r tin u l i-a s p u s o m u lu i: „ în s e a m n ă că m â in e va
v e n i c in e v a şi v a ş te r g e n u m e le m eu". în g rijito ru l i-a răs­
p u n s: „Cu s ig u r a n ţ ă a ş a se v a în tâ m p la , p e n tru că a ltfe l
n u e loc. N u p u te m c r e a m a i m u lţi m u n ţi; t o t a u ru l din rai
a fo st fo lo sit p e n tru a-1 crea p e acesta. S em n ezi p u r şi sim plu,
a p o i te în to r c i la p o a r tă c u c a p u l s u s şi p o ţi să te lauzi.
Nim eni nu va şti, pentru c ă eu n u v o i s p u n e n im ă n u i. Du-te
şi laudă-te că în treg m u n tele a f o s t go l".
D ar ch a kravartin u l e ra u n om c u o a n u m ită in te g rita te
şi iubea a d ev ăru l. El a zis: .N u p o t f a c e asta; nu p o t şterge
nici alt n um e p e n tru a fa c e lo c p en tru al m eu. Nu v o i sem ­
na - este co m p le t stu p id ". S -a în to rs şi i-a sp u s p azn icu lu i:
.îţi su n t re c u n o s c ă to r şi le v o i sp u n e o am en ilo r mei de ce
îţi su n t recu n o scăto r. V oi îm prăştia ve stea în lum e, pen tru
că m ulţi d in tre a ce ş ti o a m e n i s-au sinucis. Trebuie c a ei să
se nască din nou, n u p o t răm âne în rai. Voi face to t ce este
necesar p en tru a tr a n s m ite m esajul în lum e: nu vă irosiţi
viaţa cucerin d lu m e a p e n t r u a sem n a pe m u n tele de aur
din rai. Nu m ai e ste loc. în a in t e de toate, treb u ie să ştergeţi
num ele altcuiva, c e ea ce e s te urât. apoi treb u ie să semnaţi
în acel loc, iar m âin e a ltc in e v a v a şterge nu m ele vostru. în ­
tregul exerciţiu e ste c o m p le t stupid. S u n t şocat, dar am
înţeles ceva: n im en i n u a r trebui să ceară s ă fie s p e c ia l
pentru că ex isten ţa n u a c c e p tă p e nim eni ca fiin d special,
superior sau inferior".
Frica te face să în c e r c i s ă fii special, d ar a sta n u va
schimba situaţia. S in g u ra s o lu ţie p r in care poţi scăpa de
frică, mai degrabă decât să in v e s te ş ti en ergia în a fi cin eva
special, este să foloseşti e n e rg ia p e n t r u a fi tu însuţi. Gă-
seşte-te pe tine însu ţi pentru c ă în în c e r c a r e a de a fi sp ecial
fugi din ce în ce mai mult de tin e în s u ţ i. Că a i a ju n s să fii
conştient de asta este bine: cu cât f u g i m ai d e p a r t e d e tine
însuţi, cu atât eşti mai departe de c u n o a ş t e r e a a d e v ă r u lu i
acela că eşti nemuritor, că nu există m o a r t e .
Atunci când îţi recunoşti n e m u rire a , m o a r t e a d isp are.
Şi cu moartea, toate fricile se evap oră în a er. D a r n u d eve­
nind cineva special.
 Frica 27

Vei fu gi din ce în ce m ai departe de tine în căutare de ceva

care să te p o ată scă p a de frică, de paranoia, de m oartea ta.
D ar cu câ t e şti m ai departe, cu a tâ t m ai m are va fi frica,
cu a tâ t m ai m are va f i paranoia, cu m ult m ai copleşitoare
va fi m o a rtea . E m a i b in e să te în d re p ţi spre interiorul
tău şi să d e sco p e ri a d ev ărata ta fiinţă.
E lo gică sim p lă, a ritm etică sim plă: în ain te să cauţi ori­
un d e a ltu n d e va , c a u tă în tin e în su ţi. Lum ea e vastă, te vei
pierde în căutări... aşadar, p riveşte în tin e în prim ul rând;
p o ate că ce ea ce c a u ţi e deja acolo. Şi to ţi oam enii ilumi­
n aţi ai lu m ii s u n t a b so lu t de acord că este acolo, fără nici
o e xce p ţie .
E ste s in g u r u l a d e v ă r ş tiin ţific care n u are excep ţie -
ca re a ră m a s n e s ch im b a t, o ricâ t am că u ta în trecut. Vei
v e d e a că cei care s-au cu n o s c u t pe ei în şişi au declarat din-
to td e a u n a ; „S u n te m n em u rito ri; su n tem fără de m oarte.
V ia ţa n u c u n o a ş te sfârşit".
A şa că, m ai în tâ i, p ă tr u n d e în tine. D oar o străfulgerare
a p ro p riei ta le n em u riri, şi v a fi ca şi cu m te-ai trezi dintr-un
co şm ar. T o ate te m e rile dispar, şi în lo cu l fricii nu vei găsi
d e câ t b e a titu d in e pură, b u cu rie p ură - doar flori care te vor
în v ă lu i cu p a r fu m u l e te rn ită ţii.

Atât de m ulte de făcut, atât de puţin tim p

A m d e v e n it c o n ş tie n t d e fa p tu l că tim p u l îmi provoacă

fo a rte m u ltă a n x ie ta te . Te-am a u z it sp u n â n d că conştiinţa
tim p u lu i creea ză frustrare, d a r m ă în treb d acâ existâ ceva
în n oi ce s e p o a te n u m i team a de tim p ?
 Nimeni n u va şti, pentru că eu nu vo i s p u n e n im ăn u i, Du-te
şi laudă-te că întreg muntele a fo s t g o l“.
Dar chakravartinul era u n o m cu o a n u m ită in tegritate
şi iubea adevărul. El a zis: „Nu p o t fa c e asta; n u p o t şterge
nici alt num e p en tru a face lo c p e n tru al m eu . N u v o i sem ­
na - este com plet stupid". S-a în to rs şi i-a s p u s paznicului:
„îţi sun t recun oscător şi le v o i s p u n e o a m e n ilo r m ei de ce
îţi sun t recunoscător. Voi îm p ră ştia v e s te a în lu m e, pentru
că m ulţi dintre aceşti o am en i s-au sin u cis . T re b u ie ca ei să
se nască din nou, nu pot ră m â n e în rai. Voi fa c e to t ce este
necesar pentru a tran sm ite m e sa ju l în lu m e: n u vă irosiţi
viaţa cucerind lum ea p en tru a s e m n a p e m u n te le de aur
din rai. Nu m ai este loc. în ain te de to ate, tre b u ie s ă ştergeţi
num ele altcuiva, ceea ce este urât, a p o i tre b u ie s ă sem n a ţi
în acel loc, iar m âine altcin eva va şterg e n u m e le v o stru . în ­
tregul exerciţiu este co m p let stu p id . S u n t ş o c a t, d a r am
înţeles ceva: nim eni nu ar tre b u i să c e a r ă să fie special,
pentru că existen ţa nu accep tă pe n im e n i ca fiin d special,
superior sau inferior".
Frica te face să în cerci să fii sp e cia l, d a r a s t a n u va
schim ba situaţia. Singura s o lu ţie p rin ca re p o ţi s c ă p a de
frică, mai degrabă decât să in ve ste şti e n e rg ia în a fi cineva
special, este să foloseşti en ergia p e n tru a fi tu în su ţi. Gă-
seşte-te pe tine însuţi, p en tru că în în cerca rea d e a f i sp ecial
fugi din ce în ce m ai m ult de tin e în su ţi. C ă ai a ju n s să fii
co n ştien t de asta este bine: cu cât fu g i m a i d e p a rte de tine
însuţi, cu a tâ t eşti m ai departe de c u n o a ş te re a a d ev ă ru lu i,
acela că eşti nem uritor, că n u e xistă m o a rte.
A tu n ci cân d îţi recu n o şti n em u rirea, m o a rte a dispare.
Şi cu m oartea, to ate fricile se e vap o ră în aer. D a r n u d e v e ­
n in d cin ev a special.
 Vei fugi din ce în ce m ai departe de tine în căutare de ceva
care să te poată scăpa de frică, de paranoia, de m oartea ta.
Dar cu cât eşti m ai departe, cu atât m ai m are va fi frica,
cu atât m ai m are va fi paranoia, cu m ult m ai copleşitoare
va fi m o artea. E m ai b in e să te în d re p ţi spre in teriorul
tău şi să descop eri ad evărata ta fiinţă.
E logică sim plă, a ritm etică sim plă: în ain te să cau ţi ori­
un de altu n deva, ca u tă în tin e în su ţi. L um ea e vastă, te vei
pierde în căutări... aşadar, p riveşte în tin e în prim ul rând;
poate că ceea ce ca u ţi e deja acolo. Şi to ţi o am en ii ilum i­
n aţi ai lu m ii s u n t a b so lu t de acord că este acolo, fără nici
o excepţie.
Este s in g u ru l a d e v ă r ş tiin ţific care n u are e x ce p ţie -
care a răm as n esch im b a t, o ricâ t am c ă u ta în tre cu t. Vei
vedea că cei care s-au cu n o s c u t pe ei în şişi au d eclarat din-
to td eau n a: „S u n tem n em u rito ri; su n te m fără de m oarte.
V iaţa n u cu n o a şte sfârşit".
A şa că, m ai în tâi, p ă tru n d e în tine. D o ar o stră fu lgera re
a p ropriei tale n em uriri, şi va fi ca şi cu m te-ai trezi dintr-un
coşm ar. T o ate te m e rile dispar, şi în lo cu l fricii n u vei găsi
d ecât b e a titu d in e pură, b u cu rie p u ră - doar flori care te vo r
în vă lu i cu p a r fu m u l e te rn ită ţii.

Atât de m ulte de făcut, atât de puţin tim p

A m d e v en it c o n ş tie n t de fa p tu l că tim p u l îm i p ro vo acă

foarte m u ltă a n x ieta te. Te-am a u z it sp u n â n d câ con ştiin ţa
tim p u lu i cr e e a z ă frustrare, d a r m ă în treb d a că există ceva
în noi ce se p oa te n u m i te a m a de tim p ?
28

A ceasta este sin gura tea m ă ca re e x is tă : t e a m a d e tim p.

Team a de m oarte este tot o tea m ă d e tim p , p e n tr u că m oar­
tea opreşte tim pul. N im eni nu se te m e d e m o a r te - cu m te
p oţi tem e de ceva ce nu ai c u n o s cu t? C u m îţi p o a te fi frică
de ceva absolut n ecu n o scu t, n e fa m ilia r, s tră in ? Frica nu
poate exista decât în legătu ră cu c e v a ce e s te cu n o s c u t.
Nu, atunci când spui .M i-e frică de m oarte", n u îţi e ste frică
de m oarte - fiindcă n-o cun oşti! C in e ş tie ? - m o a rte a ar
putea fi mai bună decât viaţa.
Teama nu este de m oarte, tea m a e s t e d e t i m p .
în India, folosim acelaşi cu v â n t p e n t r u a m b e l e . Kala
înseam nă tim p, dar kala în se a m n ă ş i m o a r t e . A v e m un
singur cuvânt şi p entru tim p, şi p e n tru m o a r t e . E s e m n i f i ­
cativ, cuvântul kala este sem n ificativ, f o a r t e s e m n i f i c a t i v ,
pentru că tim pul este moarte, iar m o a rtea n u e s t e altceva
decât timp.
Trecerea tim pului în seam nă tre cerea v i e ţ i i . A p a r e tea­
ma. în Occident, teama este m ult m ai acută: a d e v e n i t aproa­
pe cronică. în Orient, team a acea sta nu e ste a t â t d e mare,
iar mptivul este acela că O rientul cred e că v i a ţ a co n tin u ă
la infinit; moartea nu este sfârşitul; v ia ţa a c e a s ta n u este
singura viaţă; au fost mii şi m ii de v ie ţi în t r e c u t şi vor
fi mii şi mii de vieţi în viitor. Nu e nici o grab ă . D e aceea,
Orientul este leneş: nu e nici o grabă! De aceea, în O rie n t nu
există conştiinţa tim pului - cin eva sp u n e .Voi v e n i la ora
cinci fix", şi nu vin e deloc. Nu sim te nici o re sp o n sa b ilita te
faţă de tim p, iar tu aştepţi şi aştepţi, şi p e rso a n a a ju n g e cu
o întârziere de patru, cinci ore şi sp u n e .C a re e p ro b lem a?
Ei şi ce?"
 în c o n c e p ţia v e s tic ă , tim p u l e s te fo a r te s c u r t, în tr u c â t
c r e ş tin is m u l şi iu d a is m u l c re d în tr -o s in g u r ă v ia ţă . De aici
a lu a t n a ş te r e a n x ie ta te a . E x istă o s in g u r ă v ia ţă , 70 d e ani
cel m ult; o tr e im e o iro s im d o rm in d - d a că tr ă ie ş ti 60 de
ani, 20 de a n i s u n t iro s iţi c u s o m n u l, 20 d in cei ră m a şi s u n t
iro siţi cu e d u c a ţia , cu u n a -a lta ; c e ila lţi 20 d e a n i ră m a şi -
jo bu l, o cu p a ţia , fa m ilia , c ă s ă to ria şi d iv o rţu l, şi, d a c ă fa ci cu
a d ev ă ra t u n ca lcu l, v e i v e d e a că n u -ţi m ai ră m â n e tim p de
trăit! „C ân d v o i trăi?" T e a m a ţi s e în fig e în in im ă , ia r v ia ţa
trece, tim p u l îţ i z b o a r ă p rin tr e d e g e te , şi m o a rte a p la n e a z ă
în p e r m a n e n ţă a s u p r a fie c ă r u i m o m e n t - p o a te să îţi b a tă
la u şă în o rice clip ă. Iar tim p u l e s te ire v e rsib il, n u îl p o ţi
recâştiga, o d a tă du s, e d u s p e n tr u to td e a u n a .
T eam a, a n x ie ta te a , o n e v r o z ă le g a tă d e t im p - d e v in e
cronică, e ste a p r o a p e c a şi c u m a r fi d e v e n it o a d o u a n a tu ră
a m in ţii o ccid e n ta le , c a re e m e re u c o n ş tie n tă d e fa p tu l că
tim p u l se s c u r g e şi ca re se te m e d in a c e s t m o tiv.
T eam a e s te în e s e n ţă le g a tă d e fa p tu l că în c ă n u a i fo s t
ca p a b il să tră ieşti, ia r tim p u l tre ce, n u p o a te fi recu p e ra t;
nu p o ţi să d a i tim p u l în a p o i; o d a tă d u s, e d u s p e n tru to t­
d eau n a. Iar cu fie c a r e zi, v ia ţa s e s c u r te a z ă , d e v in e d in ce
în ce m ai m ică.
T ea m a n u e s te le g a tă d e m o a rte , te a m a e s te leg a tă de
tim p, ia r d a că p riv e ş ti a d â n c în ea, v e i d e sc o p e ri că te a m a
este leg ată de v ia ţa n e tr ă ită - n u ai fo s t ca p a b il să trăieşti.
D acă tră ie ş ti, n u ai d e c e te te m e . D a că v ia ţa c u n o a ş te
îm p lin irea , n u e x is tă frică . D a că te-a i b u c u ra t d e ea. d a că
ai a tin s c u lm ile p e c a re v ia ţ a le o feră, d a că v ia ţa ta a fost
o e x p e r ie n ţă o rg a s m ic ă , o p o e z ie p r o fu n d ă ca re a vibrat
în tin e, u n câ n te c, u n fe s tiv a l, o ce re m o n ie , şi d a că ai trăit
fieca re m o m e n t la m a xim u m , a tu n c i n u m a i e x is tă frica
de tim p, atu n ci frica dispare.
Eşti p regătit ch ia r dacă m o a rtea s o s e ş te azi, e şti pregă­
tit. A i cu n o scu t viaţa - de fapt, v e i a ju n g e să u re z i b u n venit
m orţii p en tru că acu m ţi se d e sc h id e o n o u ă op ortu n itate,
o n ou ă uşă, ţi se revelează u n n o u m ister: m i-a m tră it viaţa,
acum m oartea îm i bate la uşă; v o i s ă ri să îi d e sc h id uşa -
.Intră!" Pen tru că am c u n o s c u t v ia ţa , m i-a r p lă c e a să te
cun osc şi pe tine.
A sta s-a în tâ m p la t şi cu S o c ra te a tu n c i c â n d era pe
moarte. Discipolii au în cep u t să p lân gă şi să se tâ n g u ia scă -
şi era norm al. Socrate a desch is o ch ii şi a sp u s: „Opriţi-vă!
Ce faceţi? De ce p lân geţi şi vă tâ n g u iţi? M i-am tră it viaţa,
şi am trăit-o la m axim um . A cu m m o a rte a v in e , şi s u n t en­
tuziasmat! A ştept cu a tâta iubire şi dor, c u sp era n ţă . O nouă
uşă se deschide, viaţa revelează u n n o u m ister".
Cineva l-a întrebat: .N u îţi e ste frică?"
Socrate a răspuns: .N u văd de ce m i-ar fi frică de moarte,
pentru că, în prim ul rând, nici n u ştiu cu m va fi. Iar în al doi­
lea rând. su n t doar două p osibilităţi: fie v o i su p ra v ie ţu i, şi
atu nci n u se p un e problem a de frică, fie n u v o i su p ravieţu i,
şi a tu n ci iarăşi n u se p u n e p ro b le m a d e frică . D a că nu
sup ravieţuiesc, nu este nici o p ro b lem ă - d e v r e m e ce eu
n u voi m ai fi, nu va m ai p u tea e x is ta n ici o p ro b lem ă; iar
dacă s u p ra v ie ţu ie s c dacă c o n ştiin ţa m e a s u p ra v ie ţu ieşte,
n u e ste nici o p roblem ă, p en tru că s u n t în c ă aici. P ro b lem e
a m a v u t şi în v ia ţă - le-am rezolvat, deci, d a c ă v o i fi a co lo şi
v o r e x ista p roblem e, le vo i rezolva - şi e ste m e re u o b u cu rie
să re zo lv i o p ro b lem ă, e ca o p ro vo care. A c c e p ţi p ro v o ca re a
şi te co n cen tre zi asu p ra ei, iar dup ă ce ai rezolvat-o, o ex­
plozie de fericire va avea loc".
T eam a de m o arte este tea m a de tim p, iar team a de timp
este, în p ro fu n zim e, tea m a de m om entele netrăite, de viaţa
netrăită.
Ce este de fă cu t? T răieşte m ai m ult, şi trăieşte m ai in­
tens. Trăieşte periculos! Este v ia ţa ta, nu o sacrifica pentru
prostiile cu care ai fo st în v ă ţa t. Este v ia ţa ta, trăieşte-o.
Nu o sa c rifica p e n tru cu v in te, teorii, ţări, politică. Nu o
sacrifica p en tru nim eni.
M u lţi s u n t p re g ă tiţi ca n işte m ăcelari; te p ot prinde.
Şi ţi-au în ră d ă c in a t în m in te con diţion ări; „Poporul tău
este în p erico l - m o ri p e n tru el!" P ro stie curată. „Religia
ta este în pericol - m ori p e n tru ea!" Prostii. Este v ia ţa ta.
trăieşte-o! N u m u ri p e n tru n im ic altceva, m ori doar pentru
viaţă, a cesta este m esajul. Şi apoi n u va m ai exista frică. Dar
există o am en i g a ta să te exp lo ateze. Ei co n tin u ă să spună;
„Mori p en tru asta, m ori p en tru ailaltă". Su n t pregătiţi pen­
tru un s in g u r lucru, şi an u m e ca tu să devii martir. Şi apoi
apar tem erile.
T răieşte v ia ţa , şi n u te gâ n d i că a m uri este un act de
curaj. S in g u ru l curaj este acela de a trăi v ia ţa în m od total,
nu ex istă alt curaj. A m u ri e ste fo arte sim plu şi uşor. Poţi
sări de pe u n m un te, te p o ţi s p ân zu ra - este un lucru cât se
p oate de uşor. P o ţi d e ve n i m a rtir p en tru o ţară, pen tru un
zeu, p e n tru o religie, p e n tru o biserică - n um ai măcelari,
n u m a i crim in ali. N u te a u to sa crifica . Eşti aici pen tru tine,
p en tru n im en i altcin eva.
Şi a p o i trăieşte. Şi tră ieşte în libertate absolută, atât de
intens, în cât fiecare m o m en t să fie transform at în eternitate.
 32

Dacă trăieşti intens un moment, acesta este transformat

în eternitate. Dacă trăieşti intens un m o m en t. începi să
trăieşti pe verticală, nu mai trăieşti pe orizon tală.
Există două moduri de a relaţiona c u tim p u l: unul este
să înoţi la suprafaţa oceanului, c e lă la lt e s te să te scufunzi
în adânc, să te duci către fundul o c e a n u lu i.
Dacă înoţi mereu doar la supra fa ţa o c e a n u 1u 1 1im pului.
îţi va fi tot timpul frică, pentru că s u p r a fa ţ a n u e ste reali­
tatea. Suprafaţa nu este cu adevărat o c e a n u l, e s te doar
marginea, periferia. Scufundâ-te în a d â n c, m e r g i c ă tr e fun­
dul oceanului Când trăieşti intens u n m o m e n t, n u mai eşti
parte din timp.
Dacă eşti îndrăgostit, cu adevărat în d r ă g o s t it, timpul
dispare. Când eşti cu persoana iu b ită s a u c u u n p rietea
brusc timpul nu mai există. Te c u f u n z i in a d â n c . Dacă
iubeşti muzica, dacă ai o inimă m u zica lă , ştii că tim p u l se
opreşte. Dacă ai simţul frumosului, o s e n s ib ilita te estetică,
priveşte un trandafir, şi timpul va d isp ă rea , p riv e ş te luna
şi unde este atunci timpul? Ceasul se o p re ş te im e d ia t. Lim­
bile continuă să se mişte, dar tim pul se o p re şte .
Dacă ai iubit ceva In mod p ro fu n d , a tu n c : s til că poţi
transcende nm pu l Secretul ţi-a fost r e v e la t d e a tâ te a ori
V iaţa însăşi ţi-J revelează.
Vieţii t-ar plăcea ca tu să te bucuii. V ie ţi: i-ar p l ă c e a ca
tu să sărbătoreşti Vieţii h a r plăcea să p a r tic ip i atât d e in­
tens încât să nu ai nici un regret pentru trecut, să nu rem e­
m orezi trecutul întrucât cu fiecare m o m e n t, p ă tr u n z i dm
ce în ce mai adânc - cu fiecare m om ent, viaţa d e v in e din ce
în ce m ai inim oasă, mai o rg a s m ic i o exp erien ţă de vârf.
 Frica

şi, treptat, pe măsură ce te ap rop ii m a i m u lt d e v â rf, a c e a s ta

devine căm in u l tău.
Aşa trăieşte un ilu m inat, el trăieşte total şi tr ă ie ş te c lip ă
de clip ă.
C in e v a l-a în t r e b a t pe un m aestru zen: C e a i f ă c u t de
c â n d ai a ju n s la ilu m in a r e ? El a răspuns: C a r a p ă d e la fâ n ­
tâ n ă . ta i le m n e în p ă d u re , când îm i e foam e, m ă n â n c , ia r
c â n d îm i e s o m n , m ă c u lc . a s t a e tot ce fac.
D a r ţ in e m in te , c â n d un o m care a ajuns la o în ţe le g e r e
p r o fu n d ă a fiin ţ e i sale taie lem ne, el taie lem n e ş i a tâ t. N u
m ai e ste n im e n i a ltc in e v a acolo. D e fapt. cel care ta ie lem ­
n ele n u e s te a co lo , d o a r tăiatul lem n elo r a rămas. C e l c a re
ta ie le m n e le n u e s te acolo, pentru că el este trecutul. C â n d
a ce s ta m ă n â n c ă , el p u r şi sim plu m ănâncă.
U n m a re m a e s t r u zen a spus: Când stai. stai. când m ergi,
m ergi. şi. m a i p r e s u s d e toate, nu şovăi.
T im p u l e s te o p r o b le m ă d in cauză că nu a i tr ă it c u m
tr e b u ie - e s t e c e v a s i m b o li c sim p tom atic. D a c ă t r ă ie ş t i
c u m tr e b u ie , p r o b le m a tim p u lu i dispare, te a m a d e t im p
disp are.
Ş i a tu n c i, c e e s t e de făcu t? In orice m om ent, in d ife re n t
ce f a c i fă lu c r u l acela in m od totaL Lucruri s im p le p re c u m
a fa c e o baie; fă -o în m od t o t a l uită de lu m e a în trea g ă : câ n d
s t a i s t a t c â n d m e r g i m e r g i ş i m ai p re s u s d e t o a t e n u ş o v ă i
stai s u b d u ş şi lasă toată existen ţa s ă s e re v e rs e a su p r a ta.
Contopeşte-te cu a cele picături d e a p ă c a r e s e re v a rs ă a s u ­
pra ta. Lucrurile m ărunte: m e n a ju l g ă t it u l s p ă la tu l rufelor,
plim barea m atin ală - fă -le în m o d to ta l, ş i a tu n c i n u va mai
fi n evoie de nici o m e d ita ţie .
 M e d ita ţia n u e s te d e c â t u n m o d d e a î n v ă ţ a c u m s ă fad

u n lu c r u în m o d t o ta l - o d a t ă c e a i î n v ă ţ a t , tra n s fo rm ă -ţi
în tr e a g a v ia ţă în tr -o m e d ita ţie ; u i t ă c u t o t u l d e m e d ita ţii
fă d in v ia ţ ă s in g u r a leg e. f ă d in v i a ţ ă s i n g u r a m ed itaţie.

Şi a tu n c i tim p u l v ă d is p ă re a .
Ş i a m in te şte -ţi. c â n d t im p u l d is p a r e , m o a r t e a dispare.
A tu n ci n u îţi m ai e ste frică d e m o a rte . D e f a p t . c h ia r o a ştep ţi
G â n d e şte -te d o a r la a c e s t f e n o m e n . C â n d a ş t e p ţ i m oar­
tea, c u m ar p u te a m o a rte a s ă e x is t e ?
A şte p ta re a a c e a s ta a m o r ţii n u e s t e u n a s u ic id a lă . Ea nu
este u n a p ato lo gică. Ţ i-ai t r ă it v ia ţ a . D a c ă ţi-a i t r ă it viaţa,
m o a rtea d evin e o c u lm e a ei. M o a r t e a e s t e p u n c t u l culm i­
n an t al v ie ţ ii e ste a p o g e u l ei.
Ai c u n o s c u t to a te m icile v a lu r i a le v ie ţ ii - m â n c a r e , bă­
utură. so m n , p lim b ări, d r a g o s te - , a i c u n o s c u t v a lu r i m ici
valuri m ari - a p o i v in e v a lu l c e l m a i m a re . M o a r te a ! T rebuie
să o tră ieşti şi p e ea în t o ta lita te a ei. Ş i a t u n c i e ş t i p regătit
să mori. Faptul în sin e d e a f i g a ta s ă m o r i r e p r e z in t ă m o ar­
tea m o rţii în seşi.
Aşa au a ju n s o a m en ii să ş tie c ă n im ic n u m o a r e . M oartea
e ste lip sită de p u te re d a că e ş t i p r e g ă tit s ă o tr ă ie ş t i, m o a r­
tea e ste fo a rte p u te rn ic ă d a c ă îţi e fr ic ă . V ia ţ a n e t r ă it ă îi dă
p u te r e m o rţii. O v ia ţă tră ită în t o t a lit a t e îi ia m o r ţ ii orice
u rm ă d e p u tere. M o a rtea n u m a i e x is t ă .

înţelegerea e cheia
C u m p o a te fi fr ica stă p â n ită s a u e lim in a tă c o m p le t ?

F rica n u p o a te fi s tă p â n ită , n u p o a te f i e lim in a t ă , p o a te fi

d o a r în ţe le a s ă . în ţe le g e r e e ste c u v â n t u l- c h e ie a ici. Ş i doar
 Frica 35

în ţe le g e r e a a d u c e tr a n s fo r m a r e , n im ic a ltce va . D acă în cerci

să s t ă p â n e ş t i fr ic a , a c e a s t a v a ră m â n e re p rim a tă , se va
a d â n c i în tin e . O a s t f e l d e a b o r d a r e n u -ţi v a fi de nici un
a ju to r, e a v a c o m p lic a lu c r u r ile . Ea ie s e la s u p ra fa ţă , ia r tu
o r e p r im i- a s t a în s e a m n ă s ă o s tă p â n e ş ti. O p o ţi reprim a;
o p o ţi r e p r im a a tâ t d e a d â n c în c â t s ă d isp a ră c o m p le t din
c o n ş tiin ţă . A tu n c i, n u v e i m a i fi c o n ş tie n t d e ea, d a r ea va
f i a co lo , în s u b t e r a n , ş i v a e x e r c it a o in flu e n ţă a su p ra ta.
Va reuşi, te v a m a n ip u la , d a r te v a m a n ip u la în tr-u n m od a tât
d e in d ir e c t, în c â t n ic i n u îţ i v e i d a s e a m a . D a r a tu n ci, p eri­
c o lu l s-a a d â n c it. A c u m n ic i m ă c a r n u îl m a i p o ţi în ţe leg e.
P r in u r m a r e , fr ic a n u tr e b u ie s tă p â n ită şi n u tre b u ie nici
e lim in a tă . E a n u p o a t e fi e lim in a tă , p e n tr u c ă fric a c o n ţin e
u n tip d e e n e r g ie , ş i n ic i o e n e r g ie n u p o a te fi d is tru s ă .
A i o b s e r v a t c ă a t u n c i c â n d îţ i e ste frică , a i o e n e rg ie im e n ­
s ă ? L a fe l c a a t u n c i c â n d e ş t i fu r io s ; a m b e le s u n t a sp e c te
a le a c e lu ia ş i f e n o m e n e n e r g e t ic . F u ria e s te a g re s iv ă , ia r
t e a m a e s te n o n a g r e s iv ă . T e a m a e s te fu r ie în tr -o s ta r e n e­
g a tiv ă ; fu r ia e s te t e a m a în tr - o s t a r e p o z itiv ă . A i o b s e r v a t
c â t e ş ti d e p u t e r n ic a t u n c i c â n d e ş ti fu r io s , c â tă e n e rg ie ai?
P o ţi a r u n c a u n d it a m a i p ie tr o iu l c â n d e ş ti fu rio s; în m o d
n o rm a l, n u a i p u t e a n ic i s ă îl c lin te ş ti. P u te r e a ta d e v in e d e
tre i, d e p a t r u o r i m a i m a r e a tu n c i c â n d e ş ti fu rio s . P o ţi fa ce
lu c r u r i p e c a r e în a b s e n ţ a fu r ie i n u le-ai p u te a face.
S a u , a t u n c i c â n d e ş t i c u p r in s d e frică , p o ţi fu g i a tâ t de
re p ed e , în c â t şi u n a le r g ă t o r o lim p ic a r fi gelo s. Frica p ro d u ­
ce e n e rg ie ; fr ic a e s t e e n e rg ie , ia r e n e r g ia n u p o a te fi d is tru ­
să. N ic i m ă c a r o io t ă d e e n e r g ie n u p o a te fi e lim in a tă din
e x is t e n ţ ă . T r e b u ie s ă îţ i a m in t e ş t i c o n s ta n t lu c ru l acesta,
a ltfe l, v e i f a c e c e v a g r e ş it. N u p o ţi d is tr u g e nim ic, p o ţi d o a r
să îi d ai a ltă form ă. N u poţi d is tru g e n ic i o p ietricică: un fir
de n isip n u p oate fi d istru s, el d o a r î ş i s c h i m b ă form a.
N u p o ţi d istru ge o p icătură de apă. O p o ţ i t r a n s f o r m a în
gh eaţă, o p o ţi tran sform a în abur, d a r e a v a r ă m â n e . V a ră­
m ân e undeva, nu poate fi sco asă d i n e x i s t e n ţ ă .
N u poţi distruge nici frica. D e s e c o l e s e î n c e a r c ă asta -
o am en ii au încercat să d istru gă frica , a u î n c e r c a t s ă distru­
gă furia, au încercat să d istrugă s e x u a l i t a t e a , a u î n c e r c a t să
distrugă lăcomia, una, alta. în tr e a g a l u m e a î n c e r c a t c o n ­
stant să îţi distrugă energiile, ş i ca re e s t e r e z u l t a t u l ? Fiinţa
um ană a devenit o harababură. N im ic n u e s t e d i s t r u s , to tu l
există în continuare; sin g u ru l r e z u l t a t e c ă l u c r u r i l e a u d e ­
venit confuze. Nu este n evoie să î n c e r c i s ă d i s t r u g i nimic
pentru că, în prim ul rând, n im ic n u p o a t e f i d i s t r u s .
Şi, atunci, ce este d e f ă c u t ? T r e b u i e s ă î n ţ e l e g i fr ic a .
Ce este frica? Cum ia naştere? D e u n d e v i n e ? C a r e e s t e m e­
sajul ei? Cerceteaz-o - d a r f ă r ă să o j u d e c i ; d o a r a t u n c i v e i
înţelege. Dacă ai d e ja p r e j u d e c a t a c ă t e a m a e s t e c e v a rău ,
că nu ar trebui să existe - „ N u a r t r e b u i s ă î m i f i e fr ic ă " -
atunci n-o poţi cerceta. C u m ai p u t e a s ă o î n f r u n ţ i ? C u m ai
putea să te uiţi în ochii ei, când deja a i d e c i s c ă e s t e d u ş m a ­
nul tău? Nim eni nu priveşte în o ch ii d u ş m a n u l u i . D a c ă tu
consideri că este ceva rău. a tu n ci v e i î n c e r c a s ă o e v i ţ i , să o
o coleşti, să o neglijezi. Vei în cerca să f a c i î n a ş a f e l în cât
să n u te în tâln eşti cu ea, dar ea va r ă m â n e a c o l o . A b o r d a r e a
a cea sta nu te va ajuta.
în a in te de orice, ren u n ţă să o c o n d a m n i, s ă o ju d e ci, să
o e v a lu e z i Frica este o realitate. T rebuie în fr u n ta tă , trebuie
în ţe lea să . Şi d o a r p rin în ţe le g e re p o a te f i tr a n s fo rm a tă .
 Frica _______________ 37

De fap t, e ste tra n s fo rm a tă p rin în ţelegere. N u este nevoie

să faci n im ic altceva; în ţe le g e re a o tran sfo rm ă.
C e e ste frica ? în p rim u l rând, frica se a flă în to td eau n a
în p reajm a u n e i do rin ţe. îţ i d o re şti să d evii u n om faim os,
cel m ai fa im o s d in lu m e - şi a p a re team a. D acă n-ai să reu ­
şeşti? A p a re frica. Ea a p a re ca u n su b p ro d u s al d o rin ţei Vrei
să d evii cel m a i b o ga t o m d in lum e. D ar d a că n u reuşeşti?
în cep i să trem uri; a p a re frica. Vrei ca o fem eie să fie a ta şi
îţi este frică de fa p tu l că m â in e s-ar p u tea să n-o m ai ai,
p en tru că ar p u tea să p lece la altu l. Ea este în că vie, poate
pleca. N u m a i o fem e ie m o a rtă n u v a fi cap abilă să te pără­
sească, iar fem e ia a ce a sta e ste în că vie. Poţi p oseda un ca­
d a v ru - a tu n c i n u m a i e x is tă n ici o frică , ca d a v ru l va
răm âne acolo. Poţi p o se d a m obilă, n-are de ce să-ţi fie frică.
D ar câ n d în cerci să p o sezi o fiin ţă um an ă, apare frica. Cine
ştie, ieri n u era a ta, a zi este a ta... cin e ştie? M âin e a r putea
fi a altcu iva . A p a re frica. Frica se n a şte din dorin ţa de po­
sesie, este u n s u b p ro d u s al ei; v re i să posezi, de aici frica.
D acă n u vre i să posezi, a tu n ci frica n u există. D acă n u ai
d o rin ţa de a fi cu ta re sau cu ta re lu cru în viitor, a tu n ci nu
e x istă frică. D acă n u v r e i să m ergi în rai, atu n ci nu există
frică, p re o tu l n u te p o ate fa ce să te tem i. D acă n u v rei să te
d uci nicăieri, a tu n ci n im en i n u te p o ate fa ce să îţi fie frică.
D acă în cep i să tră ie ş ti clipa, frica dispare. Frica vin e prin
d o rin ţă. P rin urm are, d o rin ţa cre e a z ă frică.
C erceteaz-o. O ri de câ te ori ap a re frica, vezi de unde vine,
ce d o rin ţă o g e n ere a ză , şi a p o i v e z i câ t de in u tilă e. Cum ai
p u tea p o se d a u n b ă rb a t s a u o fem eie? Este o idee atât de
stup idă! N u m a i lu cru rile p o t fi posedate, nu persoanele.
* _ ___________________W - ___________________

O m u l e ste lib ertate. O p e r s o a n ă e s te f r u m o a s ă datorită

lib ertăţii. P a sărea e ste fr u m o a s ă c â n d z b o a r ă s p r e cer -
o în ch izi în colivie, şi n u m a i e ste a c e e a ş i p a s ă re , ţ in e m inte
asta. Pare a fi, dar n u m ai e ste a c e e a ş i p a să re . U n d e e cerul?
U nde e soarele, u n d e s u n t v â n tu rile , u n d e s u n t n o r i i ? Unde
este acea lib ertate a z b o ru lu i? T o a te a u d i s p ă r u t . N u mai
este aceeaşi pasăre.
Iu b eşti o fem eie p e n tru că ea e ste l i b e r t a t e . A p o i o în ­
chizi în colivie: m ergi la trib u n a l şi v ă c ă s ă t o r i ţ i , ş i c o n s t r u ­
ieşti o fru m o a să co livie în ju r u l ei, p o a t e c h i a r d i n aur,
cu diam an te în cru sta te , d a r n u m a i e s te a c e e a ş i fem eie.
Şi apare team a. Ţi-e frică, frică, p e n t r u c ă a c e l e i f e m e i s-ar
putea să nu îi p lacă acea colivie. P o sib il s ă t â n j e a s c ă după
libertate din nou. Ia r lib e r ta te a e s te v a l o a r e a su p re m ă ,
la ea nu se poate ren unţa.
O m ul constă din libertate, c o n ş tiin ţa c o n s tă d in lib erta ­
te. Aşa că, mai devrem e sau m ai tâ rziu , f e m e i a v a în c e p e să
se sim tă plictisită, sătulă. Va în ce p e să s e u i t e d u p ă a ltcin e ­
va. Ţi-e frică. Frica ta apare din c a u z ă că v r e i s ă o p o se zi -
dar, m ai în tâ i de toate, de ce v r e i să p o se z i? N u - ţ i m a i dori
să posezi, şi nu va m ai exista n ici frică. Şi c â n d n u m a i e xis­
tă frică, m ult din acea en ergie im p lica tă în f r i c ă d e v in e dis­
p o n ibilă - iar acea e n e rgie p o a te d e v e n i c r e a tiv it a t e a ta.
Ea p oate deveni un dans, o sărb ăto a re.
Ţi-e frică de m oarte? N u ai c u m să m o ri, p e n t r u că, în
p r im u l rând, tu nu e x işti. C u m ai p u te a m u r i? P riv e ş te
în fiin ţa ta, p ă tru n d e a d ân c în ea. E x istă a c o lo c in e v a care
să p o a tă m u ri? C ân d p riveşti în p ro fu n zim e , n u g ă s e ş ti nici
u n ego , n u g ă s e ş ti n ici u n .sine" acolo. P rin u r m a r e , n u e xis­
tă p o s ib ilit a te a m o rţii. D o ar id e e a d e e g o c r e e a z ă tea m a
 de m o arte. C â n d n u e x is t ă e g o . n u e x is t ă m o a rte . E şti t ă c e r e
a b so lu tă , n e m u rire , e t e r n it a t e - n u în c h ip d e tu în s u ţi, ci
în ch ip d e c e r d e s c h is , n e c o n t a m in a t d e n ic i o id e e d e „eu “.
de sin e - fă ră lim ite , n e d e f in it . A tu n c i n u m a i e x is t ă frică .
Frica a p a re d in c a u z a e x is t e n ţ e i a lto r lu c r u r i. Va tr e b u i
să p riv eşti în p r o f u n z im e la a c e le lu c r u r i, ia r c o n te m p la r e a
lor v a g e n e ra s c h im b ă r i.
A şa că, te ro g, n u m ă în tr e b a c u m p o a te f i s t ă p â n it ă s a u
d istru să . N u s e p u n e p r o b le m a s ă f i e n ic i s t ă p â n it ă , n ic i
e lim in ată. N u p o a te f i s tă p â n ită , n u p o a te f i d is tr u s ă , p o a te
fi doar în ţe le a s ă . L a s ă c a în ţe le g e r e a s ă f ie s in g u r a t a leg e.

Nesiguranţă divină

Ştiu că orice idee a u n e i s ig u r a n ţe v e n ite d in e x te r io r este

prostească şi n erea listă , d a r e x is tă o a re o s ig u r a n ţă in teri­
oară, pe care să n e s tr ă d u im să o o b ţin e m ?

N u e x is tă s ig u r a n ţă , in te r io a r ă s a u e x te r io a r ă . S ig u r a n ţa
n u e xistă, to c m a i d e a c e e a e x is t e n ţ a e s te a tâ t d e fru m o a s ă .
G â n d e şte -te la u n t r a n d a f ir c a r e d im in e a ţa a r în c e p e s ă se
g â n d ea scă la c â t d e s ig u r ă îi e s te e x is te n ţa ; ce s-a r în tâ m ­
pla? D a că flo a r e a d e t r a n d a f ir a r c ă u t a c u a d e v ă r a t s ig u ­
ranţa, a tu n c i s -a r t r a n s fo r m a în tr - o flo a r e d e p lastic; a ltfe l,
n e s ig u ra n ţa r ă m â n e p r e z e n tă . U n v â n t p u te r n ic p o a te în ­
cep e să b a tă , ş i p e ta le le v o r f i s p u lb e r a te . U n co p il p o ate
v e n i să r u p ă flo a r e a . O c a p r ă a r p u te a s ă o m ă n â n ce . Sau
e posibil ca n im ic s ă n u s e în tâ m p le - să n u v in ă nici u n copil.

i — ■ --------------------------------------------------
40

nici o ca p ră şi nici u n v â n t, dar seara ea se va ofili. Chiar

d a că n u se în tâ m p lă n im ic neobişnuit, tot va dispărea.
D ar a sta este fr u m u s e ţe a flo r ii d e t r a n d a fir , d e aceea
este ea a tâ t de fru m o a s ă - p e n tr u c ă t r ă ie ş t e în co n ju ra tă
de m oarte, se lu p tă cu m o a rtea , s e lu p t ă c u v â n tu rile . Aşa
o floare m ică, şi a şa o lu p tă p u te rn ică , şi t o tu ş i e a în flo reşte
în ciuda tu tu ro r d ific u ltă ţilo r şi p erico le lo r. C h ia r d a c ă este
vorba doar de câteva m in u te s a u de c â te v a o re - n u co n tea­
ză, tim p u l este im aterial -, flo a re a şi-a tr ă it tra iu l. A trăit,
a vorbit cu vân tu rile, a vo rb it cu s o a r e le şi c u lu n a şi s-a
uitat către nori. Şi a sim ţit b u cu rie, im e n s ă p a siu n e ! Apoi
vine vrem ea să moară; n u se a g a ţă d e v ia ţă . U n tra n d afir
care s-ar agăţa de viaţă ar fi urât; n u m a i f iin ţ a u m a n ă poate
atinge un asem enea grad de u râţen ie. C â n d v in e m om en-
i tul, floarea pur şi sim p lu m o are şi d is p a re în p ă m â n tu l din
I care a răsărit. N u e xistă sig u ra n ţă în e x te rio r, n ici în interi-
! or. N esiguranţa e în săşi m a te ria d in c a re e s te f ă c u t ă viaţa.
A sta este d iferen ţa în tr e ce ea ce fa c e u şi c e e a ce fac
alţii - ei îţi oferă siguran ţă, e u te p riv ez d e o rice fo rm ă de
siguranţă. Te fac c o n ştien t de fr u m u s e ţile v ie ţ ii - d e riscu­
rile ei, de pericolele, n esig u ra n ţe le ei. T e fa c m a i sensibil.
Şi acolo u nde este m ai m u ltă sen sib ilitate, e ste şi m a i m ultă
p rovocare şi aventură. Şi n im ăn u i n u îi m a i p a s ă d a c ă ziua
d e m âine va m ai ven i sau nu; a stă zi e m a i m u lt d e c â t su fi­
cient. D acă p u tem iubi, dacă p u tem trăi, z iu a a c e a s ta este
m ai m u lt d ecât su ficien tă.
Un sin g u r m o m en t de iubire p ro fu n d ă re p re z in tă o eter­
n ita te. C u i îi p asă de sig u ran ţă? Id eea în s in e p ro v in e din
lă co m ie, id eea în sin e p ro vin e d in ego. N u m e ş te -o sig u ran ţă
in te rio a ră , n u m e şte -o s ig u ra n ţă e x te rio a ră , n u e s te nici o
d iferen ţă. T re b u ie s ă p r iv e ş t i ş i s ă c e r c e te z i şi s ă v e z i c ă n u
e x is tă n ic i o s ig u r a n ţ ă ş i c ă în s ă ş i e x i s t e n ţ a n u p e r m it e
sigu ran ţă. în c h ia r a c e l m o m e n t, o im e n s ă r e v o lu ţ ie a lu a t
n aştere în fiin ţ a ta; e ş ti m e ta m o r f o z a t .
Iisus n u m e ş te a s t a m e ta n o ia . M o m e n t u l c â n d e ş t i c o n ­
vertit... n u p rin f a p t u l c ă d e v ii c r e ş t in , c a to lic s a u p r o t e s ­
ta n t. E m o m e n tu l î n c a r e n u m a i e ş t i lu m e s c .
A c ă u ta s ig u r a n ţ a în s e a m n ă a f i lu m e s c . A t r ă i în n e s i­
g u ra n ţă p re c u m u n t r a n d a f ir î n s e a m n ă a f i n e lu m e s c .
S ig u ra n ţa e s te lu m e a s c ă ; n e s ig u r a n ţ a e s te d iv in ă .
 Speriat de moarte -
explorarea rădăcinilor fricii

C ând o a m e n ii tră iesc în frică, v i e ţ i l e lo r n u s u n t f o a r te vii.

Frica sch ilod eşte şi p aralizează. î ţ i t a ie r ă d ă c in ile , n u îţi dă
v o ie să te în a lţi până la c u lm ile p e c a r e le - a i p u t e a a tin ge
şi n ici să c u n o ş ti d e p lin ă ta te a f i i n ţ e i t a le . E a îi fa c e pe
o a m e n i să răm ân ă p ig m e i d in p u n c t d e v e d e r e s p iritu a l.
Să-ţi îm p lin eşti d estin u l e ceva ce n e c e s it ă m a r e c u r a j, n eîn ­
fricare, iar n eîn frica rea este cea m a i r e li g io a s ă c a lita te .
O m e n ii plin i de fric i n u p o t t r e c e d in c o lo d e c e e a ce este
cu n oscu t. C eea ce este c u n o s c u t le o f e r ă o f o r m ă d e co n ­
fo rt, d e sigu ran ţă, d e secu ritate, t o c m a i p e n t r u c ă e s t e cu ­
n oscu t. O m u l e ste p e rfe c t c o n ş tie n t d e c e e a c e a r e în faţă.
Ş tie cu m să se o c u p e d e o situ a ţie c u n o s c u t ă . El p o a te să
ră m â n ă c h ia r p e ju m ă ta te a d o rm it şi î n a c e la ş i t im p să se
o c u p e d e ea - nu este n e v o ie să fie trea z; d in a c e s t m o tiv
e c o n v e n a b il să ai de-a fa c e cu ceea ce e s te c u n o s c u t .
în m o m e n tu l în ca re d ep ă şeşti g r a n iţe le cu n o s cu tu lu i,
fr ic a a p a re p e n tru că d e a cu m v e i f i n e ş tiu to r, n u v e i şti
ce să faci, ce să n u faci. N u v e i m a i fi a tâ t d e s ig u r u e u n e ,
vei co m ite greşeli; te p o ţi ră tăci. A s ta e s te te a m a c a re îi ţ in e
pe o am en i p rip o n iţi d e c e e a ce e s te c u n o s c u t , ia r în m o ­
m entul în care o p e r so a n ă e ste le g a tă d e c e e a ce e ste c u n o s ­
cut, este m o artă.
V iaţa n u p o a te f i tr ă ită d e c â t p e r ic u lo s - n u e x is tă a lt
mod de a o trăi. N u m a i p rin p e rico l se p o a te a tin g e m a tu ­
ritatea, d e zv o lta re a . O m u l tre b u ie s ă fie u n a v e n tu rie r, t r e ­
buie să fie p re g ă tit să rişte to t tim p u l c e e a ce e s te c u n o s c u t
pentru ceea ce e ste n e c u n o s c u t. Şi, o d a tă ce a g u s t a t d in
bucu ria lib e rtă ţii şi a c u ra ju lu i, n u v a m a i a v e a n ici u n re­
gret, p en tru că v a ş ti ce în s e a m n ă să tr ă ie ş ti la m a x im u m .
Va şti ce în s e a m n ă să a rzi to rţa v ie ţii de la u n c a p ă t la c e ­
lălalt. Şi ch ia r şi o s in g u r ă clip ă d e a s e m e n e a in te n s ita te
îţi ad u ce o m u lţu m ir e m a i m a re d e c â t e te r n it a t e a u n e i
vieţi m ediocre.

O m u l se te m e de m o a rte p e n tru că h a b a r n u are ce e ste

viaţa. D acă ş tii ce e ste v ia ţa , te a m a d e m o a rte d isp a re de la
sine. P ro b lem a n u ţin e d e lo c de m o a rte , p ro b le m a ţin e de
viaţă. P e n tru că n u ş tim ce e ste v ia ţa , n e e ste frică de fa p tu l
că în tr-o zi ea se v a sfâ rşi. N ici m ă c a r n u a m tră it. C u m p o ţi
trăi fără să ai h a b a r ce în s e a m n ă v ia ţa ? N u ai tră it n icio ­
dată şi nici n u ai iu b it; d o a r ai lâ n c e z it, ai v e g e ta t. Şi ştii
că un lu cru e sigu r: m o a r te a se a p r o p ie p e zi ce trece, în
fiecare m o m en t; d e aici, te a m a . T e a m a e ste fire a s c ă p en tru
că m o a rtea v a în c h id e u ş a v ie ţii p e n tr u to td e a u n a . Fără ca
m ăcar să ai h a b a r ce e s te via ţa , e a îţi v a f i lu a tă . Ţ i s-a o ferit
o o p ortu n ita te, o m a re o p o r tu n ita te , şi ai ratat-o.
 C ontinui să am âni m ereu p en tru m âin e. î ţ i s p u i: „ M â in e

v o i trăi". Dar ştii că. sim ultan, a lătu ri d e a c e a s t ă a m â n a r e ,

există frica: „M âine, cin e ştie? M â in e p o a t e v i n e m o a r te a ,
şi atunci?" A i am ân at v ia ţa p e n t r u m â in e , ş i n u m a i e x is t ă
m â in e - şi atunci? A p a re fr ic a .
Şi nu ştii cum să tră ieşti m o m e n t u l a c e s t a . N im e n i nu
îţi spune cu m să-l trăieşti. P r e d ic a t o r ii, p o lit ic ie n ii, p ă rin ­
ţii, to ţi îţi vo rb esc d esp re z i u a d e m â in e . C â n d e r a i c o p il, îţi
spuneau: „Când v e i f i m a r e , v e i î n ţ e l e g e c e e s t e v ia ţa " . C ân d
erai adolescent. îţ i s p u n e a u : „ S u n t e ţ i t i n e r i n e b u n i - tin e ­
reţea este nebunie. C â n d v e ţ i f i b ă t r â n i, a b ia a t u n c i v e ţi în­
ţelege . Şi cân d a i îm b ă t r â n it , t o ţ i î ţ i s p u n : „ E ş ti te rm in a t.
Nu a mai rămas n im ic eşti c a u n c a r t u ş fo lo sit". C iu d a tă lume!
C â n d era m c o p il, o b iş n u ia m s ă le p u n b ă t r â n ilo r m ii de
în treb ări, aşa c u m f a c t o ţ i c o p iii. A p r o a p e c ă d e v e n is e o
tortu ră p e n t r u ei, f i i n d c ă î n t r e b ă r i l e m e le îi s tâ n je n e a u .
Aşa că cel m a i s im p lu p e n t r u e i e r a s ă îm i s p u n ă : „E şti prea
mic. A şteaptă".

U nul d in t r e p r ie t e n ii t a t e i e r a c u n o s c u t d r e p t în ţelep tul

satului. O b iş n u ia m s ă m e r g c u t a t a p e la e l ş i să-l torturez
m ai m u lt d e c â t p e o r ic a r e a lt u l. îm i r ă s p u n d e a to t timpul:
„Aşteaptă. E ş ti p r e a m ic , ia r î n t r e b ă r i l e t a le s u n t p rea com­
plicate. C â n d v e i m a i c r e ş t e p u ţ in , a b ia a t u n c i v e i fi capabil
să în ţelegi".
I-am spus: „D ă -m i, t e ro g , î n s c r is a n u l în c a r e v o i fi mare.
A b ia atu nci îţ i v o i p u n e a c e s t e în t r e b ă r i. P e n tr u că ce fad
tu e o şm ech erie! D e f i e c a r e d a t ă c â n d în t r e b - şi te întreb
deja de v r e o c in c i a n i -, îm i s p u i a c e la ş i lu c r u : «Când vei
creşte m are...» P r o b a b il îm i v e i s p u n e a s t a la nesfârşit-
Aşa că scrie an u l p e h â rtie ş i s e m n e a z ă .

m am
 I-am v ă z u t m â n a tre m u r â n d . L -am în tr e b a t: i_e î^i
trem ură m ân a? D e ce îţi e ste frică ? D a că ai id e e la ce v â r s tă
o persoană d e v in e c a p a b ilă să în ţe le a g ă , s c rie a s ta p e h â r ­
tie. Dacă scrii d o u ă zeci, te v o i în tr e b a la d o u ă z e c i şi u n u d e
ani - îţi voi da u n a n în plus!"
Aşa că a scris: „D o u ă ze ci şi u n u d e ani".
I-am răspuns: „în regu lă, v o i re v e n i la v â r s ta d e d o u ă ze ci
şi doi de ani".
Pesem ne că s-a gân d it: „Cel p u ţin , p e n tr u m o m e n t, p ro ­
blem a este rezo lv ată . C in e ş tie ce v a m a i fi d u p ă ce va îm ­
plini vârsta de d o u ă ze c i şi d o i d e ani... ?" A v e a m în ju r de
paisprezece a n i pe v r e m e a aia.
La îm p lin irea v â rste i de d o u ă z e c i şi d o i d e ani, m -am
întors în so ţit de o m u lţim e d e o a m e n i - a d u n a s e m m u lţi
oam eni în ju r u l m e u - şi i-a m sp u s: „Ia tă s c ris o a re a ta.
A cum răspunde!"
Mi-a zis: „Eşti aşa o p acoste! D e ce ai a d u s to ţi o am en ii
ăştia?"
I-am răspuns: „Ca să fie m a rto ri la fa p tu l că m ă p ăcăleşti.
Şi nu n u m ai tu m ă p ă că leşti pe m in e, ci la fel se în tâ m p lă
p este to t în lu m e. C ei în v â r s tă îi p ă c ă le s c p e ce i tineri,
sp u n ân d u -le «mâine», şi m â in e n u v in e n icio d ată . A cu m
am d o u ăzeci şi doi de ani, ia r tu ai s cris d o u ă ze ci şi un u pe
bucata de hârtie. Ţ i-am a co rd a t în că u n an, în e v e n tu a lita ­
tea în care nu aş fi s u fic ie n t d e in te lig e n t şi aş avea n evoie
să m ai cresc p u ţin . D ar a cu m n u a m de g â n d să plec, voi s t a
aici p ână îm i vei ră sp u n d e la to a te întrebările".
Mi-a zis: „Ca să fiu sincer, n u ş tiu nim ic. Şi, t e r o g , n u m ă
mai în treb a iar. I a r t ă - m ă , ai d r e p t a t e - t e - a m m i n ţ i t .
 .D e ce ai m in ţit un copil?", l-am în t r e b a t . .C u m ai p u t u t
să m in ţi un cop il care te în treb a c u a t â t a in o c e n ţ ă , c a r e c re ­
dea în tine? L-ai am ăgit! N u ş tii d a c ă e x is t ă s a u n u D u m n e ze u ,
d a r îm i sp u n eai că ex istă ş i c ă a v e a m s ă î n ţ e l e g m a i târziu .
A m ştiu t în că d e pe a t u n c i c ă n u în ţ e le g i. N u ş t ii n im ic des­
p re D u m n ezeu , d o a r r e p e ţ i c a u n p a p a g a l."
D ar asta este situaţia; d a scă lii n u ş t iu . p r o f e s o r ii n u ştiu,
p r e o ţii nu ştiu. dar, d eşi n u ş t iu , c o n t i n u ă s ă p r e tin d ă că
ştiu. Şi în tre a g a s tra te g ie c o n s t ă d in t r - o s in g u r ă şm echerie,
aceea d e a a m â n a : .Vei a fla c â n d v e i f i s u f i c i e n t d e matur".
B in eîn ţeles că nu e ş ti n ic i o d a t ă m a tu r , n ic io d a t ă n u creşti
m are. Ia r câ n d a ju n g i b ă t r â n , n u v r e i s ă t e f a c i n ici tu de
râs, aşa că în c e p i să s p u i a c e l e a ş i l u c r u r i c o p iilo r tăi.
D acă îţ i i u b e ş t i c o p iii, d a c ă îţ i i u b e ş t i f r a ţ ii m a i m ici, su­
ro rile m a i m ic i, n u le s p u n e n ic i o d a t ă m in c iu n i. Fii sincer,
sp u n e-le: .N u ş t i u ş i c a u t " . N u a m â n a p e n t r u m â in e .
în tr e a g a n o a s t r ă v i a ţ ă e s t e o a m â n a r e , d e aici, şi frica de
m o a rte : .N u a m a f l a t n i m i c în c ă , ia r m o a r t e a vin e". Toţi ne
t e m e m d e m o a r t e p e n t r u s i m p l u l m o t i v c ă n u am gustat
în c ă v ia ţa . O m u l c a r e ş t i e c e e s t e v i a ţ a n u s e te m e niciodată
d e m o a rte : u r e a z ă b u n v e n i t m o r ţ ii . C â n d a p a r e m oartea
e l o îm b r ă ţiş e a z ă , îi u r e a z ă b u n v e n i t , p r im e ş t e m oartea ca
p e u n in v ita t. P e n t r u c e l c a r e n u ş t i e c e e s t e v ia ţa , moartea
e s te u n d u ş m a n . I a r p e n t r u u n o m c a r e ş t ie ce este viaţa
m o a r te a e s te p u n c t u l c u l m i n a n t a l v ie ţ ii.
D a r fie c a r e s e t e m e d e m o a r t e , ia r lu c r u l a c e s ta este de
a s e m e n e a c o n ta g io s . P ă r in ţ i i t ă i s e t e m d e m o a rte, vecinii
tă i s e te m d e m o a r te . C o p i ii s u n t c o n t a m i n a ţ i încă de mia
d e a cea stă te a m ă c o n s ta n tă . T o ţi s e t e m d e m o a rte. Oamenii

n ic i nu v o r să v o r b e a s c ă d e s p r e e a .
 Frica

Când m oare u n om , e x is tă s p e c ia liş ti c a r e îi îm b ă l s ă m e a ­

ză corpul. P erso an a r e s p e c tiv ă n u a a r ă t a t n ic io d a t ă a t â t
de frum oasă cu m a ra tă a c u m , c â n d e s te m o a r t ă - m a c h ia t ă ,
cu obrajii atât de îm b u jo r a ţi d e p a r c ă t o c m a i s - a r f i în t o r s
dintr-o va ca n ţă d e tre i lu n i în F lo rid a ! A r a t ă a t â t d e s ă n ă ­
toasă, de parcă to cm a i a f ă c u t n iş te e x e r c iţ ii d e g im n a s t ic ă ,
iar acum stă în p o stu ra y o g h in ă a m o r t u lu i, n u e m o a r t ă
cu adevărat. T re b u ie c r e a tă im p r e s ia c ă n u e s t e m o a r t ă .
Chiar şi pe p iatra d e m o r m â n t scrie : „N u e s t e m o a r t ă , ci
doar doarme". Şi, în t o a te lim b ile , o r ic â n d m o a r e c in e v a ,
nimeni nu s p u n e c ă o m u l a c e la a m u r it p u r ş i s i m p l u .
Spunem: „S-a d u s în rai. A d e v e n it p r e a iu b itu l lu i D u m n e z e u .
D um nezeu l-a a les şi l-a c h e m a t la El. S -a d u s p e l u m e a
cealaltă". Vorbim d e sp re d iv in ita te a o a m e n ilo r d o a r a t u n c i
când sun t m orţi.
Când m oare u n om , n im e n i n u îl v o r b e ş t e d e ră u , n im e n i
nu spune n im ic rău d e sp re el. D e v in e b r u s c u n s f â n t , b r u s c
devine m ăreţ. G o lu l lă sa t d e el n u v a f i u m p lu t n ic io d a tă ,
lumii îi va fi pe v e c i d o r d e el, e ra a t â t d e im p o r t a n t . D a r
nimeni nu băgase de s e a m ă c â t fu s e s e v iu ! A s te a s u n t ş m e ­
cherii - şm ech erii m e n ite să ţin ă m o a r te a d e p a rte , s ă în c h i­
dă uşile şi să fa că a s tfe l c a m o a r te a s ă fie u ita tă .
O u m an itate re a lă n u a r tr e b u i s ă a ib ă t a b u u r i - n ic i u n
tabu despre sex, n ici u n t a b u d e sp r e m o a rte . V ia ţa a r tr e b u i
trăită la m axim u m , ia r m o a rte a fa c e p a r te d in v ia ţă . O m u l
ar trebui să tră ia scă în m o d to ta l şi s ă m o a r ă în m o d to ta l.

Când fa c terapie cu o am en i, trei fr ici ies în m o d

co n sta n t la sup ra fa ţă în ei. Frica de a nu în n eb u n i,
frica de a se abandon a co m p let în tim p u l org asm ulu i,
 Şi frica de m oa rte. A c e s te trei frici a p a r iar şi ia r in
şed in ţele m ele cu o am en ii. P o ţi co m en ta , te rog?

Este o în trebare foa rte s e m n ific a t iv ă , o în tr e b a r e exis­

tenţială.
U m an itatea a trăit cu a c e s t e t r e i fr ic i t im p d e m ii de a n i
Nu sunt fric i in d ivid u ale, s u n t fr ic i c o le c tiv e . P r o v in din
in con ştien tu l colectiv.
Frica d e a nu în n e b u n i s e a flă în f ie c a r e , p e n t r u sim plul
m o tiv că in te lig e n ţe i nu i s-a p e r m is s ă s e d e z v o lte . Inte­
lig en ţa este p ericu lo a să p e n t r u g r u p u r ile d e in terese, aşa
că acestea i-au tă ia t ră d ă cin ile m ii d e a n i la râ n d .
în Japonia, e x is tă u n a n u m it t ip d e a r b o r e considerat
a f i o m a re artă. d a r c a re e s t e p u r ş i s im p lu o crim ă . Copacii
a ceia au patru , c in c i s u t e d e a n i ş i c â ţ iv a c e n tim e tr i înăl­
ţim e . G e n e r a ţii d e g r ă d i n a r i a u a v u t g r ijă d e ei. Tehnica
e s te a c e e a d e a p u n e a r b o r e l e î n t r - u n g h iv e c i fără fund,
d u p ă c a re i se ta ie r ă d ă c i n i le în m o d c o n s t a n t . Rădăcinile
a r b o r e lu i n u s u n t lă s a te s ă c r e a s c ă în p ă m â n t. Iar dacă nu
p e r m iţi r ă d ă c in ilo r să s e î n f i g ă î n p ă m â n t , c o p a c u l îmbă­
trâ n e ş te , d a r n u c re ş te d e lo c . E s t e b iz a r s ă v e z i acel tip de
copac. P a r e s tr ă v e c h i, d a r e s t e d o a r b ă tr â n , d in ce în ce mai
b ă trân ; d e c re s c u t, n u a c r e s c u t n i c i o d a t ă . N u a înflorit
n icio d ată , n u a d a t fr u c te .
A ce la şi lu c ru s e în t â m p lă ş i c u o m u l. Rădăcinile îi sunt
tă ia te ; o m u l t r ă ie ş t e a p r o a p e f ă r ă răd ăcin i. Trebuie sâ
cre a scă a şa p e n t r u a d e v e n i d e p e n d e n t de societate, de cul­
tură, d e religie, d e s ta t, d e p ă rin ţi, d e to a tă lumea. Trebuie
să d e p in d ă , n u a re r ă d ă c in i p ro p r ii. în m o m e n tu l în care
/ v a r i e n t că n u a re ră d ă c in i, s im te că înnebuneşte,
 r i ilo

că îşi pierde m in ţile. P ie rd e o r ic e s p r ijin , c a d e î n t r - u n a b i s

întunecat... d e o arece c u n o a ş t e r e a lu i e s t e d e î m p r u m u t , n u
este a lui. R e s p e c ta b ilita te a lu i e s t e d e î m p r u m u t . E l î n s u ş i
nu are respect p e n tru p r o p r ia -i f ii n ţ ă . î n t r e a g a - i p e r s o n a ­
litate este îm p ru m u ta tă d e la v a r ii s u r s e - d e la u n i v e r s i ­
tate, de la biserică, de la s ta t. El n u a r e n i m i c a l lu i.
G ândeşte-te d o a r la u n o m c a r e t r ă i e ş t e î n t r - u n p a l a t
imens şi lu xo s şi c ă r u ia îi s p u i î n t r - o z i c ă p a l a t u l n u e s t e a l
lui, şi nici lu x u l d in in te r io r n u îi a p a r ţ i n e . î i s p u i: „ T o a te
acestea ap arţin a ltc u iv a c a r e v in e s ă t e d e a a fa r ă " . V a î n n e ­
buni. Aşa că în tim p u l p s ih o te r a p ie i v e i a j u n g e la u n a s e ­
menea punct, iar p e r s o a n a v a t r e b u i s ă î n f r u n t e a s t a , s ă - ş i
dea voie să în n e b u n e a s c ă .
Permite-i o m u lu i să î n n e b u n e a s c ă î n c a d r u l t e r a p i e i -
îndată ce o v a face , v a s c ă p a d e f r ic ă . A c u m ş t i e c e e s t e
nebunia. Frica e ste în to t d e a u n a d e n e c u n o s c u t . L a s ă -1 s ă
înnebunească, şi c u r â n d s e v a c a lm a , p e n t r u c ă f r i c a l u i n u
are o bază reală. E ste d o a r f r ic a p r o ie c t a t ă d e s o c i e t a t e .
Părinţii sp un : „D acă n u f a c i c e s p u n e m , d a c ă e ş t i n e ­
ascultător, v e i fi p e d e p sit". D u m n e z e u l e v r e i l o r s p u n e în
Talmud: „Sun t u n D u m n e z e u f o a r t e g e lo s , f o a r t e f u r io s .
Reţine că n u s u n t d r ă g u ţ, n u s u n t u n c h i u l tă u ". T o a t e r e li­
giile au p ro ced at a stfel, ia r d a c ă în c e t e z i s ă m a i u r m e z i d r u ­
mul urm at de m u lţim e , e ş t i d e c la r a t n e b u n . P r in u r m a r e ,
fiecare se a g a ţă de m u lţim e , f ă c â n d p a r t e d i n t r - o r e lig ie ,
o biserică, u n p artid , o n a ţiu n e , o ra s ă . O m u l u i îi e s t e f r ic ă
să fie singur, or, tu c h ia r a s t a f a c i a t u n c i c â n d î l a d u c i c ă t r e
p rofun zim ile fiin ţe i sale . T o a tă a c e a m u lţ im e , t o a t e a c e le
legături dispar. E ste lă s a t s in g u r , f ă r ă n ic i u n u l d in t r e a c e ia
pe care s-a b a za t.
 N u d is p u n e d e p r o p r ia lui in te lig e n ţă - a s t a es e-

m a. P â n ă c â n d n u v a în cep e s ă îşi c u ltiv e p r o p r ia in te lig e n ţi

se v a tem e s ă n u î n n e b u n e a s c ă . Ş i n u n u m a i asta. d ar soci­
e ta te a în să şi îl p o a te în n e b u n i în o r ic e m o m e n t . Dacă soci­
e ta te a îl v r e a n e b u n , d a c ă lu c r u l a c e s ta e în fa vo a rea ei.
a r u n c s o c i e t a t e a îl v a în n e b u n i.

In U n iu n e a S o v ie t ic ă se în t â m p la a s ta in fieca re zj.
D a u a c e s t exerr.p'. x p e n t r u c ă s o v ie tic ii a u făcu t-o în mod

ş t i i n ţ i f i c m e t o d o l o g i c S e Î n tâ m p lă p e s t e t o t în lu m e dar
m e to d e le l o r s u n t p r im itiv e . D e e x e m p l u , î n India, dacă
o p e r s o a n ă s e c o m p o r t ă in t r - u n m o d c a r e n u este acceptat
d e s o c ie t a t e , a t u n c i a c e a s t ă p e r s o a n ă d ev in e un paria.
N u m a i p r im e ş t e a ju t o r d in p a r t e a n i m ă n u i Oamenii nid

m ă c a r n u î i v o r m a i v o r b i. P r o p r i a f a m i l i e li v a închide uşa
în n as. O m u l v a a ju n g e s ă Î n n e b u n e a s c ă , t u U vei înnebuni!
D a r I n U n i u n e a S o v i e t i c ă o f ă c e a u m e to d o lo g ic şi o fă­
c e a u c h ia r ş i u n o r o a m e n i c a r e c â ş t i g a s e r ă P re m iu l Nobel,

c a r e a v e a u i n t e l i g e n ţ ă - d a r o i n t e l i g e n ţ ă a f la t ă mereu sub

c o n t r o l, s u b s u p r a v e g h e r e a s t a t u l u i . Ş i u n s im p lu act de

n e s u p u n e r e ... f i i n d c ă p e r s o a n a o b ţ i n u s e P r e m iu l Nobeliar

g u v e r n u l s o v i e t i c n u d o r e a a s t a , p e n t r u c ă Prem iul Nobel

v e n e a d i n t r - o l u m e c a p i t a l i s t ă , i a r g u v e r n u l u i î i părea că ar

f i u n f e l d e m it ă , c ă a r f i u n m o d d e a c u m p ă r a oamenii iar

o a m e n i i a c e ş t i a e r a u c e i c a r e d e ţ i n e a u secretele ştiinţei

U n iu n e a S o v i e t i c ă n u d o r e a c a a c e i o a m e n i să fie cunoscuţi

l a s c a r ă in t e r n a ţ i o n a l ă , n u d o r e a c a e i să f ie în contactcu

a l ţ i o a m e n i d e ş t iin ţ ă : n u le p e r m it e a să accepte Premiul

N o b e l . D a r d a c ă p e r s o a n a in s is ta , a tu n c i aceasta era inter

n a t ă î n t r - u n s p it a l.
 O m ul respectiv spunea fără în cetare: „ S u n t s ă n ă to s ;
d ece mă internaţi?" Iar ei răspundeau: „Pentru că d o c to rii
consideră că te vei îm bolnăvi. P rim ele sim p to m e a u a p ă ­
rut deja. dar se pare că nu eşti con ştien t de asta". Ia r a p o i
îi făceau injecţii, persoana respectivă habar nu avea ce i s e
fece, iar la capătul a cincisprezece zile aceasta înnebunea.
0 înnebuneau prin interm ediul su bstanţelor chim ice. Şi
atunci când era com plet nebună, îi intentau proces, spu ­
nând că „acest om este nebun, şi trebuie înlăturat din fu n c­
ţia lui şi internat în ospiciu". Şi apoi n im en i nu m ai a fla ce
se întâmpla cu aceste persoane. A sta înseam nă să o faci în
mod ştiinţific Dar flecare societate practică asta, ia r team a
s-a cuibărit adânc în inconştient.
Scopul terapiei este de a elibera persoana de acea teamă.
Dacă este eliberată de acea teamă, este eliberată de socie­
tate, de cultură, de religie, de Dum nezeu, de rai. de iad. de
toate prostiile. Şi toate aceste prostii sunt sem n ificative din
cauza fricii, şi tocmai pentru a face ca aceste prostii să fie
semnificative s-a creat frica.
Este cea mai urâtă crim ă la care ne-am putea gândi.
Orice copil din lumea asta este supus în fieca re clipă la
acest tip de crimă, iar cei care o practică nu au intenţii rele.
Ei cred că fac ceva bun pentru copil. Au fo s t co n d iţio n a ţi,
la rândul lor, d e părinţi, ia r ei tra n s fe ră a c e la ş i tip d e c o n ­
diţionări co p iilo r lor. P ractic. în tre a g a u m a n ita te s e a flă pe
culm ile n ebun iei. în terap ie p ro fu n d ă , frica p u n e b ru sc s tă ­
pânire pe om , p e n tru că a c e s ta îşi p ie rd e to ţi s tâ lp ii de
susţinere, p ierd e orice e le m e n t de sp rijin; m u lţim e a s e în ­
depărtează din ce în ce m a i m u lt. ia r p e rso a n a ră m â n e sin ­
gură. Brusc, se face în tu n e ric şi a p a re team a. O m u l n u a fo st
niciodată e d u c a t discip lin at s ă f i e s i n g u r . Ş i a s t a e s t e func­

ţia m e d ita ţie i N id o te r a p ie n u e s t e c o m p l e t ă f ă r ă medita­

ţ i e pentru că doar m e d ita ţia e s t e s u s c e p t i b i l ă d e a-I fa c e pe

om să-şi regăsească ră d ă c in ile , f o r ţ a d e a r e d e v e n i o indivi­

dualitate. Nu ai de ce să te t e m i. D a r a i f o s t c o n d iţ io n a t să

te tem i în fiecare m o m e n t la f i e c a r e p a s .
întreaga u m a n ita te t r ă ie ş t e în p a r a n o ia . A c e a s t ă uma­
nitate ar fi putut să t r ă ia s c ă în p a r a d is ; e a t r ă i e ş t e în iad.
Aşa că ajută om ul să în ţe le a g ă c ă n u a r e d e c e s ă f ie îngri­
jorat, nu are de ce să se te a m ă . E s te o t e a m ă f a b r ic a t ă . Copiii
se nasc fără teamă. S e p o t j u c a c u ş e r p ii f ă r ă fr ic ă , n u au
noţiunea de frică sau d e m o a r t e s a u d e a l t e l e a s e m e n e a
M editaţia ajută p e r s o a n a s ă s e r e î n t o a r c ă la co p ilărie.
Aceasta renaşte.
Aşa că ajută p e r s o a n a s ă î n ţ e l e a g ă d e c e e x i s t ă frică.
Arată-i clar că e ste d o a r u n f e n o m e n fa ls , c a r e i-a fo s t im­

pus; .Nu ai de ce să fii în grijo ra t: în s it u a ţ ia a c e a s t a p o ţi înne­

buni, nu te teme. B u cu ră -te c ă p e n t r u p r i m a o a r ă trăieşti
un moment în care p o ţi fi n e b u n şi t o t u ş i s ă n u f ii co n d a m ­
nat, ci iubit, respectat". Iar g r u p u l t r e b u i e s ă r e s p e c t e per­
soana, să o iubească - e a a r e n e v o i e d e a s t a , şi, a s tfe l, se
va lin işti Va scăpa de fric ă şi v a s im ţ i o m a r e lib e r t a t e , fo rţă

tărie, integritate.
A doua frică este frica de o r g a s m u l s e x u a l . Şi a s t a este
creată tot de religie. Toate re lig iile e x i s t ă p e n t r u c ă l-au în­
tors pe om împotriva p ro p riilo r e n e r g ii. S e x u 1 e s t e întreaga
energie a om ului energia lui vitală, iar p r o f e ţ ii ş i Mesia, me­
sagerii lui Dumnezeu, toţi fa c acelaşi l u c r u - fo lo s in d alte
cuvinte, limbaje diferite, dar m unca lo r este a c e e a ş i să-l trans­
form e pe om într-un d u şm an al lu i în s u ş i. Ia r strategia
 ______ Hit*
de b a z ă - p e n t r u că s e x u l e^ P
-ui —te cea mai puternică energie
d in t in e - e s t e că sexu l tr e b u ie condam nat şi că trebuie
c r e a t s e n t im e n t u l de vin ovă ţie. A p o i o m u l se confruntă
cu o p r o b le m ă . N a tu r a lui este senzuală, sex u a lă , iar m in tea
lu i e s te p lin ă d e gu n o a ie îm p o triv a sexului. S e p ro d u ce în
el o r u p tu r ă . N u p o a t e r e n u n ţ a la natura lui. dar n ici nu
p o a te r e n u n ţ a la m in te a lu i. pentru că această re n u n ţa re
a r în s e m n a r e n u n ţ a r e a la societate, la religie, la p ro feţi, la
lis u s H risto s, la D u m n e z e u , la tot. Nu va fi capabil să facă
a sta d e c â t a t u n c i c â n d v a d e v e n i o fiin ţă individuală şi va
fi c a p a b il s ă t r ă ia s c ă s in g u r fă r ă nici o teamă.
P rin u r m a r e , la n iv e lu l m in ţii, om u lu i îi este frică de sex,
d ar b io lo g ia n u a re n im ic d e -a face cu m intea. Biologia nu
a p rim it in f o r m a ţ ii d e la m in te , n u ex istă com unicare.
B io lo gia a r e fe lu l e i p r o p r iu d e a fu n cţion a, prin urm are
b io lo gia îl v a a tr a g e s p r e s e x , ia r m in tea lui va f i to t tim pu l
acolo, c o n d a m n â n d u -1 . A ş a c ă o m u l fa ce dragoste, dar în
m are g ra b ă . A c e a g r a b ă a r e o e x p lic a ţ ie psihologică. O m ul
face d r a g o s te în g r a b ă , f ii n d c ă s im t e că fa ce ceva greşit.
Face c e v a îm p o t r iv a lu i D u m n e z e u , îm p o tr iv a religiei.
Se sim te v in o v a t , d a r n u p o a t e s ă n u facă dragoste, prin
u rm are, s in g u r u l c o m p r o m is e s t e d e a fa c e d ra g o ste în
grabă! A s ta d u c e la e v it a r e a o r g a s m u lu i.
A cu m , im p lic a ţiile s u n t m u lt ip le . U n o m care nu a trăit
orgasmul s e s im te n e îm p lin it, fru strat, furios, p en tru că nu
a trăit niciodată o s t a r e p e care natura o o fe ră în m od liber,
o stare în care ar fi p u t u t f i c o m p le t rela x a t şi ar f i d e v e ­
nit una cu existen ţa, ch ia r ş i dacă n u m a i p e n tru c â t e v a
momente. Din cauza gra b ei lui, o m u l nu p o a te a t in g e o r ­
gasm ul. S e x u l a d e v e n it e c h iv a le n tu l e ja c u lă r ii. î n c e e a c e
A cea sta este s in g u ra te a m ă c a r e e x is t ă : t e a m a d e tim p .
Team a de m oarte este to t o te a m ă d e tim p , p e n t r u c ă m o a r­
tea opreşte tim pul. N im e n i n u se te m e d e m o a r t e - c u m te
poţi tem e de ceva ce nu ai c u n o s c u t? C u m î ţ i p o a t e f i frică
de ceva a b so lu t n e cu n o s cu t, n e fa m ilia r , s t r ă i n ? F r i c a nu
poate e xista decât în le g ă tu ră c u c e v a c e e s t e c u n o s c u t .
Nu, a tunci când sp ui „Mi-e frică d e m o a r t e " , n u î ţ i e s t e frică
de m oarte - fiin d că n-o cu n o şti! C in e ş t i e ? - m o a r t e a ar
putea fi m ai bu n ă decât via ţa.
Team a nu este de m oarte, te a m a e s t e d e t i m p .
în India, folosim a cela şi c u v â n t p e n t r u a m b e l e . Kala
în seam nă tim p. dar kala în s e a m n ă ş i m o a r t e . A v e m un
singur cuvânt şi p en tru tim p, şi p e n tr u m o a r t e . E s e m n i f i ­
cativ, cuvântul kala este se m n ifica tiv , f o a r t e s e m n i f i c a t i v ,
pentru că tim p ul este m oarte, ia r m o a r t e a n u e s t e a l t c e v a
decât timp.
Trecerea timpului în se a m n ă tr e c e r e a v i e ţ i i . A p a r e t e a ­
ma. în Occident, teama este m ult m ai a c u t ă : a d e v e n i t a p r o a ­
pe cronică. în Orient, tea m a a c e a s ta n u e s t e a t â t d e m are,
iar mptivul este acela că O rie n tu l cre d e c ă v i a ţ a c o n t i n u ă
la infinit: moartea nu este sfârşitu l: v ia ţ a a c e a s t a n u este
singura viaţă: au fost mii şi m ii d e v i e ţ i î n t r e c u t ş i vo r
fi mii şi mii de vieţi în viitor. N u e n ici o g r a b ă . D e aceea,
Orientul este leneş: nu e nici o grabă! D e a ce e a , î n O r i e n t nu
există conştiinţa timpului - c in ev a s p u n e „Voi v e n i la ora
cinci fix", şi nu vine deloc. Nu sim te n ici o r e s p o n s a b ilita te
faţă de timp, iar tu aştepţi şi aştepţi, ş i p e r s o a n a a j u n g e cu
o în tâ rziere de patru, cinci ore şi spune „C are e p ro b le m a ?

Ei şi ce?"
---------- —------------- _ riuf

în co n cep ţia vestică, tim pul este foarte scurt, întrucât

creştin ism u l şi iudaism ul cred într-o singură viaţă. De aici
a l u a t n a ş t e r e anxietatea. Există o singură viaţă, 70 de ani

c e l m u lt ; o treim e o irosim dorm ind - dacă trăieşti 60 de

ani, 20 d e ani su n t irosiţi cu som nul, 20 din cei rămaşi sunt
ir o s iţ i c u e d u c a ţ i a , cu una-alta; ceilalţi 20 de ani rămaşi -
jo b u l, o c u p a ţ i a , fam ilia, căsătoria şi divorţul, şi, dacă faci cu

a d e v ă r a t u n calcul, vei vedea că nu-ţi m ai răm âne tim p de

tr ă it ! „ C â n d v o i tr ă i? " Team a ţ i se în fige în inimă, iar viaţa

t r e c e , t i m p u l î ţ i z b o a r ă p rin tre degete, şi m oartea planează

în p e r m a n e n ţ ă asu pra fiecăru i m om ent - poate să îţi bată

la u ş ă î n o r ic e c lip ă . Iar t i m p u l este ireversibil, nu îl poţi

r e c â ş t ig a , o d a t ă d u s , e dus p en tru totdeauna.

T e a m a , a n x i e t a t e a , o n e v r o z ă le g a t ă de tim p - devine

c r o n ic ă , e s t e a p r o a p e c a ş i c u m a r fi devenit o a doua natură

a m i n ţ i i o c c i d e n t a l e , c a r e e m e r e u co n ştien tă de fap tul că

t i m p u l s e s c u r g e ş i c a r e s e t e m e din a cest motiv.

T e a m a e s t e î n e s e n ţ ă le g a t ă d e fap tu l că în că nu ai fost

c a p a b i l s ă t r ă i e ş t i , ia r t i m p u l trece, n u poate fi recuperat;

n u p o ţ i s ă d a i t i m p u l în a p o i; o d ată dus, e dus p en tru to t­

d e a u n a . I a r c u f i e c a r e z i, v i a ţ a s e scu rtează, devin e din ce

î n c e m a i m ic ă .

T e a m a n u e s t e l e g a t ă d e m oarte, tea m a este legată de

tim p, ia r d a c ă p r i v e ş t i a d â n c în ea, v e i descoperi că team a

este le g a t ă d e v i a ţ a n e t r ă i t ă - n u ai fo s t capabil să trăieşti.
D a că tră ieşti, n u ai d e ce te tem e. D acă v ia ţa cu n o a şte
îm p lin irea, n u e x is tă frică. D acă te-ai b u cu ra t de ea, dacă
ai a tin s cu lm ile pe care v ia ţa le oferă, d acă v ia ţa ta a fost
o e x p e r ie n ţă o rg asm ică , o p o ezie p ro fu n d ă care a vib rat
în tine, u n cân tec, u n festiva l, o cerem o n ie, şi dacă ai trăit
 fiecare m om en t la m axim u m , a t u n c i n u m a i e x i s t ă frica

de timp, atunci frica dispare.

Eşti pregătit chiar dacă m o a r t e a s o s e ş t e a z i, e ş t i p re g ă ­

tit. A i cunoscut viaţa - de fa p t, v e i a ju n g e s ă u r e z i b u n v e n it

m orţii pentru că acum ţi s e d e s c h id e o n o u ă o p o r t u n it a t e ,

o nouă uşă, ţi se revelează u n n o u m is te r : m i- a m t r ă i t v ia ţa ,

acum moartea îm i bate la uşă: v o i s ă r i s ă îi d e s c h i d u ş a -

.Intră!" Pentru că am c u n o s c u t v ia ţ a , m i- a r p l ă c e a s ă te

cunosc şi pe tine.

Asta s-a întâm plat ş i c u S o c r a t e a t u n c i c â n d e ra pe

moarte. Discipolii au în c e p u t să p lâ n g ă şi s ă s e t â n g u ia s c ă -

şi era normal. Socrate a d e s c h is o c h ii ş i a s p u s : .O p riţi-v ă !

Ce faceţi? De ce plângeţi şi v ă t â n g u iţ i? M i-a m t r ă it v ia ţa ,
i şi am trăit-o la maximum. A c u m m o a r t e a v in e . ş i s u n t en-
k tuziasmat! Aştept cu atâta iu b ire şi dor. c u s p e r a n ţă . O n o u ă

uşă se deschide, viaţa re v e lea ză u n n o u m iste r".

Cineva l-a întrebat: .N u îţi e s te fric ă ? "
Socrate a răspuns: .N u v ă d d e ce m i-a r fi fr ic ă d e m o a rte,
pentru că.in primul rând. n id n u ş tiu c u m v a fi. I a r în al doi­
lea rând. sunt doar două p o sib ilită ţi: f ie v o i s u p r a v ie ţ u i, şi
atund nu se pune problema d e frică, f ie n u v o i s u p r a v ie ţu i,
şi atu n d iarăşi nu se pune p r o b le m a d e f r ic ă . D a c ă nu
supravieţuiesc nu este rua o p ro b le m ă - d e v r e m e ce eu
nu voi mai fi. nu va mai putea exista n i d o p ro b le m ă : iar
dacă supravieţuiesc dacă conştiinţa m e a s u p r a v ie ţu ie ş te ,
nu este n id o problemă, pentru că sunt în c ă a i c i P r o b le m e
am avut şi în viaţă - le-am rezolvat d e c i d a c ă v o i fi a c o lo şi
v o r exista p ro b lem e le voi rezolva - şi este m e r e u o b u c u rie
să rezo lvi o problem ă, e ca o provocare. A ccep ţi p rovocarea
 iI

şi te c o n c e n t r e z i a s u p r a ei. iar după ce ai rezolvat-o. o ex­

p lo z ie d e fe r ic ire v a a v e a loc".
T e a m a d e m o a r te e s te te a m a d e timp, iar teama de timp
e ste, în p r o fu n z im e , te a m a d e m o m e n te le netrăite, de viaţa
n e tră ită .
C e e s te d e fă c u t ? T ră ie ş te m a i m u lt, şi tră ieşte mai in­
ten s. T ră ie ş te p e ricu lo s! E ste v ia ţa ta, n u o sa c rifica p en tru
p r o s tiile c u c a r e ai fo s t în v ă ţa t. E ste v ia ţa ta, trăieşte-o .
N u o s a c r if ic a p e n t r u c u v in te , teo rii, ţări, p o litică . N u o
s a c r ific a p e n t r u n im e n i.
M u lţi s u n t p r e g ă tiţ i c a n iş te m ă ce la ri: te p o t p rin de.
Şi ţi-a u în r ă d ă c in a t în m in te c o n d iţio n ă r i: „P o p o ru l tă u
e s te în p e r ic o l - m o ri p e n tr u el!" P r o s tie c u r a tă . „R eligia
ta e s te în p e ric o l - m o ri p e n tr u ea!" P ro stii. E ste v ia ţa ta,
tră ieşte-o ! N u m u r i p e n tr u n im ic a ltce va , m o ri d o a r p e n tru
viaţă, a c e s ta e ste m e sa ju l. Şi a p o i n u v a m ai e x is ta frică. D ar
e x is tă o a m e n i g a ta să te e x p lo a te z e . Ei c o n tin u ă să sp u n ă :
„M ori p e n tr u a sta , m o ri p e n tr u ailaltă". S u n t p re g ă tiţi p e n ­
tru u n s in g u r lu cru , şi a n u m e ca tu să d e v ii m a rtir. Şi a p o i
a p a r tem e rile .
T ră ie ş te v ia ţa , şi n u te g â n d i că a m u ri e s te u n a c t d e
cu raj. S in g u r u l cu ra j e s te a c e la d e a tră i v ia ţ a în m o d to ta l,
nu e x is tă a lt cu ra j. A m u ri e s te fo a r te s im p lu şi uşor. P o ţi
sări d e p e u n m u n te , te p o ţi s p â n z u r a - e s te u n lu cru câ t se
p o a te d e u şo r. P o ţi d e v e n i m a r tir p e n tr u o ţară. p e n tru u n
zeu. p e n tr u o religie, p e n tr u o b is e r ic ă - n u m a i m ă c e la r i
n u m a i crim in a li. N u te a u to s a c r ific a . E şti aici p e n tr u tine,
p e n tru n im e n i a ltc in e v a .
Şi a p o i tră ie ş te . Şi tr ă ie ş te în lib e r ta te a b so lu tă , a tâ t de
intens. în cât fie ca re m o m e n t să fie tra n s fo rm a t în eternitate.
Dacă tră ieşti in te n s u n m o m e n t, a c e s t a e s t e t r a n s fo r m a t
in etern itate. D acă tr ă ie ş ti in te n s u n m o m e n t , în c e p i să
trăieşti p e v ertica lă, n u m a i tr ă ie ş ti p e o r iz o n t a lă .
E xistă d o u ă m o d u ri d e a re la ţio n a c u t im p u l: u n u l este
să în o ţi la su p ra fa ţa o c e a n u lu i c e lă la lt e s t e s ă te s c u fu n z i
în adânc, să te d uci că tre fu n d u l o c e a n u lu i.
Dacă în o ţi m ereu d o ar la s u p r a fa ţa o c e a n u lu i tim p u lu i
îţi va fi tot tim p u l frică, p e n tru c ă s u p r a f a ţ a n u e s te reali­
tatea. S u p rafaţa n u e ste cu a d e v ă r a t o c e a n u l, e s t e d o ar
marginea, periferia. S cu fu n d ă -te în a d â n c , m e r g i c ă tr e fu n ­
dul oceanului. Când tră ieşti in te n s u n m o m e n t, n u m a i eşti
parte din timp.
Dacă eşti în d răgo stit, cu a d e v ă r a t în d r ă g o s t it, tim p u l
dispare. Când eşti cu p erso a n a iu b ită s a u c u u n p rieten ,
brusc, tim p ul nu m ai e xistă. Te c u f u n z i în a d â n c . D acă
iubeşti muzica, dacă ai o in im ă m u z ic a lă , ş tii c ă tim p u l se
opreşte. Dacă ai sim ţul fru m o su lu i, o s e n s ib ilita te estetică ,
priveşte un trandafir, şi tim p u l v a d is p ă re a , p r iv e ş te lun a
şi unde este atunci tim pul? C e a su l se o p r e ş te im e d ia t. L im ­
bile continuă să se mişte, dar tim p u l se o p re ş te .
Dacă ai iubit ceva în m od p ro fu n d , a tu n c i ş tii că p oţi
tran scen de tim pul. Secretul ţi-a fo s t r e v e la t d e a tâ te a ori.
V iaţa însăşi ţi-1 revelează.
V ieţii i-ar plăcea ca tu să te b u cu ri. V ie ţii i-a r p lă c e a ca
tu să sărb ăto reşti. Vieţii i-ar p lăce a s ă p a r tic ip i a tâ t d e in­
t e n s în câ t să n u ai nici un regret p e n tru t r e c u t, s ă n u re m e ­
m o re z i tre cu tu l. în tru câ t, cu fie c a re m o m e n t, p ă t r u n z i din
c e în ce m a i a d â n c - cu fiecare m o m e n t, v ia ţ a d e v in e d in ce
în c e m a i fr u m o a s ă , m ai o rgasm ică, o e x p e r ie n ţ ă d e vârf.
 — 1------------
şi. t r e p t a t , p e m ă s u r ă ce te apropii m ai mult de vârf, aceasta
d e v in e c ă m in u l tă u .

A ş a t r ă ie ş t e u n ilu m in a t , e l t r ă ie ş te total şi trăieşte d ip ă

d e c lip ă .
C in e v a l-a în t r e b a t p e u n m a e s t r u zen: Ce ai făcut de

c â n d a i a ju n s la ilu m in a r e ? El a ră s p u n s : Car apă de la fân­

tâ n ă , t a i le m n e în p ă d u re , c â n d îm i e fo a m e , m ăn ân c iar

c â n d îm i e s o m n , m ă cu lc, a s ta e to t ce fac.
D a r ţ in e m in te , c â n d u n o m c a re a a ju n s la o înţelegere
p r o fu n d ă a f iin ţ e i s a le ta ie le m n e , e l ta ie le m n e şi a tâ t. Nu

m a i e s te n im e n i a ltc in e v a a co lo . D e fa p t. ce l c a re ta ie lem ­
n e le n u e s te a co lo , d o a r t ă ia t u l le m n e lo r a ră m a s. C e l ca re
ta ie le m n e le n u e s te a co lo , p e n tr u c ă e l e s te tr e c u tu l. C â n d
a c e s ta m ă n â n c ă , el p u r şi s im p lu m ă n â n c ă .
U n m a re m a e s t r u z e n a sp u s: C â n d stai, stai. c â n d m ergi,

m ergi, şi, m a i p r e s u s d e to a te , n u şo vă i.
T im p u l e s te o p r o b le m ă d in c a u z ă c ă n u a i tr ă it c u m
tr e b u ie - e s t e c e v a s im b o lic , s im p to m a tic . D a c ă tr ă ie ş ti
cu m tre b u ie , p r o b le m a t im p u lu i d is p a re , t e a m a d e tim p
d isp are.
Şi a tu n ci, ce e s te d e fă c u t ? în o ric e m o m e n t, in d ife r e n t
ce faci. fă lu c r u l a c e la în m o d to ta l. L u c ru ri s im p le p re c u m
a fa c e o baie; fă -o în m o d to ta l, u ită d e lu m e a în trea g ă : c â n d
stai, stai; c â n d m ergi, m e r g i ş i m ai p re su s d e to ate, n u şovăi;
sta i s u b d u ş şi la s ă to a tă e x is te n ţa s ă s e re v e rs e asupra ta.
C o n to p e şte -te c u a c e le p ică tu ri d e a p ă ca re s e re v a rsă asu­
pra ta. L u cru rile m ă ru n te : m e n a ju l, g ă titu l, spălatul rufelor,
p lim b area m a tin a lă - fă-le în m o d total, şi atunci nu va mai
fi n ev o ie de n ici o m e d ita ţie .
 M editaţia n u este d e cât u n m o d d e a în v ă ţ a c u m să faci
un lucru în m od to ta l - o d a tă ce a i în v ă ţa t, tra n s fo rm ă -ţi
întreaga via ţă în tr-o m editaţie; u ită c u t o t u l d e m editaţii,
fă din v ia ţă sin gu ra lege, fă din v ia ţ ă s in g u r a m e d ita ţie.
Şi atunci tim p u l v ă dispărea.
Şi am inteşte-ţi. cân d tim p u l d is p a re , m o a r t e a dispare.
Arunci nu îţi m ai este frică de m oarte. D e f a p t , c h i a r o a şte p ţi
G ândeşte-te doar la a cest fe n o m e n . C â n d a ş t e p ţ i m o ar­
t e a cum ar putea m oartea să e x iste ?
Aşteptarea aceasta a m o rţii n u e ste u n a s u i c i d a l ă . Ea nu
este una patologică. Ţi-ai tră it v i a ţ a D a c ă ţ i - a i t r ă i t v ia ţ a
moartea devine o culm e a e i M o a rte a e s t e p u n c t u l cu lm i­
nant al v ie ţii este ap o geu l e i
Ai cun oscut toate m icile v a lu ri a le v i e ţ i i - m â n c a r e , bă­
utură. s o m a p lim b ări d ragoste - , a i c u n o s c u t v a l u r i m ic i
I valuri mari - apoi vin e va lu l cel m ai m are. M o a r t e a ! T rebuie
I să o trăieşti şi pe ea în to ta litate a ei. Şi a t u n c i e ş t i p re g ă tit
să mori. Faptul în sine de a fi gata să m o ri r e p r e z i n t ă m o a r­
tea morţii înseşi.
Aşa au ajuns oam enii să ştie că n im ic n u m o a r e . M o artea
este lipsită de putere dacă eşti p re g ă tit să o tră ie ş ti, m o a r­
tea este foarte puternică d acă îţi e frică. V ia ţa n e t r ă it ă îi dă
p u tere m orţii. O viaţă trăită în to ta lita te îi ia m o r ţii orice
urm ă de putere. M oartea nu m ai e x istă .

înţelegerea e cheia
C u m p o a te fi frica stă p â n ită sau elim in a tă c o m p le t?

F rica n u p o a te fi stăp ân ită, nu p o ate fi e lim in a tă , p o a te fi

d o a r în ţe le a să . în ţe le g e re este c u v â n tu l-c h e ie aici. Ş i d o a r
în ţe le g e r e a a d u c e t r a n s fo r m a r e , nimic altceva. Dacă încerci
s ă s t ă p â n e ş t i fr ic a , a c e a s t a v a răm âne reprimată, se va
a d â n c i în tin e . O a s t f e l d e a b o r d a re nu-ţi va fi de nici un
a ju to r , e a v a c o m p lic a lu c r u r ile . Ea ie se la suprafaţă, iar tu
o r e p r im i- a s t a în s e a m n ă s ă o s tă p â n e ş ti. O poţi reprima:
o p o ţ i r e p r im a a t â t d e a d â n c în c â t s ă d is p a r ă com plet din
c o n ş t iin ţă . A t u n c i n u v e i m a i f i c o n ş t ie n t d e ea, d a r ea va
f i a c o lo , în s u b t e r a n , şi v a e x e r c ita o in flu e n ţ ă a su p r a ta.
V a r e u ş i te v a m a n ip u la d a r te v a m a n ip u la în tr-u n m o d a tât
d e in d ir e c t. în c â t n ic i n u îţ i v e i d a s e a m a . D a r a t u n c i p eri­
c o lu l s-a a d â n c it . A c u m n ic i m ă c a r n u îl m a i p o ţi în ţe le g e .
P r in u r m a r e , f r ic a n u t r e b u ie s tă p â n ită şi n u tre b u ie n id
e lim in a tă . E a n u p o a te f i e lim in a tă , p e n t r u c ă fr ic a c o n ţin e
u n tip d e e n e r g ie , şi n ic i o e n e r g ie n u p o a te f i d is tru s ă .
A i o b s e r v a t c ă a tu n c i c â n d îţ i e s te fric ă , a i o e n e rg ie im e n ­
să ? L a fe l c a a tu n c i c â n d e ş t i fu rio s ; a m b e le s u n t a s p e c te
a le a c e lu ia ş i fe n o m e n e n e r g e t ic . F u r ia e s t e a g r e s iv ă , ia r
t e a m a e s te n o n a g r e s iv ă . T e a m a e s te fu r ie în tr - o s ta r e n e ­
g a tivă : fu r ia e s te te a m a în tr - o s t a r e p o z itiv ă . A i o b s e r v a t
c â t e ş ti d e p u t e r n ic a tu n c i c â n d e ş t i fu r io s , c â tă e n e rg ie ai?
P o ţi a r u n c a u n d it a m a i p ie tr o iu l c â n d e ş t i fu rio s; în m o d
n o rm a l, n u a i p u te a n ici s ă îl c lin te ş ti. P u te r e a ta d e v in e d e
trei, d e p a tr u o ri m a i m a r e a tu n c i c â n d e ş ti fu r io s . P o ţi fa c e
lu c r u ri p e c a re în a b s e n ţa fu r ie i n u le-a i p u te a face.
Sau, a tu n c i c â n d e ş t i c u p r in s d e frică , p o ţi fu g i a tâ t de
rep ede, în c â t şi u n a le r g ă to r o lim p ic a r fi g e lo s. Frica p ro d u ­
ce en ergie; fr ic a e ste e n e rg ie , ia r e n e r g ia n u p o a te fi d is tr u ­
să. N ici m ă c a r o io tă d e e n e r g ie n u p o a te f i e lim in a tă din
e x is te n ţă . T re b u ie s ă îţ i a m in t e ş t i c o n s t a n t lu c r u l acesta,
altfel, v e i fa c e c e v a g r e ş it. N u p o ţi d is t r u g e n im ic, poţi doar
 să îi dai altă form ă. N u p o ţi d is tr u g e n i c i o p i e t r i c i c ă ; un fir

de nisip nu p oa te f i d istru s, e l d o a r î ş i s c h i m b ă form a.

Nu poţi distruge o picătură d e a p ă . O p o ţ i t r a n s f o r m a în

gheaţă, o p oţi tra n sform a în a b u r . d a r e a v a r ă m â n e . V a ră­

m âne undeva, nu poate f i s c o a s ă d i n e x i s t e n ţ ă .

N u poţi distruge nici frica. D e s e c o le s e î n c e a r c ă asta -

oamenii au încercat să distrugă fric a , au în c e r c a t să distru ­

gă furia, au încercat să distrugă s e x u a l i t a t e a , a u î n c e r c a t să
distrugă lăcomia, una. alta. în tr e a g a lu m e a în c e r c a t con­
stant să iţi distrugă en ergiile, şi c a re e s t e r e z u lt a t u l? Fiinţa
umană a deven it o harababură. N im ic r.u e s te c is tru s . totu l
e r m i in a x m n u a r c s in g u ru l r e z u l t a : e că . m r u rile au de­

venu: to r tu r e N u este n e v o ie să în c e r c : să z .s t r u g : n im ic

p e n tru că. in p r im u l r i n i n im ic n u p e a t e f : z ts tru s .

£ . arunce ze esce de à c u t ? T r e b u ie să Î n ţ e le g i frica.

Ce fiica? Cum ia n a s c e re ' 3 e un c e r u te : I a re e r .e m e­

ss _ c ? Cemeceaz-t - za r â d să c . - cec_ c : a: a r m n vei

îm eeee. Dacă a. zeşa e r e _necara că te a m a acte ceva rău.
că n . ar tte ix z să e r a t e - ar t r e c _ să Im . f:e frică* -
a rm e.n -o p z u cernea. Cm c a_ p u te a să c i n f r m .:.? C _m a_
p u e s uâ te _ c în x r _ e_ cân d n e a a. c e n s că e r e c u şm a-
n _ tâ m N s s e s t ol p r v e ş e în o c r_ c u ş m a n T a c ă cu

z a n s o e n ză este c e .a r ă ~ acrncc -æ . încerca să c e u _ să o

rec-est_ va z n eg_ eza Încerca să in au.a f e l în câ t
s i n u * i n t i m e r . z_ a . z a r e s v a r ă m â n e a m : - u c m area
a c e a s t a n . te .-a a m a .

In a u u e pe a c u » . e e n o n ţâ să o c o o d a m m aă c u e c să

; -*nca este c rsatzcac* 7 r e o —je î n i r m . c a c i : r e c e

 Frica

D e f a p t , e s t e t r a n s f o r m a t ă p r in în ţelegere. N u e s te n e v o ie

s à f a c i n i m i c a l t c e v a ; în ţ e le g e r e a o t r a n s fo r m ă .

C e e s t e frica? în prim ul râ n d , f r ic a s e a f lă în totd eau n a

în p r e a jm a u n e i dorinţe. îţi d o r e ş t i s ă d e v ii u n om faim os,

c e l m a i f a i m o s din lum e - şi apare te a m a . D a c ă n -a i s ă reu­

ş e ş t i? A p a r e fr ic a . E a apare ca un s u b p r o d u s a l d o r in ţ e i Vrei
s ă d e v ii c e l m a i b o g a t o m din lum e. Dar d a c ă n u r e u ş e ş t i?
în c e p i s ă t r e m u r i a p a r e frica. Vrei ca o f e m e ie s ă f i e a t a şi

îţ i e s t e f r ic ă d e f a p t u l c ă m â in e s-ar p u tea s ă n - o m a i a l
p e n t r u c ă a r p u t e a s ă p le c e la a l t u l Ea este incă v ie . p o a t e
p le c a . N u m a i o f e m e ie m o a r t ă n u v a f i capabilă s ă t e p ă r ă ­
s e a s c ă . i a : f e m e ia a c e a s t a e s t e în c ă v ie . Poţi poseda un ca­
d a v r u - a t u n c i n u m a i e x i s t ă n ic i o frică, ca d a v ru l va
r ă m â n e a c o lc . P o ţi p o s e d a m o b ilă , n -a r e d e ce să-ţi f i e frică.

D a r c â n e în c e r c i s ă p o s e z i o f i i n ţ ă u m a n ă , apare frica. C in e
ş t i e :e ri n u e r a a ta . a z i e s t e a t a _ r in e ş t ie ? M â m .e ar p urea
f . a a ltc u iv a . A p a r e f r i c a F ric a s e n a ş t e d i n dorinţa de p o ­
s e s ie e s t e u n s u b p r o d u s a i e l v r e i s ă p o s e z i c e a ì r i f r i ca.
D a c ă r. _ v r e . s ă p o s e z i a r u n c i f r ic a n u e x is t ă . D acă nu a;
c e r i n ţ a c e a ñ c u t a r e s a u c u t a r e l u c r u î n v iito r , a r u n c nu
e x is tă fric ă . D a c ă n u v r e i s ă m e r g i Ir. ra_ arunci nu e x i s t ă
f r i c ă p r e e r n r. u t e p e a t e f a c e s ă t e t e m i D acă n u vre; s ă te
c u c i r u c ă e r e a t u r e rum .eru n u t e peate face să iţi f i e f r i c ă
D a c ă în c e p i s ă t r ă ie ş t i r i i p a ric e s ruspare. Frica ve n e cn n
dorinţă. P r in r e n a r e , d orinţa creează fr ic ă
Cerceceaz-c. O n de cate o ri apare in c a , v e z : de u n c e vine,
ce dorin ţă c g en erea ză s: a p c : v e n cât de ir u tu ă e P . —r a;
putea p o s e e s un ră re a : s ¿ _ c r e m e » 7 Este c r e e atât ce
- - e r a . Num ai .ixru riJ e poc f i p o s e d a te nu persoaneàe.
 O m ul este libertate. O p e r s o a n ă e s te f r u m o a s ă d a to rită
libertăţii. P asărea e ste fr u m o a s ă c â n d z b o a r ă s p r e c e r -
o în chizi in colivie, şi n u m a i e ste a c e e a ş i p a s ă r e , ţ i n e m inte
asta. Pare a fu dar n u m a i e ste a c e e a ş i p a s ă r e . U n d e e c e r u l?
Unde e soarele, u n d e s u n t v â n t u r i l e , u n d e s u n t n o rii? U n d e
este acea libertate a zb o ru lu i? T o a t e a u d is p ă r u t . N u m a i
este aceeaşi pasăre.
Iubeşti o fem eie pentru c ă ea e s te lib e r t a t e . A p o i o in­
d u c In coif/ie. m erg. ia trib u n a l s i v ă c ă s ă to r iţi, şi c o n s tr u ­
ieşti o fru m oasă coiivie in ju r u l e l p o a t e c h ia r d in aur.
cu diam ante incrustate, dar nu m a i e s te a c e e a ş i fem eie.
Şi apare te a m a Ţi-e frică, frică, p e n tr u că a c e ie : fe m e i s-ar
ptnea să n u ü p la c á acea coiivie. P o sib il să t â n je a s c ă după
Ebertaie din nou. iar lib e rta te a e ste v a lo a r e a s u p r e m ă
a ea n u se poate ren u n ţa
O m u l constă din libertate, c o n ş t i i n ţ a c e r u t ă c m . l i b e r t a ­

te. Aşa că. mai devrem e sau m a i t â r z i u , f e m e i a v a î n c e p e să

se sim tă plictisită, s ă tu lă Va În cepe s ă s e u i t e c u p ă a l t a n e
va. Ţi-e fric ă Frica ta apare din c a u z ă c ă v r e i să o p o s e z i -
dar. mai întâi de toate, de ce v re i să p o s e z i ? N u -ţi m a i dori
să posezi, şi nu va m ai exista n id f r i c ă Ş i c â n d n u m a i e x i s ­
tă fric ă m ult din acea energie im p licată î n f r i c ă d e v i n e dis­
ponibilă - iar acea energie p o ate d e v e n i c r e a t i v i t a t e a ta.
Ea poate deveni un dans, o sărbătoare.
Ţi-e frică de m oarte? Nu ai cu m să m o ri. p e n tr u că. în
p rim u l rând, tu nu exişti. C u m ai p u te a m u r i? P r iv e ş te
în fiin ţa t a p ătru n d e adân c în ea. E x istă a c o lo c in e v a care
să p o a tă m uri? C ân d p riveşti în p ro fu n zim e , n u g ă s e ş ti nici
u n ego, n u g ă seşti nici un .sine" acolo. P rin u rm a re , n u e x is ­
tă p o s ib ilita te a m orţii. D o ar ideea d e e g o c r e e a z ă te a m a
 ~ —------------------------- -----------or
de m oarte. C â n d n u e xistă ego, nu există moarte. Eşti tăcere
a b so lu tă , n em u rire, etern itate - nu în chip de tu însuti, d
în ch ip de cer d eschis, n eco n tam in at de n id o idee de j e u ,
de sin e - fără lim ite, n ed e fin it. A tu n d n u m ai există frică.
Frica a p a re d in c a u z a existen ţei altor lu c r u r i Va trebui
să p riv e şti In p ro fu n zim e la acele lu c r u r i iar contem plarea
lor v a g e n e ra s c h im b ă r i
A şa că. te rog, n u m ă în tre b a cu m p o ate f i stăp ân ită sau
d istru să . N n se p u n e p ro b le m a să fie m c stăp ân ită, m c
elim in a tă . N u p e a te f i stăp ân ită, n u p o ate f i distrusă, poate
fi d o a r în ţe le a să . L a să ca în ţe le g e re a să fie sin g u ra ta .-ege.

Nesiguranţă divină

Ştiu că orice idee a un ei s ig u ra n ţe ve n ite din exterior este

p ro stea scă şi n erea listă . dar există oare o siguranţă interi­
oară. pe care să n e stră d u im s ă o o b ţin em ?

N u e x is tă s ig u ra n ţă , in te rio a ră s a u e xte rio ară. S ig u ra n ţa

n u e xistă, to c m a i de a ce e a e x is te n ţa e ste a tâ t d e fru m o a să .
G ân d eşte-te la u n tr a n d a fir ca re d im in e a ţa ar în cep e să se
g â n d ea scă la câ t d e sig u ră îi e ste e x isten ţa ; ce s-ar în tâ m ­
pla? D acă flo a re a d e tra n d a fir a r c ă u ta cu a d ev ă ra t s ig u ­
ranţa. a t u n d s-ar tra n s fo r m a în tr -o flo a re de p lastic, a ltfel,
n e sig u ra n ţa ră m â n e p re ze n tă . U n v â n t p u te rn ic p o a te în ­
cepe să b a tă , şi p e ta le le v o r f i sp u lb e ra te . U n c o p il p o a te
v e n i să ru p ă flo a re a . O ca p ră a r p u te a s ă o m ă n â n ce . Sau
e posibil ca n im ic să n u se în tâ m p le - să n u v in ă nici u n copil,
 40 conu

nici o capră şi nici u n v â n t, d a r s e a r a e a se v a o fili. C h iar

dacă n u se în tâ m p lă n im ic n e o b iş n u it, t o t v a d is p ă r e a .
D ar a sta e ste fr u m u s e ţe a flo r ii d e t r a n d a f ir , d e aceea
este ea atât de fru m o a s ă - p e n tr u c ă tr ă ie ş t e în c o n ju r a tă
de m oarte, se lu p tă cu m o a rtea , s e lu p t ă cu v â n tu r ile . Aşa
o floare m ică, şi aşa o lu p tă p u te r n ic ă , şi t o tu ş i e a în flo re ş te
în ciuda tu tu ror d ific u ltă ţilo r şi p e rico le lo r. C h ia r d a c ă este
vorba doar de câteva m in u te s a u d e c â te v a o re - n u c o n te a ­
ză. tim p ul este im aterial -, flo a r e a ş i-a tr ă it tra iu l. A trăit,
a vorbit cu vân turile, a v o r b it c u s o a r e le şi c u lu n a şi s-a
uitat către nori. Şi a sim ţit b u cu rie , im e n s ă p a s i u n e ! A poi
vine vrem ea să moară; n u se a g a ţă d e v ia ţă . U n tra n d a fir
care s-ar agăţa de viaţă ar fi urât; n u m a i fiin ţ a u m a n ă poate
atinge un asem enea grad de u râ ţe n ie . C â n d v i n e m o m e n -
1 tu f floarea pur şi sim plu m o a re şi d is p a r e în p ă m â n t u l din
A care a răsărit. Nu e xistă s ig u ra n ţă în e x te rio r, n i c i în interi-
I or. N esiguranţa e în săşi m a te ria d in c a re e s te f ă c u t ă viaţa.
* A sta este d iferen ţa în tr e c e e a ce f a c e u şi c e e a ce fac
alţii - ei îţi oferă siguran ţă, eu te p riv e z d e o r ic e fo r m ă de
siguranţă. Te fac co n ştie n t de f r u m u s e ţ ile v ie ţ ii - d e riscu ­
rile e f de pericolele, n e sig u ra n ţe le ei. T e fa c m a i s en sib il.
Şi acolo unde este m ai m u ltă sen sib ilita te, e ste şi m a i m u ltă
p rovocare şi aventură. Şi n im ă n u i n u îi m a i p a s ă d a c ă ziu a
d e m âin e va m ai ven i sau nu; a stă zi e m a i m u lt d e c â t s u fi­
cien t. D acă p utem iubi, d acă p u te m trăi, z iu a a c e a s ta este
m a i m u lt d ecât su ficien tă.
Un sin g u r m o m en t de iubire p ro fu n d ă r e p r e z in tă o e te r­
n ita te. C u i îi p asă de sig u ra n ţă ? Id eea în s in e p r o v in e din
lăcom ie, ideea în sin e p ro vin e din ego. N u m e ş te -o s ig u r a n ţă
in terio a ră , n u m e şte -o s ig u ra n ţă e x te rio a r ă , n u e s t e n ic i o
 Frica

d ife re n ţă . T reb u ie să priveşti şi să cercetezi şi să

e x is tă n ici o s ig u r a n ţă şi că însăşi existenţa nu perm ite
s ig u ra n ţă . în ch ia r acel m o m en t, o imensă revoluţie a luat
n a ştere în fiin ţa ta; e şti m e ta m o rfo zat.
lis u s n u m e şte a sta m etan oia. Momentul când eşti con­
vertit... n u p rin fa p tu l c ă d e v ii creştin , catolic sau protes­
tan t. E m o m e n tu l în ca re n u m ai e şti lumesc.
A c ă u ta s ig u r a n ţa în se a m n ă a fi lumesc. A trăi în nesi­
g u ra n ţă p re cu m u n tr a n d a fir în se a m n ă a fi nelumesc.
S ig u ra n ţa e ste lu m e ască ; n e s ig u ra n ţa este divină.
 2
Speriat de moarte -
explorarea rădăcinilor fricii

Când oam en ii trăiesc in frică, v i e ţ i l e l o r n u s u n t f o a r t e v ii.

Frica schilodeşte şi p a ra lizea ză . î ţ i t a i e r ă d ă c i n i l e , n u î ţ i d ă

voie să te în a lţi până la c u lm ile p e c a r e l e - a i p u t e a a t i n g e

şi nici să cu n oşti d e p lin ă ta te a f i i n ţ e i t a l e . E a î i f a c e p e

oam eni să răm ână p ig m e i d in p u n c t d e v e d e r e s p ir i t u a l.

Să-ţi îm plineşti destinul e ceva c e n e c e s i t ă m a r e c u r a j, n e î n ­

fricare, iar n eîn fricarea este cea m a i r e l i g i o a s ă c a l i t a t e .

O m en ii p lin i de fric i nu p o t tre c e d i n c o l o d e c e e a c e e s t e

cunoscut. C eea ce este cu n o scu t le o f e r ă o f o r m ă d e c o n ­

fo rt, d e siguranţă, de secu ritate, t o c m a i p e n t r u c ă e s t e c u ­

n oscu t. O m u l este p e rfe c t c o n ş tie n t d e c e e a c e a r e î n f a ţ ă .

Ş tie cu m să se ocu p e de o situ a ţie c u n o s c u tă . E l p o a t e să

r ă m â n ă c h ia r pe ju m ă ta te a d o rm it şi în a c e l a ş i t i m p să se
o c u p e d e ea - nu este n e v o ie să fie tre a z ; d in a c e s t m o t i v

e c o n v e n a b il să ai de-a fa ce cu ceea ce e s te c u n o s c u t.
î n m o m e n t u l în ca re d e p ă şeşti g r a n iţe le c u n o s c u t u lu i ,

f r i c a a p a r e p e n tr u că d e a cu m v e i f i n e ş tiu to r , n u v e i şti
c e s ă fa c i, c e s ă n u fa c i. N u v e i m a i fi a tâ t de sigur de tine.

v e i c o m it e g r e ş e li; te p o ţ i ră tă c i. A s ta e s te te a m a c a r e îi ţine
p e o a m e n i p r ip o n i ţ i d e c e e a c e e s te c u n o s c u t, iar in m o­

m e n t u l în c a r e o p e r s o a n ă e s t e le g a tă d e c e e a c e e ste cu n o s­

c u t, e s t e m o a r t ă .
V ia ţ a n u p o a t e f i t r ă it ă d e c â t p e r ic u lo s - n u e x is tă alt

m o d d e a o tră i. N u m a i p r in p e r ic o l s e p o a te a tin g e m a tu ­

r ita te a , d e z v o lt a r e a . O m u l t r e b u ie s ă f ie u n a v e n tu rier, t re ­

b u ie s ă f ie p r e g ă t it s ă r iş te t o t t im p u l c e e a ce e s te c u n o s c u t
p e n t r u c e e a c e e s t e n e c u n o s c u t . Şi. o d a tă ce a g u s ta t din

b u c u r ia lib e r t ă ţ ii ş i a c u r a ju lu i, n u v a m a i a v e a n ici u n re­

g r e t, p e n t r u c ă v a ş t i c e în s e a m n ă s ă tr ă ie ş t i la m a x im u m .
Va ş ti c e în s e a m n ă s ă a r z i t o r ţ a v ie ţ ii d e la u n c a p ă t la c e ­
lă la lt. Ş i c h ia r ş i o s in g u r ă c lip ă d e a s e m e n e a in te n s ita te
îţ i a d u c e o m u lţ u m ir e m a i m a r e d e c â t e te r n it a t e a u n e i

v ie ţ i m e d io c re .

O m u l s e te m e d e m o a r t e p e n t r u c ă h a b a r n u a re ce e ste
v ia ţa . D a c ă ş tii c e e s t e v ia ţa , t e a m a d e m o a r t e d is p a r e d e la
sin e. P r o b le m a n u ţ in e d e lo c d e m o a rte , p r o b le m a ţ in e de
via ţă . P e n tr u c ă n u ş t im ce e s te v ia ţa , n e e s te fr ic ă d e fa p tu l
c ă în t r - o z i e a s e v a s fâ r ş i. N ic i m ă c a r n u a m tră it. C u m p o ţi
tră i fă ră să a i h a b a r c e în s e a m n ă v ia ţ a ? N u a i tr ă it n icio ­
d a tă şi n ici n u ai iu b it; d o a r a i lâ n c e z it , a i v e g e t a t . Ş i ş tii
că u n lu c r u e s ig u r : m o a r t e a s e a p r o p ie p e z i c e tre ce , în
fie c a re m o m e n t; d e aici, t e a m a . T e a m a e s te fir e a s c ă p e n tru
că m o a rte a v a în c h id e u ş a v ie ţ ii p e n t r u to td e a u n a . Fără ca
m ă c a r să ai h a b a r c e e s t e v ia ţa , e a îţi v a f i lu a tă . Ţ i s-a o fe r it
o o p o r tu n ita te , o m a re o p o r t u n it a t e , şi a i ra tat-o .
 C o n tin u i să a m â n i m e r e u p e n t r u m â in e . î ţ i s p u i; .M â in e
voi trăi*. D ar ştii că. s im u lta n , a lă t u r i d e a c e a s t ă a m â n a r e ,
există frica; .M âin e, c in e ş t ie ? M â in e p o a t e v i n e m o a r te a ,
şi atunci?* A i a m â n a t v ia ţ a p e n t r u m â in e , ş i n u m a i e x is tă
m âine - şi a tu n d ? A p a r e fric a .
Şi nu ştii cu m s ă tr ă ie ş ti m o m e n t u l a c e s t a . N im e n i n u
îţi spune cu m să-l tră ie ş ti. P r e d ic a t o r ii, p o li t i c i e n i i , p ă r in ­
ţii, toţi îţi v o rb e sc d e sp re z iu a d e m â in e . C â n d e r a i c o p il, îţi
spuneau; .C ân d ve i fi m are, v e i î n ţ e l e g e c e e s t e v ia ţ a " . C â n d
erai ad o lescen t, îţi s p u n e a u : .S u n t e ţ i t i n e r i n e b u n i - t in e ­
reţea este n ebun ie. C â n d v e ţi f i b ă tr â n i, a b ia a t u n c i v e ţ i în ­
ţelege*. Şi câ n d ai îm b ă tr â n it, t o ţ i î ţ i s p u n : „ E ş t i t e r m in a t .
Nu a mai răm as n im ic e şti ca u n c a r t u ş fo lo s it". C iu d a t ă lum e!
à Când eram copil, o b iş n u ia m s ă le p u n b ă t r â n i l o r m ii de

1 întrebări, aşa cum fa c t o ţi c o p iii. A p r o a p e c ă d e v e n i s e o

V tortură pentru ei, f iin d c ă î n t r e b ă r il e m e l e îi s t â n j e n e a u .

I Aşa că cel mai sim plu p e n t r u e i e r a s ă îm i s p u n ă : „E şti p re a

' mic. Aşteaptă".

Unul dintre prietenii ta te i e ra c u n o s c u t d r e p t î n ţ e l e p t u l

satului. Obişnuiam s ă m e r g c u t a t a p e la e l ş i s ă - l t o r t u r e z

m ai m ult decât pe oricare a ltu l. îm i r ă s p u n d e a t o t t im p u l:

A ş te a p tă . Eşti prea mic, iar în t r e b ă r il e t a l e s u n t p r e a c o m ­

plicate. Când vei mai creşte puţin, a b ia a t u n c i v e i f i c a p a b i l

să înţelegi".

I-am sp u s: .Dă-mi, te r o g în scris a n u l în c a r e v o i f i m a re.

A b ia atu n ci îţi v o i p u n e aceste în tre b ă ri. P e n t r u c ă c e fa c i

t u e o ş m e c h e rie ! D e fie c a re dată c â n d în t r e b - ş i t e în t r e b

d e ja d e v r e o c i n c i an i -, îm i sp u i a c e la ş i lu c r u : « C â n d v e i

c r e ş t e m a re ...» P r o b a b il îm i v e i s p u n e a s ta la n e s f â r ş it !

A ş a c ă s c r i e a n u l p e h â r tie şi s em n ea ză ".
 I-am v ă z u t m â n a tre m u r â n d . L-am în trebat: .D e ce îţi
tr e m u r ă m â n a ? D e ce îţ i e s te frică ? Dacă ai idee la ce vârstă
o p e r s o a n ă d e v in e c a p a b ilă să În ţele ag ă, scrie asta pe hâr­
tie. D a c ă s crii d o u ă z e c i, te v o i în tr e b a la douăzeci şi unu de
a n i - îţi v o i d a u n a n în p lu s !'
A şa c ă a scris: .D o u ă z e c i şi u n u d e a n i'.
I-am ră s p u n s : . î n re g u lă , v o i r e v e n i la v â r s ta de douăzeci

şi d o i d e ani".
P e s e m n e c ă s-a g â n d it: .C e l p u ţin , p e n tr u m o m e n t, pro­
b le m a e s t e r e z o lv a tă . C in e ş tie c e v a m a i fi d u p ă ce v a îm ­
p lin i v â r s t a d e d o u ă z e c i şi d o i d e ani... ?" A v e a m în ju r de
p a is p r e z e c e a n i p e v r e m e a aia.
L a îm p lin ir e a v â r s t e i d e d o u ă z e c i şi d o i d e a n i, m -a m
în to r s în s o ţ it d e o m u lţ im e d e o a m e n i - a d u n a s e m m u lţ i
o a m e n i în j u r u l m e u - ş i i-a m s p u s : .I a t ă s c r is o a r e a ta .

A c u m r ă s p u n d e !"
M i-a zis: „E şti a ş a o p a c o s te ! D e c e a i a d u s t o ţ i o a m e n ii

ă ştia ?"
I-am r ă s p u n s : „C a s ă fie m a r t o r i la f a p t u l c ă m ă p ă c ă le ş ti.
Şi n u n u m a i t u m ă p ă c ă le ş t i p e m in e , c i la f e l s e î n t â m p l ă

p e s te t o t în lu m e . C e i î n v â r s t ă îi p ă c ă le s c p e c e i t in e r i,

s p u n â n d u - le « m â in e » , ş i m â i n e n u v i n e n ic io d a t ă . A c u m

a m d o u ă z e c i ş i d o i d e a n i, ia r t u a i s c r is d o u ă z e c i ş i u n u p e
b u c a t a d e h â r t ie . Ţ i- a m a c o r d a t î n c ă u n a n , î n e v e n t u a l i t a ­

te a în c a r e n u a ş f i s u f i c i e n t d e i n t e l i g e n t ş i a ş a v e a n e v o ie

s ă m a i c r e s c p u ţ in . D a r a c u m n u a m d e g â n d s ă p le c , v o i s t a

a ici p â n ă îm i v e i r ă s p u n d e la t o a t e în t r e b ă r ile " .

M i-a zis: .C a s ă f i u s in c e r , n u ş t i u n im ic . Ş i, t e ro g , n u m ă

m a i î n t r e b a iar. l a r t ă - m ă , a i d r e p t a t e - t e - a m m in ţit " .

 .D e ce a i m in ţ it u n c o p il? ", l-a m î n t r e b a t . „ C u m ai putut
să m in ţi u n c o p il c a r e t e în tre b a cu a tâ ta in o c e n ţ ă , care cre-
d e a în tin e? L-ai a m ă g it! N u ştii d acă e x i s t ă s a u n u D um nezeu,
d a r îm i s p u n e a i c ă e x is t ă şi că a v e a m s ă î n ţ e l e g m a i târziu.
A m ş t iu t în c ă d e p e atu n ci că n u în ţ e l e g i . N u ş t i i n im ic des­
p re D u m n e z e u , d o a r re p e ţi ca u n p a p a g a l."
D a r a s ta e s te s itu a ţia : d a scă lii n u ş t iu . p r o f e s o r i i n u ştiu,
p re o ţii n u ş tiu , dar. d e ş i nu ştiu. c o n t i n u ă s ă p r e t i n d ă că
ştiu . Şi în tr e a g a s tr a te g ie co n stă d in t r - o s i n g u r ă ş m e c h e r ie ,
a cee a d e a a m â n a : .Vei a fla c â n d v e i f i s u f i c i e n t d e m a tu r".
B in e în ţe le s că n u e ş t i n iciod a tă m a tu r , n i c i o d a t ă n u c r e ş ti
m are. Iar c â n d a ju n g i bătrân, nu v r e i s ă t e f a c i n ic i tu de
râs. a şa că în c e p i s ă s p u i aceleaşi l u c r u r i c o p i i l o r tă i.
D acă îţi iu b e ş ti co p iii, dacă îţ i iu b e ş t i f r a ţ i i m a i m ici. s u ­
rorile m ai m ici. n u le s p u n e n ic io d a tă m i n c i u n i . F ii sin c e r,
spune-le: .N u ş tiu şi ca u t". N u a m â n a p e n t r u m â in e .
în tr e a g a n o a s tră v ia ţ ă e s t e o a m â n a r e , d e a ic i. şi fr ic a de
m oarte: .N u a m a fla t n im ic în c ă . ia r m o a r t e a v in e " . T o ţi n e
tem e m d e m o a rte p e n t r u s im p lu l m o t i v c ă n u a m g u s t a t
în că v ia ţa . O m u l c a re ş tie c e e s t e v i a ţ a n u s e t e m e n ic io d a t ă
d e m o arte: u r e a z ă b u n v e n it m o r ţ ii. C â n d a p a r e m o a r t e a ,
el o îm b r ă ţiş e a z ă . îi u r e a z ă b u n v e n it , p r i m e ş t e m o a r t e a ca
p e u n in v ita t. P e n tr u ce l c a r e n u ş t ie c e e s t e v i a ţ a , m o a r t e a
e s t e u n d u ş m a n . Ia r p e n t r u u n o m c a r e ş t i e c e e s t e v ia ţ a ,
m o a r t e a e s te p u n c tu l c u lm in a n t a l v ie ţ ii.
D a r f ie c a r e s e te m e d e m o a r te , ia r l u c r u l a c e s t a e s t e d e
a s e m e n e a c o n ta g io s . P ă r in ţii t ă i s e t e m d e m o a r t e , v e c in ii

tă i s e t e m d e m o a r t e . C o p iii s u n t c o n t a m i n a ţ i î n c ă d e m ic i

d e a c e a s t ă t e a m ă c o n s t a n t ă . T o ţi s e t e m d e m o a r t e . O a m e n ii
n ic i n u v o r s ă v o r b e a s c ă d e s p r e ea.
 47
C â n d m o a re u n om , e x istă specialişti care îi Îmbălsămea­
ză c o rp u l. P e r s o a n a re s p e c tiv ă n u a arătat niciodată atât
d e fr u m o a s ă c u m a ra tă acu m , câ n d este m oartă - machiată,
c u o b ra jii a tâ t d e îm b u jo r a ţi de parcă to cm ai s-ar fi întors
d in tr -o v a c a n ţ ă d e tre i lu n i în Florida! A rată atât de sănă­
to a să , d e p a r c ă to c m a i a fă c u t n işte exe rciţii de gim nastică,
ia r a c u m s tă în p o s tu r a y o g h in ă a m o rtu lu i, nu e m oartă
c u a d e v ă r a t. T r e b u ie c r e a tă im p re s ia că nu este m oartă.
C h ia r şi p e p ia tr a d e m o r m â n t scrie: „Nu este m oartă, ci
d o a r d o a rm e ". Şi, în t o a te lim b ile, o ricâ n d m o a re cineva,
n im e n i n u s p u n e c ă o m u l a c e la a m u r it p u r şi sim plu.
S p u n em : „S-a d u s în rai. A d e v e n it p reaiu b itu l lui Dum nezeu.
D u m n e z e u l-a a le s şi l-a c h e m a t la El. S-a d u s pe lum ea
cealaltă". V o rb im d e s p r e d iv in ita te a o a m e n ilo r d o a r atu n ci

câ n d s u n t m o rţi.
C â n d m o a re u n o m , n im e n i n u îl v o r b e ş te d e rău. nim en i
n u s p u n e n im ic ră u d e s p r e el. D e v in e b ru s c u n sfâ n t, b ru sc
d e v in e m ă re ţ. G o lu l lă s a t d e el n u v a fi u m p lu t niciod ată,
lu m ii îi v a fi p e v e c i d o r d e el, era a tâ t d e im p o rta n t. D ar
n im en i n u b ă g a se d e s e a m ă c â t fu s e s e viu ! A ste a s u n t ş m e ­
ch erii - ş m e c h e r ii m e n ite s ă ţin ă m o a rte a d ep arte, să în ch i­
dă u şile şi să fa c ă a s t fe l ca m o a r te a s ă fie u ita tă .
O u m a n ita te re a lă n u a r tr e b u i să a ib ă ta b u u r i - n ici u n
tab u d e sp re sex , n ici u n ta b u d e sp r e m o a rte . V ia ţa ar tre b u i
trăită la m a x im u m , ia r m o a r te a fa c e p a r te d in v ia ţă . O m u l
ar tre b u i să tră ia s c ă în m o d to ta l şi să m o a ră în m o d to tal.

C â n d fa c tera p ie c u o a m en i, trei fr ic i ies în m od

c o n s ta n t ia s u p ra fa ţă în ei. Frica de a n u în n ebu n i,
frica de a se a b a n d o n a co m p le t în tim p u l orgasm ului.
 şi fr ic a d e m o a r te . A c e s t e t r e i fr ic i a p a r ia r ş i ia r în

şed in ţele m ele c u o a m e n ii. P o ţ i c o m e n t a , te r o g ?

E ste o în tr e b a r e f o a r t e s e m n i f i c a t i v ă , o î n t r e b a r e e x is ­

ten ţia lă .

U m a n ita te a a t r ă it c u a c e s t e t r e i f r i c i t i m p d e m ii d e ani.

N u s u n t fr ic i in d iv id u a le , s u n t f r i c i c o l e c t i v e . P r o v in din

in c o n ş tie n tu l co le c tiv .

F rica d e a n u î n n e b u n i s e a f l ă în f i e c a r e , p e n t r u s im p lu l

m o tiv că in te lig e n ţe i n u i s -a p e r m is s ă s e d e z v o lt e . In te ­
lig e n ţa e ste p e r ic u lo a s ă p e n t r u g r u p u r il e d e in t e r e s e , aşa

că acestea i-au tă ia t r ă d ă c in ile m ii d e a n i la r â n d .

în Japonia, e x is tă u n a n u m it t ip d e a r b o r e c o n s id e r a t
a fi o m are artă, d a r c a re e s te p u r şi s i m p lu o c r im ă . C o p a c ii
aceia au patru, cin ci s u te d e a n i şi c â ţ iv a c e n t i m e t r i în ă l­

ţim e. G en eraţii d e g r ă d in a r i a u a v u t g r ijă d e e i. T e h n ic a

este aceea de a p u n e a rb o re le în t r - u n g h i v e c i f ă r ă fu n d ,
după care i se taie ră d ă cin ile în m o d c o n s t a n t . R ă d ă c in ile
arborelui nu s u n t lă sa te să c r e a s c ă în p ă m â n t . Ia r d a c ă nu
perm iţi rădăcinilor să se în fig ă în p ă m â n t, c o p a c u l îm b ă ­
trâneşte, dar n u creşte deloc. E ste b iz a r s ă v e z i a c e l tip de
copac. Pare străvechi, d a r e ste d o a r b ă tr â n , d in c e în c e m ai
bătrân: de crescu t, n u a c r e s c u t n ic io d a tă . N u a în flo r it
niciodată, nu a dat fru cte.
A celaşi lu cru se în tâ m p lă şi cu o m u l. R ă d ă c in ile îi s u n t
tăia te: o m u l tră ie şte a p r o a p e fără r ă d ă c in i. T r e b u ie să
crea scă a şa p en tru a d even i d e p e n d en t d e s o c ie ta te , d e c u l­
tură, d e religie, d e stat, de p ă r in ţi d e to a tă lu m e a . T re b u ie
să d e p in d ă , n u are răd ăcin i proprii. în m o m e n t u l în c a re
d e v in e c o n ş tie n t că n u a re ră d ă c in i s im te c ă în n e b u n e ş te .
------------- Ma
c ă îş i p ie r d e m in ţile . P ie rd e o rice sprijin, cade în tr-u n abis
în tu n e c a t... d e o a r e c e c u n o a ş te re a lui este de îm p ru m u t, n u
e s te a lu i. R e s p e c t a b ilit a t e a lu i e ste d e îm p ru m u t. E lîn s u şi
n u a re r e s p e c t p e n t r u p ro p ria -i fiin ţă . în trea ga -i p erso n a­
lita te e s te îm p r u m u t a t ă d e la v a rii s u r s e - d e la un iversi­
tate, d e la b is e r ic ă , d e la s ta t. El n u a re n im ic al lui.
G â n d e ş t e - t e d o a r la u n o m c a re tră ie ş te în tr-u n p alat
im e n s şi lu x o s ş i c ă r u ia îi s p u i în tr -o zi că p a la tu l n u e ste al
lui, şi n ic i lu x u l d in in te r io r n u îi a p a rţin e . îi s p u r „Toate
a c e s te a a p a r ţ in a ltc u iv a c a re v in e să te d e a afară". Va în n e ­
b u n i. A ş a c ă în t im p u l p s ih o te ra p ie i v e i a ju n g e la u n a se ­
m e n e a p u n c t, ia r p e r s o a n a v a tr e b u i să în fr u n te asta , să-şi
dea v o ie s ă în n e b u n e a s c ă .
P e rm ite -i o m u lu i s ă în n e b u n e a s c ă în c a d ru l terap iei -
în d a tă ce o v a fa c e , v a s c ă p a d e fr ic ă . A c u m ş tie ce e ste
n e b u n ia . F rica e s te în to t d e a u n a d e n e c u n o s c u t. Lasă-1 să
în n e b u n e a s c ă , şi c u r â n d se v a ca lm a , p e n tr u că fric a lu i n u
are o b a ză re a lă . E ste d o a r fr ic a p r o ie c ta tă d e so cie ta te .
P ă rin ţii s p u n : „D a c ă n u fa c i c e s p u n e m , d a c ă e ş ti n e ­
a sc u ltă to r, v e i fi p e d e p sit". D u m n e z e u l e v r e ilo r s p u n e în
T alm u d: „ S u n t u n D u m n e z e u f o a r te g e lo s , fo a r te fu rio s .
R eţin e c ă n u s u n t d r ă g u ţ, n u s u n t u n c h iu l tău". T o a te reli­
giile au p ro c e d a t a s tfe l, ia r d a c ă în c e te z i s ă m a i u r m e z i d r u ­
m ul u r m a t d e m u lţim e , e ş ti d e c la r a t n e b u n . P r in u rm a re ,
fieca re s e a g a ţă d e m u lţim e , f ă c â n d p a r te d in tr -o religie,
o biserică, u n p a rtid , o n a ţiu n e , o rasă. O m u lu i îi e ste fric ă
să fie sin g u r, or, t u c h ia r a s t a fa c i a tu n c i c â n d îl a d u c i c ă tr e
p ro fu n zim ile fiin ţ e i sale. T o a tă a c e a m u lţim e , to a te a c e le
legături disp ar. E ste lă sa t sin g u r, fă r ă n ic i u n u l d in tr e a c e ia
pe care s-a b a za t.
 N u dispune de p ro p ria l u i i n t e l i g e n ţ ă - a s t a e s t e p ro b le ­

ma. Până când nu v a în c e p e s ă î ş i c u l t i v e p r o p r i a in te lig e n ţă ,

se va tem e să n u în n e b u n e a s c ă . Ş i n u n u m a i a s t a , d a r soci­

etatea însăşi îl p o a te î n n e b u n i î n o r i c e m o m e n t . D a c ă so ci­

etatea îl vre a n e b u n , d a c ă l u c r u l a c e s t a e î n f a v o a r e a ei,

atunci societatea îl v a î n n e b u n i.

în U n iu n e a S o v ie t ic ă s e î n t â m p l a a s t a î n f i e c a r e zi.

D a u a c e s t e x e m p lu , p e n t r u c ă s o v i e t i c i i a u f ă c u t - o în m od

ştiin ţific, m e to d o lo g ic . S e în t â m p l ă p e s t e t o t î n lu m e , dar

m e to d e le lo r s u n t p r im itiv e . D e e x e m p l u . î n I n d ia , d acă

o p erso a n ă se c o m p o rtă în t r - u n m o d c a r e n u e s t e a c c e p ta t

d e s o cieta te , a tu n c i a c e a s t ă p e r s o a n ă d e v i n e u n p aria.
N u m ai p rim eşte a ju to r d in p a r t e a n im ă n u i. O a m e n ii nici

m ăcar nu îi v o r m a i vo rb i. P r o p r ia f a m ilie îi v a în c h id e uşa

în nas. O m ul v a a ju n g e s ă în n e b u n e a s c ă , t u îl v e i în n e b u n i!

Dar în U n iu n ea S o v ie tic ă o fă c e a u m e t o d o lo g ic ş i o fă ­
ceau ch ia r şi u n o r o a m e n i c a r e c â ş tig a s e r ă P r e m iu l N obel,
care aveau in te lig e n ţă - d a r o in te lig e n ţ ă a f la t ă m e r e u su b
control, su b s u p ra v e g h e re a s t a t u lu i. Ş i u n s im p lu a c t de
nesupunere... fiin d că p e rso a n a o b ţ in u s e P r e m iu l N o b el, iar
gu ve rn u l so v ie tic n u d o re a a sta , p e n t r u c ă P r e m iu l N o b el
ven ea din tr-o lu m e c a p ita listă , ia r g u v e r n u lu i îi p ă r e a că ar
fi un fel de m ită, că a r fi u n m o d d e a c u m p ă r a o a m e n ii, iar
o a m e n ii a ce ş tia era u ce i c a re d e ţin e a u s e c r e t e le ş tiin ţe i.
U n iu n ea S o v ie tică n u do rea c a a cei o a m e n i s ă f ie c u n o s c u ţ i
la sca ră in te rn a ţio n a lă , n u d o re a ca ei s ă f ie în c o n t a c t cu
a lţi o a m e n i d e ştiin ţă; n u le p e rm ite a s ă a c c e p t e P r e m iu l
N o b el. D a r d a c ă p e rso a n a in sista , a tu n c i a c e a s ta e ra in te r ­
n a tă în tr -u n sp ita l.
 O m u l r e s p e c t iv s p u n e a fă r ă în ce ta re : .S u n t săn ăto s:
d e c e m ă in t e r n a ţ i? Ia r e i ră sp u n d e a u : .P e n tru că doctorii
c o n s id e r ă c ă te v e i îm b o ln ă v i. P r im e le sim p to m e au apă­
ru t d eja, d a r s e p a r e c ă n u e ş t i c o n ş tie n t d e asta". Iar ap o i
îi fă c e a u in je c ţii, p e r s o a n a r e s p e c t iv ă h a b a r n u a vea ce i se
face , ia r la c a p ă t u l a c in c is p r e z e c e zile a c e a s ta în n e b u n ea .
O în n e b u n e a u p r in in te r m e d iu l s u b s t a n ţ e lo r ch im ice. Şi
a tu n c i c â n d e r a c o m p le t n e b u n ă . îi in te n t a u p ro ces, s p u ­
n â n d c ă „ a c e s t o m e s t e n e b u n , ş i t r e b u ie în lă tu r a t d in fu n c ­
ţia lu i ş i in t e r n a t în o s p ic iu ". Ş i a p o i n im e n i n u m a i a fla ce
se în tâ m p la c u a c e s t e p e r s o a n e . A s t a în s e a m n ă s ă o fa c i în
m o d ş t iin ţ ific . D a r f ie c a r e s o c ie t a t e p r a c tic ă a sta , ia r te a m a
s-a c u ib ă r it a d â n c în in c o n ş t ie n t .
S c o p u l te r a p ie i e s te d e a e lib e r a p e r s o a n a d e a c e a tea m ă .
D a că e s te e lib e r a t ă d e a c e a te a m ă , e s t e e lib e r a t ă d e s o c ie ­
tate, d e c u ltu r ă , d e re lig ie , d e D u m n e z e u , d e rai, d e iad, de
to ate p ro stiile . Ş i t o a te a c e s t e p r o s t ii s u n t s e m n ific a t iv e din
c a u z a fricii, ş i t o c m a i p e n t r u a f a c e c a a c e s t e p r o s tii s ă fie
s e m n ific a tiv e s-a c r e a t fr ic a .
E ste c e a m a i u r â t ă c r im ă la c a r e n e - a m p u t e a g â n d i.
O rice c o p il d in l u m e a a s t a e s t e s u p u s în f ie c a r e c lip ă la
a ce st tip d e cr im ă , ia r c e i c a r e o p r a c t ic ă n u a u in t e n ţ ii rele.
Ei cred c ă f a c c e v a b u n p e n t r u c o p il. A u f o s t c o n d iţio n a ţ i,
la r â n d u l lor, d e p ă r in ţi, ia r e i t r a n s f e r ă a c e la ş i t ip d e c o n ­
d iţio n ă ri c o p iilo r lor. P r a c t i c î n t r e a g a u m a n it a t e s e a f lă p e
cu lm ile n e b u n ie i. în t e r a p ie p r o f u n d ă , f r ic a p u n e b r u s c s t ă ­
p â n ire p e o m , p e n t r u c ă a c e s t a îş i p ie r d e t o ţ i s t â lp ii d e
su sţin e re , p ie r d e o r ic e e le m e n t d e s p rijin ; m u lţ im e a s e în ­
d e p ă rte a z ă d in c e î n c e m a i m u lt , ia r p e r s o a n a r ă m â n e s in ­
gură. B r u s c s e f a c e în t u n e r ic ş i a p a r e te a m a . O m u l n u a fo s t
 n icio d a tă e d u c a t, d is c ip lin a t s ă f i e s i n g u r . Ş i a s t a e s t e fu n c ­
ţia m e d ita ţie i. N ic i o t e r a p ie n u e s t e c o m p l e t ă f ă r ă m e d ita ­
ţie. p e n tru că d o a r m e d ita ţia e s t e s u s c e p t i b i l ă d e a-1 fa c e pe
o m să-şi re g ă s e a s c ă r ă d ă c in ile , f o r ţ a d e a r e d e v e n i o in d iv i­
d u a lita te . N u ai d e c e s ă te t e m i. D a r a i f o s t c o n d i ţ i o n a t să
te te m i în fie c a r e m o m e n t, la f i e c a r e p a s .
în tr e a g a u m a n ita te t r ă ie ş t e î n p a r a n o i a . A c e a s t ă u m a ­

n ita te a r fi p u tu t să t r ă ia s c ă î n p a r a d is ; e a t r ă i e ş t e în iad.
A şa că a ju tă o m u l să în ţ e le a g ă c ă n u a r e d e c e s ă f i e în g r i­
jo rat. n u a re de ce să s e te a m ă . E s te o t e a m ă f a b r i c a t ă . C o p iii

se n a sc fă ră te a m ă . S e p o t j u c a c u ş e r p i i f ă r ă f r ic ă , n u au
n o ţiu n e a de fr ic ă s a u d e m o a r t e s a u d e a l t e l e a s e m e n e a .

M e d ita ţia a ju tă p e r s o a n a s ă s e r e î n t o a r c ă la c o p ilă r ie .

A cea sta ren aşte.

Aşa că a ju tă p e r s o a n a s ă î n ţ e l e a g ă d e c e e x i s t ă frică .

Arată-i cla r că e ste d o a r u n f e n o m e n f a ls . c a r e i-a f o s t im ­

pus: .Nu ai de ce să fii în g rijo ra t: în s it u a ţ ia a c e a s t a p o ţ i în n e ­

buni. nu te tem e. B u c u ră -te c ă p e n t r u p r i m a o a r ă t r ă ie ş t i

un m om ent în c a re p o ţi f i n e b u n ş i t o t u ş i s ă n u f ii c o n d a m ­

nat, ci iubit, r e s p e c ta t”. Ia r g r u p u l t r e b u i e s ă r e s p e c t e p e r ­

soana. să o iubească - e a a r e n e v o i e d e a s t a . ş i, a s t f e l , se

va linişti. Va scăpa d e fr ic ă şi v a s im ţ i o m a r e l i b e r t a t e , fo rţă ,

tărie, integritate.

A doua frică este fric a d e o r g a s m u l s e x u a l . Ş i a s t a e s te

creată tot de religie. T oate r e lig iile e x i s t ă p e n t r u c ă l- a u în ­

tors pe o m îm p o triva p ro p riilo r e n e r g ii. S e x u l e s t e în t r e a g a

e n e r g ie a om ului, en ergia lui vitală, ia r p r o f e ţ i i ş i M e s ia , m e ­

sa gerii lu i D u m n ezeu , to ţi fa c a cela şi l u c r u - f o l o s i n d a lte

cuvinte, lim baje diferite, dar m unca lo r este a c e e a ş i, s ă - l t r a n s ­

fo r m e p e o m în tr-u n d u ş m a n al lu i în s u ş i. I a r s t r a t e g i a
 d e b a z ă - p e n t r u că s e x u l este cea m ai puternică energie
d in t in e - e s t e că s e x u l tre b u ie co n d am n a t şi că trebuie
c r e a t s e n t im e n t u l d e v in o v ă ţie . A p o i o m u l se co n fru n tă
cu o p ro b le m ă . N a tu ra lu i e ste sen zu ală , sexuală, iar mintea
lui e ste p lin ă d e g u n o a ie îm p o tr iv a sex u lu i. Se produce în
el o ru p tu r ă . N u p o a te r e n u n ţa la n a tu ra lui, d ar nici nu
p o a te r e n u n ţ a la m in te a lui, p e n tru că a cea stă ren unţare
ar în s e m n a r e n u n ţ a r e a la so cie ta te , la religie, la profeţi, la
Iisu s H risto s, la D u m n e z e u , la to t. N u v a fi ca p a b il să facă
a sta d e c â t a tu n c i c â n d v a d e v e n i o fiin ţă in d iv id u a lă şi va
fi ca p a b il să tr ă ia s c ă s in g u r fă r ă n ici o team ă.
P rin u rm a re , la n iv e lu l m in ţii, o m u lu i îi este frică de s e x
d a r b io lo g ia n u a re n im ic d e -a fa c e cu m in tea. B iologia nu
a p rim it in fo r m a ţ ii d e la m in te , n u e x is tă co m u n ica re .
B iologia a re fe lu l ei p r o p r iu d e a fu n c ţio n a , p rin u rm are
biologia îl v a a tr a g e s p re sex , ia r m in te a lu i v a fi to t tim p u l
acolo, c o n d a m n â n d u -1. A ş a c ă o m u l fa c e d rag o ste , d a r în
m are grab ă. A c e a g r a b ă a re o e x p lic a ţie p sih o lo g ică . O m u l
face d r a g o s te în g ra b ă , f iin d c ă s im te că fa c e ce v a greşit.
Face c e v a îm p o tr iv a lu i D u m n e z e u , îm p o tr iv a religiei.
Se sim te v in o v a t, d a r n u p o a te s ă n u fa c ă d ra g o ste , p rin
urm are, s in g u r u l c o m p r o m is e s te d e a fa c e d r a g o s te în
grabă! A sta d u c e la e v ita r e a o rg a s m u lu i.
A cu m , im p lic a ţiile s u n t m u ltip le . U n o m ca re n u a tră it
o rgasm u l se sim te n e îm p lin it, fru s tr a t, fu rio s, p e n tru că nu
a trăit n icio d a tă o s ta r e p e c a re n a tu r a o o fe r ă în m o d liber,
o stare în c a re a r fi p u t u t fi c o m p le t r e la x a t şi a r fi d e v e ­
nit u n a c u e x is te n ţa , c h ia r şi d a c ă n u m a i p e n tr u c â te v a
m om ente. D in c a u z a g r a b e i lui. o m u l n u p o a te a tin g e o r­
gasm ul. S e x u l a d e v e n it e c h iv a le n tu l e ja cu lă rii. în ce ea ce
 p riv e şte n a tu r a , lu c r u l a c e s t a n u e s t e a d e v ă r a t . E ja c u la r e a
e ste d o a r o p a r te la c a r e p o ţ i a j u n g e f ă r ă o r g a s m . P o ţ i face
cop ii, p rin u r m a r e b io lo g ia n u e p r e o c u p a t ă d e o r g a s m u l

tă u . B io lo g ia t a e s t e s a t i s f ă c u t ă d a c ă t e r e p r o d u c i , ia r re­

p r o d u c e re a p o a te a v e a lo c p r i n s i m p l a e j a c u l a r e , n u e ste

n e v o ie d e o rg a s m .

O rg a s m u l e s te u n m in u n a t d a r o f e r i t d e n a t u r ă . B ă rb a tu l

e ste p riv a t d e el. ia r p e n t r u c ă b ă r b a t u l e s t e a t â t d e ra p id

câ n d fa ce d rag o ste , şi f e m e ia e s t e p r i v a t ă d e o r g a s m . F e m e ia

are n e v o ie d e tim p p e n t r u a s e p r e g ă t i. î n t r e g u l e i c o r p e ste

erotic, şi c â tă v r e m e a c e s t a n u p u l s e a z ă d e b u c u r i e , e a nu

va fi c a p a b ilă să t r ă ia s c ă o r g a s m u l. N u e t i m p p e n t r u a sta .

A şa că, d e m ilio a n e d e a n i. f e m e i l o r Ii s - a n e g a t a c e s t

drept d in n a ş te re . D e a c e e a a u d e v e n i t e l e a t â t d e r e le , a tâ t

L de cică lito a re, to t t im p u l g a t a d e c e a r t ă . N u p o ţ i a v e a o c o n ­

v e rs a ţie c u o fe m e ie . T r ă ie ş t i c u o f e m e i e a n i d e z ile , d a r n u

îţi p o ţi a m in ti d e v r e o c o n v e r s a ţ ie în t i m p u l c ă r e i a s ă f i s t a t

[ a m â n d oi v o r b in d d e s p r e lu c r u r i l e m ă r e ţ e a l e v i e ţ i i . N u . to t

ceea ce îţi v e i a m in t i v o r f i c e r t u r ile , r ă u t ă ţ i l e . D a r f e m e i a

nu este v in o v a t ă d e a s ta . A f o s t p r i v a t ă d e o r i c e p o s i b i l i t a t e

de a se desfăta. D e a c e e a e a d e v i n e n e g a t i v ă .

Iar lucrul acesta le-a o ferit o ş a n să p re o ţilo r. T o a te b i s e

ria le şi tem plele su n t pline de f e m e i p e n tr u că e le s u n t cele
care au pierdut m ai m u lt d ecât b ă r b a ţ i i O r g a s m u l m a s ­
cu lin este m ai to cat corp ul lu i n u e s te e r o t i c p r in u rm a re ,
co rp u l lu i n u are de s u fe rit in a b s e n ţa u n e i e x p e r ie n ţ e
orgpszxs. dar în tregu l corp ai f e m e i s u fe ră .
A s ta este Insă o afacere p rcfitafcu ă p e n t r u r e i g n . D a că
o a c m c : n u a u s u f e r in d p s m o io g x e . n u v o r v e ru la b ise rică .
N u v o r a sc u lta to t ren e de teo*ogu îd io are. Ş i t o c m a i p e n tr u
 c ă s u f e r ă , e i c a u t ă c o n s o la r e , caută speranţă măcar d u p ă
m o a rte . In v ia ţ ă , ş t iu c ă n u a u n ic i o speranţă; s-a terminat.
L u c r u l a c e s t a le o f e r ă r e lig iilo r ş a n s a de a le arăta atât
b ă rb a ţilo r, c â t şi fe m e ilo r că s e x u l e s te a b so lu t fu til. Nu are
sen s. n u a r e s e m n if i c a ţ i e . î ţ i p ie r z i e n e r g ia in u til. îţi con­
s u m i e n e r g ia - ia r a r g u m e n t u l lo r p a r e co re c t, fiin d c ă n u
ai tr ă it n ic io d a t ă e x p e r ie n ţ a o r g a s m u lu i.
P r in î m p ie d ic a r e a e x p e r ie n ţ e i o r g a s m ic e , re lig iile a u
t r a n s f o r m a t b ă r b a ţ ii ş i f e m e ile în s c la v i. A c u m , a c e e a ş i
s c la v ie f u n c ţ io n e a z ă p e n t r u a lte g r u p u r i d e in te re s e . P re o ­
tu l d e a z i e s t e p s ih a n a lis t u l; el e x p lo a t e a z ă a c e la ş i lu c ru .
A m fo s t u im it s ă a f lu c ă m a jo r it a t e a p re o ţilo r, în s p e c ia l cei
c reştin i, s t u d ia z ă p s ih o lo g ia la s e m in a r u l te o lo g ic . P s ih o ­
lo gia şi p s ih a n a liz a a u d e v e n it e le m e n t e n e c e s a r e e d u c ă rii
lor. C e a re a fa c e p s ih o lo g ia c u B ib lia ? C e a r e a fa c e p s ih a n a ­
liza cu Iisu s H r is to s ? S u n t e d u c a ţ i în s p ir it u l p s ih o lo g ie i şi
p s ih a n a liz e i p e n t r u c ă e s t e c la r c ă v e c h iu l tip d e p r e o t d is ­
pare, îşi p ie rd e fo r ţ a p e c a r e o a r e a s u p r a o a m e n ilo r . P r e o tu l
tre b u ie a c tu a liz a t , p e n t r u a f u n c ţ i o n a n u d o a r c a te o lo g ,
ci şi ca p s ih o lo g şi p s ih a n a lis t . F ire ş te , p s ih o lo g u l n u p o a te
co n cu ra c u el. El a r e c e v a în p lu s : re lig ia .
T o ată t r e a b a a s t a a f o s t p o s ib ilă p r in s im p la c o n d a m n a ­
re a s e x u l u i P r in u r m a r e , a t u n c i c â n d î n t â ln e ş t i în te r a p ia
de g r u p o a m e n i s p e r ia ţ i d e o r g a s m , a ju t ă - i s ă în ţ e le a g ă
că o rg a s m u l t e în s ă n ă t o ş e ş t e , t e f a c e m a i i n t e l i g e n t m a i
p u ţin f u n o s . m a i p u ţ in v i o l e n t m a i iu b ito r . O r g a s m u l îţi
va în a p o ia r â d ă d n iie c a r e ţ i- a u f o s t fu r a t e . A ş a c ă n u f i în ­
g r ijo r a t Ia r in t e a m a d e o r g a s m e a m e s t e c a t ă ş i tea m a de
nebunie. D a c ă în t im p u l o r g a s m u lu i c in e v a în n e b u n e ş te
ajută-i să în n e b u n e a s c ă : A b ia a t u n c i v a fi capab il să-l s im t ă
în to t a fit a » D a r o tg a s m u T t. tv- '- n r íím a ^
tv a immu. a c o r p u s
Esse toar® importan: pentru m erm a: : :i : cessant
să r& ască mşssm-. Afara a tu n c v s. r . . '- - m ansi per-
S C f it i S ă T-n»<r a ¿ s 3 e s t e ■m m âerzr j : E _ ~ í ; f x p g r .-rO & 1 -

j^ sm -r o t s c s s r d T a d r r ş s s - _ r c a s f . scâ
i » S e e e e ^ * à e a Ê c . a t i t 3 êS3 c«îr.*s ^ - - > 3
rs s n y ir s - ir d m a r á .n » .r~ r- .:- m s-m n -i m r :r m x * 5É
ru n e s s s x ìn r n n c s r ì. 3 a c s —x . m ar. r r re î m i
larra a 3 ¿ m.a rr.y » í d í i af:arâ ± ~ : l~ ~ X ant
urmirl
~tr.a~i T i s — îi -T -iP-To— - aşc£_ rTCC r — I rSTr JT.SC-

asaura a rm a « p e n e r d . I n a i 3 »* ai. .• d r~c -ru*

r,- eri n e u r a t c r a o c u a e 3 s u k t e rare : i r a a d 2l
l I ¿ 3 3 ~ - _T.3 - Ci ' - *-îî—j2 ü
zqstsr va tsspàrsa x ocad r_ ~ >=f. m r. r- rsapa.
c ; ps.~a~£ r i r_ m are p m r._ -r ¡>er.ir_ r i r e r ìte s r e ¿ s
de snm p.
A t r e a f a c i despre ra re v o r b e r _ e s te f r . r i r e nevarte.
P n rn i este f i v a de a fi sm gur. F n ca de m o a r .e va r: i n t r i s i
in m are m ăsură odată ce a;-ungi à tră ie s c : e x r = r .e r .;a sin­
g u ră tă ţi fără să-ţi fie fn că. C eea ce v a m a i r ă m â n e rm. fnca
de m oarte va f i imediat în lă tu r a t pnr. e x p e r ie n ţ a crgas-
muuuu p en tru că in orgasm , p erso an a d isp u n e E g e u in u m a i
e x istă . E xistă e x p e n e r .;a d a r ce i c a r e a re a c e a s tă e xp e ­
rienţă nu mai e ste
Aceşti p n m i doi paşa îl vo r ajuta să facă fo a r te u ş o r cel
de-al treilea pas. Şi cu fiecare p as tre b u ie să ajuţi omuisă-şi
adâncească starea meditativă. T e ra p ia fără m e d ita ţie nu
ajută la m are lucru. Este superficială, a re e fe c t e p e ic i
« c o t e ò r f e o w ’ferji ^ 1JslhL i s b a *

ajíerra ci Tit i a<ir tnsaúart fee UtA med-

tape ,ar sír.ei sun; situaci iaant ru n osat n a » iw -
anat-£ roa:* s i xí r-asiert
?rr. í * r i m ú . p a i a i x â n s a m u . să 5 c a u g u r
* V . p i a_ d r u s a a ă n d v - i r _ r a s . s p u r-ân n - - . s re r -un g
u m e e p r r :_ r . s¿ -s o ü o i e s i i m e o u n e a s i i r tm e ru .
Tgpg~~ ti te-me ai 3 i i rs se v i lrrá~rx¿ S -zrsr
iir psrtr. s r.^s ç v l oi m e' 7c^â â c -d acest an. pas.
csi j* s L :r _ ~ s . i f. ir-a te usoc Acesta esce a i n u t -sa:
rrjTi ai moarte pars a 5 tea ira: r s r f m ai a a c r_ _ -
r _ ese asa 7_ r._ m a j O moartea.cun a rp _ :~ s i!t à e
fr e í ae ea'_A_ .lr _ t rat timpul a2p cameni r m i au te-*
v ir_ : rànarari re m e - u r ia l One sn t p c a » esc accep­
ţ ii p erir- :à r _ există râd o dovadă cl ve: r a r s ru.
Ce care a_ —.uri: a - irv e è i: rarr_i că erau m u it t i
Căra era.—, ia universjtaîe şi irrita r: jpgtea de ia p rie -
sorci m er ir. recare care de logică. ir. recare arr.erstare
ce peste tot din lu m e era prea a: aceiaş: silogism aratree-
lie jOmul este muritor. Socrate este un am. Prin . r a r e
Socrate este muritor*. Iar când r i s-a predat acei sücgsn
pentru prima d a ti m-am ridicat ş: ar. spus .Sta: pu;:n_
Poate că eu sunt excepţia. Până acum am tot fost excepţia.
De ce nu şi de-acum înainte? Accept că silogismul este ade­
vărat în cazul lui Socrate, fiindcă este mort. dar cum rămâ­
ne cu mine? Cum rămâne cu tine? Cum rămâne cu toţi
aceşti oameni aflaţi încă in viaţă? Ei nu au murit încă".
E x p e n e n ţa m orţii - o a m e n i m u r in d in d e z g u s t în sără­
cie. in s u f e r in ţ ă in to t s o iu l d e d u r e r i, m u r in d d e bătrâne­
ţi asta e ce e a c e te fa c e să te te m i d e m oarte. N im en i nu
a cu n oscu t m o a rte a u n u i i l u m in a t , n u a v ă z u t c â t de fru­

m o s m o a re e i cu câtă b u c u r i e . C l i p a m o r ţ i i l u i e s t e de o

n em a ip o m en ită lu m in o z it a t e , lin iş t e , c a ş i c u m b u c u r ia ar

radia p rin to ţi p o r ii f iin ţ e i l u i C e i d e l â n g ă el. c e i su ficien t

de n orocoşi să fie lâ n g ă eL v o r f i p u r ş i s i m p l u s u r p r in ş i că

m oartea este m a i g lo r io a s ă d e c â t a f o s t v r e o d a t ă v i a ţ a

Dar acest tip de m o a r t e li s e î n t â m p l ă d o a r c e lo r care

au trăit la m axim um , fă r ă te a m ă , c e l o r c a r e a u t r ă it orgas­

m ic fără să le pese de id io ţi ş i d e c e e a c e a r a v e a e i d e spus.

Id io ţii nu ştiu nim ic despre m o a r t e , d a r c o n t i n u ă să vor­

bească despre ea.

T ea m a d e m o a rte e ste , d e ci, c e a m a i s im p l ă d in tr e cele
trei. T re b u ie să le re z o lv i p e p r im e le d o u ă , ia r a p o i s ă îi spui
p e rso a n e i r e s p e c tiv e c ă m o a r t e a n u e s t e s f â r ş it u l vieţii.
D acă m e d ite zi p r o fu n d şi a ju n g i în m ie z u l t ă u c e l m ai lă­
untric, vei d esco p eri b ru s c u n f lu x e te r n a l v ie ţ ii. Corpurile...
au fo st m ulte. A u e x is ta t m u lte fo r m e a le f iin ţ e i ta le , dar tu
eşti e x a c t acelaşi. A c e a s ta în s ă n u t r e b u ie s ă f ie o sim plă
cre d in ţă - tre b u ie să a ju n g ă să fie p r o p r ia lo r e x p e r ie n ţă .
R eţin e un lucru: te ra p ia d e g r u p p e c a r e o p r a c tic i nu ar
tre b u i să fie o terap ie o b iş n u ită - o s p o ia lă c a r e să îi dea
s e n z a ţia o m u lu i că a în v ă ţa t ce va , c a a t r ă it c e v a , ia r după
câ te v a s ă p tă m â n i să fie la fel. N u e x is tă o m p e p ă m â n t care
să fi fo st c o m p le t p s ih a n a liz a t. Şi e x is t ă m ii d e p sih a n a liş ti
ca re p ra ctică p s ih a n a liz a , d a r n u a u f o s t c a p a b ili să rezolve
p ân ă la c a p ă t n ici u n ca z, p e n t r u s im p lu l m o t iv că nu au
n im ic de-a fa c e c u m e d ita ţia . Şi, fă r ă m e d ita ţ ie , p o ţi să pic­
tezi la n e s fâ r ş it s u p ra fa ţa , d a r r e a lit a t e a in te r io a r ă răm ân e
n e s c h im b a tă .
 T e ra p e u ţii m e i treb u ie să in tro d u că meditaţia ca p arte
c e n t r a l ă a ş e d in ţ e i terapeu tice, şi tot restul trebuie să se
în v â r t ă în j u r u l m e d ita ţie i. A b ia atunci vom fi făcut din
t e r a p ie c e v a c u a d e v ă r a t valoros. Şi atunci ea nu se va mai
a d r e s a n u m a i c e lo r c a r e sunt bolnavi sau instabili psihic sau

c e lo r c a r e s e c o n f r u n t ă c u frică , gelozie, violenţă. Aceasta

e s te o p a r t e n e g a t iv ă a te ra p ie i.
T e r a p iile n o a s t r e a r t r e b u i să Ii ajute pe oam eni să îşi

r e c a p e t e i n d iv id u a lit a t e a . L e d ă m în a p o i copilăria şi ino­

c e n ţa . L e d ă m in te g r ita t e , c r is ta liz a re , astfel ca aceştia să
n u s e m a i t e a m ă n ic io d a t ă d e m o a rte . Ş i îndată ce dispare
fric a d e m o a r te , c e le la lt e f r ic i r ă m a s e v o r fi fo a rte m ici iar
a c e s te a o v o r u r m a . v o r d is p ă r e a p u r şi sim p lu .
Şi t r e b u ie s ă îi în v ă ţ ă m p e o a m e n i să tră ia s c ă în mod

to ta l şi c o m p le t . îm p o t r iv a t u t u r o r p r e c e p te lo r religioase.
Ei p r o p o v ă d u ie s c r e n u n ţ a r e a . E u p r o p o v ă d u ie s c bucuria.

Realităţi: Estul şi Vestul

Ş tiin ţa d in V e s t c u n o a ş t e o s in g u r ă r e a lita te - ce a a m ate­

riei. E ste s ă r ă c ă c io a s ă , lip s it ă d e v a r ie t a t e . M isticism ul
e stic a c c e p tă r e a lit a t e a e u lu i in te r io r - ce l p e care nu îl poţi
ved ea, n u îl p o ţi în ţe le g e , d a r c a r e eşti. In d iferen t dacă te
tre z e ş ti şi d e v ii c o n ş t ie n t d e r e a lit a t e a acestui eu sau con­
tin u i să d o rm i şi s ă r ă m â i in c o n ş t ie n t , calitatea interioară
a fiin ţe i ta le v a r ă m â n e n e s c h im b a t ă . A ceasta este reali­
tatea ta u ltim ă .

Apoi e x is tă c o rp u l, c a r e e s t e d oar o a p a r e n ţă - o a p a re n ţă
în sensul că s e s c h im b ă constant. V ezi o fe m e ie fru m o a s ă
 s a u u n b ă r b a t f r u m o s , ş i d e ja s u n t p e c a l e s â îm b ă t r â n e a s ­

că. în m o m e n t u l în c a r e t e b u c u r i d e f r u m u s e ţ e a u n u i tran­
d a fir, v r e m e a în c a r e a c e s t a v a d i s p ă r e a î n a p o i în p ă m â n t

n u e s t e fo a r t e d e p a r t e . A c e s t t i p d e r e a l i t a t e îş i a r e locul
ş i în c o n c e p ţ ia e s t ic ă . E i o n u m e s c a p a r e n ţ ă , s c h im b a r e

c o n s ta n tă . E x is tă u n m o m e n t p e n t r u a t e n a ş t e ş i u n u l pen­
t r u a m u ri. A n o t im p u r ile v o r r e v e n i, i a r f l o r i l e v o r în flo ri

d in n o u . E s te c ir c u it u l e x i s t e n ţ e i î n c a r e t o t u l s e s c h im b ă

c u e x c e p ţia f iin ţ e i ta le , a c e n t r u l u i t ă u . L u m e a s c h im b ă ­

to a r e e s te o r e a lita te r e la t iv ă .
Ş i a p o i e x is t ă ş i a lt e r e a li t ă ţ i - p r e c u m v i s e l e . Ş tii că

n u s u n t reale, d a r t o t u ş i le v e z i. N u n u m a i c ă le v e z i, d a r te

şi a fe c t e a z ă . D a c ă a i u n c o ş m a r ş i t e t r e z e ş t i , v e i v e d e a
c ă in im a îţ i b a te m a i ta r e , r e s p i r a ţ i a ţ i- a f o s t a f e c t a t ă de

coşm ar. S e p o a te c h ia r s ă t r a n s p ir i d e t e a m ă . N u p o ţ i s p u n e

că a cel c o ş m a r n u e s t e a co lo ; a lt f e l, c e a r c a u z a tr a n s p ir a ţ ia ,

ritm u l a c c e le r a t a l in im ii ş i r e s p i r a ţ i a ? M i s t i c i i d in Est

a c c e p tă şi a c e a s tă a t r e ia d im e n s i u n e a r e a li t ă ţ i i : v is u l, o ri­

z o n tu l p e c a r e îl v e z i în j u r u l t ă u , c a r e n u e x i s t ă n ic ă ie ri,

d a r p e c a r e îl p o ţi v e d e a d e o r iu n d e .

P o tr iv it m is t ic is m u lu i d in E s t, t o t u l e s t e t r e c ă t o r şi, to ­

tuşi, e x is tă c e v a c e n u tr e c e n ic io d a tă ; t o t u l s e n a ş t e ş i m o a re

şi, to tu ş i, e x is t ă c e v a c e n u s e n a ş t e ş i n u m o a r e n ic io d a t ă .

Ş i p â n ă c â n d n u te c e n t r e z i în a c e a s u r s ă e t e r n ă , n u v e i g ă si

p a c e , n u v e i g ă s i s e n in ă t a t e . N u v e i g ă s i d e s f ă t a r e , n u v e i

găsi m u lţ u m ir e . N u te v e i s im ţ i a c a s ă , n u t e v e i s i m ţ i î n la r ­

g u l tău în u n iv e r s . V ei r ă m â n e d o a r o î n t â m p l a r e , n u v e i fi

n ic io d a tă ceva e s e n ţ ia l.

în t r e g e fo r tu l o ric ă re i m e to d e d e m e d i t a ţ i e e s t e m e n it

să te a d u că m a i a p ro a p e d e ceea ce n u s e s c h i m b ă n ic io d a t ă .
 d e c e e a c e e s t e p e r m a n e n t. A cest ceva nu cunoaşte tim p -
c â tă v r e m e n u e x is t ă schim bare, cu m ar putea e xista un
tr e c u t, u n v iito r, u n p r e z e n t ? Lumea ca re cu n o aşte tre cu ­
tul, v iit o r u l şi p r e z e n t u l p o a t e fi doar relativ reală - astăzi
e s te a ici, m â in e a t r e c u t d e ja . C o r p u l în care ai cre zu t atât
v a m u r i în t r - o zi. M in te a în c a r e ai c r e z u t atât n u te mai
u r m e a z ă , m o a r e în a c e la ş i t im p c u co rp u l. A fost parte din-
tr-u n m e c a n is m al c o r p u lu i.
A c e l c e v a c e z b o a r ă a fa r ă d in co rp în m om entul m orţii
e ste o p a s ă r e in v iz ib ilă c a r e z b o a r ă s p re u n c e r nevăzut. Dar
d a că e ş t i c o n ş t ie n t , v e i d a n s a , f iin d c ă p e n tr u prim a dată
ve i fi a fla t ce e s t e lib e r t a t e a . N u e s t e v o r b a despre o liber­
ta te p o litic ă s a u u n a e c o n o m ic ă ; e s t e u n a fundam entală,
e x is te n ţia lă . Ş i to t c e s e n a ş t e d in a c e a s tă lib e r ta te este fru­
m os, p lin d e g r a ţie . O c h ii îţ i s u n t a c e ia ş i, d a r v e d e re a lor s-a
s c h im b a t. D r a g o s t e a ta e s t e a c o lo , d a r n u m a i e s te dorinţă
ca rn a lă , n u m a i e s t e p o s e s iv it a t e . S e t r a n s f o r m ă în com pa­
siu n e. îţ i îm p ă r t ă ş e ş t i m a i d e p a r t e iu b ir e a în cântece, în
d a n s u rile tale, în p o e z ia , în m u z ic a t a - d a r n u m a i d e d ra g u l
b u cu rie i p u re .
E x is tă o d e z b a t e r e l u n g ă d e s e c o le : C e r o s t a r e a r ta ?
E x istă u t ilit a r iş t i p r a g m a t ic i, c a r e s p u n c ă a r t a tr e b u ie să
aibă u n s co p , a ltfe l, e in u t ilă . D a r a c e ş t i o a m e n i n u cunosc
a rta. A r t a n u p o a t e e x i s t a d e c â t p e n t r u e a însăşi. Este
b u cu ria p u r ă a u n u i c u c s o lita r , a b a m b u ş ilo r ce stau în
tăcere, a u n e i p ă s ă r i z b u r â n d p e cer. în s u ş i z b o r u l, senzaţia
în să şi d e lib e r t a t e îş i e s u f i c i e n t ă s ie ş i. N u s erveşte nici
un u i a lt sco p .

Dar a s ta e s t e p o s ib il n u m a i d a c ă ai ajuns să îţi c u n o ş ti

existenţa f u n d a m e n ta lă .
 E şti fa m ilia r iz a t c u m in te a , c a r e e s t e d e îm p r u m u t , care

e ste c u ltiv a tă , e d u c a tă . C u c o r p u l t ă u e ş ti f a m il ia r iz a t în

m od fo a r te s u p e r f ic ia l. N u a i h a b a r c u m fu n c ţ io n e a z ă ,

d e şi e ste c o r p u l tă u . N u ş t ii c u m se t r a n s fo r m ă m â n ca ­

rea în sân ge, c u m d is t r ib u ie o x i g e n u l în d iv e r s e le p ă r ţi ale

co rp u lu i. C o r p u l îş i a re p r o p r ia în ţe le p c iu n e . N a tu ra n-a

lăsat în sea m a ta să îţi a m in te ş ti s ă respiri, p e n tru că ai putea

u ita c u m să o faci. E şti a tâ t d e a d o rm it, n a tu ra n u îşi poate

a su m a riscul. D acă a r fi n e v o ie s ă îţ i a m in te ş ti să respiri,

n u cred că ai m ai fi aici! A i f i u it a t cu m u lt tim p în urmă.

D ar fie că îţi a m in te şti, f ie c ă nu, f ie că e ş ti tre a z sau

că dorm i, respiraţia c o n tin u ă d e la sine, in im a con tin u ă să

lucreze de la sine, s to m a c u l îşi co n tin u ă d ig e s tia d e la sine.

Nu îţi cere s f a t u l n u a re n e v o ie d e s tu d ii m e d ic a le şi nici

nu are n evoie de v r e o r e c o m a n d a r e . El are p u r şi simplu

o în ţelep ciu n e in trin secă.

Dar el este d o a r o ca să - tu n u e ş t i c u a d e v ă r a t corpul.
Această casă va d e v e n i câ n d v a , o ru in ă . în t r - o zi, p e r e ţii vor
cădea, uşile vo r că d ea şi ele. în tr -o b u n ă zi. n u v a m a i fi nici
urm ă de casă; totul v a d isp ărea. D a r c e s e î n t â m p lă c u om ul
care trăia în casa a cea sta ?
Trebuie să în ţeleg i p rin cip iu l a c e la . P o ţi n u m i a s t a co n ­
ştien tiza re , ilu m in are, c o n ş tiin ţă , s t a r e d e b u d d h a - nu
co n te a ză ce n u m e îi dai. D ar e s te r e s p o n s a b ilit a te a a b so ­
lu tă a fiecă re i fiin ţe u m a n e să n u ir o s e a s c ă t im p u l în c h e s ­
tiu n i m u n d a n e . M ai în t â i lu cru rile p rim o r d ia le ! Ş i lu cru l
p rim o rd ial e ste să fii şi să ştii ce e ste a c e a s tă f iin ţ ă . N u aler­
ga d u p ă flu tu ri. N u p rivi sp re o riz o n t, c ă c i a c e s t a p a r e că
este. d a r n u este.
 --------------------- . y
îm i v i n e in minte... eu dou a m u trei sute de an ita u r m i
A le x a n d r u c e l M a re a călătorit în India. Profesorul lui era
un m a re f i l o s o f , p ă r in te le lo g ic ii, A ristotel. Şi când
A le x a n d r u a p le c a t sp re India, A risto tel l-a întrebat: .Îm i
p o ţi a d u c e u n c a d o u d e a c o lo ? "
A le x a n d r u i-a r ă s p u n s : .O r ic e , nu trebu ie decât să-mi

spui".
A r is t o t e l i-a zis: .N u e s t e uşor, dar v o i aştepta. Adu-mi,
te rog. u n s a n n y a s in a t u n c i cân d te întorci, adu-m i un om
ca re a a ju n s la r e a liz a r e a d e s in e . Pen tru că nu ştim ce în­
s e a m n ă a s ta ... n u ş t i m c e în s e a m n ă să fii un buddha.

G ă s e şte u n b u d d h a şi a d u -1 c u tin e".

A le x a n d r u n u e r a c o n ş t ie n t d e c e e a ce prom itea. A răs­
puns: .N u îţ i f a c e g r iji. D a c ă A le x a n d r u vre a să m u te M un­
ţii H im a la y a , a c e ş t ia v o r t r e b u i s ă s e m ute. Ia r tu ceri doar

o fiin ţ ă u m a n ă . A ş t e a p t ă d o a r - în câ te v a lu n i m ă v o i

întoarce".
E rau a tâ t e a d e f ă c u t . în c â t A le x a n d r u şi-a a m in t it doar
în u ltim u l m o m e n t c ă t r e b u ia s ă a d u c ă u n buddha, să aducă
pe cin e v a c a r e c u n o a ş t e c e a m a i lă u n t r ic ă re a lita te . A în tre ­
bat în s tâ n g a şi în d r e a p t a la g r a n iţ e le In d ie i, în t im p ce se
în to rcea s p r e c a s ă . O a m e n ii a u r â s ş i i-a u s p u s : .în p rim u l
rând. e s te f o a r te g r e u s ă r e c u n o ş t i u n b u ddh a. î n al d o i­
lea rând, d a c ă d in î n t â m p l a r e e ş t i s u f i c i e n t d e desch is p en ­
tru a p rim i lu m in a u n u i b u d d h a , îi v e i că d ea la p icioare.
Vei uita că t r e b u ie s ă -l ie i c u t in e . N o i sp e ră m să nu gă seşti
nici un buddha - în to a rc e -te acasă şi gata".

A lexandru nu în ţelegea ... C e fe l d e fiin ţ ă u m a n ă este

un buddha, încât să nu p o a tă f i lu a t cu fo rţa ? Pân ă la urm ă.
 acesta a spus: .Trim iteţi m e sa g e ri p e s t e to t. v e r ific a ţ i dacă
există cineva care d eclară că a a ju n s acasă".
Oam enii lui s-au în to rs şi a u sp u s : .D a . e u n sannyasin
g o l care stă pe m alu l r â u lu i şi s p u n e : « U n d e a ltu n d eva
aş putea fi? - S u n t a i c i Ş i c in e a lt c in e v a a ş p u te a fi? -
Sunt buddha.»'
Alexandru s-a d u s s ă îl în tâ ln e a s c ă p e a c e . o m . Dialogul
a fost m in u n a t dar fo a rte ş o c a n t p e n t r u A l e x a n d r u cel
Mare. Nu m ai fu sese n icio d ată fa ţă î n f a ţ ă c u u n asem e­
nea om. căci, înainte ca el s ă s c o a tă u n c u v â n t - A lexan dru
ţinea o sabie în m â n ă -, o m u l a c e la b ă t r â n , g o l . sărac i-a
spus: .Ragă sabia ia loc în teacă, n u v a fi n e v o i e d e ea aici
Un om cu inteligenţa ta s ă a ib ă la el o s a b i e ? A m s ă - ţ i trag
una! Pune sabia la loc î n teacă*.
Alexandru în tâln ise p e n tru p r im a o a ră pe c in e v a care
putea să îi dea ordine, şi a tr e b u it să se c o n fo rm e z e . îm ­
potriva voinţei l u i a tr e b u it să se c o n f o r m e z e . Ş i a zis:
.Am venit cu o rugăm in te: V in o cu m in e , p e m e le a g u r ile
mele. Profesorul m eu v re a să v a d ă u n b u d d h a . în V e s t nu
ştim nim ic despre acest sin e interior*.
Bătrânul a râs şi i-a răspu ns: .E h ila r. D a c ă p r o fe s o r u l
tău nu ştie. a tu n d n i a m ăcar n u e s te p r o fe s o r . Ş i d a c ă vrea
să vadă un b u d d h a v a tre b u i să v in ă la b u d d h a ; b u d d h a
nu poate fi d u s la eL Spune-i p r o fe so r u lu i tă u : «D a c ă îţi este
sete. m ergi la fân tân ă; fâ n tâ n a n u v a v e n i la t i n e . » '
.C â t d esp re tine. A lexandru*, a z is b ă tr â n u l, „în v a ţă cel
puţin să fii om. Te-ai p re ze n ta t d re p t A le x a n d r u c e l M are.
Acesta este egoul care te îm p ie d ică să îţi c u n o ş t i p ro p riu l
buddha El se află în interiorul tău, îl p o r ţi în tin e , d a r a ce a s­
tă «măreţie», această dorinţă de a c u c e r i lu m ea ... C u c e te vei
 Fri« 65

a le g e dacă v e i c u c e r i lu m e a ? Curând, moartea îţ i va lua

totul. Vei m uri g o l v e i fi în g r o p a t în p ă m â n t. Nimănui nu-i
v a păsa că îţi calcă m o r m â n t u l în picioare, ia r tu n u v e i mai

fi capabil să obiectezi- «Stai! Eu s u n t Alexandru cel M are».

Lasă d e o p a r t e , t e rog, ideea asta de măreţie. Ş i aminteşte-ţi
că n ic i m ă c a r c u v â n t u l «Alexandru» n u este numele tău*.
A le x a n d r u l-a în t r e b a t : .Cum a d ic ă n u e s te n u m e le meu?

B in e în ţ e le s c ă e s te !"
S a n n y a s m u l i-a r ă s p u n s : .Nim eni nu v i n e p e lu m e cu un

n u m e . T o a t e n u m e l e s u n t oferite - ţi s e p u n e t i c h e t e - .

şi d e v ii o e t i c h e t ă . U i ţ i c o m p le t c ă ai venit p e p ă m â n t fă r ă

u n n u m e . fă r ă f a i m ă ş i c ă v e i m u r i la feL S p u n e - i p r o f e ­
s o r u lu i t ă u s ă v i n ă a ic i s ă î n f r u n t e leul. D a c ă a r e c a p a c ita ­

tea d e a p ă t r u n d e î n e l î n s u ş i d o a r atu nd va şti c e în s e a m n ă

să f ii u n b u d d h a . c e în s e a m n ă s ă fii un iluminat. S im p la
în tâ ln ir e c u u n i l u m i n a t n u î n s e a m n ă c ă îl poţi şi în ţ e le g e -
este ca şi c u m c i n e v a a r b e a a p ă pentru a-ţi potoli ţie setea*.
A le x a n d r u a a t in s p ic io a r e le b ă r b a t u l u i şi i-a s p u s : . î m i
p are rău c ă t e - a m d e r a n ja t . P o a t e c ă n u n e în ţ e le g e m c â t u ş i

de p u ţin u n u l a lt u ia lim b a ju l* .
Ş l c h ia r şi a s t ă z i, l u c r u l a c e s t a e s t e a d e v ă r a t : m in t e a d in
Vest şi m in te a e d u c a t ă în s p ir i t u l c u l t u r i i v e s t i c e a u u it a t
lim b a ju l m is t ic is m u lu i, a l O r i e n t u l u i . T r e b u ie s ă fii fo a r t e
co n ştien t, fo a r t e a le r t, p e n t r u a f i s i g u r c ă n u în ţ e le g i g r e ş it.
0 lu m e d ife r ită şi u n c l im a t d if e r it a u e x i s t a t c â n d v a ş i a u
fă cu t ca lu m e a a c e a s t a s ă f i e u n a a m i n u n a t e lo r c ă u t ă r i şi
pelerinaje... A c u m e s t e d o a r o p i a ţ ă d e a r m e . d e r ă z b o a ie ,
lup te şi crim e . C in e s e m a i i n t e r e s e a z ă d e m e d it a ţ i e ? P a r e
a fi u n e c o u fo a r t e în d e p ă r t a t . N u p a r e a m a i a v e a n ic i o
legătură cu noi. Dar, a tâ t tim p c â t n u e ş t i d e s c h is faţă de
acest ecou îndepărtat, n u v e i în ţe le g e .
S-a întâmplat cândva... Pe v r e m e a lu i G a u ta m a Buddha,
un erudit foarte învăţat era orb. Ia r e l e r a a t â t d e elocvent
în dezbateri şi în a rg u m e n ta ţii, în c â t t o t s a t u l e ra torturat
de e l pentru că toţi în ce rca u să îi s p u n ă : „E şti orb, de aceea
nu poţi să afli ce este lum ina". D a r el s p u n e a : „A tu n ci vreau
să aflu ce este prin alte c ă i P o t s ă aud, f o lo s iţ i b ă tă i d e tobe".
Nu poţi arăta lu m in a prin b ă tă i d e to b e .
Iar o rbu l spunea: „Pot a tin g e , c e l p u ţ in lă s a ţi-m ă să
ating lumina. M âna îm i e ste d e s c h is ă - u n d e e s te lumina
voastră? Pot m irosi.. " D ar n ici u n u l d in tr e a c e s te simţuri
nu e capabil de sen zaţia re a lită ţii lu m in ii. în tr e g u l sat era
torturat: „Ce să facem c u a c e s t o m ? A r e a s e m e n e a argu­
m ente- toţi ştim ce este lu m in a, d a r el îi n e a g ă rea lita tea
Şi vine cu m otive a rg u m e n ta te - n u îi p u t e m o fe r i nici
o dovadă".
Sătenii au auzit că G a u ta m a B u d d h a u r m a să v in ă în
oraşul lor. S-au gândit e l „Este o b u n ă o c a z ie s ă îl d u c e m pe
orb la Gautama Buddha Dacă n ici G a u ta m a B u d d h a nu îl
poate convinge, atunci poate că n u e ste c u p u tin ţă . Şi. ori­
cum, ar fi interesant; putem vedea c u m v a d is c u ta G au tam a
Buddha cu acest om".
Dar s-au înşelat. Gautama Buddha nu a v o r b it c u orbul.
A spus pur şi simplu: „Nu îl h ă rţu iţi e s te fo a r te urât din
partea voastră să îi spuneţi că există lu m in ă . Dacă aţi
fi avut compasiune faţă de el. ar fi trebuit să îi căutaţi un
vraci să îi vindece ochii. Lumina nu este un argument:
ai nevoie de ochi pentru a o vedea ş l astfel, nu se m ai pune
problema îndoielii".
 B uddha călătorea alături de vradul său person al. l-a sp u s
acestuia: „R ă m â i în acest sat până ochii orbului se v o r v in ­
deca. Eu v o i p leca alătu ri de caravana mea'.

D u pă şase lu n i vra ciu l şi orbul au călătorit spre locul

în care se a fla B uddha, ia r orb u l îşi recăpătase vederea.
A v e n it d a n s â n d d e b u cu rie! A că zu t la picioarele lui
G autam a B u ddh a şi i-a spus: „Sunt atât de recunoscător că
nu m i-ai v o r b it filo s o fic , că nu m -ai um ilit. Că. în loc să
porneşti o d e zb a te re com p licată, ai preferat să exprimi lu­
crurile sim plu : p ro b le m a nu e legată d e lum ină, problema

e legată d e o ch i".

A c e la ş i a d e v ă r e s t e v a la b il şi în cazul sinelui - nu este

o c h e s t iu n e d e in te lig e n ţ ă , n u e ste o ch estiu n e de raţiune,
nici de lo g ic ă s a u d e c u n o a ş t e r e ştiin ţifică , nici de scripturi.
Este o c h e s t iu n e d e s o n d a r e c u o c h ii în ch işi a p ropriei tale
fiinţe a s c u n s e în s p a te le o a s e lo r. O d ată ce o descoperi, o m i­
nunată r e la x a r e v a u r m a . P en tru p rim a oară. via ţa devin e
un dans. N ici m ă c a r m o a r t e a n u te m ai tulbură.
Există o p o veste veche... un p eşte tâ n ă r şi fo a r te c u r io s
din fire a zis: „Am au zit a tât d e m u lte desp re o c e a n , d a r n u
l-am văzut niciodată'.
Un peşte bătrân i-a spus tâ n ă ru lu i filo s o f: .N u f i p ro s t -
su n tem în ocean, n oi s u n te m ocean u l. N e t r a g e m d in e l
şi în el v o m dispărea. N u s u n te m a lt c e v a d e c â t v a lu r i
în ocean '.

A cela şi lu c r u se î n t â m p l ă şi c u p ă s ă r ile . Crezi că ele

găsesc cerul? D e ş i z b o a r ă t o a t ă z iu a - în locuri îndepăr­
tate -, nu p o t g ă s i c e r u l. P e n t r u c ă su n t născu te din cer
şi într-o zi vor d is p ă r e a în cer.
 Acestea sunt afirm aţii sim b olice, c a re nu fa c altceva
decât să demonstreze că tu eşti p a rte d in u n ivers. Răsări
ca un val în univers şi dispari în tr-o zi în a p o i în univers.
Acest univers nu este ceva ob iectiv, e s te ce v a subiectiv. E
ceva legat de interiorul profund al f i i n ţ e i ta le . Dacă te-ai
găsit pe tine însuţi, ai găsit în tre g u l ocean , c e r u l în t r e g cu
toate stelele Iul cu florile, cu păsările. A te g ă s i p e tin e însuţi
înseamnă a găsi totul. Iar dacă ra tezi î n t â l n i r e a cu tin e în­
suţi... poţi avea palate, im p erii şi b o g ă ţ ii - t o t u l e zadarn ic
Peştii şi păsările sunt fiin ţe sp on ta n e. C u e x c e p ţ i a omu­
lui în acest univers nimeni nu a î n n e b u n i t . C o n tin u i să
munceşti chiar şi când nu e n e v o ie d e a s t a - t e m e n ţii ocu­
pat fără a avea cu adevărat v re o treab ă. în c a z contrar, ci­
neva te-ar arăta cu degetul şi a r sp u n e, „C e f a c i? " N u vei
avea curajul să spui: „Exist, nim ic m a i m u lt" . O a m e n ii vor
râde şi îţi vor sugera: „Fă ceva, s im p lu l f a p t d e a e x is ta nu

ajută la nimic Ia-ţi un job. Câştigă bani". D a r u n p e ş te nu va

munci mai mult decât este necesar.
înainte să moară. Henry Ford a fo s t î n t r e b a t : „A i depăşit
toate limitele în materie de bogăţie, ai s p a r t t o a t e record u ­
rile. Nu mai ai ait competitor. De ce ai c o n tin u a t s ă m u n ceşti
neîncetat?"
Obişnuia să ajungă la birou la o ra ş a p t e d im in eaţa .
Paznicii soseau la ora opt. fu n cţio n arii la n o u ă , m an agerii
la zece. Managerii plecau la patru , f u n c ţ i o n a r i i la c in c i
paznicii pe la ora şase. dar H enry Ford c o n t in u a să lucreze.
Şi era cel mai bogat om al vrem ii.
Cel care i-a pus întrebarea era în d re p tă ţit: „D e c e co n ti­
nui să m unceşti? Este o a ctivitate in u tilă . A i c â ş tig a t atât

de m ult, ai putea face orice îţi d o reşti'.

 Frica 69

Răspunsul lui a fo s t acela al u n u i o m în ţe le p t - n u ilu ­

minat, d ar cu sigu ra n ţă viaţa l-a făcut în ţe le p t. A ră sp u n s:
.A d even it ob işn u in ţă. N u m ă p o t opri d in m u n c a p e c a re
o fac p en tru a d e v e n i d in ce în ce m ai bogat. Ş tiu c ă n u
m ai este n evoie, d a r e fo a rte g re u să renunţi la u n o b ic e i
de-o viaţă".
C u e x c e p ţ i a o m u lu i... c o p a c ii n u au ob işn u in ţe, nici
p ăsările, n ic i p e ş tii. N a tu r a în tre a g ă este spon tan ă. Func­
ţio n e a z ă p u r şi s im p lu a t u n c i cân d este n evoie, în cetează
să m ai f u n c ţ io n e z e şi r ă m â n e în tă cere când nu este nevoie.
De fa p t, p o t r iv it c o n c e p ţ ie i m e le , asta în sea m n ă săn ătate
m in ta lă : s ă f a c i n u m a i a t â t c â t e s te n e v o ie . C h ia r şi un
c e n tim e tr u m a i d e p a r t e d e c e e a ce este n ecesa r e su fic ie n t
ca să d e p ă ş e ş t i p r a g u l s ă n ă t ă ţ i i m in ta le. Ia r n e b u n ia nu

are sfârşit.
A c e s t lu c r u p o a t e f i î n ţ e l e s s u b m a i m u lte a sp ecte.
Cu e x c e p ţia o m u lu i, n ic i u n a n im a l n u es te in te re s a t d e sex
tot tim p u l a n u lu i. E x is t ă u n s e z o n , u n s e z o n d e îm p e r e ­
chere. Ş i d in m o m e n t u l în c a r e s e z o n u l s-a te rm in a t, a n i­
m alu l n u m a i e s t e in t e r e s a t d e s e x . N u v e i g ă s i o b s e d a ţi
sex u a li p r in tr e p ă s ă r i, n ic i a b s t i n e n ţ i . N u v e i c o n s t a t a n ici
măcar în s e z o n u l îm p e r e c h e r ii, c ă a n im a le le s u n t fe r ic ite
în mod d e o s e b it.

Am urm ărit p ă s ă r ile , a n im a le le , şi s u n t u im it că a c tiv i­

tatea lor sexuală p a r e ce v a im p u s. N u p a r fericite. U ită-te
la un câine care fa ce sex. O fa c e p a rcă fo r ţa t, fo rţa t de im ­
pulsul biologic, a ltm in te ri, n ic i m ă c a r nu este in teresa t de
sex. Iar după ce tre c e p e rio a d a d e îm p ere ch ere, nu-1 m a i
interesează câtu şi d e p u ţin . T o cm ai d e aceea, c ă s ă to r ia
 ' V* ■ -— - _
nu este p rezen tă în re g n u l a n im a l. C e s ă f a c i c u u n mariaj?

După ce s-a te rm in a t s e z o n u l î m p e r e c h e r i i - la revedere!

D ar în c a zu l o m u lu i e s t e v o r b a d e s p r e o b iş n u in ţă .
El a tran sform at până şi o n e c e s it a t e b i o l o g ic ă în o b işn u in ţă.
Vei f i surprins să a fli că. p o t r i v i t p s i h o l o g i l o r ş i c h e s tio n a ­
relor acestora, o rice b ă r b a t s e g â n d e ş t e la f e m e i c e l puţin
o dată la fieca re patru m in u t e , i a r o r i c e f e m e i e s e g â n d eşte
la bărbaţi cel p u ţin o d a t ă la f i e c a r e ş a p t e m i n u t e . N econ-
cordanţa aceasta este c a u z a u n e i i n t e r m i n a b i l e n e fericiri.
Tocm ai de aceea, în f ie c a r e n o a p t e , c â n d b ă r b a t u l so seşte
acasă... soţia era p e r fe c t în r e g u lă , d a r b r u s c a f i ş e a z ă o m ină
nefericită, o apucă d u r e r e a d e c a p . U n b ă r b a t d e ş t e p t aduce
întotdeauna a s p ir in ă a c a s ă ! D a r f o a r t e r a r e x i s t ă s o ţ i deş­
tepţi. pentru că, dacă e ş t i d e ş t e p t , n u v e i f i n ic io d a t ă soţ.
A fi soţ înseam nă a f i lip s it d e in t e l i g e n ţ ă ; c e i in te lig e n ţ i
rămân absolut liberi.

Dacă ob servi u m anitatea, îţi v a v e n i g r e u s ă c r e z i c ă nu

este o casă de nebuni. C in e v a f u m e a z ă o ţig a r ă ... d e ş i pe
pachet scrie că e pericu los p e n tru s ă n ă t a t e .
Sunt oam en i care m estecă g u m ă . N u m ă p o t gâ n d i la
ceva mai stupid. Să m esteci g u m ă ? S e f a b r i c ă g u m ă pen tru
a fi mestecată? O am en ii fa c to t fe lu l d e l u c r u r i p e c a r e , dacă
le-ar observa şi le-ar nota, li s-a r p ă r e a D u m n e z e u le ,

ce lucruri mai fac şi eu, ia r o a m e n ii în c ă m ă c re d norm al".

D ar toată lum ea poartă o m ască şi în c e a r c ă s ă - ş i ascu n dă
n ebu n ia în spatele ei. Acesta e scopul M e d ita ţie i Dinam ice...
îţi dă şa n sa de a-ţi scoate m asca şi d e a lă s a to a tă n eb u ­
n ia a cu m u la tă de secole să iasă la ivea lă . N u o re p rim a , pen ­
tru că, lăsân d -o să iasă la suprafaţă, v e i în fă p t u i o p ro fu n d ă
c u r ă ţ a r e . Ş i, o d a t ă c e c o n ştiin ţa ta e c u r ă ţa tă , lim p e d e ,
 ilum inarea nu este denartp
a e Pa rte - Poate că nu mai ai decât un
pas pană la ea.

Relaţia ocean ică din tre om şi existen ţă este com plet

ruptă, nu m ai există nici un pod care să îl lege de ea. Şi din
cauza asta aju n ge om u l să facă tot felu l de lucruri nesăbu­
ite. în 3 o o o de ani, 5 000 de războaie... E de necrezut că sun­
tem aici doar pen tru a ne ucide între noi! Nu există lucruri
mai im portan te decât arm ele nucleare? Bogăţia um anităţii
este investită în prop orţie de 70% în războaie. C h iar şi ţările
sărace, acolo u n d e o a m e n ii nu îşi perm it să m ănân ce
două m ese pe zi. unde se trăieşte sub pragul de sărăcie,
irosesc 70% din p ro fitu l anual în construirea de bombe şi
achiziţionarea de arm e. Crezi că există ceva mai nebunesc
decât războiul?
O ţară ca Germania, una dintre cele mai cultivate, a căzut
în mâinile unui nebun, A d o lf Hitler. N im en i nu se întrea­
bă de ce s-a în tâ m p la t asta. Până şi M artin Heidegger,
poate cel mai m are filo s o f al nem ţilor, a fost un adept al
lui Hitler. Iar H itler era com p let nebun. Trebuia internat
într-un ospiciu.
Dar trebuie să existe ceva în fieca re om, ceva care să
rezoneze cu H itler. în trea ga ţară, cu toată inteligenţa ei.
a devenit victim a acelui nebun. Şi se poate vedea cu uşu­
rinţă stupiditatea. El a spus: „D in cauza evreilor nu se dez­
voltă G erm ania ca o m a re p u tere m ondială, altm interi,
e dreptul nostru din naştere să gu vern ăm peste umanitate.
Din vina evreilor nu putem".
De ce erau convinşi oam enii că H itle r a v e a d re p ta te cân d
spunea ceva a tâ t de stupid, a n u m e că e v re ii a r fi îm p ie d i­
cat G erm an ia să d e v in ă o m a r e p u t e r e ? E vreii a ju ta s e r ă
u e rm a n ia cu Dam, cu s e r v ic u a e s p io n a j, c u a tâ te a şi atâtea

lu c r u r i D e ce t o ţ i n e m ţ ii s -a u c o n v in s d e c e l e sp u se de

H itler? D in gelo zie. E v re ii e ra u b o g a ţi, e v r e i i e r a u in teligen ţi

e v re ii erau în to td e a u n a în fr u n t e a a to t.

Este fo a rte p e ric u lo s s ă f i i u n o m d e s u c c e s în t r - o lum e

nebună, p en tru că to a tă l u m e a v r e a s ă t e u c i d ă - c u orice

preţ; că e c o re c t sau n u . n u c o n t e a z ă . G e r m a n i a s-a lăsat

con vin să nu p e n t r u c ă a r f i a v u t H i t l e r v r e u n a r g u m e n t

solid, ci pen tru că n e m ţii e r a u g e l o ş i p e i n t e l i g e n ţ a evreilor,

pe succesul şi a verile lor, p e s t i lu l l o r d e v i a ţ ă . D in cauza
acestei gelozii, H itle r a f o s t c a p a b il s ă îi c o n v i n g ă ş i p e cei
m ai in teligen ţi n em ţi s ă s e c o m p o r t e c a n i ş t e a n im a le .
Dar arm ele u tiliza te d e H it le r s u n t a s t ă z i d o a r ju că rii
pentru copii. De la al D oilea R ă z b o i M o n d ia l în c o a c e , te h n o ­
logia a deven it din c e în ce m a i s o f is t ic a t ă ... ş i e s t e to t în
m âinile politicienilor, iar p o lit ic ie n ii s u n t o a m e n i b o ln a vi
psihic. Sim pla dorinţă de p u t e r e e s t e m a la d iv ă .
Un om sănătos vrea să i u b e a s c ă - n u s ă p o s e d e , n u să
domine. Un om sănătos se b u c u r ă d e v i a ţ ă - n u c e r ş e ş te vo­
turi. Oamenii care suferă d e u n c o m p l e x d e in fe r io r ita t e
vor putere cu orice preţ. v o r s ă -şi d o v e d e a s c ă lo r în ş ile şi să
le dovedească celorlalţi că sunt s u p e r io r i. O m u l c u a d e v ă ­
rat superior nu dă d oi bani p e p u t e r e . E l îş i c u n o a ş t e su ­
perioritatea. îşi trăieşte su perioritatea. î n c â n t e c e l e lui. în
dansurile lui. în poezia lu i in picturi. în m u z ic a lu i îşi tră­
ieşte su p erio ritatea Doar o a m e n ii in f e r i o r i s u n t fă c u ţ i
p en tru politică.
Poţi fi sau nu conştient de starea ta d e b u ddh a. însă
n u îţi fa ce griji. Când va veni tim pul, v e i în flo r i într-un
b u d d h a Aşteaptă... aşteaptă în m od in te lig e n t, aşteaptă
 farà dorinţă; bucurâ-te de a ştep ta re, a din aşteptare o tă ­
c e r e b e a t i f i c a , ş i tot ceea ce re p re z in tă dreptul tău d in
n a ş te r e v a î n f lo r i in e v ita b il. N im e n i n u p o ate Îm p ied ica
o p a s ă r e s ă z b o a r e , n im e n i n u p o a te îm p ied ica un c u c să
c â n te , n im e n i n u p o a t e îm p ie d ic a o flo a re să în flo rească.
C in e te p o a t e îm p ie d ic a s ă d e v ii b u d d h a ? în a fară de tine.
n im e n i n u e s t e r e s p o n s a b il d e a c e a s tă d even ire.
D a c ă p ă t r u n z i în lu m e a ta in te r io a r ă şi în c e ru l tă u in ­
terior, v e i g ă s i o e t e r n it a t e v e ş n ic ă , u n p e le r in a j fă ră în c e ­
p u t şi fă r ă s fâ r ş it... v e i g ă s i o n e m u r ire , o a b s e n ţă a m o r ţii
ca re b r u s c te v a t r a n s f o r m a t o ta l şi fă ră e fo rt, fă r ă p r iv a ­
ţiu n i, fă r ă a u t o fla g e la r e . E ş ti d e ja c e v r e i s ă fii. d o a r u n m ic
lu c ru lip s e ş te - u n u l fo a r t e m ic. T re z e şte -te ! T r e z in d u -te .

d ev ii u n b u d d h a .
D o rm in d , r ă m â i t o t u n b u d d h a . d a r n u e ş ti c o n ş tie n t de

asta. C â n d o p e r s o a n ă d e v in e b u d d h a ş t ie că o ric in e a ltci­

n e va e s te b u d d h a . C in e v a d o a r m e , c in e v a sfo r ă ie , c in e v a
aleargă d u p ă o fe m e ie , c in e v a fa c e a lt e lu c r u r i p r o s te ş ti -
d ar b u d d h a r ă m â n e b u d d h a . C h ia r d a c ă fu m e z i o ţig a ră ,
nu în s e a m n ă c ă ţi-a i p ie r d u t e s e n ţ ia lit a t e a ; în s e a m n ă d o a r
că dorm i, n im ic m a i m u lt.
D e stin d e -te . r e la x e a z ă - t e , a ş a z ă - t e în t in e şi. a s tfe l. îţi
recâştigi o rig in ile .

Psihologic versus fizic

Nu sunt s i g u r dacá mi-e a t â t fr ie d d e moarte cât îm i e d e

b o lile şi durerea ş i b d t r â n e ţ e a c a r e ar putea duce la moarte.

Cum s e p o a t e depăşi frica d e durerea f i z i c ă ?

Durerea psihologică poate f i d iz o lv a t ă , ş i n u m a i durerea
psihologică poate f i d iz o lv a tă . C e a la lt ă d u r e r e , d u r e r e a fi­
zică. este parte d in v ia ţă şi d in m o a rte ; n u e x is t ă m e to d ă de
a o înlătura. Dar ea n u c r e e a z ă n i c i o d a t ă p ro b le m e .
Ai observat vreodată? P r o b le m a e x is t ă d o a r a t u n c i când
te gândeşti la ea. D a că te g â n d e ş t i la b ă t r â n e ţ e , în c e p e să
îţi fie frică - dar o a m e n ii în v â r s t ă n u t r e m u r ă . D a că te
gândeşti la boală ţi se fa ce fr ic ă - d a r c â n d b o a la s-a in sta­
lat, deja nu mai există team ă, n u m a i e x is t ă n ic i o problem ă.
O accepţi ca pe o realitate. P r o b le m a r e a lă e s t e în to td e a u n a
psihologică. Durerea fizică e ste p a rte d in v ia ţ ă . C â n d începi
să te gândeşti la ea, nu m ai e ste n ici p e d e p a r t e d u r e r e fizi­
că, devine psihologică. Te g â n d e ş ti la m o a r te şi a p a r e frica -
dar când moartea se în tâ m p lă c u a d e v ă r a t, n u m a i există
frică. Frica este proiectată în t o t d e a u n a s p r e v iito r . Frica
nu există niciodată în m o m e n tu l p r e z e n t.
Dacă mergi la r ă z b o u ţ i v a f i frică , v e i fi f o a r te tem ător.
Vei tremura, nu vei fi c a p a b il s ă d o r m i; n e n u m ă r a t e
coşmaruri te vor bântui. D a r în d a t ă c e a ju n g i p e fr o n t -
poţi să-i întrebi pe so ld aţi -, o d a tă c e e ş t i p e f r o n t, v e i uita
cu totul. Gloanţele îţi vor trece p e lâ n g ă c a p , ia r tu v e i sa­
vura prânzul; bombele îţi vor zb u ra p e d e a s u p r a ca p u lu i,
iar tu poţi să joci cărţi.
Realitatea nu este niciodată o p ro b le m ă ; id e ile d e sp re
realitate creează problema. Aşa că p rim u l lu c r u p e c a re tre ­
buie să îl înţelegi este că dacă reuşeşti s ă d iz o lv i d u re re a
psihologică, nu mai ai nici o problem ă. î n c e p i s ă tr ă ie ş ti
momentul.
Durerea psihologică face întotdeauna apel la trecu t sau
Ia viitor, niciodată la prezent. în prezent, cea care există
e r e a lit a t e a , nu m intea. Mintea există în trecut şi în viitor.
ia r în t r e c u t ş i î n viitor realitatea nu îşi are locul. De fapt.

m in te a ş i r e a lit a t e a n u se întâlnesc niciodată. Nu s-au văzut

n ic io d a t ă . R e a lit a te a răm âne necunoscută minţii, şi m intea
r ă m â n e n e c u n o s c u t ă re a lită ţii.

E x is t ă o p o v e s t e s tr ă v e c h e ...

î n t u n e r ic u l s e a p r o p ie d e D u m n e z e u ş i îi spuse:
„D e s tu l, a ju n g e ! S o a r e le tă u m ă b â n tu ie fă ră încetare,
m ă u r m ă r e ş te . N u m ă p o t o d ih n i n icio d a tă : o riu n d e
m -a ş d u c e s ă m ă o d ih n e s c , el e a co lo , şi treb u ie să o
iau iar d in loc. N u i-a m g r e ş it c u n im ic, e s te n ed rep t
c e m i s e în tâ m p lă ! A m v e n it la tin e să c e r d r e p t a t e .
A v ea d r e p ta te : p lâ n g e r e a era în te m e ia tă . D u m n e ­
z e u îl c h e m ă p e S o a r e ş i îl în tr e b ă , „D e ce-l u rm ă reşti
p e s ă r m a n u l î n t u n e r ic ? C u c e ţi-a g r e ş it?
S o a r e le r ă s p u n s e : „ N u îl c u n o s c d e lo c , nu l-am
v ă z u t n ic io d a tă ! A d u -l în fa ţa m ea; a b ia a tu n c i voi
p u te a r ă s p u n d e . N u îm i a m in t e s c s ă îi fi fă c u t v re u n
rău, p e n tr u că n u îl c u n o s c ; n u n e ş tim . N im e n i n u
n e-a f ă c u t n ic io d a t ă c u n o ş t i n ţ ă . E s te p rim a o a r ă
c â n d a u d d e el, d e în tu n e r ic . A d u -m i-l!“

C a zu l e în c o n t in u a r e n e s o lu ţ io n a t , p e n t r u c ă D u m n e­
zeu n u a p u t u t a d u c e în t u n e r ic u l în f a ţ a soarelui. Cei doi
nu p o t c o e x is ta , n u s e p o t în tâ ln i. U n d e e s t e întuneric, nu
există soare; u n d e e x is tă s o a re , în tu n ericu l nu poate exista.
Exact aceeaşi le g ă t u r ă este şi în tre m in te şi realitate.
Problema este la n ivel de psih ologie, niciodată la n ivel de
realitate. Trebuie doar să d iz o lv i p ro b lem ele p sih ologice -
şi nu le p o ţi d izo lv a d ecâ t d iz o lv â n d cen tru l lor, egoul.
 Din m om entul în care n u te m a i c o n s id e r i s e p a r a t d e exis­
tenţă. problem ele se e v a p o r ă p u r şi s im p lu a şa c u m dispar
picăturile de rouă d im in e a ţa , c â n d r ă s a r e s o a r e le , nelă-
sând nici o urm ă. D isp a r p u r şi s im p lu .
Durerea fizic ă v a răm ân e, d a r in s is t d i n n o u a s u p ra fap­
tului că ea nu a re p r e z e n ta t n ic io d a t ă o p r o b l e m ă pentru
nimeni. Dacă ai p icio ru l ru p t. e ru p t. N u e s t e o „problem ă".
Problema este d oa r în im a g in a ţie : „ D a c ă a m p i c i o r u l rupt,
ce am să mă fac? C u m să e v it asta , s a u c e t r e b u i e să fac
pentru ca piciorul m e u să n u f i e n i c i o d a t ă r u p t ? " Acum ,
dacă îţi este frică de a s e m e n e a lu c r u r i, n u m a i p o ţ i trăi,
pentru că e posibil să-ţi ru p i p ic io a r e le , î ţ i p o ţ i r u p e gâtul,
poţi orbi, orice este p osibil. M ilio a n e d e l u c r u r i s u n t posi­
bile, şi dacă încep să te o b s e d e z e t o a t e a c e s t e p r o b l e m e po­
sibile... Nu spun că nu su n t p o s ib ile , t o a t e s u n t posib ile.
Orice i s-a întâm plat v r e o d a tă f i i n ţ e i u m a n e ţ i s e poate
întâmpla şi ţie. Te poţi îm b o ln ă v i d e ca n cer, d e tu b e rc u lo ză ,
moartea poate veni: orice e s te p o s ib il. F iin ţ a u m a n ă este
vulnerabilă. Poţi ieşi pe stra d ă şi să f i i l o v i t d e o m a ş in ă .
Nu spun să nu ieşi pe stradă. Se p o a t e în t â m p la să stai
în camera ta şi să cadă ta v a n u l p e s te t in e ! N u e x is t ă cale
de a te pune cu totul la adăpost d e p e ric o le . P o ţ i să s ta i lin iş ­
tit în patul tău... dar ştiai că 9 7 % d in t r e o a m e n i m o r în pat?
Este cel m ai periculos loc! E vită-1 câ t p o ţ i d e m u lt ; n u te
d u ce niciodată în pat, p en tru că 97% d in t r e o a m e n i m o r
a co lo . N ic i zborul cu avionul nu este a tâ t d e p e r ic u lo s ; e m ai

p e ricu lo s să fii în pat. Şi reţin e, m a i m u l ţ i o a m e n i m o r

noaptea... aşa că n-ai d ecât să tre m u ri în tr u n a !
D e tin e d ep in d e. D ar a tu n ci n u v e i m a i f i c a p a b il să
trăieşti deloc.
 probleme. P o ţi
P r o b le m e le psihologice s u n t s in g u rele
d ev e n i paran oic, p o ţi deveni s ch izo fren ic, poţi paraliza de
frică - d a r asta nu are nim ic de-a face cu rea lita tea .
Vezi un o rb plim b ân du -se pe s tra d ă fă ră n ici u n fel
de prob lem ă ; o rb irea în sine nu este o p ro b lem ă. P o ţi v e d e a
cerşetori cu p ic io a re le deform ate, mâinile a m p u ta te , şi cu
toate astea co n tin u ă să râdă şi să bârfească în tr e e i v o rb e sc
despre fem ei, fa c rem arci, fredonează melodii.
Priveşte viaţa: via ţa nu este niciodată o problemă. Avem
o capacitate uriaşă d e a n e a d ap ta fa p tu lu i în sine, dar n u
avem cap acitatea d e a n e ad a p ta viitorului. Câtă vrem e în ­
cerci să te p u i la a d ă p o st în viitor, vei trăi în haos, în tumult.
Vei în cep e s ă c e d e z i psihic. Există m ilioane de probleme -
problem e şi p ro b le m e şi p rob lem e. N u poţi nici m ăcar să te
sinucizi, p e n t r u c ă e p o s ib il ca otra va să nu funcţioneze.
E posibil ca cin eva s ă o fi am esteca t cu ceva; poate nici nu
e cu adevărat otravă. P o a te că o ve i lua, te vei întinde, vei
aştepta şi ve i a ştep ta m oa rtea , ia r aceasta tot nu va veni.
Atunci, t o tu l d e v in e o p rob lem ă .

M u lla N a s r u d d in a v e a d e g â n d s ă s e s in u c id ă .
Pe s tr a d ă s-a în t â ln it c u u n a s tr o lo g , c a r e i-a sp u s:
.M ulla, a ş te a p tă ! L a s ă -m ă s ă îţi v ă d m â n a ".
El a zis: . D e c e m - a r p r e o c u p a a s tr o lo g ia a c u m ?
Mă voi s in u c id e ! N u a r e n ic i u n r o st; a c u m n u m a i
e x istă v iito r

A s t r o lo g u l i-a r ă s p u n s : .A ş t e a p t ă ! L a s ă - m ă s ă
văd d a că vei r e u ş i s a u nu~.

Viitorul rămâne. Se poate să nu reuşeşti, s e p o a t e s ă fii

oprit de poliţie, se poate să nu fu n cţio n eze a r m a . N u a i c u m
 să fii s ig u r d e v iit o r - n ici m ă c a r d e m o a rte , n ic i m ăcar de
sin u cid ere, ce să m a i s p u n em d e v ia ţă ? V ia ţ a e s te un feno­
m e n a tâ t d e com plex; cu m p o ţi f i s ig u r? O r ic e e s te posibil
şi n im ic n u e sigur.
D acă ţi-e frică , e totu l la n iv e l p s ih o lo g ic . T re b u ie făcut
ceva în p riv in ţa m in ţii ta le . Şi dacă m ă în ţ e le g i c u m trebuie,
îţi v e i d a s e a m a că m ed ita ţia nu e s te d e c â t u n e fo r t de a
p rivi re a lita te a fă ră o c h ii m in ţii - p e n tr u că a c e s ta este sin­
g u ru l m o d de a privi re a lita te a . D acă m in te a e s te prezentă,
ea co ru p e rea lita tea , o distorsion ează. L a s ă m in te a deopar­
te şi p riv eşte re a lita te a d ir e c t, im e d ia t, fa ţă în fa ţă , şi nu vei
avea n ici o p ro b lem ă. R e a lita te a nu a c a u z a t p r o b le m e ni­
m ănui. S u n t aici. tu e ş ti a ic i - nu v ă d n ici o p ro b le m ă . Dacă
mă îm b o ln ă v esc, m ă îm b oln ăvesc. P e n tru ce s ă m ă în grijo­
rez? De ce să fa c a tâ ta c a z d e a s t a ? D a că e să m o r, m or.
O problemă are n e v o ie d e spaţiu . în m o m e n tu l prezent,
nu există spaţiu. L u c ru rile d o a r se în tâ m p lă , nu ai tim p să
te gândeşti la asta. Te p o ţi g â n d i la tr e c u t p e n tr u că există
o distanţă; te poţi g â n d i la v iito r, e x is tă o d is ta n ţă . D e fapt,
viitorul şi trecutul sunt c r e a te d o a r p e n tru a n e o fe r i spaţiu
să ne îngrijorăm. Şi c u c â t a i m a i m u lt sp a ţiu , cu a tât eşti
mai îngrijorat.
în culturi precum cea a Indiei, o a m e n ii s u n t c h ia r mai
îngrijoraţi, fiindcă ei se gândesc la v ia ţa v iit o a r e şi a p o i la
cea de după aceea, şi tot aşa, la n esfâ rşit - „C e a re să se în ­
tâm ple în viaţa viitoare?" Când cineva e pe c a le să fa c ă ceva,
el se gândeşte nu num ai la consecinţele ca re v o r a p ă re a aici
şi acum , ci se gândeşte: „Ce karm a am să a c u m u le z p en tru
viaţa m ea viitoare?" A cum va fi şi m ai în g rijo ra t. O p ersoa­
nă într-o cu ltu ră cum e cea a Indiei a re m ai m u lt spaţiu.
C u m v a u m p le acel sp aţiu ? Il va umple cu din c e in c e m a .

m u lte p r o b le m e . în g rijo rarea este o metodă de a u m p le

s p a ţiu l g o l al v iito ru lu i.

D u re re a f i z i c ă nu e s te o p r o b le m ă - când este acolo, este

acolo, c â n d n u e acolo, nu e. O p r o b le m ă se naşte atunci
când ceva nu e s te acolo, şi v r e i s ă fie a co lo , sau când ceva

este a colo, şi n u v r e i să f i e a c o lo . A c e s t e a s u n t probleme

p sih ologice: „D e ce e x is tă d u rerea asta a co lo ? " A c u m e totul
la n iv e l p s ih o lo g ic . C in e p o a te sp u n e d e c e e s te durerea
acolo? N im e n i nu p o a te răspunde. E x p lic a ţii p o t f i date, dar

acelea nu su n t cu a d e v ă ra t răspunsuri.
E x p lic a ţiile s u n t sim p le. E ste fo a r te s im p lu - d u r e r e a
este acolo p e n tru că p lă c e re a este acolo. P lă c e r e a n u p o a te
exista fără d u rere. D acă v r e i o v ia ţă lip sită d e d u r e r e , v a
trebui să d u ci o v ia ţă c o m p le t lip sită de plăcere; c e le d o u ă
vin îm p re u n ă la p a ch et. N u s u n t d o u ă lu cru ri d is tin c te ;
sunt un s in g u r lu cru - nu s u n t d ife rite , nu sut s e p a r a te
şi nici nu p ot fi separate.
Asta fa ce o m u l d e secole, separă, în cea rcă s ă tr ă ia s c ă
toate plăcerile lu m ii fă ră nici o d u rere. D ar n u e s t e c u p u ­
tin ţă . Cu cât ai m ai m u lte p lă ceri, cu a tâ t a i m a i m u lt e
dureri. Cu cât e m ai în a lt v â rfu l, cu a tâ t m a i a d â n c ă v a fi
valea ce-1 în con joară. N u v r e i văi, d a r v r e i p is c u r i în a lte ?
P iscu rile nu p ot exista în ca zu l ăsta; p o t e x is t a d o a r a lă tu r i
de văi. Valea nu este d ecât un co n te x t c a r e f a c e s ă f íe p o sib il
piscul. C e le dou ă su n t unite.

Vrei p lă c e r e şi n u v r e i d u r e r e . D e e x e m p lu , iu b e ş t i u n
bărbat sa u o fe m e ie , ia r c â n d p e r s o a n a r e s p e c t iv ă e s t e c u
tine, e şti fe ricit. A c u m , a i v r e a s ă f ii f e r ic it d e f ie c a r e d a tă
când e cu tin e , d a r c â n d p le a c ă n u v r e i s ă te d o a ră . Dacă e ş ti
 cu adevărat fericit cu o p e r s o a n ă a t u n c i c â n d e s te lângă
tine, cum poţi evita durerea d e s p ă r ţir ii c â n d v a p leca ? Dacă
nu vrei durere, atu n ci a r tr e b u i să e v i ţ i p lă c e r e a . Atunci,
când persoana este lân gă tin e, n u f i fe r ic it ; r ă m â i trist, ră­
mâi nefericit, pentru ca a tu n ci c â n d v a p le c a s ă nu fie nici
o problemă. Dacă cin eva te la u d ă şi e ş t i fe r ic it , a tu n c i când
cineva te insultă, v e i f i n e fe ric it. T r u c u l a c e s ta a fo s t deja
încercat. Este unul d in tre tr u c u r ile d e b a z ă a l e aşa-zişilor
oameni religioşi; dacă v r e i să e v iţ i d u r e r e a , e v i t ă plăcerea.
Şi atunci, care m ai este rostu l? D a c ă v r e i s ă e v i ţ i m oartea,
evită viaţa - şi care este ro s tu l? V e i f i m o r t . V e i f i m ort
înainte să mori. Dacă v re i să fii p e r fe c t î n s i g u r a n ţ ă , intră
în mormânt, stai acolo şi v e i fi p e r fe c t î n s i g u r a n ţ ă . N u res­
pira. pentru că dacă resp iri e p e r ic u lo s - s u n t t o t felu l
de infecţii milioane de boli în ju r u l tău ; c u m p o ţ i respira?
Aerul este poluat, e plin de p ericole. N u r e s p ir a , n u t e m işca_
i nu tră i Sinudde-te; atu n ci nu v a m a i e x i s t a d u r e r e . Dar
atund, de ce o cauţi? Nu v re i d e lo c d u re re , î n s c h im b , vrei
toată plăcerea din lum e? Ceri im p o s ib ilu l; v r e i c a d o i plus
doi să nu facă patru. Vrei să fa că d n a , sa u t r e i s a u orice
altceva, numai patru nu. Dar f a c p a tru . O r ic e f a c i o ric â t ai
incerca să te am ăgeşti pe tin e şi pe c e i l a l ţ i t o t p a t r u f a c
Durerea şi plăcerea m erg îm p reu n ă p r e c u m n o a p te a şi
ziua. precum naşterea şi m oartea, p recu m d r a g o s te a şi u ra
Intr-o lume mai bună. cu un lim baj m ai d e z v o lt a t , n u v o m
mai folosi cuvinte ca ură şi iubire, fu rie şi c o m p a s iu n e , zi şi
noapte. Vom crea cuvinte com puse: iubireură - u n cu vân t.
z i noapte - un cuvânt, nu două - naşteremoarte - u n cu vân t,
nu două: durereplâcere - un cuvânt, nu d ou ă.
 L im b a ju l c re e a ză o i l u z i i în lim baj, d u rerea e ste s e ­
parată d e plăcere. D acă v r e i să c a u ţi durere în dicţion ar,
va trebu i să te u iţi după d u rere - plăcere va fi u n cu v â n t
separat. Dar, în realitate, d u r e r e a şi p lăcerea s u n t îm p re u ­
nă, la fel cu m m â n a stân gă şi cea d re a p tă s u n t îm p reu n ă,
la fel cum d ou ă a rip i ale unei păsări s u n t îm p re u n ă. D ic­
ţionarul creează o iluzie; lim baju l este o im p o rta n tă su rsă
de iluzii. El e x p lic ă n o ţiu n e a de „iubire", d a r c â n d sp u i
„iubire", nu te g â n d e ş ti n iciod ată la ură. U iţi c o m p le t de
ură - dar iu birea nu p o a te exista fără ură. D e-a ia iu b e şti
o persoană şi urăşti aceeaşi persoană.
Nu îţi f a c e n ic io d a t ă p r o b le m e din cauza asta; dacă
iubeşti, c u s ig u r a n ţ ă v e i ş i u rî. Vor exista momente când
ura va fi m a i p u te r n ic ă ; v o r e x is t a însă şi momente în care
iubirea v a d o m in a . E s te n a t u r a l ş i um an. Ţi-ai dori o lume
în care fr ig u l s ă n u a ib ă n im ic de-a fa ce cu căldura, căl­
dura să e x is te fă r ă fr ig ? G â n d e ş te -te puţin; e absurd, pentru
că frigul şi c ă ld u r a s u n t îm p r e u n ă . Totu l d ep in d e de cum

le numeşti.
Poţi pune a p ă în d o u ă gă leţi: în tr -u n a apă fierbinte,
în cealaltă, apă re c e c a g h e a ţ a P u n e a m b ele m âini în găleţi
şi simte numai. S u n t d o u ă s e n za ţii? Sau e un spectru?
La o extremă este f ie r b in te , la cealaltă este rece. Apoi lasă
să treacă puţin tim p. V ei v e d e a că cele două senzaţii s e v o r
apropia fierbintele se v a r ă d , ia r recele se va în că lzi D u p ă
câteva ore, vei spune: „A cu m su n t la fel". Sau poţi fa c e e x ­
perim entul cu o sin gu ră gă le a tă cu apă - p u n e o m â n ă
lângă o su rsă d e căldură şi pe cealaltă în apă re c e c a g h e a ţ a
Răceşte-ţi o mână şi încinge-o pe cealaltă, a p o i b a g ă a m b e le
mâini în a c e e a ş i găleată şi fii aten t la c e s im ţ i. O m â n ă
 v a s p u n e că a p a e c a ld à i c e a la lt ă v a s p u n e c ă e rece, dar este
a ceea şi a pă. E re la tiv . C e v a p o a t e s e m ă n a a p lă c e r e pentru

tin e, ia r a c e la ş i lu c r u p o a t e f i o d u r e r e p e n t r u altcin eva.

D e e x e m p lu , fa c i d r a g o s t e c u o f e m e i e ; s im ţ i o imensă

p lă cere. în tr e a b ă u n c ă lu g ă r, ş i v a f i o r ip ila t ; .C e fa ci? Eşti

nebu n ?* P o a te to c m a i d e a c e e a o a m e n i i f a c d r a g o s t e în pri­

v a t - a ltfe l, o a m e n ii a r r â d e ş i a r r id ic u liz a : t o a t e mişcările

v o r p ă re a a b su rd e, r id ic o le . î n t r - o s t a r e p a s io n a lă a m in ţii

p a ri a p r o a p e b eat.
C â n d eş ti fu rio s , fa c i c e v a ; în a c e l m o m e n t , v e i s im ţ i plă­

cere, a ltfe l nu ai fa c e -o . F u ria o f e r ă i m e n s ă p l ă c e r e , putere,

s e n za ţia d e p u tere. D a r c â n d f u r i a d i s p a r e . î n c e p i s ă simţi

rem u şcări, re g re te . în c e p i să s i m ţ i c ă n u a f o s t în regulă,

iar a cu m e d u rero s. C â n d t r ă ia i fu r ia , s i m ţ e a i c ă e ş t i puter­

nic, s im ţe a i p lă cere. A c u m , c â n d t e - a i m a i c a l m a t , p riveşte

d in n ou . T e -a i r ă c o r it şi e lib e r a t ; ş i a c u m p a r e d u reros.

U n lu cru p o a te p r o v o c a p lă c e r e , d a r a c e l a ş i l u c r u p o a te fi

d u re ro s - d e p in d e . Ş i a c e la ş i lu c r u î ţ i p o a t e p r o v o c a plă­

c e re ţie şi d u r e r e a ltc u iv a - d e p in d e . D u r e r e a ş i p lă cerea

m e r g îm p re u n ă .

S u g e s tia m e a e s te ca a t u n c i c â n d s i m ţ i d u r e r e , să pă­

tr u n z i a d â n c în ea, să n u o e v iţ i. L a s - o s ă s e m a n ife s t e , fii

d e s c h i s fa ţă d e ea; f i i c â t p o ţ i d e s e n s ib il. L a s ă d u r e r e a şi

s ă g e a ta e i să p ă tr u n d ă p â n ă în m i e z u l f i i n ţ e i ta le . S u feră,

i a r c â n d v in e p lă c e re a , la s -o să î ţ i p ă t r u n d ă p â n ă în m ă-

d u vă. D a n s e a z -o !

C â n d a p a r e d u r e r e a , f i i în p r e z e n ţ a d u r e r i i , i a r c â n d
a p a r e p lă c e r e a , f i i în p r e z e n ţ a p lă c e r ii. F ii a t â t d e sen s ib il,

î n c â t f i e c a r e m o m e n t d e d u r e r e şi d e p l ă c e r e s ă f i e o im e n ­

s ă a v e n t u r ă . D a c ă p o ţ i fa c e a s ta , v e i î n ţ e l e g e c ă ş i d u r e r e a
 eSte T J m o a s i U fel de frumoasă ca plăcerea Aduce o age­
rim e fiin ţe i; adu ce conştientizare - uneori chiar mai mult
decât plăcerea. P lăcerea moleşeşte; de aceea, oamenii care
trăiesc n u m ai p en tru plăceri se dovedesc a fi superficiali.
Nu vei v e d e a p ro fu n z im e în ei. Nu au cunoscut deloc du­
rerea; au tră it d o a r la suprafaţă, trecând de la o plăcere
la alta. D iverşii playboy... ei nu ştiu ce este durerea.
Durerea te fa c e fo a rte vigilen t, îţi aduce compasiune,
sensibilitate faţă de du rerea altora. Durerea te face să fii
imens, uriaş, en o rm . In im a creşte din durere. Este fru­
moasă durerea, are p ropria ei frum useţe. Şi nu zic să cauţi
durerea; spun d o a r că dacă e acolo, e bine să te bucuri de
ea. E un cadou al existen ţei, şi trebu ie să existe o comoară
ascunsă pe undeva pe-acolo. Bucură-te şi de ea; nu o res­

pinge. A ccept-o, u rează-i bun ven it, fii îm preună cu ea.

Va fi greu la început. Dar, treptat, vei învăţa să te bucuri

de gustul ei.
Când începi c e v a nou, treb u ie să îi în veţi gustul. Şi, de­
sigur, gustul du rerii e amar, da r îndată ce îl vei fi învăţat, îţi
va conferi a gerim e şi strălucire. Te scutură de praf, de apa­
tie şi de adorm ire. Te fa c e co n ştien t într-u n fel în care nimic
altceva nu te p o a te face. în d u rere p o ţi m ed ita m ai bine
decât în plăcere. Plăcerea te distrage. Plăcerea te înghite;
în plăcere îţi aban d on ezi c on ştien ţa. Plăcerea este o form ă
de uitare. Durerea este a m in tire; nu p o ţi uita durerea.
D u rerea p oate d e v e n i o e n e r g ie e x tre m d e c r e a tiv ă ;
poate d e ve n i m editaţie, co n ştien tiza re.

Când d u re re a e s te a c o lo , f o lo s e ş t e - o c a pe o metodă de
conştientizare, d e m e d ita ţie , d e trezire a sufletului. Iar când
 plăcerea e acolo, foloseşte-o ca p e c e v a î n c a r e s ă te îneci

ca pe o formă de uitare.
Ambele sunt căi pe care să te î n t o r c i a c a s ă . Una este
calea de a-ţi am inti com p let d e t in e , c e a l a l t ă e s t e calea de
a uita complet de tine. D u rerea ş i p lă c e r e a p o t fi ambele
folosite, dar pentru a le fo lo si t r e b u ie s ă fii fo a r te , foarte
inteligent Ceea ce te în văţ nu e p e n t r u o a m e n ii p r o ş t i ceea
ce te învăţ este pentru cei i n t e l ig e n ţ i r e p r e z i n t ă c a le a celor
înţelepţi Orice iţi oferă e x is t e n ţ a . î n c e a r c ă să foloseşti
darul ei într-un asemenea m o d , în c â t s ă d e v in ă un context
care să-ţi permită să creşti

Cunoscut versus necunoscut

Uneori amsenzaţia cû team a d e m o a r te îşi are rădăcinile
intr-o teamă de n ecu noscu t, p e n tr u că n u ş tiu ce m i se va
întâmpladupă ce mor. Poţi s p u n e ce v a d e s p r e a sta ?

Odată ce afli ce este viaţa, vei şti şi ce e s te m o a r t e a . Moartea

face şi ea parte din acelaşi proces. O b iş n u im s ă credem

că moartea vine la sfârşitul v ie ţ ii că e s t e d u ş m a n u l vieţii

dar moartea nu este duşmanul v ie ţ ii Ia r d a c ă t e gândeşti

la moarte ca la un duşman, asta nu arată d e c â t c ă nu ai fost

capabil să afli ce este viaţa

Viaţa şi m oartea sun t doi poli ai aceleiaşi energii, ai ace­
luiaşi fen om en - flu x u l şi re flu x u l, z iu a şi noaptea, vara
şi iam a. Nu su n t separate şi nici o p u se, nici contrare; su n t
com p lem entare. M oartea nu e ste s fâ r ş it u l vieţii; de fapt,
este desăvârşirea unei vieţi, p un ctu l c u lm in a n t al u n ei v ie ţi
 a p o g e u l, a c t u l fin a l. Şi. o d a tă ce c u n o ş ti viaţa şi procesele
ei, în ţe le g i şi c e e s t e m o a rte a .

M o a r te a e s t e o p a r t e o r g a n ic ă a v ie ţii, şi e s te fo a rte
p rie te n o a s ă c u v ia ţa . F ără ea. v ia ţ a n u p o a te e x is ta . V ia ţa
e x is tă d a t o r it ă m o r ţ ii; m o a r t e a o fe r ă fu n d a lu l. M o a rte a
este. d e fa p t, u n p r o c e s d e în n o ir e . Ş i s e în tâ m p lă în fie c a re
m o m en t. în m o m e n t u l în c a r e in s p ir i ş i în m o m e n tu l în
care e x p iri, a u lo c a m b e le ; in s p ir a ţ ia în s e a m n ă v ia ţă , e x p i­
raţia în s e a m n ă m o a r t e . D e a c e e a , p r im u l lu c r u p e c a re
îl face u n c o p il la n a ş t e r e e s t e s ă in s p ire , a p o i în c e p e v ia ţa .
Iar câ n d u n b ă tr â n m o a r e , u lt im u l lu c r u p e c a r e îl fa c e e s te
să exp ire, v ia ţ a p le c â n d a s t f e l d in eL E x p ir a ţ ia în s e a m n ă
m oarte, in s p ir a ţia î n s e a m n ă v ia ţ ă - s u n t p r e c u m d o u ă ro ţi
ale u n u i c a r c u b o i. T r ă ie ş t i e x p ir â n d t o t a t â t p e c â t t r ă ie ş ti
inspirând. E x p ir a ţia e s t e p a r t e d in in s p ir a ţie ; n u p o ţi in s p i­
ra d acă în c e t e z i s ă e x p ir i. N u p o ţ i t r ă i d a c ă î n c e t e z i s ă
m o ri O m u l c a r e a î n ţ e le s c e e s t e v i a ţ a îi p e r m it e m o r ţ ii
să se în tâ m p le; îi u r e a z ă b u n v e n it . M o a r e în f ie c a r e m o ­
ment şi în f ie c a r e m o m e n t r e în v ie . R ă s t ig n ir e a ş i în v ie r e a
Iui se în tâ m p lă c o n tin u u , c a u n p r o c e s . M o a r e f a ţ ă d e t r e c u t
în fiecare m o m e n t ş i s e n a ş t e d in n o u ş i d in n o u în v iito r.
Dacă v e i c e r c e ta v ia ţ a , v e i f i c a p a b il s ă ş t ii c e e s t e m o a r ­
tea. Dacă în ţe le g i c e e s t e m o a r t e a , d o a r a t u n c i v e i în ţ e le g e
ce este v ia ţa . C e le d o u ă s u n t o r g a n ic e . î n m o d o b iş n u it ,
din teamă, n oi le -a m s e p a r a t. C r e d e m c ă v i a ţ a e s t e b u n ă ş i
că m oartea e ste rea. C r e d e m c ă v ia ţ a t r e b u i e s ă n e - o d o r im ,
iar m oartea tre b u ie s ă o e v it ă m . N e g â n d i m c ă t r e b u ie s ă n e
protejăm c u m v a d e m o a r te . A c e a s t ă id e e a b s u r d ă g e n e r e a z ă
nefericire n e s f â r ş it ă în v i e ţ i l e n o a s t r e , p e n t r u c ă o p e r ­
soană ca re se p r o t e j e a z ă d e m o a r t e d e v i n e i n c a p a b i l ă
să trăiască. E ste p e r s o a n a ca r e s e te m e să e x p ir e - prin ur­

m are n u p o ate in sp ira şi a stfel se b lo c h e a ză . D u p ă care pur

şi sim plu se tâ r ă ş te p rin v ia ţă ; v ia ţa eu nu m a i e o curgere,

viaţa ei nu m ai e a s e m e n e a unui râu.

D acă vrei cu a d e v ă r a t să trăieşti, t r e b u i e s ă fii pregătit

să m o t i C in e a n u m e d in tin e se te m e d e m o a r t e ? Se teme
oare via ţa de m o a rte? A şa ceva nu e s t e p o s ib il. Cum poate
viaţa să se tea m ă de p ro p riu l ei p r o c e s in t e g r a l? Altceva se
terne in t in e Egoul se tem e în tine. V ia ţ a ş i m o a r t e a n u sunt
opuse.egoul şi m oartea sunt opuse. E g o u l e s t e ş i împotriva
vieţu. şi îm p otriva morţii. E g o u l s e terr.e să t r ă ia s c ă şi se
tem e să moară. Se tem e să trăiască p e r .tr u că f ie c a r e efort
fiecare pas spre viaţă L apropie d e m o a r te .
Dacă trăieşte te a p ro p ii d e m o a r t e E g c s e te m e de
z a r e prin unnare ii esr* încă şi să tr â ia s c i Egoul doar
setăcăste
S u a rm ifp o a m e n i ca re n u s u n t n ic : v ... r.ici m o rţi
O a d f c ce stare e m a: rea d e c â t o rice. U n c m ci r. de viaţă
«sie u pur de moarte. A ce sta e s te s im b c .tr ră s tig n irii lui
I îs u l lisus p urtănd u-şi c ru ce a r e p r e z in t ă u n sim bol care
nu a fost înţeles aşa cu m a r t r e b u i Ia r ei ie s p u n e discipo­
lilor săi Va trebui să vă p u rta ţi s in g u r i cru cea ". S e m n ifica ­
ţia este simplă; fiecare tre b u ie să îşi p o a r te m o a r te a in
permanenţă, fiecare trebuie să m o a ră în o r ic e m om ent,
fiecare trebuie să urce pe cruce, p e n tru că a c e s t a e ste sin­
gurul mod de a trăi plenar, total.
D e fieca re dată când te v e i s im ţi e x t r e m d e viu , vei
co n sta ta că şi m oartea e acolo. în iu b ire s e în tâ m p lă . în iu­
bire, via ţa a tin g e apogeul - prin u rm a re , o a m e n ii se tem
d e iubire.
 o st to t tim p u l u im it de oam en ii care vin la m in e
şi sp u n că se te m d e iu b ire. C e este team a de iubire? E legată
de fa p tu l că d e fie c a r e d a tă câ n d iu b eşti pe cin eva, ego u l
tău în c e p e să a lu n e c e şi să se to p e a scă . N u p o ţi iu b i cu
egoul; e g o u l d e v in e o b a rie ră , ia r câ n d vrei să re n u n ţi la
barieră, e g o u l s p u n e ; „A sta în s e a m n ă m o arte. Ai grijă!"
M o a rtea e g o u lu i n u e s te m o a rte a ta: m o a rte a e g o u lu i
este în să şi ş a n s a ta d e a tră i. E g o u l e d o a r o c ru s tă m o a rtă
în ju r u l tă u . t r e b u ie s f ă r â m a t ă şi a r u n c a tă . El a ju n g e să
ia Fiinţă în m o d f ir e s c - la fe l ca a t u n d c â n d u n că iă to r
adună p r a f p e h a in e , p e co rp . ia r c a s ă s c a p e de p r a f tre b u ie
să facă o baie.
Pe m ă s u ră ce în a in t ă m în tim p , s e a d u n ă p r a fu l e x p e ­
rien ţei ai c u n o a ş t e r ii ai v ie ţ ii tră ite , ai t r e c u t u lu i ai a m in ­
tirilor. P ra fu l d e v in e e g o u l n o s t r a A c u m u la t, d e v in e o cru sta
care tre b u ie s fă r â m a t ă şi a r u n c a tă . T r e b u ie s ă fa c i b a ie în
fiecare zi - d e fa p t, în f ie c a r e m o m e n t , p e n t r u ca a c e a c r u s ­
tă să n u d e v in ă n ir io d a tă o în c h is o a r e . E g o u l s e te m e să
iubească, p e n tru că în iu b ir e v ia ţ a a t in g e u n p u n c t m a x im .
Şi acolo u n d e e x is tă p u n c t u l m a x im a l v i e ţ i i t o t a c o lo e x is ­
tă şi p u n ctu l m a x im al m o r ţ ii - c e le d o u ă m e r g Îm p r e u n ă .
în iubire, m o ri şi te n a ş t i d in n o u .
A m in teşte-ţi c ă v ia ţ a şi m o a r t e a s e a p r in d îm p r e u n ă ,
sunt inseparabile. D acă tră ie ş ti la p o te n ţia lu l m in im al v i e ţ ii
dacă eşti v iu la m in u m u m , a t u n c i v e z i v ia ţ a ş i m o a r t e a
ca fiind sep arate. C u c â t e ş t i m a i a p r o a p e d e v â r f, c u a tâ t
se apropie u n a d e c e a la ltă . în p u n c t u l m a x im , e le s e în t â l­
nesc şi d e v in u n a . î n iu b ir e , î n m e d it a ţ ie , î n în c r e d e r e ,
în rugăciune, o riu n d e v ia ţ a e x is t ă la p o t e n ţ ia lu l e i m a x im ,
este şi m oartea a colo. Fără m o a r te , v ia ţ a n u p o a t e f i to ta lă .
 D a r e g o u l g â n d e ş t e î n d i v i z ă r i , î n d u a l i t ă ţ i ; e l divide

to tu l. E x is te n ţa e s te in d iv iz ib ilă ; n u p o a t e f i s e p a r a t ă în mai

m u lte b u c ă ţi. E ra i c o p il, a p o i a i d e v e n i t a d u l t ; p o ţ i demarca

c e le d o u ă m o m e n t e ? C e l î n c a r e e r a i c o p i l d e c e l î n care ai

d e v e n it a d u lt? î n t r - o zi. v e i f i b ă t r â n . P o ţ i t r a s a c l a r linia

c a re m a r c h e a z ă b ă t r â n e ţ e a ?

P r o c e s e le n u p o t f i d e m a r c a t e . L a f e l s e î n t â m p l ă ş i când

te n a şti. P o ţ i d e m a r c a m o m e n t u l î n c a r e t e - a i n ă s c u t . în

care a în c e p u t v ia ţa ? î n c e p e o a r e v i a ţ a î n m o m e n t u l în care

co p ilu l re s p iră p e n tr u p r im a d a t ă - d o c t o r u l l o v e ş t e co p ilu l

şi a cesta în c e p e să r e s p ir e ? A t u n c i î n c e p e v i a ţ a ? S a u atu nci

câ n d e în p â n te c e , c â n d m a m a r ă m â n e g r a v i d ă . î n m o m e n ­

tu l c o n c e p ţie i c o p ilu lu i? A t u n c i î n c e p e v i a ţ a ? S a u c h ia r mai

în a in te d e a sta ? C â n d în c e p e v i a ţ a , m a i e x a c t ?

E ste u n p r o c e s fă r ă î n c e p u t ş i f ă r ă s f â r ş i t . N u în c e p e

n icio d a tă . C â n d e s te o p e r s o a n ă m o a r t ă ? A t u n c i c â n d în ce ­

tea ză să re s p ire ? M u lţ i y o g h i n i a u d e m o n s t r a t ş t i i n ţ i f i c că

ei îşi p o t o p r i re s p ira ţia r ă m â n â n d v i i ş i r e î n c e p â n d u lte rio r

să resp ire. A ş a că o p r ir e a r e s p i r a ţ i e i n u p o a t e f i s f â r ş i t u l

u n d e se s fâ r ş e ş te v ia ţ a ?

N u s e s fâ r ş e ş t e n ic ă ie r i, n u î n c e p e n ic ă ie r i. S u n te m

in t e g r a ţ i în e te r n ita te . A m f o s t a i c i î n c ă d e l a î n c e p u t u r i -

d a c ă a e x is t a t v r e u n în c e p u t - ş i v o m f i a i c i p â n ă l a s fâ r ş it,

d a c ă v a f i v r e u n sfâ rş it. D e fa p t , n u p o a t e e x i s t ă n i c i u n în­

c e p u t şi n ic i u n s fâ rş it. S u n t e m v i a ţ ă - c h i a r d a c ă fo r m a se

s c h im b ă , c o r p u r ile s e s c h im b ă , m i n t e a s e s c h i m b ă . C e nu­

m im n o i v ia ţ ă e s te d o a r o i d e n t i f i c a r e c u u n a n u m i t trup,

c u o a n u m it ă m in te , c u o a n u m i t ă a t i t u d i n e , ia r c e e a ce

n u m im m o a r t e n u e s te a ltc e v a d e c â t ie ş ir e a d in a c e a fo r m ă

d in a c e l c o r p , d in a c e l c o n c e p t .
 Frica g9

S c h im b i c a s e . D a c ă te id e n tifici prea tare cu una atund

s c h im b a r e a c a s e i v a fi fo a r te dureroasă. Te vei gândi că ai
să m o ri p e n t r u c ă f o s t a c a s ă te rep rezenta pe tine - era
id e n tita te a ta. D a r n u s e în tâ m p lă lucrul acesta, pentru că
ştii c ă n u f a c i d e c â t s ă s c h im b i casa. iar tu rămâi acelaşi.
Cei c a re a u p r iv it în ei în şişi, cei care au a fla t cine sunt, au
a ju n s să c u n o a s c ă u n p r o c e s e te rn , fără de sfârşit. Viaţa
este un p ro ce s, a te m p o ra l, d in co lo d e tim p. M oartea e parte

din a c e s t p ro ce s.
M o a rtea e s te o r e n a ş te r e p erp etu ă : un a ju tor oferit vieţii
p en tru a o r e în n o i ia r şi iar, u n a ju to r o fe rit vieţii pentru ca
ea să se d e b a r a s e z e d e v e c h ile fo rm e, de ruine, p en tru a se
debarasa d e s t r u c t u r ile lim ita tiv e , a stfe l ca tu să îţi recâştigi
curgerea şi s ă r e d e v ii t â n ă r şi p ro a sp ă t, să d evii din nou

im aculat.
A m a u z it u r m ă to a r e a p o v e stio a ră :

Un b ă r b a t c o tr o b ă ia p r in tr -u n m a g a z in de a n ti­
chităţi. în a p ro p ier e d e M o u n t V ernon, şi a d a t p este
un to p o r v echi.
- I a uite ce to p o r v e c h i a i a ici! i-a s p u s a nticarului.
- D a , a r ă s p u n s o m u l, c â n d v a i-a a p a r ţin u t lui
George W a sh in g to n .
-Serios?, a z is clie n tu l. S -a p ă s tr a t bine.
-D esig u r, a s p u s a n tic a r u l, .i-a m s c h im b a t de trei
ori m â n eru l ş i d e d o u ă o ri lam a.

Exact a şa e s te şi v ia ţ a - îşi s c h im b ă în p e r m a n e n ţă
mânerele şi lam ele; d e fa p t, p a r e c ă to tu l s e s c h im b ă în p er­
manenţă şi to tu ş i c e v a r ă m â n e m e r e u la fel. P r iv e ş te doar.
Erai cândva un co p ii - ce a ră m a s d in a s ta ? D o a r o a m in tire.
C orpul ţ i s-a sch im b a t, m in t e a ţ i s-a s c h im b a t , id en titatea

ţi s-a schim bat. C e a ră m a s d in c o p ilă r ia ta ? D o a r o amin­

tire. N u p o ţi să-ţi d ai s e a m a c la r d a c ă s-a în t â m p la t cu ade­

vărat, dacă a fo s t un v is sau ai c it it d e s p r e e a în t r - o carte,

sau dacă cin eva ţi-a p o v e s tit d e s p r e a s ta . A f o s t copilăria

ta sau a altcuiva? U ită -te d in c â n d în c â n d la a lb u m u l cu

fo to g ra fii vechi. P riv e ş te doar. a c e la e r a i tu. N u î ţ i va veni

să crezi, te-ai s ch im b a t m u lt. D e fa p t, t o t u l s - a s c h im b a t -

mânerele, şi lam ele, şi totu l! Şi t o t u ş i, u n d e v a a c o lo , în adân­

cul tău, ceva îşi păstrează c o n tin u ita te a : u n m a r t o r răm âne

n eschim bat Există un fir, c h ia r d a c ă i n v i z i b i l , şi. d e ş i totul

se schimbă, acel f ir ră m â n e la fel.

Acel fir se a flă d in c o lo d e v ia ţ ă şi d e m o a r t e . V ia ţa şi

moartea sunt cele d ou ă a r ip i a le a c e lu i c e v a c a r e se află

dincolo de viaţă şi de m oarte. A c e l c e v a d e d i n c o l o con tin u ă

să folosească viaţa şi m o a rte a ca p e d o u ă r o ţ i a le u n u i car,

ca pe două lucruri c o m p le m e n ta re . A c e l c e v a t r ă i e ş t e prin

viaţă şi trăieşte şi prin m oa rte. M o a r te a şi v i a ţ a su n t pro­

cesele sale, precum in sp ira ţia şi e x p ir a ţia . D a r c e v a în tine

este transcendental.
N oi însă ne id en tifică m p rea m u lt cu fo r m a - ia r asta dă
naştere egoului. Este ceea ce n o i n u m im „eu". B in eîn ţeles

că acest „eu" trebu ie să m oară d e m u lte o ri. A ş a că e s te tot

tim p u l tem ător, trem ură, e s p e ria t, m e r e u ia m ă s u r i de

protecţie, de securitate.

U n m is tic s u fis t a b â tu t la u ş a u n u i o m f o a r t e b o g a t .

E ra u n cerşeto r şi n u d orea d e c â t c e v a d e m â n c a r e .
B o g ă t a n u l a u r la t la e l ş i i-a s p u s : „ N i m e n i n u te

c u n o a ş t e a ic i!"
 . eu ma cu n o s c . o răsp uns dervişul. .Ce trist
a r f i dacă inversul ar fi a d evărat. D acă to ată lumea
m -ar cu n o a ş te , iar eu nu a ş fi conştient cine sunt.
ce trist ar fi! Da, ai d rep tate, nim eni nu m ă cun oaşte
a ic i, d a r e u m ă c u n o s c ."

A cestea s u n t cele d o u ă s itu a ţii posibile, iar tu te afli în

cea de-a d oua. T o ţi p o t şti d e sp re tin e cin e eşti. dar tu eşti
com plet n e ş tiu to r în ce e a ce p riv e şte tra n s c e n d e n ţa ta,
natura ta reală, f iin ţ a ta a u te n tic ă . A c e a s ta este sin gu ra
tristeţe în via ţă. P o ţi gă si m u lte scu ze, dar ad evărata tristeţe
este aceasta: n u ştii c in e eşti.
Cum p o ate fi fe r ic ită o p e r s o a n ă ca re n u ştie cin e e, n u
ştie de u n d e vin e , n u ş tie în c o tr o se în d re a p tă ? M ii de pro­
blem e a p a r d in c a u z a a c e s t e i n e c u n o a ş t e r i d e sin e

fundam entale.

într-o d im in ea ţă , u n roi d e fu r n ic i a ieşit d in în tu ­

nericul su b te ra n la s u p r a fa ţă , în c â u t a r e de h r a n â .
Din în tâ m p lare, fu r n ic ile a u t r e c u t pe lâ n g â o p la n tâ
ale cărei fr u n z e e ra u a c o p e r ite c u r o u a d im in eţii.
.C e s u n t a stea ?", a în t r e b a t o f u r n ic ă , a r ă t â n d
spre p icătu ri. .D e u n d e v in ? "
Unele au ră s p u n s : „Vin d in p ă m â n t" .
Altei au zis: .V in d in m a re ".
C u rând, s-a is c a t o c e a r tă - u n g r u p a a d e r a t la
teoria m ării, ce lă la lt, la te o r ia p ă m â n t u lu i.
O singură fu rn ică , cea în ţe le a p tă , s tă te a d e o p a rte .
Ea a zis: .H a i s â n e o p r im p u ţ in şi s ă c ă u t ă m s e m n e .
Pentru că to tu l tin d e s ă s t e a a p r o a p e d e s u r s a s a .
a şa c u m s e s p u n e , t o t u l s e î n t o a r c e la o r ig in i.
 Nu c o n te a ză c â t d e s u s a r u n c i î n a e r o c ă r ă m i d ă , ea

to t p e p d m â n t v a c â d e a . T o t c e t i n d e s p r e lu m in ă ,

trebuie s ă -şi fi a v u t o r ig i n e a î n l u m i n ă " .

Furnicile nu era u î n t r u t o t u l c o n v i n s e ş i e r a u pe

ca le să reia d is p u ta , d a r s o a r e l e r ă s ă r i s e ş i p ic ă t u r ile

de rouă d is p ă r e a u d e p e f r u n z e , r i d i c â n d u - s e , rid i-

cându-se spre s o a re ş i d i s p ă r â n d î n el.

Totul se în to a r c e la s u r s a i n i ţ i a l ă , t r e b u i e s ă s e în to a rc ă

la sursa in iţia lă . D a c ă î n ţ e l e g i v i a ţ a , î n ţ e l e g i ş i m o a rte a .

V iaţa este o u it a r e a s u r s e i o r i g i n a r e , i a r m o a r t e a este

o ream intire a e l V ia ţ a î n s e a m n ă î n d e p ă r t a r e a d e o r ig in i

moartea este în to a rc e re a a c a s ă . M o a r t e a n u e s t e u r â tă , m oar­

tea este fru m o a s ă . D a r m o a r t e a e s t e f r u m o a s ă d o a r p e n tru

aceia care şi-au trăit v i a ţ a lib e r , n e i n h i b a ţ i ş i n e r e p r im a ţ l

M oartea este fr u m o a s ă p e n t r u c e i c a r e ş i - a u t r ă i t v i a ţ a fru ­

mos. pentru cei ce n u s -a u t e m u t s ă t r ă i a s c ă , p e n t r u c e i care

au fost suficient de c u r a jo ş i î n c â t s ă t r ă i a s c ă - c e i c a r e au

iubit, care au dansat, c a r e a u s ă r b ă t o r it .

M oartea este s ă r b ă t o a r e a s u p r e m ă , d a c ă v i a ţ a t a a fo st

o sărbătoare.

Lasă-mă să îţ i e x p lic a lt f e l: m o a r t e a r e v e l e a z ă f e lu l în
care a fost viaţa ta. Dacă ai f o s t n e f e r ic it , m o a r t e a r e v e le a z ă

nefericirea. M oartea are o m i n u n a t ă c a p a c i t a t e d e r e v e ­

lare. Dacă ai fost fericit în viaţă, m o a r t e a r e v e l e a z ă fe ric ire a .

Dacă ai trăit d oar o via ţă de c o n f o r t m a t e r i a l ş i d e p lă c e r e

fizică, atunci bineînţeles că m o a rte a v a f i f o a r t e in c o n f o r t a -

bilă şi foarte neplăcută, p en tru că tr u p u l t r e b u i e părăsit.

Trupul este doar un d o m iciliu te m p o ra r, u n a lta r în care

stăm n oap tea şi plecăm d im in e a ţa . N u e s te d o m ic iliu l tău
 p e r m a n e n t , n u e s t e c a s a ta. D eci. d a că a i tră it d o a r o v ia ţă
t r u p e a s c ă ş i n u a i c u n o s c u t n im ic a ltce v a în a fa ra t r u p u lu i
m o a r t e a v a f i f o a r t e , f o a r t e u r â tă , n e p lă c u tă , dureroasă.
M o a rte a v a fi o a n g o a s ă . D a r d a c ă a i tră it o v ia ţă ca re s-a
în ă lţa t p u ţ i n d in c o lo d e tr u p . d a c ă a i iu b it m u z ic a şi p oezia,
d a c ă a i iu b it , d a c ă t e - a i u it a t la f lo r i ş i la ste le , şi ce va
im a te ria l a in t r a t în c o n ş t i i n ţ a ta . m o a r t e a n u v a fi a tâ t de
urâtă, m o a r t e a n u v a f i d u r e r o a s ă . O p o ţi t r a t a c u ca lm -
dar, to tu ş i, n u p o a t e fi o s ă r b ă t o a r e .
D a că a i a t i n s c e v a t r a n s c e n d e n t a l d in tin e , d a c ă a i p ă ­
tru n s p â n ă în c e n t r u l v i d u l u i d in in t e r io r u l tă u , c e n tr u l
fiin ţe i ta le , a c o lo u n d e n u m a i e ş t i c o r p şi m in te , u n d e p lă ­
cerile f iz ic e s u n t c o m p l e t l ă s a t e d e o p a r t e , u n d e p lă c e rile
m in ta le p r e c u m m u z ic a , p o e z ia , lit e r a t u r a ş i p ic t u r a to a te
su n t lă s a t e d e o p a r t e , ia r t u e ş t i d o a r c o n ş t i e n ţ ă p u r ă -
atu n ci m o a r t e a v a f i o m a r e s ă r b ă t o a r e , o m a r e în ţe le g e r e ,

o im e n să r e v e la ţie .
D acă a i c u n o s c u t c e v a t r a n s c e n d e n t a l d in t in e , m o a r ­
tea îţi v a r e v e la t r a n s c e n d e n t a l u l d in u n iv e r s - m o a r t e a
nu va m a i fi o m o a r t e , c i o î n t â l n i r e c u o r ig in ile , o în tâ ln ir e
cu d ivin u l.

Frica de viaţă

Ai atins un s u b ie c t c a r e a r e e c o u r i în m in e - d a c ă m ă g â n ­
desc serios la ce e a c e s p u i, s im t c ă îm i e s t e m a i fr ic ă d e v ia ţă
decât îm i e ste d e m o a r te . îm i p o ţ i s p u n e m a i m u lt e d e s p r e
modul în ca re a c e s te d o u ă fr ic i s u n t le g a t e u n a d e a lta ?

Cine se te m e de m o a rte se t e m e şi d e via ţă , p e n t r u că v ia ţa

aduce m o a rte. D acă ţi-e fr ic ă d e d u ş m a n ş i b lo c h e z i uşa.
nici p rie te n u l n u v a p u te a s ă in t r e . Ţ i- e a t â t d e fr ic ă de fap-

tul că ar p u tea să in tr e d u ş m a n u l î n c â t n u î ţ i la ş i n ici prie­

ten u l să in tre. D e v ii a tâ t d e s p e r ia t î n c â t n u p o ţ i n ici măcar

să d esch izi u şa u n u i p rie te n , p e n t r u c ă c i n e ş t ie ? Prietenul

se poate d o ve d i a fi u n d u ş m a n . Ia r c â n d u ş a e s t e deschisă
pen tru p rieten , şi d u ş m a n u l p o a t e s ă in t r e .

O am en ii se te m d e v ia ţ ă p e n t r u c ă s e t e m d e moarte.
Ei nu trăiesc - p e n tru c ă în m o m e n t e le d e m a x im ă inten­
sitate, m oartea to t t im p u l p ă t r u n d e î n v i a ţ ă . A i v ă z u t deja
asta, nu? A tâtea fem e i d u c o v ia ţ ă f r ig id ă , s e t e m d e orgasm,
se tem de exp lo zia n e b u n ă d e e n e r g ie . D e s e c o le , fem eile
sun t frigide; nu ş tiu ce e s te o r g a s m u l. I a r m a jo r it a t e a băr­
baţilor suferă de a cee a şi t e a m ă - d e a c e e a , 9 5 % d in tr e băr­
baţi suferă de e ja c u la re p r e c o c e . S e t e m a t â t d e ta re de

orgasm, au a tâ ta te a m ă în ei, î n c â t îş i d o r e s c s ă term ine,

să scape m ai repede. Se te m c â n d f a c d r a g o s t e . F em eia ră­
m âne frigidă şi b ă rb a tu l s e s p e r ie a t â t d e ta r e , în c â t nu
poate m en ţin e starea p â n ă la a tin g e r e a o r g a s m u lu i. Team a
îl face să e ja cu leze m ai d e v r e m e d e c â t e s t e f ir e s c , ia r fe­
m eia răm âne în ch isă în e a în s ă ş i, n e d â n d u - ş i v o ie să tră­
iască la in ten sitate m a x im ă .
în săşi posibilitatea o rg a s m u lu i d is p a r e c â n d e x is t ă atâta
frică. în cel m ai p ro fu n d o rg a s m , m o a r t e a îş i f a c e apariţia;
te sim ţi ca şi cu m ai m u ri. D a c ă o f e m e ie a r e o r g a s m , ea
în cep e să geam ă, să plân gă, să ţip e . A ju n g e c h ia r s ă spună;
„Mor. N u m ă ucide!" C h ia r se în t â m p lă lu c r u l a c e s t a : „Mor!
N u m ă ucide, opreşte-te!" E x istă u n m o m e n t a l o r g a s m u lu i
în ca re e g o u l n u p o ate e xista, şi m o a r t e a p ă t r u n d e . D a r a sta
e fr u m u s e ţe a o rg asm u lu i.
 iti f a v i n i ' ' V ajUnS a “ tó am a de ‘“ W ™ .m o d e sto iubire
¡ a c e a p a r iţ ia 51 m o a rte a . D aca d o i iu b iţi s ta u u n u l lâ n g ă
altui, in iu b ir e şi in tim it a t e p ro fu n d ă , fără ca m ă car să v o r ­
bească... D ia lo g u l e s te o e v a d a r e , o e va d a re din iubire. C â n d
doi iu b iţi îşi v o r b e s c , lu c r u l a c e s t a n u a ra tă d e câ t că e v ită
in tim ita te a . C u v in t e le d in tr e ei im p u n d is ta n ţă - fă r ă cu ­
vinte, d is t a n ţ a s e e s t o m p e a z ă şi a p a r e m o a rte a . î n tăcere,
m o a rtea e s t e a c o lo , s e iv e ş t e - u n f e n o m e n m in u n a t! D ar
o am en ii s e te m a t â t d e ta r e , în c â t c o n t in u ă să s te a d e vo rb ă,
in d ife re n t d a c ă e s t e s a u n u n e c e s a r . C o n t in u ă s ă v o r b e a s c ă

d esp re to t şi o r ic e , d a r n u p o t p ă s t r a t ă c e r e a .
Dacă d o i i u b i ţ i s t a u î n tă c e re , m o a r te a îş i fa c e b ru sc

simţită p r e z e n ţ a în j u r u l lo r. Ia r c â n d d o i iu b iţi su n t tăcu ţi,

vei putea o b s e r v a o a n u m e f e r ic ir e , d a r şi o a n u m e tris te ­

ţ e - fericire, p e n tr u că v i a ţ a a a tin s p u n c tu l m a x im , şi tris ­

teţe, p en tru că t o c m a i a c e s t p u n c t m a x im e s te c e l în ca re

apare şi m o a rte a . O r i d e c â t e o r i e ş t i tă c u t, v e i s im ţ i o

tristeţe n e d e fin ită . C h i a r ş i d a c ă p r iv e ş t i u n tr a n d a fir , d a că

eşti tăcu t şi n u s p u i n im ic d e s p r e a c e l t r a n d a fir , d o a r î l

priveşti, în acea t ă c e r e v e i s i m ţ i c ă m o a r t e a e s te a c o lo . V e i

vedea flo a re a o filin d u - s e , în c â t e v a m o m e n t e v a d is p ă r e a ,

se va d u ce p e n t r u t o t d e a u n a . A t â t a f r u m u s e ţ e ş i t o t u ş i

atâta fra g ilita te ! A t â t a f r u m u s e ţ e ş i t o t u ş i a t â t a v u ln e r a b i­

litate. A tâ ta fr u m u s e ţ e , u n a s e m e n e a m i r a c o l c a r e c u r â n d

va dispărea p e n t r u t o t d e a u n a . B ru s c , v e i d e v e n i t r is t .

Ori d e c â te o ri m e d i t e z i , v e i s i m ţ i p r e z e n ţ a m o r ţ i i î n

jurul tău. în iu b ire, în o r g a s m . î n o r ic e e x p e r i e n ţ ă e s t e t i c ă -

în muzică. în c â n te c e . în p o e z ie . î n d a n s - , o r i u n d e î ţ i p ie r z i
brusc egou l, m o a r te a e s t e a c o lo .
 A şa că la să -m ă să îţ i s p u n u n lu c r u . T e t e m i d e via ţă pen­
tru că te tem i de m o a rte . Ş i m i-a r p lă c e a s ă te în v ă ţ curo
să m ori a şa în c â t să s c a p i d e fr ic a d e m o a r te . în momen­
tu l în care v e i s că p a d e fr ic a d e m o a r te , v e i d e v e n i capabil
să trăieşti.
Să n u m ă în ţe le g i g re ş it. N u s u n t îm p o t r iv a vieţii. Cum
aş p u tea fi îm p o tr iv a e i? S u n t în d r ă g o s t it n e b u n e şte de
viaţă, su n t a tâ t d e în d r ă g o s tit d e v ia ţă . în c â t d in ca u za asta
m -a m în d ră go stit şi d e m o a rte . M o a r te a e p a r te din via ţă-
când iu beşti n esp u s d e m u lt v ia ţa , c u m să e v iţi moartea?
Trebuie să iu b eşti şi m o a rte a . C â n d iu b e ş t i p r o fu n d o floa­
re, vei iubi şi veştejirea ei. C â n d iu b e ş ti p r o fu n d o femeie,
o iubeşti şi când îm b ă trâ n e şte , ia r în tr - o z i v e i iu b i chiar şi
m oartea ei. Este p arte d in v ia ţ a ei, p a r te d in fem eie. îm­
bătrânirea nu s-a în tâ m p la t d in e x te rio r, a v e n it d in interi­
or. Chipul fru m o s s-a rid at - iu b e ş ti şi rid u rile , s u n t parte
din fem eia ta. Iu b eşti u n b ă rb a t, ia r p ă r u l lu i a în că ru n ţit -
iubeşti şi acel p ăr g r iz o n a n t. El n -a v e n it d e u n d e v a din
exterior; n u e un a ccid e n t. V ia ţa îş i u r m e a z ă cu rsu l, iar
acum părul n egru a d is p ă ru t şi a p a re ce l c ă ru n t. Nu res­
pingi părul căru n t. îl iu b e şti, e ste p a r te d in b ă rb a tu l tău.
Apoi bărbatu l îm b ă trân e şte , d e v in e s la b - iu b e ş ti şi asta.
Iar într-o zi b ărb atu l m o a re - iu b e ş ti şi a sta .
Iubirea iu b eşte totuL Iu b irea n u c u n o a ş t e a ltc e v a decât
iubire. Prin urm are, îţi s p u n să iu b e ş ti m o a rte a . D acă iu­
b e şti m oartea, va fi fo a rte u şo r să iu b e ş ti v ia ţa . D acă poţi
iu b i p ân ă şi m oartea, n u m ai ai p ro b le m e . P ro b le m e le apar
din c a u z ă că ai rep rim at ceva, p e n tr u că te te m i d e viaţă.
A tu n ci, re p rim a re a a d u c e c o n s e c in ţe p e r ic u lo a s e . Dacă
re p rim i şi rep rim i, în tr-o zi v e i p ie rd e o r ic e s im ţ estetic.
 97

Vei p ierd e o r ic e s im ţ al fr u m o s u lu i a l
. g ra ţie
o T i, aail udiiv iniiv.cn,
V ii it ă ţ ii.
R e p r im a r e a t e a d u c e în t r - o s t a r e a t â t d e n e r v o a s ă . în c â t
p o ţi f a c e o r i c e l u c r u u r â t .

L a s ă - m ă s ă - ţ i s p u n o a n e c d o t ă fru m o a să . M i-a tr im is -o

un p r ie t e n c a r e t r i m i t e t o t tim p u l g lu m e bu ne!

Un m a r i n a r a f o s t t r i m i s p e o i n s u lă fă r ă fe m e i, u n d e

e x is ta d o a r o i m e n s ă p o p u l a ţ i e d e m a im u ţe . A f o s t

ş o c a t s ă v a d ă c ă t o ţ i c o le g ii lu i m a r in a r i f a c d r a g o s te

c u m a im u ţe le . Ş i a j u r a t c ă e l n u v a f i n ic io d a t ă a tâ t

de e x c i t a t . C e i la l ţ i i - a u s p u s s ă n u m a i f i e a t â t d e

refra cta r. D ar. p e m ă s u r ă c e l u n ile tr e c e a u , m a r in a r u l

nu s-a m a i p u t u t a b ţ i n e . A î n ş f ă c a t p r im a m a im u ţă

care i-a ie ş it în c a le şi a f o s t p r i n s în f l a g r a n t d e c o le ­

gii lui, c a r e a u r â s d e m a m a f o c u l u i .
S u r p r in s , le -a z is : „ D e c e r ă d e ţ i ? V o i m i- a ţ i s p u s

s-o fac!"
Ei i-au r ă s p u n s : „ A ş a e, d a r c h i a r tr e b u ia s - o iei p e

cea m ai u r â t ă ? “

Dacă re p rim i, e x is t ă p o s i b i l i t a t e a s ă a l e g i c e a m a i u r â t ă

viaţă. A p o i d e v ii a t â t d e t e n s i o n a t . î n c â t n ic i n u m a i e ş t i
conştient d e c e e a c e fa c i. E ş t i a p r o a p e n e v r o t ic . în a in te ca

reprimarea s ă a p u c e s ă a ib ă e f e c t e n e p l ă c u t e , rela xea ză -te,

explorează viaţa. E ste v ia ţ a ta! N u te s im ţ i v in o v a t. V ia ţa ţi-a
fost dată ca s-o t r ă ie ş t i, s - o i u b e ş t i, s - o c u n o ş ti. Şi to a te

re spre direcţia în c a r e s ă o iei. îi

găseşti împlinire.
 Ş tiu c ă a c e a s tă v i a ţ ă m a t e r i a lă a c o r p u l u i n u e tot ce
e x is tă - o v ia ţ ă m a i a m p lă s e a s c u n d e în s p a t e l e ei. D ar este
a s c u n s ă în s p a te le a c e s t e ia . N u p o ţ i g ă s i a c e a v ia ţ ă mai
a m p lă d a c ă te îm p o t r iv e ş t i c e le i d e a c u m ; o p o ţ i g ă si doar
c u fu n d â n d u -te a d â n c în c e a d e a c u m . E x is t ă v a lu r i la supra­
fa ţa o ce a n u lu i - ia r o c e a n u l e s t e a s c u n s î n s p a t e le valurilor.
D acă, v ă z â n d t u m u lt u l ş i h a o s u l, v e i f u g i d e v a lu r i, atunci
vei fu g i şi d e o c e a n şi d e a d â n c i m il e lu i. S a r i în v a lu ri, ele
fa c p arte d in o ce a n . S c u fu n d ă - t e , ş i v a l u r i l e v o r dispărea,
n u v e i m ai g ăsi a c o lo d e c â t p r o f u n z i m i l e ş i s u p r e m a linişte
a o cean u lu i.
 Incertitudine şi necunoscut -
misterul încrederii

Viaţa p o ate fi c u n o s c u tă , la fe l şi m o a rte a - d a r n u se p oate

spune n im ic d e s p r e ele. N ic i u n r ă s p u n s n u v a fi a d e v ă r a t
nu poate fi, p rin în s ă ş i n a t u r a lu cru rilo r. V ia ţa şi m o a rtea

sunt cele m a i p r o fu n d e m is te r e . A r fi m a i b in e să s p u n e m

că nu su n t d o u ă m iste re , ci d o u ă a s p e c t e a le a c e lu ia ş i m is­

ter, două uşi a le a c e lu ia ş i s e c r e t. D a r n im ic n u p o a te f i s p u s

despre ele. O rice ai s p u n e , p ie r z i e s e n ţia lu l.

Viaţa p oate fi tră ită , m o a r te a , d e a s e m e n e a , p o a te fi tr ă ­

ită. Astea su n t e x p e r ie n ţe - t r e b u ie s ă tr e c i p r in e le şi s ă le

cunoşti. N im en i n u p o a te r ă s p u n d e la în tr e b ă r i. C u m p o ţi

răspunde la o în tr e b a r e d e s p r e v ia ţ ă ? S a u d e s p r e m o a r te ?

Câtă vrem e tu n u o tr ă ie ş ti, c â t ă v r e m e tu n u m o ri, c in e

să răspundă?

Multe ră sp u n su ri a u f o s t o f e r it e - ş i ţ in e m in te , to a te

sunt false. Nu ai d e u n d e a le g e . N u c ă u n r ă s p u n s a r fi c o r e c t
şi a ltu l, in c o r e c t; t o a t e r ă s p u n s u r i l e s u n t in c o r e c t e . N u ai de

u n d e a le g e . E x p e r ie n ţ a p o a t e r ă s p u n d e , n u ră s p u n s u rile .

P rin u r m a r e , a c e s t a e s t e p r i m u l l u c r u p e c a r e tre b u ie să

ţi-1 a m in t e ş t i c â n d te a f l i î n f a ţ a u n u i m is t e r , n u a u n e i ghi­

c ito r i c r e a te d e o m . D a c ă e s t e o g h i c i t o a r e c r e a t ă de om,

a tu n c i e x is t ă r ă s p u n s , p e n t r u c ă e s t e u n j o c a l m in ţii - pui

în tr e b a re a şi c r e e z i r ă s p u n s u l. D a r d a c ă t e c o n f r u n ţ i cu ceva

ce n u tu a i cre a t, c u m a i p u t e a g ă s i u n r ă s p u n s , c u m a r putea
m in te a u m a n ă s ă r ă s p u n d ă ? E d e n e î n ţ e l e s p e n t r u m intea

u m a n ă . P a r te a n u p o a t e î n ţ e l e g e î n t r e g u l . î n t r e g u l poate
f i în ţe le s d o a r d a c ă d e v ii în t r e g . P o ţ i s ă s a r i în e l şi să te

p ierzi - şi a c o lo v e i g ă s i r ă s p u n s u l.
î ţ i v o i s p u n e a n e c d o t a p e c a r e o b i ş n u i a s ă o sp ună

R a m a k rish n a .
O d a tă , la m a lu l m ă rii, a a v u t lo c u n m a r e fe s tiv a l, pe

p lajă. M ii d e o a m e n i s e s t r â n s e s e r ă a c o lo şi, d e o d a tă , au
d e v e n it c u r io şi să g ă s e a s c ă r ă s p u n s u l la o î n t r e b a r e - poate
fi m a re a m ă s u r a tă s a u n u ? A r e u n c a p ă t s a u n u ? A re sau
n u fu n d ? D in în tâ m p la r e , u n o m f ă c u t c u t o t u l d in sare
se a fla şi el a co lo . A c e s t a a s p u s : „Voi s t a ţ i a ic i şi d iscu ta ţi,
ia r e u m ă d u c în o c e a n s ă a flu . a ltfe l, c u m a m p u t e a ş ti dacă
n im e n i n u in tră?"
A ş a că o m u l s-a a r u n c a t în o c e a n . O r e le a u t r e c u t , zilele
şi lu n ile a s e m e n e a , ia r o a m e n ii a u p l e c a t s p r e c a s e le lor.
A ş t e p t a s e r ă m u lt tim p , ia r o m u l d e s a r e n u s e în to r c e a .
în m o m e n t u l în c a r e a in t r a t î n o c e a n , o m u l d e sare
a î n c e p u t s ă s e to p e a s c ă , ia r a t u n c i c â n d a a ju n s la fu n d , el
deja n u m a i e x is ta . A a fla t r ă s p u n s u l - d a r n u s-a m a i p u tu t
în to a rce. Ia r cei care nu au a fla t a u c o n t i n u a t s ă v o r b e a s c ă
 m u lt tim p . S e p o a te c h ia r să f , aju ns ,a „ co n d u S e
câ m in te a a d o ră să tra g ă con cluzii.

în d a tă c e a tr a s o co n clu zie , m in tea se sim te relaxată -

de a c e e a e x is t ă a tâ t e a filo s o fii. F ilosofin e există pentru
a ră sp u n d e u n o r n ev o i: m in te a în treab ă şi nu poate rămâne
fără ră s p u n s : n u s e s im t e c o n fo r ta b il. A re n evoie de un
răsp u n s - c h ia r şi u n u l fa ls e bun , căci, a stfel, m intea îşi
găseşte o d ih n a .
Să te a r u n c i în m a r e e s te p ericu lo s. Ţ in e m inte, cu toţii
suntem o a m e n i fă c u ţ i d in s a re în ce ea ce priveşte oceanul -
oceanul v ie ţii şi al m o rţii. S u n te m o a m e n i fă cu ţi din sare,
şi ne vom topi în ocean , p en tru că de acolo n e tragem . Ne tra­
gem din ocean , s u n te m f ă c u ţ i d in o cea n . N e vo m topi!
M intea se te m e to t tim p u l să se c u fu n d e în o cean - e fă­
cută din sare, s e v a d iz o lv a in e v ita b il. Se tem e, d eci răm ân e
la mal d iscu tâ n d , d e z b ă tâ n d , a r g u m e n tâ n d , creâ n d teorii -
toate false, p e n t r u că s u n t b a z a te p e te a m ă . O p erso a n ă
curajoasă se va a r u n c a în o c e a n şi va r e fu z a să a ccep te orice
adevăr pe ca re n u l-a tră it s a u p e c a re n u l-a c u n o s c u t prin
experienţă d irectă .
Suntem laşi. de a c e e a a c c e p tă m r ă s p u n s u l alto ra. M aha-
vira, Buddha. H risto s - a c c e p t ă m r ă s p u n s u r ile lor. D a r răs­
punsurile lor n u p o t fi r ă s p u n s u r ile n o a s tr e . C u n o a şte re a
nimănui nu p o a te f i c u n o a ş t e r e a ta - s e p o a te ca ei să fi
ajuns la cu n o aşte re , d a r c u n o a ş t e r e a lo r e d o a r in fo r m a ţie
pentru tine. Tu v a tr e b u i s ă c u n o ş ti. D o a r c â n d e a ta o p o ţi
numi cu n o aşte re . A ltfe l, n u îţ i v a o fe r i a rip i; d in co n tră ,
va atârna de g â tu l tă u ca o p ia tră . îi v e i d e v e n i u n sclav.
Nu vei cu n o aşte e lib e ra re a , n u v e i f i e lib e ra t.
 — — 1-

Iisus spune: .A d e v ă ru l e lib e r e a z ă " . A i v ă z u t p e cineva

eliberat cu aju toru l te o r iilo r ? E x p e r i e n ţ a e lib e r e a z ă , da...

dar teoriile despre e x p e rie n ţă ? N u , n ic io d a t ă !

M in te a s e te m e s ă f a c ă s a lt u l, p e n t r u c ă m i n t e a e făcu tă

d in a c e e a ş i m a te r ie c a u n iv e r s u l: d a c ă f a c i s a lt u l, e ş ti pier­

d u t. V ei a fla , e a d e v ă r a t, d a r v e i a f l a d o a r c â n d n u v e i mai

fi. O m u l d e s a r e a a fla t . A a t i n s a d â n c u r i l e , a a ju n s în

c e n tru , d a r n u s-a p u t u t în to a r c e .

Ş i c h ia r d a c ă a r p u te a , c u m a r r e la t a ...? C h ia r dacă

s-ar în to a rce , lim b a ju l lu i a r a p a r ţ in e c e n t r u lu i, a d â n cim i­

lor, pe câ n d lim b a ju l tă u a p a r ţin e ţ ă r m u lu i, p e r ife rie i. N u aţi
p u tea co m u n ica . N u a r s p u n e n im ic c a r e s ă a ib ă sen s, ar
răm ân e t ă c u t - o tă c e re p lin ă d e s e n s u r i ş i în ţe le s u r i. Dacă
ar sp u n e ceva, s-ar s im ţi v in o v a t, p e n t r u c ă ş i-a r d a im ediat

seam a că c u n o a ş te re a lu i n -a p u t u t f i t r a n s m is ă p rin cu­

vinte; e x p e r ie n ţa lu i e s te lă s a t ă în u r m ă . D o a r cu v in te le
au a ju n s la tine, m o a rte, fa d e , g o a le .
C u vin tele p o t c o m u n ica , d a r n u p o t t r a n s m it e adevărul.
A d evăru l p o ate fi d o a r in d ic a t. O m u l d e s a r e îţi p o a te sp u ­
ne .H ai şi tu" - îţi p o a te o fe r i o in v it a ţ ie - „fă c u m in e un
salt în ocean".
D ar tu e şti fo arte d e şte p t. Vei s p u n e : „ în tâ i ră sp u n d e-m i
la în trebare: altfel, cu m a ş p u te a ş ti c ă a i d r e p ta te ? L asă-m ă
să m ă g â n d esc şi să c â n tă re sc to tu l, a p o i te v o i u rm a . Când
v o i fi co n vin s, vo i sări cu tine".
D a r m in te a n u este n icio d a tă c o n v in s ă , n u p o a te fi co n ­
v in să . M in tea n u este d e câ t u n p ro ce s a l în d o ie lii; n u p o ate
fi co n v in să , a rg u m e n te a ză la in fin it p e n tr u că, d r e p t răs­
p u n s la o rice sp u i tu, ea cree a ză u n a r g u m e n t.
De la c u n o a ş te re la inocenţă

N u c ă u t a s ă d e v ii m a i p lin d e cunoştinţe, caută să d e v ii m a i

in o c e n t. R e n u n ţ ă la t o t c e ş tii, u ită d e tot ce ştii. Răm âi in

s ta r e d e m ir a r e , d a r n u t r a n s f o r m a a c e a s tă m irare în în tre­

bări, p e n t r u că , o d a t ă c e m ir a r e a e s t e transform ată în în tre­

bare, m a i d e v r e m e s a u m a i t â r z i u în t r e b a r e a v a genera

c u n o a ş te r e . I a r c u n o a ş t e r e a e o f a ls ă m o n e d ă .
P o r n in d d e ia s t a r e a d e m ir a r e , n u a i d e c â t d o u ă căi.

Una e s te a c e e a a î n t r e b ă r i l o r - c a le a g r e ş it ă - , c e a c a re te
co n d u ce s p r e m a i m u l t ă ş i m a i m u lt ă c u n o a ş t e r e . C e a la ltă

cale n u e s t e c e a a în t r e b ă r ilo r , c i a b u c u r ie i. B u c u ră -te d e

m inune, d e m in u n e a c a r e e s t e v ia ţ a , d e m in u n e a e x is t e n ­
ţei, de m in u n e a s o a r e lu i ş i a r a z e lo r lu i ş i a p o m ilo r s c ă ld a ţi
în ele. T ră ie ş te e x p e r ie n ţ a d ir e c t ă . N u p u n e u n s e m n d e în ­

trebare, la s ă lu c r u r ile s ă f i e a ş a c u m s u n t .
R ăm âi in o c e n t, a s e m e n e a u n u i c o p il, d a c ă în tr - a d e v ă r
doreşti o c o m u n iu n e c u e x i s t e n ţ a ş i c u r e a lit a t e a . R ă m â i în
starea d e m ir a r e , d a c ă v r e i c a m is t e r e l e s ă ţ i s e r e v e le z e .
M isterele n u s e r e v e l e a z ă c e l o r c a r e îş i p u n c o n s t a n t în ­
trebări. C ei c a r e îş i p u n î n t r e b ă r i v o r s f â r ş i m a i d e v r e m e
sau m ai t â r z iu în t r - o b ib lio t e c ă . C e i c a r e îş i p u n în t r e b ă r i
ajung la s c r ip t u r i, p e n t r u c ă s c r i p t u r i l e s u n t p li n e d e
răspunsuri.
Iar r ă s p u n s u r ile s u n t p e r ic u l o a s e , u c i d m ir a r e a . S u n t
periculoase p e n tr u c ă î ţ i d a u s e n z a ţ i a c u n o a ş t e r i i, d e ş i n u
cunoşti. îţi o fe r ă a c e a s t ă f a l s ă c o n c e p ţ i e c ă a i g ă s i t d e ja
răspunsul. .Ş tiu c e s p u n e B ib lia , ş t iu c e s p u n e C o r a n u l, ş t iu
ce spune G ita. A m a ju n s " . V e i d e v e n i u n p a p a g a l; v e i re­
peta lucruri d e s p r e c a r e n u ş t i i n im ic . N u a s t a es te calea
spre cunoaştere - acu m u larea d e c u n o ş t i n ţ e n u e ca le a spre

cunoaştere.
Şi a tu n c i care este calea p e n t r u a c u n o a ş t e ? M irarea

Lasă-ţi inim a să dan seze plin ă d e m ir a r e . F ii p lin d e mirare:

pulsează cuprins de m irare, in s p ir ă m ir a r e , e x p ir ă mirare.

D e ce n e -a m g r ă b i a t â t d e t a r e s ă a f l ă m ră s p u n s u l?
N u p o ţi p e r m ite u n u i m is t e r s ă r ă m â n ă m is t e r ? Ş tiu că

tentaţia d e a n u p e r m ite e m a re . c ă v r e i s ă r e d u c i m isterul

la cunoaştere. D e c e e x is t ă t e n t a ţ i a a s t a ? P e n t r u c ă num ai

dacă eşti p lin d e c u n o a ş t e r e p o ţ i d e ţ i n e c o n t r o lu l.

Misterul te v a c o n tr o la , c u n o a ş t e r e a te v a t r a n s fo r m a in
cel care co n tr o le a z ă . M is te r u l t e v a p o s e d a . N u p o ţi poseda
m isterul este atât d e c o m p le x ia r m â in ile t a le s u n t a tâ t de
m ia. Este in fin it, n u îl p o ţi p o s e d a , te v a p o s e d a , v a trebu i
să fii posedat de e l - d e -a ic i s e n a ş t e fr ic a . C u n o a ş te r e a o
poţi poseda e atât d e triv ia lă ; c u n o a ş t e r e a o p o ţi c o n tr o la
Această t e n t a ţ ie a m in ţii d e a r e d u c e f ie c a r e m in u n e,
fiecare mister, la o s im p lă în t r e b a r e e s t e b a z a t ă p e frică.
N e este teamă, ne e s te t e a m ă d e m ă r e ţ ia v ie ţ ii, d e a cea stă
incredibilă existenţă. N e e s te te a m ă . D e t e a m ă , c r e ă m nişte
cunoştinţe m ărunte d e c a re s ă n e în c o n j u r ă m p e n t r u a ne
proteja pentru a avea o arm ură, o a p ă r a r e .
Num ai laşii reduc această im e n s d e v a lo r o a s ă c a p a c ita te
de m irare la sim ple întrebări. C e i c u a d e v ă r a t c u r a jo ş i, cei
p u tern ici o lasă neschim bată. în lo c s ă t r a n s f o r m e m is te ­
rul în întrebare, curajosul sare d ir e c t în e l. în lo c s ă ca u te
să îl con troleze, el p erm ite m isteru lu i s ă -l p o s e d e .
Iar bucuria de a fi posedat, b in e c u v â n t a r e a d e a fi p o se ­
dat este de nepreţuit. N u îţi p o ţi im a g in a c u m e s te . n u ai
 visat n iciodată la asa „
că a fi posedat de mister
in s e a m n a a fi p o s e d a t d e în treg.

încrederea în vocea interioară

Când îm i a s c u lt v o ce a interioară, ea îm i spune că uneori am

nevoie să nu fa c n im ic , p u r ş i sim p lu , să dorm , să mănânc,
să m ă j o c pe plajă. D a r m ă tem să d a u cu r s acestor trăiri,
în tru ca t cred că v o i d e v e n i p rea sla b p en tru a supravieţui
lume. Oare e x is te n ţa m ă va p roteja cu
în a ceastă adevărat

dacă îm i dau p u r şi simplu v oie să fa c ce s im t?

Prim ul lu c r u p e c a r e t r e b u ie s ă îl ş tii e s te că n u e n evoie

să s u p ra v ie ţu ie ş ti în a c e a s t ă lu m e . L u m e a a s ta e o ca s ă de
nebuni! N u e n e v o ie s ă s u p r a v ie ţ u ie ş t i în ea. N u e n ev o ie

să s u p ra v ie ţu ie ş ti în tr - o lu m e a a m b iţiilo r , p o lit ic ii e g o u ri-

lor. Este b o a lă c u r a t ă . D a r e x is t ă ş i u n a lt fe l d e a f t şi a n u ­
me să e x iş ti în lu m e a a s ta . d a r s a n u f i a l ei.
.C ând îm i a s c u lt v o c e a in te r io a r ă , e a îm i s p u n e că u n eo ri
am nevoie să n u f a c n im ic , p u r şi s im p lu ... “ A tu n c i n u fa ce
nimic! N im e n i n u e s te m a i m a r e d e c â t tin e , ia r e x is t e n ţ a îţi

vorbeşte d irect. E t im p u l s ă în c e p i s ă t e în c r e z i în s e n t im e n ­
tele tale in te rio a re . A t u n c i n u f a c e n im ic . D a c ă s im ţ i d o a r
să dormi, să m ă n â n c i, s ă te jo c i p e p la jă , f o a r t e b in e - la să
ca asta să îţi fie re lig ia ! N u te te m e .

Va trebui să s c a p i d e fr ic ă . Ia r d a c ă v a f i n e v o ie s ă a legi
între frică şi tr ă ir e a in t e r io a r ă , a l e g e - o p e c e a d in urm ă.

Nu alege teama. M u lţi o a m e n i ş i- a u a le s religia d e team ă.

 ca să p o a tă tr ă i în t r e ş i în tr e . N u s u n t n ic i r e lig io ş i şi nici
lu m e şti; tr ă ie s c în n e h o t ă r â r e .
T e a m a n u a ju tă . T e a m a î n s e a m n ă î n t o t d e a u n a team a

d e n e c u n o s c u t . T e a m a î n s e a m n ă î n t o t d e a u n a te a m a de
m o a rte . T e a m a în s e a m n ă î n t o t d e a u n a t e a m a d e a n u te
p ierd e. T re b u ie s ă a c c e p ţ i n e s i g u r a n ţ a n e c u n o s c u t u lu i,
d is c o n fo rtu l n e fa m ilia r u lu i, a l b iz a r u lu i. A c e s t a e s t e p reţu l
p e ca re tr e b u ie s ă îl p lă t e ş t i p e n t r u b i n e c u v â n t a r e a care
v a u rm a. şi n im ic n u p o a t e f i o b ţ i n u t f ă r ă p la t ă . T reb u ie
să p lăteşti; a ltfe l, v e i r ă m â n e p a r a liz a t d e f r ic ă . în tr e a g a
v ia ţă îţi v a fi iro sită .
B u cu ră-te d e to a te s e n t im e n t e le t a le in te r io a r e , o ricare
ar fi a cestea.
.C re d că v o i d e v e n i p r e a s la b p e n t r u a s u p r a v ie ţ u i în
a cea stă lume". N u e n e v o ie s ă s u p r a v ie ţ u ie ş t i. T e a m a v o r ­
beşte în tine, te a m a c r e e a z ă a lt e t e m e r i. D in t e a m ă şi m ai
m u ltă te a m ă ia n a ştere.
.O a re e x is te n ţa m ă v a p ro te ja ? " D in n o u , t e a m a e s te cea
ca re ce re g a ra n ţii, p ro m is iu n i. C in e ţ i- a r p u t e a o f e r i g a ra n ­
ţii? C in e a r p u te a g a r a n ta p e n t r u v ia ţ a t a ? C e r i o fo r m ă de
a sig u ra re. N u, n u e p o sib il a ş a c e v a . î n e x is t e n ţ ă , n im ic nu
e s te a s ig u ra t şi n im ic n u p o a t e fi. Ş i e b in e c ă e a şa ! A lt ­
m in te ri. d a c ă e x is t e n ţ a a r f i ş i e a a s ig u r a t ă , a i f i d e ja c o m ­
p le t m o rt. Şi a tu n c i fio r u l e x is te n ţe i, f io r u l p e c a r e îl re s im ţi
c â n d e ş ti v iu c a o f r u n z ă în v â n t, f i o r u l a c e la s e v a p ierd e.
V iaţa este fru m oasă p e n t r u c ă e s t e n e s ig u r ă . V ia ţ a e ste
fru m o a s ă p en tru că există m o a r t e . V ia ţ a e s t e f r u m o a s ă

p e n tru că p o a te fi ratată. D acă n - o p o ţ i r a t a , d a c ă t o tu l

ţi se im p u n e cu forţa , atu n ci v ia ţa d e v i n e o în c h i s o a r e .
N u v e i p u tea să te bucuri d e ea. C h ia r d a c ă ţ i s e o r d o n ă
 să f u b e a tific , d a c ă ţi se o rd o n ă să fii liber, atunci libertatea
şi fe r ic ire a v o r fi d isp ă ru t.

„O are e x is t e n ţ a m ă v a p ro teja dacă îm i dau pur şi sim plu

vo ie să fa c c e s im t? în c e a rc ă şi vei aña! Un singur lucru îţi
pot sp u n e... n u v o r b e s c c u frica ta, ţin e minte. Un singur
lu cru vă p o t s p u n e tu tu ro r, şi a cela este că toţi cei care au
în cercat a u a f la t că e x is t e n ţ a p ro tejează. Dar nu vorbesc
cu frica ta. îţ i în c u r a je z p u r şi sim p lu aventura, asta este
tot. Te c o n v in g , te s e d u c să a le g i a v e n tu ra . Nu vo rbesc cu
frica ta. T oţi ce i c a r e a u în c e r c a t a u d e sc o p e rit că protecţia

este n e s fâ r ş ită .
D ar n u ş tiu d a c ă în ţe le g i s u b c e fo rm ă te p ro tejează un i­
versul. T ip u l d e p r o t e c ţ ie p e c a r e îl ceri tu n u p o ate fi dat
de un ivers, p e n t r u c ă n u ş tii c e ceri. C e ri m o a rtea . D o ar un
cadavru e ste c o m p le t p r o te ja t. C e v a v iu e ste to t tim p u l în

pericol. Să fii v iu e s t e u n risc. C u c â t e ş t i m a i viu , cu atât

sunt m ai m a ri a v e n tu r a , ris c u l, p e r ic o lu l.
N ie tz s c h e a v e a u n m o t t o p e p e r e t e le să u : „Trăieşte
periculos". C in e v a l-a în t r e b a t : „D e c e a i s c r is a sta ? El a
răspuns: „Ca s ă îm i a m in t e s c , p e n t r u c ă fr ic a m e a e s te
teribilă".
Trăieşte p e ricu lo s, p e n t r u c ă e s t e s in g u r u l m o d d e a trăi.
Nu există a ltu l. A s c u l t ă î n t o t d e a u n a d e c h e m a r e a n e c u ­
noscu tu lui şi f ii în m iş c a r e . N u în c e r c a s ă te s t a b ile ş t i
nicăieri. A te sta b ili u n d e v a în s e a m n ă a m u ri; e s te o m o a rte
prematură.

A sistam la p e t r e c e r e a a n iv e r s a r ă a u n e i fe tiţe , e ra u j u ­
cării peste to t, m u lt e c a d o u r i, ia r f e t i ţ a e r a f o a r t e f e r i­
cită toţi p rieten ii ei e r a u a c o lo ş i d a n s a u . B ru s c , a în tr e b a t-o
p e m a m a ei: .M a r n i, e r a u z i le la f e l d e f r u m o a s e ş i î n tr e c u t

p e v r e m e a c â n d t r ă i a i tu ? "

O a m e n ii m o r î n a i n t e s ă m o a r ă . A l e g s i g u r a n ţ a , c o n fo r ­

tu l. O a m e n ii a le g o e x i s t e n ţ ă c a d e m o r m â n t .

N u m ă a d r e s e z f r ic ii t a le .

.O a re e x is t e n ţ a m ă v a p r o t e j a d a c ă î m i d a u p u r ş i sim p lu

v o ie s ă fa c c e s im t? " A p r o t e j a t î n t o t d e a u n a , ş i n u c r e d că

v a f i c e v a d ife r it î n c a z u l t ă u . N u î m i v i n e a c r e d e c ă t u vei

f i o e x c e p ţie . în t o t d e a u n a s - a î n t â m p l a t a ş a - e x i s t e n ţ a i-a

p ro teja t p e ce i c a r e s -a u l ă s a t î n s e a m a e i, c a r e i s - a u a b a n ­

d o n a t ei. c a re i s -a u s u p u s .

U rm e a z ă n a tu r a . U r m e a z ă - ţ i n a t u r a t a in t e r io a r ă .

C ite a m o a n e c d o t ă c a r e m i- a p l ă c u t f o a r t e m u lt :

Era prim ăvară în c a m p u s u l Universităţii Columbia,

şi p a n o u ri .N U CĂLCAŢI" erau instalate pe gazonul
proaspăt în s ă m â n ţa t. Studenţii ignorau panourile
şi c o n tin u a u să c a lc e p e iarbă. Problema a devenit

destul de s p in o a s ă , p â n ă când, în cele din urmă, cei

în să rcin a ţi c u a d m in is tr a r e a clădirilor şi terenurilor

l-au in fo r m a t d e D w ig h t Eisenhower, preşedintele

u n iv ersită ţii la a ce a v rem e.

.A ţ i o b s e r v a t v r e o d a tă ", a întrebat Eisenhower,

.c â t d e ra p id a ju n g e ţi în t r - u n l o c atunci când vă
în d r e p ta ţi d ir e c t s p r e el. fă r ă o c o l ? N-ar fi mai bine

să a fla ţi c a r e e d r u m u l p e c a r e îl urmează de obicei

s tu d e n ţ ii şi s ă construiţi aleile a c o lo ? "

A şa ar tre b u i să fie v ia ţa . S tră z ile , a le il e , p r in c ip iile

nu ar treb u i prestabilite.
 — 109

< ° i ' !r o i ? ă f a c i c e s im t i' T ,a ie ? te in ,r - ° « ■ » «

Şl la s ă c a ă s t a s ă iţ i f ie d r u m u l M ergi ş l mergând, con-
s t r u i e ş t e - ţ i d r u m u l . N u lu a calea autostrăzilor. Acestea
s u n t m o a r t e , n u v e i găsi n im ic urmându-le. Totul a fost deja
în lă tu r a t. D a c ă u r m e z i o autostradă, te îndepărtezi de na­
tu ră. N a t u r a n u c u n o a ş t e dru m u ri, nu are m odele pre­
s ta b ilite . E a c u r g e în m ii d e tipare, dar toate spontane.
D u -te ş i t e u it ă . A ş a z ă - t e p e p la jă şi p riveşte marea... m ili­
o a n e d e v a lu r i s e f o r m e a z ă , d a r fie c a re este unic şi diferit.
Nu p o ţi g ă s i d o u ă v a lu r i a s e m ă n ă t o a r e , ele nu urm ează nici

un ş a b lo n .
N ici o f iin ţ ă u m a n ă d e m n ă d e a c e s t n u m e nu va urma

un şa b lo n .
O a m e n ii v in la m in e ş i îm i s p u n : „ A r a tă -n e d r u m u l .
Le ră sp u n d : „N u c e r e ţ i a ş a c e v a . P o t s ă v ă a r ă t d o a r c u m
să m e rg e ţi - n u p o t s ă v ă a r ă t d r u m u l" . T e r o g în c e a r c ă să
înţelegi d e o s e b ir e a . îţ i p o t a r ă t a d o a r c u m s ă m e rg i şi c u m
să o fa ci c u c u r a j. N u îţ i p o t a r ă t a c a le a , î n t r u c â t „cale a
este p e n tru la şi. P e n t r u c e i c a r e n u ş t i u c u m s ă m e a r g ă ,
pentru cei p a r a liz a ţi, p e n t r u ei e x i s t ă c a le a . C e i c a r e ş t iu
cum să m e a rg ă , a c e ia p ă t r u n d în s ă l b ă t ic ie şi, m e r g â n d , îşi
croiesc calea.
Şi fieca re a ju n g e la a d e v ă r în t r - u n m o d d if e r it . N u p o ţi
descoperi a d e v ă r u l î m p r e u n ă c u m u lţ im e a . îl d e s c o p e r i
singur, a b s o lu t s in g u r .
Te în v ă ţ să fii tu î n s u ţ i, n im i c a lt c e v a . E d i f ic il s ă m ă
înţelegi, p e n tr u că . d in c a u z a te m e r ilo r , a i v r e a s ă îţ i o fe r
un şablon al v ie ţii, o d is c ip lin ă , u n s t il, u n m o d d e v ia ţ ă .
Oamenii ca m in e nu a u f o s t n ic io d a tă în ţeleşi. Un L ao
Tzu. un Zarathustra, un E picu r nu au fo s t n icio d a tă înţeleşi.
 O a m e n ii c e i m a i r e lig io ş i a u f o s t c o n s i d e r a ţ i a f i n ereligioşi,
p e n t r u că, d a c ă c in e v a e c u a d e v ă r a t r e lig io s , te v a în văţa
lib e r ta te a , te v a în v ă ţ a iu b ir e a . N u t e v a î n v ă ţ a le g e a , te va
în v ă ţa iu b ir e a . N u t e v a î n v ă ţ a u n ş a b l o n m o r t d u p ă care
s ă tră ie ş ti. T e v a în v ă ţ a h a o s u l, a n a r h ia , p e n t r u c ă ste le le se
n a s c d in h a o s . T e v a în v ă ţ a c u m s ă f ii c o m p l e t lib er.
Ş tiu c ă e x is t ă t e a m ă - e x i s t ă t e a m a d e lib e r ta te ; altfel,
d e ce a r f i a tâ t e a în c h is o r i în lu m e ? D e c e a r t r e b u i ca o a m e ­
n ii s ă c a r e d u p ă e i în c h is o r i in v iz ib il e ? E x is t ă d o a r d ouă
tip u r i d e p r iz o n ie r i - c e i c a r e t r ă ie s c în t r - o în c h is o a r e viz i­
b ilă şi ce i în c h iş i în t r - u n a in v iz ib ilă . A c e ş t i a d in u r m ă îşi
c a ră c u e i î n c h i s o a r e a - î n n u m e le c o n ş t iin ţ e i, a l m o r a lită ţii
în n u m e le tra d iţie i. S u n t m ii d e n u m e p e n t r u a d e fin i scla ­
v ia şi robia.
L ib e rta te a n u a r e n u m e . N u s u n t m u lt e t ip u r i d e lib er­
tate; lib e r ta te a e s te u n a s in g u r ă . A i o b s e r v a t ? A d e v ă r u l este
u n u l s in g u r . M in c iu n i s u n t m i lio a n e . P o ţ i m in ţ i în tr -u n
m ilio n d e felu ri; n u p o ţi s p u n e a d e v ă r u l î n t r - u n m ilio n de
fe lu ri. A d e v ă r u l e s t e s im p lu , u n s i n g u r m o d d e a-1 s p u n e
e s te s u fic ie n t . Iu b ir e a e s t e u n a s in g u r ă ; le g i s u n t m ilio a n e .
L ib e r ta te a e s te u n a s in g u r ă ; în c h is o r i s u n t m u lt e .
Şi dacă n u e ş ti fo a r te v ig ile n t, n u v e i f i c a p a b il s ă te m işti
liber. în cel m a i b u n c a z , p o ţ i d o a r s c h i m b a în c h is o r ile .
D in tr-o în ch isoare p o ţi m e r g e î n t r - o a l t ă în c h is o a r e , şi te
p o ţi bucura de d r u m u l d in tr e c e le d o u ă . A s t a s e în tâ m p lă
în lu m e. U n c a to lic d e v in e c o m u n is t , u n h i n d u s d e v in e
c reştin , un m a h o m e d a n d e v in e h in d u s , ş i s e b u c u r ă , da,
se bu cu ră d e p u ţin a lib e rta te c a r e e x i s t ă p e d r u m u l d in tr e
c e le d o u ă în ch iso ri. P e d ru m u l d e la o în c h i s o a r e s p r e c e a ­
la ltă s e s im t bine. D u pă ca re cad în a c e e a ş i c a p c a n ă , d a r
 d e n u m ită aJtfeJ. Toate ideologiile sunt închisori. Eu te învăţ
să te fe re şti de ele - in clu siv de ideologia mea.

Mişcă-te aşa cum te face iubirea să te mişti

Un vers dintr-un poem d e Rum i spune aşa:.Mişcâ-te înăun­

trul tâu, dar nu aşa cum te face frica să te mişti". Uneori. în
timpul meditaţiei, ating un spaţiu orizontal alb. în care nu
există nici un p u n c t de referinţă caresă mă ajute să îmi dau
seama cine su n t; asta generează o frică teribilă. Poţi să mă
ajuţi să înţeleg a cea stă frică şi să mă îm prietenesc cu ea?

Cuvintele lui M e v la n a R um i s u n t im en s de sem nificative.

Puţini su n t o a m e n ii ca re au m işca t şi transform at atât de
m ulte in im i cu m a fă c u t-o J ala lu d d in Rumi. în lum ea su-
fiştilor, R um i e ste u n îm p ărat. C u vin te le lui trebuie înţelese
nu ca sim p le c u v in te , ci ca s u r s e de tă ce re p rofun dă, ca
ecouri ale m u zicii in te rio a re a fiin ţei. M ai m u lt de 1 200 de
ani au tre cu t de câ n d a tră it el.
Tehnica lui de m e d ita ţie e ste o fo rm ă sp ecia lă de dans.
Este un fel de în vâ rtire , a şa c u m se în v â rt copiii mici; stând
pe loc, se în vâ rtesc în tr u n a . în to a tă lu m ea, copiii m ici fac
asta, iar p ărin ţii lo r îi o p re sc, s p u n â n d u -le : .Vei am eţi, vei
cădea, te vei lovi" şi: .D e ce te în v â rţi aşa?"
Jalaluddin Rum i a fă c u t d in în v â rtire o fo rm ă de medi­
taţie. Cel care m e d ite a z ă s e r o te ş te o re în şir - a tâ t câ t îi
permite corpul; n u h o tă ră ş te el c â n d să s e o p re ască . în tim ­
pul rotirii, v in e u n m o m e n t în c a r e s e sim te perfect ne­
mişcat şi tăcut, ca şi c u m a r fi c e n tr u l unui ciclon. Corpul
se roteşte in ju n ii c e n tr u lu i d a r e x i s t ă u n s p a ţ i u care ră­
m âne nemişcat; aceea este Fiinţa lu i.
Rum i însuşi s-a r o t it t im p d e 36 d e o r e f ă r ă în ceta re ,
şi a căzut doar când c o r p u l n u s -a m a i p u t u t r o t i D a r cân d a
deschis o c h ii e ra un a lt o m . S u t e d e o a m e n i s e a d u n a s e ră
să îl vadă. M u lţi II c o n s id e r a s e r ă m e r e u n e b u n ; .D e ce se în­
vârte aşa? N im en i n u p o a te s p u n e c ă a s t a a r f i o ru gă ciu n e;
nimeni nu poate s p u n e c ă a r f i u n d a n s e x t r a o r d in a r nim en i
nu poate spune că a s t a a r a v e a d e -a f a c e c u r e lig ia , c u spiri­
tualitatea*. Dar după 36 d e o re . c â n d l-a u v ă z u t p e R u m i atât
de luminos, atât d e ra d io s, a t â t d e n o u . a t â t d e p r o a s p ă t -
renăscut cu o nouă c o n ş t iin ţă , n u le -a v e n it a cre d e . Sute
dintre ei au plâns c u p r in ş i d e c ă in ţ ă . î n t r u c â t c r e z u s e r ă că
este nebun. De f a p t el e r a s ă n ă t o s ş i e i e r a u n e b u n i.
Şi de-a lungul acestor d o u ă s p r e z e c e s e c o l e c a r e s-au
scurs de la m oartea Iu l c u r e n t u l a c o n t i n u a t s ă Fie v iu .
Puţine sunt m işcările de d e z v o lt a r e s p ir i t u a lă c a r e să Fi
dăinuit în m od continuu, v re m e a t â t d e în d e lu n g a t ă . E x istă
şi acum sute de d e rv iş i D erv iş e s t e t e r m e n u l su F is t fo lo s it
pentru a denum i un căutător s p ir itu a l. î ţ i v in e g r e u s ă crezi
că dacă te învârţi ajungi să te c u n o ş ti t r e b u ie s ă p u i în p ra c­
tică a s ta Nu este n evoie de au steritate, n u e s t e n e v o ie de
autoflagelare, d doar de o ex p erien ţă a F iin ţe i t a le lăuntrice,
care te transportă în tr-o altă d im e n s iu n e a e x is t e n ţ e i, de la
m u ritor la nem uritor. în tu n ericu l d isp are, şi nu răm ân e
decât lum ina eternă.
C u vin tele lui Rum i trebu ie în ţe le s e fo a r te bine. pentru
că el nu a vo rb it m ult - doar câteva m ici p o e m e . A firm a ţia
lui; .M işcă-te în ău n tru l tău, dar nu aşa c u m te fa c e frica
să te m işti” - este deoseb it de fru m oasă.
 f f lt J 11 3

N u te m iş c a a ţ a c u m te face frica s i t e o r i g i
M iş c â -te aşa c u m te fa c e iubirea sa te mişti. M işca-te a ţa
cum te fa c e b u c u r ia să te mişti - nu din frică, pentru că
toate a ş a -z is e le religii sunt b a za te pe frică. D u m n ezeu l lor
nu e ste a ltc e v a decât frică, ia r raiu l şi iadul lor nu sunt a lt­
ceva d e c â t p r o ie c ţii a le fricii şi a le m â n ie i
A fir m a ţia lu i R u m i e s te re v o lu ţio n a ră ; nu te mişca după
cum îţi d ic te a z ă fric a . T o ţi teologii spun; _Teme-te de Dum­
nezeu!" M a h a tm a G a n d h i obişnuia să spună; .N u mă tem
de n im en i d e c â t d e D u m n e z e u " . Când am auzit prima dată
a sta m i-am s p u s c ă e s t e c e a m a i stupidă afirm aţie pe care
o poate e m ite c in e v a . Te p o ţi te m e d e oricine, dar nu te teme
de D u m n e ze u , p e n t r u c ă d e El n u te p o ţi apropia decât prin
iubire. D u m n e z e u n u e s t e o p e r s o a n ă , ci bătaia inim ii uni­
versale. D acă p o ţi c â n t a c u iu b ir e ş i d a n s a cu iubire - o acti­
vitate b a n a lă p r e c u m r o t ir e a p lin ă d e iu bire - bucuria şi
celebrarea v o r fi s u f ic ie n t e p e n t r u a a ju n g e la lăcaşul inte­
rior sfâ n t al fiin ţ e i şi e x is t e n ţ e i.
Cu toţii tră iţi g h id a ţ i d e fric ă . R e la ţiile v o a s t r e sunt con­
struite pe frică . F rica e s t e a t â t d e c o p le ş ito a r e , ca un nor
întunecat, c a re îţ i a c o p e r ă v ia ţ a , a s t f e l c ă aju n gi să spui
lucruri pe ca re n u v r e i s ă le s p u i d a r f r ic a t e fa c e să le spui.
Faci lu cru ri p e c a r e n u v r e i s ă le fa c i, d a r fric a te ob ligă
să le faci. E n e v o ie d o a r d e p u ţ i n ă in t e lig e n ţ ă p en tru a în ţe ­
lege asta.
Milioane d e o a m e n i s e în c h in ă în f a ţ a u n o r s c u lp t u r i de
piatră crea te d e e i în ş iş i. Ş i- a u c r e a t z e ii ş i a p o i îi prea-
slăvesc. T rebuie că d in m a r e t e a m ă f a c a s t a , p en tru că în
realitate, u n d e îl p o ţi g ă s i p e D u m n e z e u ? C el m a i u şor este
să îl sculptezi pe D u m n e z e u în m a r m u r ă şi să i te închini.
Ş i n im e n i n u s e g â n d e ş t e c ă a s t a e s t e p r o s t i e c u r a t ă , pentru

că t o a t ă lu m e a o fa c e , î n m o d u r i v a r i a t e - u n ii în tem plu,

a lţii în m o s c h e e , a l ţ i i în s i n a g o g ă ; n u e n ic i o d iferen ţă.

E s e n ţ ia lu l e s t e a c e la ş i, c ă c e e a c e f a c i, f a c i p e n t r u că îţi e

frică . R u g ă c iu n ile t a le s u n t p l in e d e f r ic ă .

R u m i f a c e o a f i r m a ţ i e r e v o l u ţ i o n a r ă , e x tr a o r d in a r ă :

„M işcă -te în ă u n t r u l tă u , d a r n u a ş a c u m t e f a c e fr ic a să te

m işti". C a re e s te d e c i m o d u l î n c a r e s ă t e m iş t i în ă u n tru l

tă u ? D e c e să n u te m iş t i c u u n s p ir it l u d ic ? D e c e s ă n u faci

d in re lig ie o jo a c ă ? D e c e s ă f ii a t â t d e s e r io s ? D e c e să nu

te m iş ti râ z â n d ? A ş a c u m a le a r g ă d u p ă f l u t u r i c o p iii mici,
fă ră n ici u n m o tiv, s im p la b u c u r ie a c u l o r ilo r ş i s im p la fru­

m u se ţe a flo rilo r şi a f lu t u r ilo r s u n t s u f i c i e n t e - ia r ei sunt

p ro fu n d fericiţi.
O d a tă la fie c a r e ta d e o re, g ă s e ş t e c â t e v a m o m e n te în

ca re frica să n u f ie acolo... a s t a în s e a m n ă c ă în a c e le m o­
m e n te n u tre b u ie să ce ri n im ic. N u c e r i r e c o m p e n s e şi nu
e şti în g rijo ra t d e n ici o p e d e a p s ă ; te b u c u r i d o a r d e rotire,
de d ru m u l sp re tin e .
De fap t, d o a r în c e p u tu l p o a te p ă r e a d ific il. Pe m ă su ră ce
p ă tru n zi în tin e, d e v ii în m o d a u t o m a t b u c u r o s , lu d ic, plin
d e ru gă ciu n e. O r e c u n o ş tin ţă p e c a r e n u a i m a i c u n o scu t-o
n icio d ată ia n aştere în tin e ş i u n s p a ţ iu in fin it se d e sc h id e -
ce ru l tă u interior.
C e ru l tă u in te rio r n u e ste m a i p u ţ in b o g a t d e c â t cel din
a fa ra ta: a re p ro p riile ste le şi p ro p ria lu n ă ş i p ro p riile pla­
nete şi p ro p ria im en sitate; a re u n u n iv e r s la fel d e v a s t ca
cel pe ca re îl vezi în a fa ra ta. S t a i d e fa p t, în tr e d o u ă uni­
versuri - unul este în a fa ra ta. c e lă la lt e s te în in te rio r u l tău.
 U n iv e r s u l e x t e r i o r c o n s t ă n i
jj r o n c f i . . ° n S tă d m iu cru n, cel interior co n stă
din c o n ş t iin ţ ă , b e a titu d in e , bucurie.

M iş c ă -te în in t e r io r u l tă u . d a r n u aşa cum te face teama

să te m iş ti, p e n t r u c ă t e a m a n u p o a te pătrunde atât de
adânc. D e c e ? P e n t r u c ă t e a m a n u p o a te fi singură, iar în
in terio r tu t r e b u i e s ă f ii s in g u r . T e a m a a re n ev o ie de cuvin­
te, te a m a a r e n e v o ie d e c a m a r a z i, d e p rieten i, c h ia r şi cu
d u şm a n i s e m u l ţ u m e ş t e . D a r p e n t r u a fi sin g u r, p en tru

a în a in ta s p r e in te rio r , n u p o ţ i lu a p e n im e n i c u tine; tre b u ­

ie să fii d in c e în c e m a i s in g u r . N u n u m a i că n u p o ţi lua pe
nimeni, d a r n u p o ţ i lu a n im ic . A v e r e a ta, p u te r e a ta, p re sti­
giul tău - n u le p o ţi lu a c u tin e . î n ă u n t r u n u -ţi p o ţi lu a nici
m ăcar h a in e le . T r e b u ie s ă m e r g i d e z b r ă c a t şi sin g u r. Prin
urmare, t e a m a n u p o a t e în a i n t a c ă t r e in te rio r , s e m işcă

doar în e x te rio r.
Team a s e în d r e a p t ă s p r e b a n i. s e în d r e a p t ă s p r e o b ţi­

nerea p uterii, s e în d r e a p t ă s p r e D u m n e z e u ; t e a m a s e m işcă

in toate d ire cţiile , c u e x c e p ţ ia d ir e c ţ ie i lă u n t r ic e .
Pentru a în a in t a s p r e in te r io r , e n e v o ie d e cu ra j.
Şi te în tre b i c u m s ă f ii p r ie t e n c u f r ic a . N u t r e b u ie s ă te
îm prieteneşti c u în t u n e r ic u l, c u m o a r t e a , c u fr ic a . T re b u ie
să te d eb arasezi d e e le . T r e b u ie s ă le s p u i a d io p e n t r u t o t ­
deauna. Dacă, în s c h im b , le o f e r i a t a ş a m e n t u l ş i p r ie te n ia ,
se vor ad ân ci şi m a i m u lt .

Nu te g â n d i c ă d a c ă te î m p r i e t e n e ş t i c u f r ic a v e i fi
gata să p o rn eşti p e d r u m u l in te r io r . C h i a r ş i o f r ic ă p r ie t e ­
noasă te va îm p ie d ic a ; d e f a p t . te v a îm p ie d ic a şi m a i a b itir.
Te va îm p ie d ic a î n t r - u n m o d p r i e t e n e s c , t e v a s f ă t u i:
•Nu face asta! N u e n im ic în t in e . V e i c ă d e a în t r - u n v id , ia r

k>
în toarcerea din a cel v id e s te im p o s ib ilă . A i g rijă să nu cazi
in p ro fu n zim ile d in tin e . A g a ţă -te d e lu cru ri".

N u treb u ie să te îm p r ie te n e ş ti - f r i c a t r e b u i e înţeleasă,
a p o i dispare.

De ce îţi este frică ? A i v e n i t p e l u m e g o l. N -a i v e n it nici

cu un con t bancar, d a r n u î ţ i e r a f r ic ă . A i v e n i t p e lu m e cu
desăvârşire g o l d a r a i i n t r a t c a u n î m p ă r a t . N ic i m ă car
un îm p ărat nu p o a te i n t r a în l u m e în a c e l a ş i fe l în care
o face un copil. A cela şi l u c r u e s t e v a l a b i l şi p e n t r u in tra ­
rea în spaţiul lăuntric. E s te c a o a d o u a n a ş t e r e ; d e v ii din
nou copil - aceeaşi in o c e n ţ ă ş i a c e e a ş i n u d i t a t e şi aceeaşi
nonposesivitate. De ce te -a i t e m e ?
în viaţă, nu te p o ţi te m e d e n a ş t e r e . S -a în t â m p la t deja,
acum nim ic nu m ai p oate f i s c h i m b a t . N u te p o ţ i te m e de
viaţă, ea se în tâm plă deja. N u te p o ţ i t e m e d e m o a r t e - orice
ai face, ea se va în tâm p la. Ş i a t u n c i, d e c e te - a i te m e ?
A m fost în treb a t a d e s e o ri c h i a r ş i d e o a m e n i fo a rte
învăţaţi; .N u te preocu pă să ştii ce s e î n t â m p l ă d u p ă m o a r­
te?" Şi în totd eau n a m -a m ira t f a p t u l c ă o a m e n i i a c e ş tia
sunt consideraţi a fi în vă ţa ţi. L e - a m s p u s ; „A e x is t a t o zi
în care nu mă născusem încă, şi n u - m i f ă c e a m n ic i o grijă.
N u m-am gândit niciodată, nici m ă c a r o s e c u n d ă , la anxie­
tatea. angoasa pe care ar f i tr e b u it să o î n c e r c c â n d nici
m ă c a r nu m ă n ă scu sem P u r şi s im p lu n u e x is t a m ! La fel
v a fi şi a c u m - când v o i m uri. v o i m u ri".
C o n fu d u s a fost în trebat de M en riu s, cel m a i im p orta n t
d isa p o l al lui- .C e se în tâ m p lă d u p ă m o a rte ? "
C o n fu d u s i-a răspuns: .N u -ţi p ie r d e tim p u l. C ând vei
fi in m o rm â n t t e vei putea g â n d i d e c e să te p re o c u p e de
pe acum ?"
 I’7
T e a m a de c e s e în tâm p la după moarte nu este necesară
O n e s e v a m tâ m p la . se va îm âm pla - * o r t c j ^
şti nim ic d in a in t e . N u ştii. prin urmare nu se pune proble­
ma să iţi fa c i te m e le , s ă te pregăteşti pentru întrebările care
îţi v o r fi p u s e s a u s ă te gân d eşti ce fel de oameni vei întâlni,
să le în v e ţi o b ic e iu r ile , limbajul... Nu ştim n im ic nu trebuie
să ne facem griji. N u -ţi iro s i tim pul.
Dar te a m a e x is t ă , t e a m a că c e v a s e va întâm pla după
moarte. Şi v e i fi a t â t d e sin g u r... c h ia r d a c ă vei striga din
m orm ânt, n im e n i n u te v a a u z i.
Am a fla t d e s p r e u n fe n o m e n c a r e s e petrece în America
numit .M iş c a re a C a r t o f u lu i d e C a n a p e a " '. A fost creat pen­
tru oam en ii c a r e s t a u a c a s ă t o a t ă z iu a şi s e u ită la televizor.
A început în a n u l 1982 ş i a d e v e n it u n fe n o m e n . Două cărţi
au fost p u b lic a te , T h e O f f i c ia l C o u c h P o ta to H a n d b o o k
{Manualul o fic ia l a l c a r t o fu lu i d e c a n a p e a ) şi T h e C o u ch
Potato G uide to L ife (G h id u l v ie ţii c a r to fu lu i d e canap ea).
Exista şi u n b u le t in in fo r m a t iv , „T h e T u b e r s V o ic e . Fon­
datorul m işcă rii d if u z a p e s t e t o t e v a n g h e lia C a r t o f u lu i de
Canapea: .S im ţim c ă p r iv itu l la t e le v i z o r e s t e o fo r m ă ver-
naculară a m e r ic a n ă d e a m e d ita ". El s p u n e a : „ N u m im asta
Vegetare T ra n s ce n d e n ta lă ".
Din team ă, o a m e n ii p o t f a c e o r ic e . P o t c h ia r să devin ă
membri ai M iş c ă rii C a r t o f u l u i d e C a n a p e a ! S tau şapte,
opt ore pe zi ca un c a r t o f p e c a n a p e a ş i s e îngraşă, se în gra ­
şă. se îngraşă... Din c â n d în c â n d s e r id ic ă p e n tru a se duce

’ The Couch Potato Movement* - Couch potato. în traducere lite­

rală xanof de canapea*, este o expresie cu sen s peiorativ folosită
PjUrua desemna o persoană leneşă, care nu face altceva decât să
P «r«că ore in şir pe ca n a p ea in faţa tele vizo ru lu i Expresia este
«orna m special in societatea de consum americană, (a trad )
 OSHO

la frigider, a ltfe l, p ra c tic ă V e g e ta r e a T r a n s c e n d e n ta lă . Feno­

m e n u l n u s-a p e t r e c u t n ic io d a t ă la o s c a r ă a t â t d e mare.
De c e s-ar u ita o a m e n ii la t e le v iz o r z iln ic ? T re b u ie făcut
apel la p sih o lo g ie p e n tr u a r ă s p u n d e la a c e a s tă întrebare.
A cei o a m e n i p u r ş i s im p lu n u d o r e s c s ă c u n o a s c ă nimic
despre e l în c e a rc ă să se e v ite p e ei în ş iş i p riv in d la televizor.
T ele viziu n ea e ste u n s u b s titu t; a ltfe l, d is p u n â n d de atât de
m u lt tim p, v a tre b u i să p r iv e ş ti în t in e - d e a ic i v in e teama.
în tin e? D ar frig id e r u l e s te în a fa r a ta . î n tin e ? D ar iubi­
tul este în a fa ra ta. în in te rio r n u v e i g ă s i n im ic. N u poţi
m erge la cu m p ă ră tu ri. Te v e i s c u f u n d a î n v id . A ce a stă scu­
fu n d are în vid dă n a ş te re fricii.
Dar p ro b lem a e ste că te a m a a c e a s ta a p a r e d o a r pentru
că tu nu c u n o şti fr u m u s e ţe a şi b u c u r ia d e a te s c u fu n d a în
vid, pen tru că n u c u n o şti e x ta z u l c a re ia n a ş te re a tu n ci când
cazi către in teriorul tău. E n e v o ie să d e p r in z i p u ţin gustul.
N u v rea u să crezi, v r e a u să tr ă ie ş ti e x p e r ie n ţa .
D acă m ii de m istici a u tră it o e x p e r ie n ţ ă in terioară, cel
p uţin ipotetic, p o ţi să a ru n ci şi tu o p riv ire. P o ate descoperi
ceva ce ţi-a scă p a t p ân ă a cu m .
Nu se p u n e p ro b le m a d e te a m ă , e s te n e v o ie d o a r de
puţină inteligenţă - n u de îm p rie te n ire c u tea m a , ci de inte­
ligenţă - de inima unui a ve n tu rier, d e c u r a ju l ce lo r care se
aruncă în necunoscut. Ei s u n t ce i b in e c u v â n ta ţi, p en tru că
găsesc înţelesul şi sem nificaţia v ie ţii. A lţii d o a r vegetează.
Puţină inteligenţă, puţin sim ţ al u m o ru lu i, o in im ă plină
de iubire, şi nu vei avea nevoie d e a ltc e v a p e n tr u a intra
în fiinţa ta. Oam enii serioşi preferă s ă s te a afa ră , cu feţe
posomorâte.
 Părin tele M u rp h y vrea s V
'/rea să strângă bani pentru biserica
lui şi a a u zit că se p o ate
te face
face avere din cursele de cai Totuşi. I
nu are suficienţi bani cât să-şi perm ită să cumpere un caL
aşa că decid e să cu m p e re u n m ăgar şi îl introduce în cursă.
Spre m area lui su rp riză , m ă ga ru l soseşte al treilea. Titlul la
rubrica s p o rtiv ă s u n ă a stfel: .M ăga ru l preotului se arată
la linia de sosire".
Părintele M u rp h y p a rtic ip ă la o n o u ă cu rsă şi de această
dată câştigă. T itlu l la ru b rica sp ortivă : .M ăgaru l preotului
pe locul întâi".
Episcopul, s u p ă r a t d in c a u z a a c e s tu i tip de publicitate,
îi cere p ărin te lu i M u rp h y să n u m a i p articip e la curse cu
măgarul. T itlu l la ru b rica s p o rtiv ă : .E p isco p u l a ltoieşte m ă­

garul preotului".
Asta e deja p rea m u lt p e n tr u e p isco p . El îi o rd o n ă părin­
telui să scape de m ăgar. A c e s t a îl o fe r ă m ă ic u ţe i T heresa.
Titlul de la ru brica sp o rtivă : „M ă icu ţa are cel m a i b u n m ăgar

din oraş"'.
Episcopul leşin ă. A p o i o in fo r m e a z ă p e m ă ic u ţa T h e re sa
că trebuie să s c a p e d e m ă g a r. A c e a s ta i-1 v in d e lu i P a d d y

pentru zece dolari.

A doua zi, e p is c o p u l e s te g ă s it m o r t p e m a s a d in s u fr a ­
gerie, cu un ziar în m â n ă . T it lu l d e la r u b r ic a s p o r tiv ă : „M ăi­
cuţa îşi vin de m ă g a ru l p e n t r u z e c e d o la r i" ."

In textul original, titlul este .Nun has best ass in town". In limba
engleză, cuvântul .ass are atât sensul de .măgar", cât şi sensul de
■fund". Anecdota vizează un ioc de rnvintP- M Sim ta pro roi moi
 Nu e n evoie decât d e p u ţ in s i m ţ a l u m o ru lu i, d e puţin

râs, de o inocenţă de co p il - şi c e a i d e p ie r d u t? D e ce ţi-e

teamă? Nu avem n im ic . N u a m v e n it cu n im ic, n u vom

pleca cu nimic. în a in te s ă p le c ă m , p u ţin ă a v e n tu ră lă u n tri­

că pentru a descop eri c in e e s t e tip u l c a r e s e a s c u n d e în

spatele hainelor, în in te r io r u l sch eletu lu i; c i n e este această

persoană care s-a n ă s c u t, c a r e a d e v e n it a d o le s c e n t , ca re se

îndrăgosteşte, iar în tr-o zi m o a r e şi n i m e n i n u ştie în cotro

se duce...
E nevoie doar de puţină c u rio z ita te p e n t r u a pătrunde
in fiinţa noastră. E ceva fo a r te firesc; n u s e p u n e problema

de frică.

Scufundarea în vid

Poţi să detaliezi a ce st fe n o m e n p e c a re îl numeşti,s c u fu n ­

darea în vid"? M ie îm i pare m a i d e g r a b ă ca o cădere într-un
spaţiu g o i şi m ă face să m ă s im t n e s ig u r şi temător.

Cuvântul englezesc em p ty' provin e de la o r ă d ă c in ă ce sem­

nifică .tihnit*, .neocupat*. Este un c u v â n t f r u m o s , dacă te
gândeşti la rădăcinile lu i Rădăcina este p lin ă de sem nifi­
caţie .tihnit*, jieocupat*. O ri de câte ori e ş t i tih n it, neocu­
pat, eşti goL
Şi ţine m inte proverbul care spune că o m in te goală este
atelierul diavolului este o prostie. Exact opu su l este adevă­
rat - mintea ocupată este atelierul diavolului. M intea goală

* Empty înseamnă gol (a tradj

 m 121

este a te lie ru l lu i D u m n ezeu , nu al diavolului. Dar trebuie

să în ţe le g i c e în s e a m n ă .gol" - tih n it, relaxat, detensionat.
n e m iş c a t, lip s it d e d o r in ţe , care n u p leacă nicăieri. S im p lu l
fapt d e a e x i s t a a ici, c u desăvârşire aici. O m in te go a lă e ste
p re ze n ţă p u r ă . Şi t o tu l e s t e p o sib il în acea p rezen ţă pură.
pentru că în tr e a g a e x is t e n ţ ă p ro v in e din acea p rezenţă pură.
A c e ş ti c o p a c i c re s c d in a c e a p rezen ţă p u ră. aceste
stele s e nasc din acea stă p r e z e n ţ ă pură; suntem aici - toţi
buddhaşii au luat n a ştere d in a c e a s tă prezenţă pură. în acea
p re ze n ţă pură, tu e ş ti în D u m n e z e u , tu e ş ti Dum nezeu.
O cupat, cazi; o cu p a t, tr e b u ie s ă fii e x p u l z a t d in Grădina
Edenului. N eo cu p a t, r e v ii în ea, n e o c u p a t e ş t i în a p o i acasă.
C ân d m in tea nu e s te o c u p a tă d e r e a lit a t e - d e lucruri,

d e g à n d u ri - , atu n ci e x is tă ceea ce e x is t ă . Ia r c e e a c e e x is tă
este a d ev ăru l. D o a r în vid are lo c o în tâ ln ir e , o fu z iu n e . Doar

în vid te d e s c h izi a d e v ă r u lu i ş i a d e v ă r u l in t r ă în tin e .

Doar în vid te im p r e g n e z i cu a d evă ru l.

E xistă tre i stă ri a le m in ţii. P r im a e s t e c o n ş t i i n ţ a p lu s
conţinutul. A i to t tim p u l c o n ţin u tu r i în m i n t e - u n g â n d

care se m işcă, o d o rin ţă c a re apare, fu rie , lă c o m ie , a m b iţie .

Ai tot tim p u l un c o n ţin u t în m in te ; m in t e a n u e s t e n ic io ­
dată n eo cu p a tă . T r a fic u l c o n tin u ă f ă r ă în c e t a r e . C â n d eşti

treaz, el e a co lo , cân d d o rm i, e s te a c o lo . C â n d e ş t i treaz. îl

numeşti g â n d ire ; câ n d d o rm i, îi s p u i v i s a r e - e s t e acelaşi

proces. V isarea e s t e p u ţin m a i p r im i t i v ă , a t â t a t o t - p e n tru

că gândeşte în im a g in i. N u f o l o s e ş t e c o n c e p t e , fo lo s e ş te

imagini. Este m ai p r im it iv ă ; a ş a c u m g â n d e s c c o p iii m ic i

in imagini. De aceea, în c ă r ţ i l e c o p i i l o r m ic i t r e b u ie să p u i

ilustraţii m ari. colora te, p e n t r u c ă e i g â n d e s c în im a g in i.

a u j f t . ... . ___________________ ______________________________________________________

Prin interm ediul im a g in ilo r v o r în v ă ţa cu v in te . Cu timpul,

imaginile se m icşorează şi a p oi dispar.
Omul prim itiv gândea to t în im a g in i, ia r cele m ai vechi
imagini sunt picturale. L im b a ch in eză , d e ex em p lu , este o
limbă picturală; nu are alfabet.
Noaptea redevii prim itiv, u iţi de s o fis tic a r e a ta de peste
zi şi începi să gândeşti în im a g in i - d a r este acelaşi lucru.
Iar psihanaliza este u tilă - p sih a n a listu l c ercetea ză visele
tale. Şi găseşte mai m ult adevăr acolo, p e n tru că eşti m ai pri­
mitiv; nu încerci să am ăgeşti pe n im en i, e ş ti m a i autentic.
în timpul zilei ai o p erson alitate ca re te ascu n d e - stra­
turi peste straturi de p erson alitate. Este foarte d ific il să
găseşti persoana autentică; va treb u i să sapi adânc, şi doare,
iar persoana va opune rezistenţă. D ar noaptea, în tim p ce
îţi pui deoparte hainele, îţi pui d e o p a rte şi personalitatea.
Ea nu îţi este necesară, pentru că nu v e i co m u n ica cu ni­
meni, vei fi singur în pat. N u v e i f i în lum e. v e i f i cu desă­
vârşire în universul tău privat, acolo u n d e nu este nevoie
să te ascunzi sau să te prefaci. T o cm a i de aceea psihana­
listul încearcă să pătrundă în visele tale, pen tru că ele arată
cu mult mai multă claritate cine eşti.
Dar este vorba despre acelaşi jo c ju ca t în lim b i diferite;
jocul nu este diferit. Aceasta este starea ob işn u ită a m inţii -
minte şi conţinut, conştiinţă plus con ţin u t.
A doua stare a m inţii este conştiinţa fă ră con ţin u t; adică
meditaţia. Eşti pe deplin vigilen t, şi e x istă un spaţiu, un
interval. Nu întâlneşti nici un gând, nu ex istă nici un gând
în tine. Nu dormi, eşti treaz - dar nu ai gân du ri. Aceasta
este meditaţia. Prim a stare e nu m ită m inte, a d ou a e nu­
mită meditaţie.
 FricJ 123

d iq n ă n jT râ ^ H tàK ° 3 Atu n d când conţinutul a

p . c a n d o b ie c t u l a d isp ă ru t, su biectu l nu mai poate
r ă m â n e p e n t r u m u lt tim p. p e n tru că cei doi există d o a r
îm p re u n ă , c o e x is t ă . îşi dau naştere u n u l altuia. C â n d su­
b iectu l e s t e s in g u r , e l m ai răm âne acolo doar p en tru p u ţin
tim p, în v ir t u t e a m o m e n tu lu i trecut. Fără co n ţin u t, co n şti­
inţa n u p o a t e e x is t a m u lt ă v re m e ; nu va fi necesară, p en tru
că o c o n ş t iin ţ ă e s t e în t o t d e a u n a conştiinţa a ceva. Când
spui că e ş t i „ c o n ş tie n t" , s e p o a t e pune întrebarea; „De ce
anum e?" S p u i, „ S u n t c o n ş t i e n t de... " A cel obiect este nece­
sar, e c e v a d e c a r e s u b i e c t u l a r e n evo ie pentru a exista,
în dată ce o b ie c t u l a d is p ă r u t , c u r â n d şi subiectul va dispă­
rea. în tâ i d is p a r c o n ţ in u t u r ile , a p o i d is p a r e conştiinţa.
A tre ia s t a r e e s t e n u m i t ă s a m a d h i - fă r ă conţinut, fără
conştiinţă. D a r ţ in e m in te , a c e a s t ă lipsă de conţinu t, lipsă
de co n ştiin ţă, n u e s t e o stare d e in c o n ş tie n ţă . Este o stare de
su p ra co n ştiin ţă . de c o n ş t i i n ţ ă t r a s c e n d e n t a lă . C on ştiin ţa
este acu m c o n ş t ie n t ă d o a r d e e a în s ă ş i. C o n ştiin ţa s-a în ­
tors spre ea însăşi; c e rc u l e s t e co rn p iet. A i a ju n s a casă . Aceasta
este a treia s ta re ; samadhi, ş i a c e a s t ă a tre ia sta re este ceea
ce Buddha n u m e ş t e shunyata, v id .
întâi r e n u n ţă la c o n ţ i n u t - d e v ii p e ju m ă ta te gol, a p oi
renunţă la c o n ş t ii n ţ ă - d e v i i p e d e p l i n g o l. Ia r acest g o l
desăvârşit e s te c e l m a i f r u m o s l u c r u c a r e se p o a te în tâ m ­
pla, cea mai m a r e b in e c u v â n t a r e .

în acest n e a n t, în a c e s t v id , în a c e a s t ă s t a r e lip s ită de

ego, în shunyata. e ş t i c o m p l e t în s i g u r a n ţ ă şi s ta b ilita te.
Vei fi uimit s ă a fli a s t a - s i g u r a n ţ ă c o m p le tă şi sta b ilita -
teatunci când n u e ş t i? T o a t e t e m e r i le dispar... că ci c a re este
fnca fundam entală? Frica d e m o a rte . T o a te c e le la lte fric i
s u n t r e fle x ii a le a c e s te ia . T o a t e c e le la lt e fr ic i p o t fi reduse
la u n a s in g u ră : fr ic a d e m o a r te , fr ic a d e fa p t u l că „într-o
z i v a t r e b u i să d is p a r, în t r - o z i v a t r e b u i să m or. Acum
su n t. d a r v in e z iu a în c a r e n u v o i m a i fi" - a sta sperie, asta
e s te frica .
P e n tr u a e v it a a c e a s tă fric ă , a c ţ i o n ă m în a ş a fe l în c â t să
tră im cât m a i m u lt p o s ib il. Şi î n c e r c ă m s ă n e a s ig u r ă m vie ­
ţile - fa c e m c o m p r o m is u r i, n e p u n e m la a d ă p o s t d in ce în
ce m a i m u lt, n e p ro te jă m , d in c a u z a f r ic ii. D e v e n im para­
lizaţi, d e o a re c e cu c â t e ş ti m a i î n s i g u r a n ţ ă , c u a t â t e ş ti mai
„protejat", cu a tâ t e ş ti m a i p u ţ i n v iu .
V ia ţa e x is tă în în c e rc ă ri, î n c r iz e , v i a ţ a a r e n e v o ie de
in secu rităţi. Ea c re ş te î n s o lu l i n s e c u r i t ă ţ i i . D e f ie c a r e dată
când te sim ţi nesigur, îţ i v e i d a s e a m a c ă e ş t i m a i v iu , mai
alert. T ocm ai d e aceea m u lţi o a m e n i b o g a ţ i d e v in obtuzi;
un fe l de stu p id ita te şi de a p a t ie îi î n c o n j o a r ă . S u n t în sigu ­
ranţă, nu în fru n tă n ici o p r o v o c a r e . S u n t a t â t d e în sig u ran ­
ţă, în câ t nici nu au n e v o ie d e in t e lig e n ţ ă . S u n t în sig u ra n ţă
d ep lin ă - de ce ar avea n e v o ie d e in t e l ig e n ţ ă ? In te lig e n ţa
este necesară atunci cân d ex is tă o p r o v o c a r e .
Aşa că, din cauza fric ii d e m oarte, t â n jim d u p ă sigu ran ţă,
după un con t bancar, tâ n jim d u p ă a s ig u r ă r i d e v ia ţă , m a­
riaje, o v ia ţă „aranjată", o casă. Facem p a r t e d in tr - o ţară,
a d erăm la un partid politic, u rm ă m o b is e r ic ă - d e ve n im
hinduşi, creştini, m ah om edan i. T o a te astea s u n t m o d u ri de
a cău ta siguranţa. Sunt m e to d e d e a găsi u n lo c d e ca re să
a p a r ţin e m - o ţară, o biserică.
Şi d in cauza acestei frici, p o litic ie n ii şi p re o ţii te exploa­
tează. D acă nu te tem i, nici un p o litic ia n şi nici un preot nu
te p o a te ex p lo a ta . N u m a i prin frică te p o t exploata, pentru
 125
c a ¡!i p r o m it c á ¡!, v o r o f e n c « a « , upemnlatefacesate
simţi m s ig u r a n ţa : -Aceasta este garanţia siguranţei taie.
P r o m it. P o a te că bunurile nu vor fi niciodată livrate, asta
e altceva, dar prom isiunea există, iar promisiunea ii face pe
oameni să se lase exploataţi şi oprim aţi. Promisiunea îi ţine
pe oam eni legaţi.
O d ată c e ai c u n o s c u t vidul interior, nu mai ai de ce să te
temi. p e n tru că m o a rte a s-a întâmplat deja. în acel vid ea
a avut loc. A i d is p ă r u t în acel vid. cum te-ai mai putea
teme? De ce? D e cin e ? Şi cu i i-ar m ai putea fi frică? în acel
vid disp ar to a te tem e rile , p e n tru că moartea s-a întâmplat
deja. A co lo m o a rte a n u m a i este posibilă. Simţi un fel de
absenţă a m o rţii, a tim p u lu i. E tern ita tea a sosit. Acum nu
mai cauţi s ig u ra n ţa ; n u e ste n evoie.
A ceasta e ste s ta r e a u n u i s a n n y a sin ; o stare în care nu
mai ai n ev o ie să fa c i p a r te d in tr-o ţară. din tr-o biserică sau
din alte a se m e n e a s tu p id ită ţi.
Doar atu n ci câ n d ai a ju n s la s ta re a de n im ic interior poţi
să fii tu în su ţi. P a re u n p arad o x...
Nu ai n ev o ie să fa ci n ici un com prom is, pentru că din
teamă şi a va riţie fa c i c o m p ro m is u r i. Şi poţi trăi răzvrătit
pentru că nu ai n im ic d e p ie rd u t. P o ţi deven i o răzvrătire;
nu ai de ce să te tem i. N im e n i n u te poate ucide, deja ţi-ai
făcut tu însuţi a sta . N im e n i n u m a i poate lua nimic de la
tine; ai renunţat la to t ce e a c e ţi-a r putea fi luat. Acum eşti
în vid. Eşti vidul; de aici, fen o m en u l paradoxal ca re face
ca în vid să răsară s ig u r a n ţa , stabilitatea, pentru că m o ar­
tea nu mai este cu putinţă.

Iar odată cu moartea, dispare şi tim pul. Cu m oartea d is­

par toate problemele create d e m oarte şi de tim p. în urma
 _____________________ OSHO_________

- a c e r a r ± s p a r i p i c e e a c e r i m i n e e s t e ceru l pur. Acest cer

p u r e ste s c m a c r n ir v a n a .

" ui .eu'

i r e z e ste: _A fi s e u a n u fi?"
îmmÉcrec mer supreme per.m u t i n e e ste : J î f i ş i a n u fi7
Cure, e ste p e s te i: e s c c e v a ?

S h a k e s p e a r e este u n m a re po et. d a r n u este u n m is tic Are

o in tu iţie a rea lită ţii lu cru rilor, d a r e d o a r o licărire, foarte
v a g i c a o s t a r e de visare, n eclară. în tre b a re a lu i Hamlet
d e m o n s tr e a z ă n e c la rita te a _A f i sau a nu fi? " nu poate fi
n icio d a tă o în tr e b a r e p e care să o pu nă u n o m care cunoaşte
p e n t r u c ă n u e s t e o ch e s tiu n e d e a legere. N u p o ţi alege
în tr e .a fi" şi .a n u fi".
în te r m e n i e x is t e n ţ ia liş t i, a nu fi e s t e s in g u r u l mod de
a fi. Până c â n d n u d is p a ri, nu eşti c u a d e v ă r a t a co lo . Pare
greu de înţeles, p e n tr u c ă e x p lic a ţ ia e s t e ir a ţio n a lă . Dar ra­
ţiunea nu e s te s p e c ific ă e x is te n ţe i; e x is t e n ţ a e s te atât de
iraţională p e c â t o p o ţi c o n c e p e .
Aici. cei ca re c r e d că e x is t ă , d e fa p t nu există. Iar cei
care cred şi îşi d a u s e a m a c ă n u există - d oa r ei există cu
adevărat.
Ideea că .eu sunt" e s te d o a r o id ee. o p roiecţie a minţii.
D ar realizarea faptului că .e u n u s u n t" v in e ca o revelaţie
în urm a m editaţiei. Când r e a liz e z i c ă „eu n u su n t", doar
„eu"-l dispare, şi c e răm âne este p u ra e x is t e n ţ ă , n ed e fin ită ,
n e lim ita tă , n e în c ă tu ş a tă , doar un s p a ţiu pur.
 ffCj
177
este o teribilă închisoare E a * » » m atte
In momentul in c a re in tri drncoio de ^f¡-dar
nu ai r u a o n o ţ iu n e a fiinţei taie ca ego. a fiinţei tale ca un
*eu • C u a ire c u v i n t e c u cât crezi mai muk ca c a tta i atât
m ai p u ţin eşti- c u c â t a i m a i m uk experienţa că nu
e ş t _ a i a r ă : m a i m u k eşti. In momentul in care buia de să­
pun a e g o u lu i t ă u s e s p a rg e, ai devenit întreaga existenţă.
Da. ce v a a d is p ă r u t— în a in te erai doar o picătură de rouă.
acum e şti u n o c e a n în tre g ! N u pierzi nim ic Erai prizonier
intr-un s p a ţiu m i c l i m it a t ia r a cel prizonierat e nefenarea
noastră, d u r e r e a n o a s t r ă a n g o a s a n o a s t r ă Suntem îngră­
diţi din to a te p ă r ţile , p e f ie c a r e p a r te n e ciocnim de un

perete g ro s - n u n e p u t e m m iş c a
Ţi s-a în tâ m p la t v r e o d a t ă în tr -u n coşm ar, intr-un vis_
ştii fo arte b in e că o c h ii tă i s u n t d e s c h iş i şi vrei să îţi mişti
mâinile, d a r n u p o ţi; v r e i s a te rid ici, d a r n u p oţi. 0 teamă
teribilă te a c a p a re a z ă , fiin d c ă s im ţ i că e şti p aralizat. Acea
experienţă îţi o f e r ă e x p l ic a ţ i a în t r e g ii n o a s t r e v ie ţi ca
opicătură d e ro u ă. N a tu ra n o a s t r ă in tr in s e c ă e ste o c e a n ic ă
şi a încerca să fo r ţe z i o c e a n u l să in tr e în tr -o p ică tu ră duce
fără îndoială la a n x ie ta te , a n g o a s ă , n e fe r ic ire , a go n ie .
întrebarea lui S h a k e s p e a r e , „A f i sau a nu fi?", este doar
intelectuală - şi nu p o a te s ă f i e decât intelectuală, pentru
că el nu a fost un o m c a r e s ă fi a ju n s la cunoaşterea de sine.
A fost foarte talentat, p u ţ in i p o e ţ i de calibrul lui au existat.
Dar să fii poet e una - şi să c u n o ş t i existen ţa din interior,
nu din exterior, e alta.

Poetul priveşte fru m u seţea florilor, a apusului, f r u ­

museţea unei nopţi înstelate, dar este tot tim pul în e x t e ­
rior, este un observator, un spectator; nu este n ic io d a tă un
privitor din interior. A c e a s ta e s t e d if e r e n ţ a d in tr e u n poet
şi un m is tic C â n d p o e tu l v e d e t r a n d a f ir u l, t r a n d a f ir u l este
In afara poetului, iar p o e tu l e s t e In a fa r a t r a n d a f i r u l u i
Când m isticul v e d e tr a n d a fir u l, el e s t e tr a n d a fir u l.
Toate d iferen ţele, to a te d is tin c ţiile , t o a t e d is ta n ţe le au
dispărut.
In asem enea m o m e n te , vizio n arii U panişadelor au de­
clarat A ham b ra h m a sm i - E u su n t D u m n ezeu . N u este o
declaraţie a e g o u lu l e ste p u r şi sim p lu o declaraţie a e x p e ­
rienţei m istice de a fi u n a c u realitatea u ltim ă. D a r este
adevărat şi la scară m ai m ică.
Misticul poate sp u n e: .E u s u n t tran d afiru l, eu s u n t ste­
lele, eu sunt oceanul". P o e tu l n u poate sp un e asta. Poate
spune că tran d afiru l e ste fr u m o s , poate emite o o b s e rv a ţie
şi o judecată despre tra n d a fir, d a r n u se poate topi şi n u se
poate contopi în re a lita tea t r a n d a fir u lu i. N u se p o a te pier­
de în ea, nu poate d e v e n i u n a c u ea, n u poate r e n u n ţa la
dualitate. Cu sigu ran ţă p o e tu l v e d e m a i m ultă fr u m u s e ţe
decât vezi tu. A re ve d e re a m a i cla ră , a r e o in im ă m a i iu b i­
toare şi o abordare d iferită d e ce a a o m u lu i de ş tiin ţă .
Omul de ştiinţă se u ită la t r a n d a f ir p r in in te le c t, prin
minte. Poetul se uită la el p rin in im ă, p rin in tu iţie . E c u s ig u ­
ranţă mai profund decât o m u l d e ş t iin ţ ă . O m u l d e ş tiin ţă
nu poate vedea frumuseţea tr a n d a fir u lu i; to t ce p o a te fa ce
este să disece trandafirul pentru a a fla u n d e s e a flă fr u ­
museţea. Iar in momentul în ca re t r a n d a f ir u l e s t e d is e c a t
toată frumuseţea dispare, prin u r m a r e , p e n t r u o m u l de
ştiinţă nu există frumuseţe, p en tru c ă f r u m u s e ţ e a nu
poare supravieţui disecţiei Aşadar, p en tru o m u l de ştiinţă
au aosrJ viaţă, pentru câ in m o m e n tu l în c a r e dised
 o funţâ vie. ceea ce găseşti «im paiţj
n ic io d a tă v i a ţ ă . ^ m a m - ™ "■ * «

M is t ic u l e s t e e x a c t o p u s u l o m u lu i d e ţ t u n ţ â O m u l d e
ştiin ţă î n c e a r c ă s ă c u n o a s c ă lu c r u r i d is e c â n d u -ie . m m ic u i
în ce a rcă să c u n o a s c ă l u c r u r i e lim in â n d d is t a n ţ a , s p a ţiu *
din tre el şi realitate. A b o r d a r e a lu i e s t e u n a a f iin ţe i. A c e s te a
sunt cele trei a b o r d ă r i A b o r d a r e a m in ţ ii - s p e c if ic ă o m u iu i
de ş tiin ţă . A b o rd a re a i n i m i i - s p e c i f i c ă p o e t u l u i p ic t o r u ­
lu i a r t is t u lu i. Ş i a b o rd a re a f i i n ţ e i - a c e a s t a e s t e Jumea
m isticu lu i.
S h a k e s p e a r e este m ă r e ţ în c r e a ţ i i l e l u i p o e t ic e , in t u i ţ i a
lui e ste p ro fu n d ă . D a r n u e s t e u n m i s t i c ; a l t f e l n u a r f i
putut e m ite acest e n u n ţ, A f i s a u a n u fi? "
Nu există alegere; n u s u n t d o u ă l u c r u r i d i s t i n c t e .
S in g u ru l m od de a fi e ste să n u fii.
D isp ari dacă v re i e x is t e n ţ ă r e a l ă , e x i s t e n ţ ă a u t e n t i c ă ;
fu zio n e ază cu re a lita te a , d iz o lv ă - ţ i c u b u l d e g h e a ţ ă în
ocean p e n tr u a d e v e n i u n a c u el. D e s i g u r c ă t e v e i p i e r d e
ca e n tita te de s in e s t ă t ă t o a r e , d a r v e i d e v e n i u n î n t r e g .
Nu este o pierdere; este u n im e n s c â ş t i g .
Spui; .în treb are a m ea s u p r e m ă p e n t r u t i n e e s t e «A f i ş i
a nu fi?» Nu este o în tre b a re ; e ste s i n g u r a m o d a l i t a t e p r i n
care te p o ţi re g ă s i. D a r în t â i v in e „a n u f i " ş i a b i a a p o i . a fi" .
Este singura m o d ificare p e c a r e a ş v r e a s ă o a d u c î n t r e b ă r i i
tale. Tu s p u i _A fi şi a n u fi?" - _a n u f i " t r e b u i e s ă f i e p r i m u l ,
şi apoi .a fi". T r e b u ie d o a r s ă c r e e z i s p a ţ i u . A r u n c ă t o a t ă
mobila care îţi o c u p ă s p a ţ i u l . Ia r c e l m a i m a r e o b s t a c o l e s t e
egoul - sca p ă d e el!

U a templul fiin ţei ta le sa fie c o m p le t g o l. A s t a în s e a m -

nâ .a nu fi*.
 Ş i v e i f i s u r p r in s ... t e s t r ă d u i e ş t i . s ă n u f i i ', ia r p e u şa din
sp a te îţi in tr ă o n o u ă î n ţ e l e g e r e a f i i n ţ e i . , a fi". D a r efortu l
tău n u a r t r e b u i s ă f ie în o r d in e a a s t a - î n t â i a f i ş i apoi a
n u fi. d e o a r e c e e s te î m p o t r i v a p r o c e s u l u i n a t u r a l a l ilum i­
nării. T re b u ie s ă a tin g i v i d u l î n a i n t e d e t o a t e , n o n p e r s o a n a .
A c e s ta e s te p r e ţu l p e c a r e t r e b u i e s ă îl p l ă t e ş t i p e n tr u a

a ju n g e la e x p e r ie n ţ a f i i n ţ e i a u t e n t i c e . E s t e s a c r if ic iu l pe

ca re tr e b u ie s ă îl fa c i. E s te c e e a c e I i s u s v r e a s ă s p u n ă prin;
.P â n ă c â n d n u v ă v e ţ i n a ş t e d in n o u , n u v e ţ i in t r a în îm p ă­

răţia lu i D u m n e ze u ". C e v r e a s ă s p u n ă p r in „ P â n ă c â n d nu
v ă v e ţi n a ş te d in n o u 7 V r e a s ă s p u n ă c ă î n t â i t r e b u ie s ă m o ri

şi d u p ă m o a r te a p a r e în v ie r e a .
Când egou l m o a r e , m o a r t e a l u i l a s ă s p a ţ i u f iin ţ e i tale

autentice p e n t r u a în f lo r i. P e m o r m â n t u l e g o u l u i tă u în ­

floreşte nufărul f iin ţ e i t a le . D a r ţ i n e m in t e , t r e b u i e să îţi

schim bi afirm aţia, p e n t r u c ă î n a f i r m a ţ i a a c e a s t a e g o u l tău

va d ă in u i A f i“ e s t e p r im a t a d o r i n ţ ă . D a r d a c ă a s t a este
prim a ta d o rin ţă , a p o i v a f i f o a r t e d if ic il, a p r o a p e im p o sib il,

să perm iţi ap ariţia lu i .a n u fi". T e v e i a g ă ţ a d e e g o u l tău .

S p u i A fi şi a nu fi". U n l u c r u e s t e s ig u r , a n u m e c ă cele

două treb u ie s ă e x is te îm p r e u n ă ... d a r c a r e s ă f i e p rim a ?

N u p oţi în cep e d e la c a p ă t u l g r e ş i t . T r e b u i e s ă î n c e p i p rin

a fi n im e n i prin a f i p u r şi s i m p l u s p a ţ i o s . î n a c e l s p a ţ iu go l
soseşte invitatu l.
Dar e firesc... felul în c a re p u i î n t r e b a r e a e s t e f i r e s c p e n ­
tru minte.
S-a întâmplat ca la Gautama B u d d h a s ă s o s e a s c ă un om
cu aceeaşi întrebare pe care ai pus-o tu. G a u t a m a B u ddh a
i-a spus: .întâi trebuie să scapi d e e g o u l tă u şi a p o i nu mai
 e ste n e v o ie s à - fi
s p o n ta n '. g " “ :t° ' u ' se " > « " * « * I»
sme.

O m u l a r ă s p u n s : .D a c ă a cea sta este calea spre realizarea

de sin e, a t u n c i v o i d e p u n e to a te efortu rile n ecesare p en tru
a scăpa de ego".
Buddha i-a sp us: „Nu m -a i în ţe les. în că încerci să ajungi
la realizarea de sine. E şti c h ia r g a ta să scapi de ego, dar do­
rinţa din ad ân cu l tă u e s t e aceea d e a gă si un ego m ai ade­
vărat, m ai etern; asta n u m eşti tu şin e le. U ită de sine. Nu ai
la ce să ajungi! Trebuie doar să r e n u n ţ i la e g o şi să aştepţi".
Nu se pune problem a de vreun e fo r t ca re să fie n ece sa r
nu ai de ajuns nicăieri. Ce se în tâ m p lă s e în tâ m p lă de la sine.
Nu poţi pretinde că este realizarea ta. D e a ceea, G au ta m a
Buddha este p rim u l om din lu m e care n u a fo lo s it e xp re sia
„realizare de sine". A cu n o scu t atâţia oam eni care, în sp atele
cuvântului sine, îşi protejau p u r şi sim p lu e g o u l. N u m e a u
asta realizare de sine, d ar de fapt era realizare d e ego. A veau
o dorinţă ascu n să de a-şi face egoul perm an en t şi e te rn .
Văzând viclenia m in ţii um ane, B ud d ha a lă s a t d e o p a rte
cuvintele .s in e " şi „realizare de sin e ". A în c e t a t s ă m a i v o r ­
bească despre ce se în tâ m p lă a t u n c i c â n d r e n u n ţ i la e g o u l
tău. A spus: .N u este treaba m ea ş i n ic i a ta . P o ţ i r e n u n ţ a
la ego şi să aştepţi să vezi ce se în t â m p l ă , d a r n u c ă u t a să
porneşti la d r u m cu o idee p r e c o n c e p u t ă . N u f a c e d in a s ta
un scop, o a m b iţie . în m o m e n tu l în c a r e t r a n s f o r m i a c e s t
proces în tr-o a m b iţie , egoul se r e î n t o a r c e p e u ş a a s c u n s ă ,
secretă a fiin ţe i tale".

Buddha a fo s t g r e ş i t î n ţ e l e s . E r a e v i d e n t , în sp ecial
în India, unde tim p d e m ii d e a n i o a m e n i i r e lig io ş i din ain­
tea lui vorbiseră n u m a i d e r e a li z a r e d e s in e . D ar G au tam a
 B udd h a a a v u t o în ţ e le g e r e m u lt m a i c la ră şi m a i p r o fu n d ă
d ecât o rica re a ltu l d in tr e p red eceso rii lui. A v ă zu t în sp atele
ideii re a liză rii d e s in e u n e g o p ro fu n d .

El a s c h im b a t lim b a ju l sp iritu a lită ţii. în lim b a lu i - pali -

şin ele e ste n u m it a tta . B u d d h a a re n u n ţa t co m p let la cu­

v â n t şi a în c e p u t să f o lo s e a s c ă u n c u v â n t negativ, anatta.
Atta în s e a m n ă sin e ; a n a tta în s e a m n ă fă ră de sin e. Era îm­
p o triva o ric ă re i tr a d iţ ii, n u n u m a i în I n d i a , c i peste tot.
N im eni n u a u z is e vreodată d e sp re .f ă ră d e sine", .fără de
minte", .fă ră d e re a liza re ".
A poi o a m e n ii a u în c e p u t să îl în tre b e : . C a r e este sensul
a cestu i e fo rt, a l m e d it a ţ ie i, al d i s c i p l i n e i , a l p o stu lu i, al
austerităţilor...? C a r e e s t e sco p u l, d a c ă l a f i n a l v o m f i n i­
m eni? Este u n e fo r t b iz a r! O că lă to rie a tâ t d e lu n g ă, a t â t de
dificilă, p e n tru ca la f in a l s ă a f l i c ă n u eşti".
C e în treb a u e i e ra logic. D ar ori de câte o r i în tâ ln e ş ti un

o m ca G a u ta m a B u d d h a , iu b ire a lu i e ste m a i pu ternică

d ecât p o ate fi lo gica . P r e z e n ţ a lu i e ste m a i p u te rn ic ă decât

ra ţiu n ea ta, m in te a ta, p e rs o n a lita te a ta, a m b iţiile tale,

dorin ţele tale. P r e z e n ţa lu i este a tâ t de p u te rn ic ă , atât de
m a gn etică , în c â t o a m e n ii î n c e p - îm p o tr iv a lor, în ciuda
lo r - o că lă to rie c a r e s e s f â r ş e ş t e î n fără de sin e.
Un om ca G a u ta m a B u d d h a a r e o a n u m i t ă a t r a c ţ i e m a g ­

netică, foarte subtilă. L u c r u r ile n u s e m i ş c ă î n d i r e c ţ i a lui,

dar sufletele se mişcă, c o n ş t iin ţ e l e s e m iş c ă , f o r ţ a v i e ţ i i se

mişcă. Prezenţa lui îţi o feră d o v a d a c ă a n u f i n u î n s e a m n ă
m oarte, a nu fi este via ţa în s ă ş i.

Ţ in e m inte, a nu fi e s te p r im u l l u c r u ; a c e a s t a e s t e

m editaţia ta, m oartea t a Din acea stă m e d i t a ţ i e , d in a c e a s t ă

m oarte, din acest vid, va răsări a d e v ă r a tu l t ă u c h ip , f i in ţ a

 frtc* 133
ta o r ig in a r á . Va tr e b u i, deci. să faci o mică schim bare. P u n e
a nu fi pe p rim u l loc. A c e a s ta trebuie să îţi fie p rio rita ­
tea. Nu tre b u ie să te p r e o c u p i de fiinţă, ea vine oricum .
Fără a b s o lu t n ic i o e x c e p ţie .

C e s p u n e s t e b a z a t p e p r o p r ia -m i experienţă. Şi eu a tre­
buit s ă d is p a r în v id - ş i d in a c e l v id a răsărit o prezenţă
co m p let n o u ă . p r o a s p ă t ă , e te r n ă . N u e s te ce va ce am făcut
eu. N u e s t e m e r it u l m e u . C e l m u lt. a m p e rm is să se întâm ­
ple asta, p e n t r u c ă n u e r a m a c o lo s ă p e r tu r b p ro ce su l. A nu
fi este n e c e s a r p e n t r u a n u p e r t u r b a r ă s ă r itu l fiin ţe i tale...

doar o m ic ă s c h im b a r e .

Hymie Goldberg s -a în to r s la d o c to r p en tru

B ă trâ n u l
a-şi exp rim a încântarea faţă d e a p a r a tu l a u d itiv in v izib il
pe care a ce sta i-l instalase.
- S u n t convins că şi f a m i li a ta e s t e în c â n t a t ă , a z is

doctorul.
-A , nu, a răspuns bătrânul H y m ie , e i h a b a r n u a u în că
despre asta, ia r eu mă distrez d e m i n u n e . In u lt im e le d o u ă
zile, m i-am schimbat testamentul d e d o u ă o r i!

Şi tu tr e b u ie s ă îţ i s c h i m b i t e s t a m e n t u l . C e a f o s t p e
locul doi tre b u ie s ă f i e p e lo c u l în t â i, ş i c e e a c e a i p u s p e lo c u l
întâi nu t r e b u ie s ă t e p r e o c u p e . V a s o s i , a ş a c u m s o s e s c
florile sin g u re a t u n c i c â n d v i n e p r i m ă v a r a .
 H

Alege să faci dragoste,

nu să te temi - încrederea
în sine şi în ceilalţi

V i a ţ a f i e c ă r u i a , m a i m u l t s a u m a i p u ţin , este g u v e rn a tă de
t e a m ă , p e n t r u c ă n u e x istă d ecât două m oduri d e a-ţi trăi
v i a ţ a . A c e a s t a poate fi g u v e rn a tă fie de iubire, fie de teamă,
î n m o d n o r m a l , c â tă v re m e n u în v e ţi să iubeşti, ea va fi
g u v e r n a tă d e te a m ă .
F ă r ă i u b ir e , te a m a v a fi in e v ita b il acolo. Ea este doar
a b s e n ţ a iu b ir ii. N u are n im ic pozitiv în ea; este doar absenţa
iu b ir ii. D a r d a c ă p o ţi iu b i, te a m a dispare. A tu n c i când iu­
b e ş t i n u e x i s t ă n ic i m ă c a r m oarte.
U n s i n g u r lu c r u în v ia ţă poate în vin g e m o artea, şi acela
e s t e iu b ir e a . T e a m a este legată de m oarte - şi d oar iubirea
p o a te c u c e r i m o a rte a .
U n l u c r u p e c a r e a ş v r e a s ă ţi-1 s p u n e s te să nu acorzi
p r e a m u l t ă a t e n ţ i e f r ic ii , p e n t r u c ă d e v in e o autohip-
n o z ă . D a c ă î ţ i t o t r e p e ţ i c ă t r ă i e ş t i în fric ă şi că viaţa ţi-e
 g u v e rn a tă d e frică , că eşti
O bservă fa p t u l că v ia ţa t a e s t e —
»a ta e s te g u v e rn a tă d »
asta, b a sta ! L u c r u l a c e s ta nu a r a tă d ecât c i ,
a d even it în c ă a tâ t d e p u te rn ic ă încât frica !

Frica e s t e d o a r u n sim p to m , nu este o boală. Nu are h a c

nu e n e v o i e d e l e a c . E ste d o a r un sim ptom , şi este foarte
f o lo s it o a r e p e n t r u c ă îţ i a r a t ă c ă nu tre b u ie să-ţi mai iro­
seşti v ia ţ a . î ţ i s p u n e s ă i u b e ş t i m a i m ult.
Aşa c ă eu n u v o i v o rb i d e s p r e frică. Te voi ajuta să iubeşti
mai m u lt - şi. în c o n s e c in ţ ă , f r i c a va dispărea. Dacă începi
să lu c r e z i d ire c t c u fr ic a o v ei în t ă r i, pentru că în treaga ta
aten ţie va fi c o n c e n t r a t ă a s u p r a e i. Este ca şi cum cineva ar
încerca s ă d is tr u g ă în t u n e r ic u l ş i s e focalizează a su p ra lui.
devin e o b se d at d e c u m s ă d is tr u g ă întunericul. Observă
faptul că în t u n e r ic u l e ste a c o lo - ş i în c e p e să lucrezi pentru
a d e sc o p e ri c u m s ă a d u c i lu m in ă .
A ce e a şi e n e r g i e p e c a r e o f o l o s e ş t i p e n t r u a te lupta cu

frica o p o ţi f o l o s i p e n t r u a iu b i . A c o r d ă m a i m u ltă atenţie

iubirii. D a c ă a t i n g i p e cineva, a t i n g e c u c â t m a i m u ltă iubire;
ca şi cu m m â n a t a a r d e v e n i î n t r e a g a - ţ i f ii n ţ ă , ia r tu ai curge
prin m â n a ta . V ei s i m ţ i e n e r g i a t r e c â n d p r in e a , o anum e
Dacă faci d r a g o s t e , f i i s ă lb a tic şi uită
căldură, o s t r ă l u c i r e .
de civilizaţie. Uită ce ai f o s t î n v ă ţ a t d e s p r e iu b ire ; fii sălba-
tic ş iiu b e ş te c a a n i m a l e l e .

In m o m e n t u l î n c a r e r e a l i z e z i c ă p r e z e n ţ a iu b irii d e ­
vine a b se n ţa f r ic ii, a i p r i n s i d e e a ş i a t u n d n u m a i ai nici
o problemă.

Când om ul tră ie şte in t e a m i e l d e v in e dur. Team a ere-

« a duritatea. P rtn te a m a n e în c h id e m ; în ch id e m toate
 fi
/

Alege săfaci dragoste,

nu să te temi - încrederea
în sine şi în ceilalţi

(& )
V ia ţa fie c ă ru ia , m a i m u lt sau m a i pu ţin , este gu vern ată de
team ă, p e n tr u c ă n u ex istă d ecâ t d o u ă m o d u ri de a-ţi trăi
v ia ţa . A c e a s ta p o a te f i g u v e rn a tă fie de iubire, fie de teamă,
în m o d n o r m a l, c â t ă v r e m e nu în v e ţi să iu beşti, ea va fi
g u v e r n a t ă d e te a m ă .
F ără iu b ir e , t e a m a v a f i in e v ita b il acolo. Ea este doar
a b s e n ţa iu b irii. N u a r e n im ic p o z itiv în ea; este doar a b sen ţa
iu b irii. D a r d a c ă p o ţ i iu b i, tea m a dispare. A tu n ci câ n d iu­
b e ş ti n u e x is t ă n ic i m ă c a r m oa rte.

U n s in g u r lu c r u în v i a ţ ă p o a t e î n v i n g e m o a r te a , şi acela
este iu b ir e a . T e a m a e s t e le g a t ă d e m o a r t e - ş i d o a r iubirea
poate c u c e r i m o a r t e a .
Un lucru p e c a r e a ş v r e a s ă ţ i -1 s p u n e s t e s ă n u acorzi
prea m ultă a t e n ţ i e f r ic ii , p e n t r u c ă d e v i n e o a u to h ip -
noză. Dacă îţi tot r e p e ţ i c ă t r ă i e ş t i în f r ic ă ş i c ă v ia ţa ţi-e
 Frica
~ " J ___ n s
g u v e rn a tă d e f r i c ă , c ă e ş t i d o m i n a t de frică ¡ Z I _
O bservă f a p t u l c ă v i a ţ a t a e s t e g u v e r n a t ă « S S - î t
asta, b a s ta ! L u c r u l a c e s t a n u a r a t ă d e c â t c ă iu b ir e a nu
a d even it în c ă a t â t d e p u t e r n i c ă î n c â t f r ic a să dispară.
Frica e s te d o a r u n s i m p t o m , n u e s t e o b o a lă . N u are leac;
nu e n e v o ie d e le a c . E s t e d o a r u n s i m p t o m , şi este foarte
folositoare p e n t r u c ă î ţ i a r a t ă c ă n u t r e b u i e s ă - ţi m a i iro ­
seşti viaţa. îţ i s p u n e s ă i u b e ş t i m a i m u l t .
Aşa că e u n u v o i v o r b i d e s p r e f r i c ă . T e v o i a j u t a s ă iu b e ş t i
mai m ult - şi. î n c o n s e c i n ţ ă , f r i c a v a d i s p ă r e a . D a c ă în c e p i
să lucrezi d i r e c t c u f r i c a o v e i î n t ă r i , p e n t r u c ă î n t r e a g a t a
atenţie va f i c o n c e n t r a t ă a s u p r a e i . E s t e c a ş i c u m c i n e v a a r
încerca să d i s t r u g ă î n t u n e r i c u l ş i s e f o c a l i z e a z ă a s u p r a lu i,

devine o b s e d a t d e c u m să d i s t r u g ă în t u n e r ic u l. O b s e r v ă
faptul că î n t u n e r i c u l e s t e acolo - şi începe să l u c r e z i p e n tru

adescoperi c u m s ă a d u c i l u m i n ă .
Aceeaşi e n e rg ie p e c a r e o f o l o s e ş t i p e n t r u a t e l u p t a c u
frica o poţi f o l o s i p e n t r u a i u b i . A c o r d ă m a i m u l t ă a t e n ţ i e
iubirii. Dacă a tin g i p e c i n e v a , a t i n g e c u c â t m a i m u l t ă i u b i r e ;
ca şi cum m âna ta a r d e v e n i î n t r e a g a - ţ i f i i n ţ ă , i a r t u a i c u r g e
prin mâna ta. Vei s i m ţ i e n e r g i a t r e c â n d p r i n e a , o a n u m e
căldură, o stră lu cire. D a c ă f a c i d r a g o s t e , f i i s ă l b a t i c ş i u i t ă
de civilizaţie. U ită c e a i f o s t î n v ă ţ a t d e s p r e i u b i r e ; f i i s ă l b a ­
tic şi iubeşte ca a n im a le le .

In m om entul în c a r e r e a l i z e z i c ă p r e z e n ţ a i u b i r i i d e ­
vine absenţa fricii, a i p r i n s i d e e a ş i a t u n c i n u m a i a i n i c i
0problemă.

Când omul tră ie şte în teamă el

eazâ duritate* n ~'
 uşile şi toate ferestrele. în c e p e m să tră im în tr -o gaură mică,
în tu n ecată. V ia ţa n oastră d eja a d e v e n it m o a rte . Şi creăm
un scu t în ju ru l n ostru , u n s c u t dur, d e oţel, p en tru a ne
p ro teja şi a ne s im ţi în sig u ra n ţă .
A c e s ta nu este u n m o d d e a t r ă i v i a ţ a ; e s t e o f o r m ă d e
suicid. A cea sta este a d e v ă ra ta s i n u c i d e r e . î n s e a m n ă s ă in t r i

deja în m o rm â n t, p e n tru că a c e s t t i p d e e x i s t e n ţ ă închisă

nu îţ i v a p e r m ite să a fli n i m i c d e s p r e a d e v ă r , d e s p r e f r u ­
m u seţe, d e s p re iu b ire, d e s p re f e r i c i r e , d e s p r e d u m n e z e i r e .
D acă nu laşi să in tr e n im ic î n tin e, c u m p o ţ i ş t i c e te î n c o n ­
jo a ră ? Şi d a că nu ş tii c e te î n c o n j o a r ă , n u v e i f i c a p a b i l s ă te
c u n o ş ti p e tin e î n s u ţ i . U n o m s e p o a t e c u n o a ş t e p e s in e
d o a r în ra p o r t cu ce lă la lt. î n t â i t r e b u i e s ă -l c u n o ş t i p e c e lă ­
lalt, şi a b ia a p o i î l p o ţ i c u n o a ş t e p e „ e u " .

P s ih o lo g ii s p u n c a u n c o p i l d e v i n e î n p r i m u l rând con­
ş tie n t d e c e ila lţi: m a m a , t a t ă l , f r a ţ i i , s u r o r i l e , f a m i l i a , lucru­
rile c a re îl în c o n jo a ră , c a m e r a , p e r e ţ i i , j u c ă r i i l e . Apoi, uşor,
uşor, se apropie... şi d e v in e c o n ş t i e n t d e c o r p u l s ă u . Şi într-o
z i în c e p e să se s im tă p e s in e c a i n d i v i d u a l i t a t e separată,
în t â i d e v in e c o n ş tie n t d e c e l ă l a l t , ş i î n r a p o r t cu c e lă la lt
se d e fin e ş te p e sine. C e l ă l a l t î l d e f i n e ş t e .
O p e rs o a n ă c a re t r ă i e ş t e d o a r la n i v e l u l a v u ţ i i l o r nu îşi
v a c u n o a ş te n ic io d a tă a d e v ă r a t u l s i n e , p e n t r u c ă tr ă ie ş t e
în c o n ju r a t d e lu cru ri, ş i l u c r u r i l e t e p o t d e f i n i ca lucru;
nu te p o t d e fin i ca s u flet.
D o a r în d ra g o s te p r o fu n d ă d evii con ştien t de sufletul
tău. p e n tr u că a tu n ci câ n d iu b eşti p ro fu n d devii conştient
d e s u fle tu l c elu ila lt, ia r s u fle tu l celu ila lt dă naştere unei
rea cţii în tine. dă n aştere u n ei rezon a n ţe în tine. Brusc, devii
c o n ş tie n t d e o n o u ă d im en siu n e, de ceva ce se află dincolo
 de tim p şi spaţiu . . C e l ă l a l t * d e v i n e o d ^ T
adevăratu l c h i p . , u b i r e a œa ^ ^

arată cin e eşti. '

P e r s o a n a în c h is ă în sin e nu ştie niciodată cine e, nu are

cum s ă ş t i e . Ş i t o t c e ştie despre sine este fals; trăieşte cu

o f a l s ă i d e n t i t a t e . C r e d e că este reprezentată de numele
şi b a n ii, ş i p u t e r e a , ş i p r e s t i g i u l său, dar toate astea sunt

p r o s t ii - u n o m n u e s t e n i m i c d i n aceste lucruri Omul este

ce v a d i v i n , c e v a c e e x is t ă d i n a i n t e de naştere şi care va exis­

ta şi d u p ă m o a r t e . . . d a r e l n u v a f i con ştien t de asta.

Omul t r e b u i e să d e v in ă lip s it de duritate, vulnerabil,
deschis. T r e b u i e s ă d e v in ă a p r o a p e a sem en ea unui burete,
astfel c a s o a r e l e şi ploaia ş i v â n tu l să poată intra, să fie in­
vitate, a c c e p t a t e , b in e v e n it e , a s t f e l ca existen ţa să îl poată
pătrunde. Şi t r e b u i e s ă îi p e r m i ţ i e x is te n ţe i să ajungă la
nucleul fiin ţe i tale, p e n t r u c ă n u m a i aşa - dacă existenţa
pătrunde a d â n c în fiinţa ta - d e v ii c o n ş tie n t de p rofu n zi­
mile tale. D a c ă e a ajunge la nucleul tă u , v e i d even i conştient
de centrul tău. Asta înseamnă c u n o a ş t e r e d e sin e .
Dar t r e b u i e s ă în v e ţ i cum să f i i l ip s it d e duritate, cum să
laşi d e o p a r t e o r i c e s c u t , c u m s ă d e s c h i z i uşile şi ferestrele,
cum să nu t e m a i a g ă ţ i d e frică - c u m să te în d răgosteşti
de copaci, şi d e m u n ţ i , ş i d e r â u r i , ş i d e o a m e n i... p en tru că
iubirea este cheia c a r e î ţ i d e s c u i e u ş i l e . T e d e s c h izi în faţa
cuiva doar atunci c â n d e ş t i î n d r ă g o s t i t , p e n tru că atunci
nu iţi mai este frică. îi p o ţ i p e r m i t e c e lu ila lt să aju n gă la
dne, te poţi încrede î n eJ. Ş t i i c ă c e l ă l a l t nu te va răni.

în ziua în care cin eva s e î n c r e d e în în tre a g a ex is te n ţă

« ziua în care ştie c ă .N u m ă v a r ă n i p e n tr u că s u n t p a rte
ain ea ------------------------ - * • -
cum p o a te î n t r e g u l s ă r ă n e a s c ă p a r t e a ? P e n f m
 că du rerea m ea va fi d u rerea în tre g u lu i, n e fe ric ire a mea
va f i n efericirea lui... “ Când eşti n efericit, o parte a existen­
ţei este nefericită. Când plângi, e x is te n ţa p lâ n ge pentru că
lacrim ile tale sunt la crim ile în tregu lu i. T o ţi och ii sunt ochii
existen ţei, şi toa te m â in ile su n t m â in ile existen ţei. Atunci
când och ii tăi su n t p lin i d e la crim i ş in im a ta e plină de du­
rere. ex is te n ţa este p lin ă d e d u re re şi d e lacrim i. Cum ar
p u tea în tr e g u l să ră n ea scă p a rtea ? Este im p osib il! Este
o team ă inu tilă.

N u te în v ă ţ d ecâ t să re n u n ţi la frică. Aceasta este abso­

lu t in u tilă şi te s c h ilo d eşte, te p a ralizează. Este o otravă
lentă, ca re o m o a ră o a m e n ii. îi d istru ge. A ceştia trăiesc şi
totu şi nu trăiesc, ci d o a r m or. M o r de-a lu ngu l unei lungi
p e rio a d e d e tim p . ş a p te z e c i d e ani, o p tz e c i de ani, încet,
în cet, p a rte cu p arte. Ei nu se sin u cid dintr-odată, prin
urm are, n im e n i v o rb e ş te d esp re asta ca despre un suicid -
d a r este un suicid.
D in c â te a m o b s e rv a t e u . 99 % d in tr e o a m e n i se sinucid.
F oa rte ra r în tâ ln e ş ti o p e r s o a n ă c a r e s ă tr ă ia s c ă cu adevă­
rat. A c e a p e rs o a n ă t r e b u i e s ă f i e s u f ic ie n t d e curajoasă
p e n tru a se d e s c h id e fa ţă d e t o t f e lu l d e e x p e rie n ţe , pentru
a se d e s c h id e n e c o n d iţio n a t.

Frica d e in tim ita te

D e c e r e s im t fr ic ó a t u n c i c â n d cin e v a s e a p rop ie de mine?

S ă fie d o a r o lip s ă d e în c r e d e r e ?

în c re d e re a es te p o sib ilă d o a r dacă, în ain te de toate, crezi în

t in e în s u ţi. L u c ru l fu n d a m e n ta l treb u ie să se întâmple
 r 139
in u ne însuţi in p n m u l rând- Daca crea intl—
crezi in tine, te poţi in-
. . încrede in existenţă. Dar dacă nu crezi
in tine, atunci nici încrederea în celălalt nu e posibilă.
Şi toată lu m ea sim te teamă, mai mult sau mai puţia
De aceea o a m e n ii nu le perm it celorlalţi să se apropie:
de aceea o a m en ii evită iubirea. Uneori, chiar în numele iu­
birii, ei de fa p t evită iubirea. Oam enii îi ţin la distanţă pe
ceilalţi - îi acceptă p e ceilalţi doar până în momentul în care

apare frica.
Ce este frica? Frica ap are atunci când simţi că celălalt ar
putea vedea g o lu l din tin e dacă se apropie prea mult. Ea nu
are nimic de-a f a c e cu celă la lt - nu ai fo s t niciodată capabil
să îţi accepţi v i d u l interior, d e aici teama. Ai creat o supra­
faţă foarte f r u m o s d e co ra tă . A i un chip fr u m o s şi un zâm ­

bet plăcut şi v o r b e ş t i b in e şi eşti articu lat şi cânţi şi ai un

corp frumos ş i o p erson a lita te charism atică. Dar toate aces­
tea sunt doar la s u p r a fa ţă . în s p a te le lo r e s te vidul pur.
Te temi că dacă c in e v a s e a p r o p ie de tine. va fi capabil să
vadă dincolo de m a s c a t a . d in c o lo d e zâ m b etu l tău , dincolo
de cuvintele tale. T e s p e r i e lu cru l acesta. Ştii că nu mai exis­
tă nimic altceva, că e ş t i d o a r o s u p ra fa ţă - d e aici vin e
teama -, că nu ai nici o p ro fu n z im e .
Nu că nu p o ţi a vea p r o f u n z i m e - o p o ţ i avea, d a r n u ai
făcut primul p as. P r im u l p a s e s te să a c c e p ţi c u b u c u r ie
acest vid interior şi s ă p ă t r u n z i în el. N u e v ita v id u l in te ­
rior. Dacă îl eviţi, nu le v e i p e r m i t e o a m e n ilo r s ă s e a p r o p ie
de tine. Dacă te bu cu ri d e g o lu l in te rio r, v e i f i c o m p le t
deschis şi vei invita o a m e n ii să se a p ro p ie d e t in e ş i s ă p ri­
vească în a lta ru l tău in terior. P e n tru c ă a t u n c i c â n d este
acceptat, vidul are o anum e calitate, d a r c â n d e s t e refuzat

are o calitate diferită.

D iferen ţa este în m in tea ta . D a c ă îl r e fu z i, s e a m ă n ă cu
m oartea; dacă îl a c c e p ţi a c e la ş i lu c r u d e v in e s u r s a vieţii.
Doar prin m e d ita ţie v e i d e v e n i c a p a b il să le p e rm iţi celor­
lalţi să se ap rop ie d e tin e . D o a r p rin m e d ita ţ ie , a tu n c i când
începi să s im ţ i v id u l in te r io r c a p e o b u c u r ie , ca p e o cele­
brare, c a pe u n c â n t e c , a t u n c i c â n d v id u l in te r io r n u te mai
sperie, c â n d v i d u l t ă u d e v i n e a lin a r e , a d ă p o s t, refugiu ,
o d ih n ă - şi o ri d e c â t e o r i e ş t i o b o s it , te a d â n c e ş t i în vidul
tă u in te rio r, d is p a r i în e l - , c â n d în c e p i s ă iu b e ş ti go lu l din
tin e şi b u c u r ia c a r e r ă s a r e d in el. a tu n c i m ii d e n u feri vor
în flo r i în v id u l a c e la . Ei v o r p lu t i p e la c u l a c e lu i vid.
D a r te t e m i a t â t d e t a r e s ă fii g o l, în c â t n u p riv eşti în el.
Faci toate e f o r t u r ile n e c e s a r e p e n t r u a-1 e v ita . A sc u lţi ra­
dioul. m e r g i la film . t e u iţ i la te le v iz o r, c ite ş ti ziaru l, citeşti
p o v e ş t i c u d e te c t iv i - fa c i c e v a , o rice , c a r e să te a ju te să eviţi
go lu l tău in te rio r . C â n d v e i f i o b o s it, v e i a d o rm i şi vei visa.
d a r nu te v e i c o n f r u n t a n ic io d a t ă c u el. N u îl ţii niciodată
a p r o a p e d e tin e , n u îl îm b r ă ţ iş e z i. A c e s t a e ste m otivul.
în treb i; .D e c e r e s im t fr ic ă a tu n c i c â n d cin ev a se apropie
d e m in e?" T o a t ă l u m e a s e t e m e c â n d c in e v a se apropie,
d a r p u ţin i s u n t c e i c o n ş t i e n ţ i d e a s ta . O a m e n ii permit
a p ro p ierea d o a r î n m o d c o n d iţ io n a t - fe m e ia e ste nevasta
ta. p rin u rm are. îi p e r m iţ i s ă d o a r m ă c u tin e în pat, să fie
cu tin e noaptea. Dar. c h ia r şi a şa . m e n ţii u n p erete invizibil
în tre tin e şi so ţia ta. P e r e te le e s t e in v iz ib il, d a r este acolo.
Dacă v re i să îl v e z i să îl observi. îl p o ţi g ă si - u n perete trans­
p a re n t un p erete d e sticlă, dar e s te acolo. Rămâi izolat soţia
ta răm ân e şi ea izolată. In tim ită ţile voastre nu se întâlnesc
 n ic io d a tă . T u ai , ui
. u a i b r e t e l e tale. ea le ¡

ci m ăcar in iubire n u îi permiţi celuilalt sa * aptopie

de tin e. n u îi p e r m iţi să te pătrund ă. Şi ţine minte, dacăü
permiţi c e lu ila lt să pătrundă în tine. vei simţi o mare beati­
tudine. C â n d c o r p u r ile a d o i iu b iţi p ătrund unul în celălalt
are io c un o r g a s m fizic , când d o u ă m in ţi pătrund una in
cealaltă, a re lo c u n o rg a s m p s ih o lo g ic iar când două suflete
pătrund u n u l in c e lă la lt, a r e lo c un o rgasm spiritual.
Poate că n ici m ă c a r n u a i a u z it de u ltim ele două. Chiar
şi prim ul tip d e o r g a s m e s t e o ra rita te. P u ţin i sunt cei care
au orgasm fiz ic cu a d e v ă r a t, o a m e n ii au u ita t complet deeL
Ei cred că e ja c u la r e a e s t e o rg a s m . M u lţi b ărb aţi consideră
că au o rgasm - şi p e n t r u că fe m e ile n u eja cu le ază, cel puţin
nu vizibil, 80% d in tr e fe m e i c r e d c ă e le n u a u orgasm . Dar
ejacularea n u în s e a m n ă o r g a s m . E s te d o a r o e lib e ra re loca­
lă, o elib era re s e x u a lă - n u e s t e o r g a s m . O e lib e ra re este
un fen om en n e g a t iv - p u r şi s im p lu p ie r z i e n e r g i e - o r g a s ­
mul este ceva d ife r it. E s te u n d a n s a l e n e rg iilo r, n u o e lib e ­
rare. Este o s t a r e e n e r g e t ic ă e x t a t ic ă . E n e r g ia d e v in e un
flux. Şi e r ă s p â n d it ă în t o t c o r p u l; n u e s t e s e x u a lă , e ste
fizică. Fiecare c e lu lă şi f i e c a r e f ib r ă a c o r p u lu i tă u p u ls e a ză
de o bucurie n o u ă . E s te o r e în tin e r ir e ... ş i o im e n s ă p ace
îi urmează.

Dar oamenii n u c u n o s c n ic i m ă c a r orgasm u l fizic, a şa că

ce să mai vorbim d e s p r e ce i p s ih o lo g ic ? C ând p e r m iţi cu iv a
să se apropie foarte m u lt d e t in e - unui p r ie te n , u n u i iu b it,
unui tată. unui fiu, nu c o n t e a z ă re la ţia d in t r e v o i - , c â n d
permiţi cuiva să fie atât d e a p ro a p e în c â t m in ţ ile voastre
« w p sa se s u p ra p u n ă . a lu n o c e v a s e în t â m p lă dincolo d e
 c a lita t e , d a r c â n d e s t e r e fu z a t
acceptat, vid u l are o anum e
are o calitate diferită.
D iferen ţa este în m in te a ta . D a c ă îl r e f u z i, s e a m ă n ă cu
m oartea; dacă îl accepţi, a c e la ş i lu c r u d e v i n e s u r s a vie ţii.
D oar prin m e d ita ţie v e i d e v e n i c a p a b il s ă le p e r m iţi celor­
lalţi s ă se a p r o p ie d e t in e . D o a r p r in m e d it a ţ ie , a tu n c i când
în cep i s ă s im ţ i v id u l in t e r io r c a p e o b u c u r ie , c a p e o ce le ­
brare, c a p e u n c â n t e c , a t u n c i c â n d v id u l in te r io r n u te m ai
s p e r ie , c â n d v i d u l t ă u d e v i n e a lin a r e , a d ă p o s t , re fu g iu ,
o d ih n ă - ş i o r i d e c â t e o r i e ş t i o b o s it , te a d â n c e ş t i în vid ul
t ă u in te rio r , d is p a r i în e l - , c â n d în c e p i s ă iu b e ş ti g o lu l din
t in e ş i b u c u r ia c a r e r ă s a r e d in el, a t u n c i m ii d e n u fe ri vor
în flo r i în v id u l a c e la . Ei v o r p lu t i p e la c u l a c e lu i vid.
D a r te t e m i a t â t d e t a r e s ă fii g o l, în c â t n u p riv e ş ti în el.
F aci t o a t e e f o r t u r i l e n e c e s a r e p e n t r u a-1 e v ita . A sc u lţi ra­
d io u l, m e r g i la film , t e u iţ i la t e le v iz o r , c it e ş t i ziaru l, citeşti
p o v e ş t i c u d e t e c t iv i - f a c i c e v a , o ric e , c a r e s ă te a ju te să eviţi
g o lu l t ă u in te r io r . C â n d v e i fi o b o s it , v e i a d o r m i şi vei visa,
d a r n u t e v e i c o n f r u n t a n ic io d a t ă c u el. N u îl ţii niciodată
a p r o a p e d e t in e , n u îl îm b r ă ţ iş e z i. A c e s t a e s te m o tivu l.
în tr e b i: .D e c e r e s im t f r ic ă a t u n c i c â n d c in e v a se apropie
d e m in e ? " T o a t ă lu m e a s e t e m e c â n d c in e v a se apropie,
d a r p u ţ i n i s u n t c e i c o n ş t i e n ţ i d e a s t a . O a m e n ii perm it
a p ro p ie re a d o a r în m o d c o n d i ţ io n a t - fe m e ia e ste nevasta
t a p rin u r m a r e . îi p e r m iţ i s ă d o a r m ă c u tin e în pat. să fie
cu tin e n o a p te a . D ar. c h i a r ş i a ş a . m e n ţ ii u n p e re te invizibil
în tr e tin e şi s o ţia ta . P e r e t e le e s t e in v iz ib il, d a r e ste acolo.
Dacă v re i să îl vezi, s ă îl o b s e r v i, îl p o ţi g ă s i - u n p erete trans­
parent. un p e re te d e s tic lă , d a r e s t e a co lo . R ă m â i izolat, soţia
ta ră m â n e şi ea izola tă . I n t im it ă ţ ile v o a s t r e n u se întâlnesc
 141
n i c i o d a t ă Tu ai se c re te le tale ea le ai# ~ ---------
cu a d e v ă r a t d e s c h iş i şi d is p „ „ lbili
N i c i m ă c a r in i u b i r e n u p e r m , (|

de tin e, n u 11 p e r m iţi să te p ătrund ă. Şi ţine minte, dacă ü

p erm iţi c e lu ila lt s ă p ă tr u n d ă în tine. vei simţi o mare beati­
tudine. C â n d c o r p u r ile a doi iu b iţi p ătrun d unul in celălalt
are lo c un o rg a sm fiz ic , c â n d d o u ă m in ţi pătrund una în
cealaltă, a re Ioc u n o r g a s m p sih o log ic, ia rcâ n d două suflete
p ătru n d u n u l în c e lă la lt, a re lo c u n orgasm spiritual.
Po ate că n ici m ă c a r n u a i a u z it d e u ltim ele două. Chiar
şi p rim ul tip d e o r g a s m e s t e o ra rita te. P u ţin i su n t cei care
au orgasm fiz ic c u a d e v ă r a t, o a m e n ii a u u ita t com plet de eL
Ei cred că e ja cu la r ea e s t e o rg a s m . M u lţi b ărb aţi consideră
că au o rg a sm - şi p e n t r u că fe m e ile n u e ja cu le ază, cel puţin
nu vizibil, 80% d in t r e fe m e i c r e d că e le n u a u orgasm . Dar
ejacularea n u în s e a m n ă o r g a s m . E s te d o a r o eliberare loca­
lă, o e lib e ra re s e x u a lă - n u e s t e o r g a s m . O e lib e ra re este
un fen o m en n e g a t iv - p u r ş i s im p lu p ie r z i e n e r g ie - , o rg as­
mul este ce va d ife r it. E s te u n d a n s a l e n e rg iilo r, n u o e lib e ­
rare. Este o s t a r e e n e r g e t i c ă e x ta tic ă . E n e r g ia d e v in e un
flux. Şi e r ă s p â n d it ă în t o t c o r p u l; n u e s t e s e x u a lă , e ste
fizică. Fiecare c e lu lă ş i fie c a r e fib r ă a c o r p u lu i tă u p u ls e a z ă
de o bucu rie n o u ă . E s te o r e în tin e r ir e ... ş i o im e n s ă p ace
ü urmează.

Dar oam en ii n u c u n o s c n ic i m ă c a r o r g a s m u l fizic, aşa că

ce să mai vorbim d e s p r e c e l p s ih o lo g ic ? C â n d p e rm iţi cuiva
să se apropie fo a r te m u lt d e t i n e - u n u i p rieten , unui iubit,
unui tată, unui fiu . n u c o n t e a z ă r e la ţ i a d in tr e v o i -, când
permiţi cuiva să f ie a t â t d e a p r o a p e în c â t m in ţile voastre
încep să se suprapună, a t u n c i c e v a s e în tâ m p lă d in co lo d e
 o rg a sm u l fizic. O rg a s m u l f iz ic e fr u m o s , d a r n u s e co m p ară
c u cel p sih o log ic. în d a tă c e 1-a i c u n o s c u t p e c e l p sih o log ic,
ce l fiz ic îşi p ierd e d in a tr a c tiv ita t e . El e d o a r u n s u b s titu t.
D a r n ici m ă c a r o r g a s m u l p s ih o lo g ic n u s e p o a te co m p a ­
ra c u cel sp iritu a l, c e l în c a r e d o u ă s u f le t e - ş i p rin „suflete"
în ţe le g d o u ă v id u ri, d o u ă z e r o u r i - s e s u p r a p u n . Ţ in e m inte,
d o u ă c o rp u r i s e p o t d o a r a tin g e ; n u s e p o t s u p r a p u n e pen­
tr u că s u n t fiz ic e . C u m p o t o c u p a d o u ă c o r p u r i a celaşi
s p a ţiu ? E ste im p o s ib il. C e l m u lt v ă p u t e ţ i a tin g e . D o u ă cor­
p u ri n u p o t d e c â t s ă s e a tin g ă ; c h ia r ş i în iu b ir e a sexuală,
c o r p u r ile n u p o t f a c e a ltc e v a d e c â t s ă s e a tin g ă . P en etra­
re a e fo a r te s u p e r f ic ia lă , n u e m a i m u lt d e c â t o atingere,
fiin d c ă d o u ă o b ie c t e f iz ic e n u p o t e x is t a în a c e la ş i loc.
D a c ă s t a u aici, p e s c a u n u l a c e s ta , a tu n c i n im e n i altcin eva
n u p o a te s t a în a c e la ş i lo c c u m in e . D a c ă o p ia tră stă într-un
lo c a n u m e , n u p o ţ i p u n e u n a lt lu c r u în a c e la ş i loc. Spaţiul
e s te o c u p a t.
O b ie c t e le f iz ic e o c u p ă s p a ţ iu , p r in u r m a r e d o u ă obiecte
f iz ic e p o t d o a r s ă s e a t in g ă - a s t a fa c e p a r te d in suferin ţa
i u b i r ii D a c ă n u c u n o ş t i d e c â t iu b ir e a fizic ă , v e i fi to t tim pul
n e fe r ic it, p e n t r u c ă n u v e i p u t e a d e c â t s ă a t i n g i ia r dorinţa
p r o f u n d ă e s t e d e a te c o n to p i. D o u ă c o rp u r i fiz ic e n u pot
d e v e n i u n u l s in g u r . E ste im p o s ib iL
O c o m u n iu n e m a i r e u ş it ă a r e lo c în tr e d o u ă psihicuri.
A c e s t e a s e p o t a p r o p ia . D a r c h ia r şi aşa , d o u ă gân d u ri nu
p o t ocu p a a c e la ş i s p a ţ iu , p e n t r u că g â n d u r ile s u n t lucruri
subtile. Ele s e p o t a t in g e m u lt m a i b in e, s e p o t în treţe se mai
b in e d e c â t d o u ă c o r p u r i... c o r p u r ile s u n t fo a r te solide,
gâ n d u rile su n t f o a r t e lic h id e . C â n d c o rp u r ile a doi iubiţi se
întâlnesc, e ca şi c u m d o u ă p ie tr e s -a r a lătu ra; câ n d două
 ~~— * M u _________________________
p s i h i c u r i s e întâlnesc, este ca şi cum apa şi uleiul s-ar ames-

u C1 ')<i' Pstx> 0 ' n tâlnire m ai profundă, dar tot există o d i­

v iz a i e s u b t i lă . D o u ă gânduri nu pot ocupa acelaşi spaţiu.
C â n d a i u n g â n d în m in te , n u poţi avea şi altul în acelaşi
t im p - p r im u l g â n d tr e b u ie să plece, doar atunci vei f i ca­
p a b il s ă a c o r z i a t e n ţ ie a ltu i gân d. Doar u n singur gând poate
e x is t a în m i n t e a t a în tr - u n m o m e n t d a t şi într-un spaţiu
d a t. P r in u r m a r e , c h i a r ş i p rie te n ie i, prieteniei psihologice,
îi s c a p ă c e v a , îi lip s e ş t e c e v a . E ste m ai b u n ă d e câ t prima,

d a r n ic i n u s e c o m p a r ă c u a tre ia .
P e n e t r a r e a s p ir i t u a lă e s t e s in g u r a p o sib ilita te ca două
fiin ţe s ă d e v i n e u n a s in g u r ă - p e n tr u că s u fle tu l înseam­
n ă v id , g o l. D o u ă v id u r i p o t f i îm p r e u n ă . Ş i n u d o a r două.
to t v id u l lu m ii p o a t e e x is t a s im u lt a n în a ce la şi sp aţiu , în

a ce la şi tim p , n u e s t e n ic i o p r o b le m ă - p e n tr u că v id u l nu
este n ici p a lp a b il p r e c u m o b ie c te le , n ic i lich id p re cu m apa.
V id u l e p u r ş i s i m p lu g o l. P o ţ i a d u c e la o la ltă u n n u m ă r

in fin it d e v id u r i.
C â n d v e i î n c e p e s ă îţ i s i m ţ i v id u l - c u b u c u rie , ţin e
m inte - , a b ia a t u n c i v e i f i c a p a b il s ă le p e r m iţi o a m e n ilo r
să se a p r o p ie d e t in e . N u n u m a i c ă le v e i p e r m ite lor. d ar
şi tu v e i fi in v it a t ş i b in e v e n i t - c ă c i p e n t r u ca c in e v a să
poată v e n i s p r e tin e . a c e a p e r s o a n ă t r e b u ie n e a p ă ra t să îţi
perm ită la r â n d u l e i s ă te a p r o p ii d e ea. N u e x is tă a lt m od.
Dacă v re i să v ii în m in e , t r e b u ie s ă m ă la şi s ă v in în tine.
Nu e xistă a lt m o d .

Ţine m in te - c â n d c e v a e s t e f o a r t e în fr ic o ş ă to r , exact
atunci n u t r e b u ie s ă fu g i, a t u n c i e m o m e n t u l să te afli aici.
Când ceva în fr ic o ş ă to r s e în tâ m p lă , a tu n c i cev a s e întâm plă.
Momentul e ste in te n s şi t r e b u ie să fii a ic i trebuie să-l trăieşti.
 orgasmul fiz ic Orgasmul fiz ic e fr u m o s , d a r n u s e c o m p a r ă
cu cel psihologic. îndată ce l-a i c u n o s c u t p e c e l p s ih o lo g ic,
cel fizic îşi pierde din a t r a c tiv ita t e . El e d o a r u n s u b s titu t.
Dar n ici m ă c a r o r g a s m u l p s ih o lo g ic n u s e p o a t e c o m p a ­
ra cu cel sp iritu a l, c e l în c a r e d o u ă s u f l e t e - ş i p r in „su flete"
înţeleg d o u ă vid u ri, d o u ă z e r o u r i - s e s u p r a p u n . Ţ in e m inte,
d o u ă c o r p u r i s e p o t d o a r a tin g e ; n u s e p o t s u p r a p u n e p en ­
tru c ă s u n t fiz ic e . C u m p o t o c u p a d o u ă c o r p u r i a ce la şi
s p a ţiu ? E ste im p o s ib il. C e l m u lt v ă p u t e ţ i a tin g e . D o u ă cor­
p u ri n u p o t d e c â t s ă s e a tin g ă ; c h ia r ş i în iu b ir e a sex u a lă,
c o rp u r ile n u p o t fa c e a ltc e v a d e c â t s ă s e a tin g ă . P e n e tra ­
re a e fo a r te s u p e r f ic ia lă , n u e m a i m u lt d e c â t o a tin gere,
fiin d c ă d o u ă o b ie c t e f i z i c e n u p o t e x is t a în a c e la ş i loc.
D a că s t a u aici, p e s c a u n u l a c e s t a , a t u n c i n im e n i a ltcin ev a
n u p o a te s t a în a c e la ş i lo c c u m in e . D a c ă o p ia tră s tă în tr-un
lo c a n u m e , n u p o ţi p u n e u n a lt lu c r u în a c e la ş i loc. S p aţiul
e s te o c u p a t.
O b ie c t e le f iz ic e o c u p ă s p a ţ iu , p r in u r m a r e d o u ă obiecte
fiz ic e p o t d o a r s ă s e a tin g ă - a s t a fa c e p a r te d in su ferin ţa
iu b irii. D a c ă n u c u n o ş t i d e c â t iu b ir e a fizică , v e i fi to t tim pul
n e fe r ic it, p e n t r u c ă n u v e i p u t e a d e c â t s ă a tin g i, ia r dorinţa
p r o f u n d ă e s t e d e a te c o n to p i. D o u ă c o r p u r i fiz ic e n u pot
d e v e n i u n u l s in g u r . E s te im p o s ib il.
O c o m u n iu n e m a i r e u ş it ă a r e lo c în tr e d o u ă psihicuri.
A cestea s e p o t a p r o p ia . D a r c h ia r ş i a şa , d o u ă g â n d u ri nu
p ot ocu pa a c e la ş i s p a ţ iu , p e n t r u c ă g â n d u r ile s u n t lucruri
subtile. Ele s e p o t a tin g e m u lt m a i b in e, s e p o t în tre ţe se mai
b in e d ecâ t d o u ă c o r p u r i... c o r p u r ile s u n t fo a r te solide,
gân du rile sunt f o a r te lic h id e . C â n d c o r p u r ile a doi iu b iţi se
întâlnesc, e ca şi cu m d o u ă p ie tr e s -a r a lă tu ra ; câ n d două
 — __ _____ frig_________ __________

^ TlJn Se G in esc, este ca şi cum apa şi uleiul s-ar am es­

teca. a, e s te o în tâ ln ire m ai profundă, dar to t e x istă o d i­
v iz a re s u b tilă . D o u ă gânduri nu pot ocup a acelaşi spaţiu.
C â n d ai u n g â n d în m inte, nu poţi avea şi altu l în acelaşi
tim p - p r im u l g â n d treb u ie să plece, doar atu nci vei fi ca­
pabil să a co rz i a te n ţie altu i gând. D oar un singur gând poate
exista în m in te a ta în tr-u n m o m en t dat şi în tr-u n sp aţiu
dat. P rin u rm a re , c h ia r şi prieteniei, prieteniei psihologice,
îi sca p ă ce v a , îi lip s e ş te ceva. Este m ai bu n ă decât prima,
dar n ici n u s e c o m p a r ă cu a treia.
P e n e tra re a s p ir itu a lă e s te sin g u ra p o sibilitate ca două
fiin ţe să d e v in e u n a s in g u r ă - p e n tru că su fle tu l în seam ­
nă vid, go i. D o u ă v id u r i p o t fi îm p re u n ă . Şi n u do ar două.
tot v id u l lu m ii p o a t e e x is ta s im u lta n în a celaşi spaţiu, în
acelaşi tim p , n u e s t e n ic i o p ro b le m ă - p e n tru că vid u l nu
este n ici p a lp a b il p r e c u m o b ie c te le , n ici lich id p re cu m apa.
Vidul e p u r şi s im p lu g o l. P o ţi a d u c e la o la ltă u n n u m ă r

infinit de v id u ri.
C ân d v e i în c e p e s ă îţ i s im ţ i v id u l - c u b u cu rie , ţin e
minte -, a b ia a tu n c i v e i f i c a p a b il s ă le p e r m iţi o a m e n ilo r
să se a p ro p ie d e tin e . N u n u m a i c ă le v e i p e rm ite lor, d a r
şi tu vei fi in v it a t şi b in e v e n it - c ă c i p e n t r u c a cin e v a să
poată ven i s p r e tin e , a c e a p e r s o a n ă tr e b u ie n e a p ă ra t să îţi
permită la râ n d u l ei s ă te a p r o p ii d e ea. N u e x is tă a lt m od.
Dacă vrei să v ii în m in e , t r e b u ie s ă m ă la ş i să v in în tine.
Nu există a lt m o d .

Ţine m in te - c â n d c e v a e s t e f o a r t e în fr ic o ş ă to r , exact
atunci nu tre b u ie s ă fu g i, a t u n c i e m o m e n t u l să te afli aici.
Când ceva în fr ic o ş ă to r s e în tâ m p lă , a tu n c i cev a s e întâm plâ.
Momentul este in te n s şi tr e b u ie s ă fii aici, trebuie să-l trăieşti.
r — — -------------------
întrebi de ce îţi este frică atunci când c in e v a se apropie
de tine, iar asta dovedeşte că ai ajuns l a o a n u m ită înţe­
legere. Devii puţin conştient de v id u l d in tin e . A c u m lasă
această stare de con ştien tiza re s ă s e d e z v o lte ; p erm ite
conştientizării să devină o e x p e r ie n ţ ă m in u n a tă . P ătru n d e
în acest vid şi curând v e i f i s u r p r in s s ă d e s c o p e ri că acest
vid este de fa p t m editaţia, acest v id e s te c e e a ce e u n u m esc
divinitatea, du m nezeirea. Ş i a p o i v e i d e v e n i u n te m p lu -
deschis fiecăru i străin care d o r e ş te s ă in tr e .

Frica de tin e însuţi

D a c ă p riv e s c la p r o p r i a m e a s i t u a ţ i e , o b s e r v c ă îm i e ste
a t â t de fr ic ă d e c e ila lţi o a m e n i , î n c â t i d e e a d e a le p e r m ite
sâ se a p r o p ie n ici m ă c a r n u s e i v e ş t e ! C e e s t e a c e a s t ă fr ic ă
de c e ila lţi?

Dacă îţ i este frică de t in e în s u ţi, a tu n c i î ţ i e ste fric ă şi de

ceilalţi. D acă te iu b eşti pe t in e în s u ţi, îi iu b e ş ti şi p e ceilalţi.
Dacă te urăşti, îi urăşti şi p e c e ila lţi. I n r e la ţia c u ceilalţi, eşti
d oar tu - oglin d it. C elă la lt n u e s te a ltc e v a d e c â t o oglindă.
Aşadar, orice se în tâ m p lă în re la ţie , să ş tii c ă s-a m a i în tâm ­
plat cândva, în tin e - p en tru că r e la ţia n u p o a te d ecât să
a m p lif ice ceea ce se a flă deja în tine. E a n u p o a te crea; poate
doar arăta şi m a n ifesta ceea ce e s te d e ja aco lo .
Dacă te iubeşti pe tin e însuţi, îi iu beşti şi pe ceilalţi. Dacă
te te m i de tin e în su ţi, te te m i şi de ceilalţi. Când intri în
con tact cu ceilalţi, în cep i să îţ i m a n ifesti propria fiinţă.
 - _______ Frica 145
fost co n d iţio n a t - în O rient. în O ccident, peste to t,
•tln l hinduşi, m a h o m e d a n i ja in işti -, to ţi aţi fo s t co n -
îţio n a ţi sà vă urâţi pe vo i înşivă. A ţi fost în vă ţa ţi c ă a vă
iubi pe v o i în şivă este ceva rău. Se presupune că ar trebu i
să îi iu b eşti pe ceilalţi, nu pe tin e însuţi. Asta este o absur­
ditate, este im p o s ib il - dacă nu te iu b eşti pe tin e însuţi,
având în v e d e re că eşti cel m ai ap roap e te tin e însuţi, cum
ai putea iubi pe o ricin e a ltcineva? N im e n i nu se iubeşte pe
sine şi totuşi în cearcă să îi iubească pe ceilalţi. Iu birea ta
nu este în cazu l acesta d ecât ură m ascată, ascunsă.
Dacă îţi s p u n s ă t e iu b e ş t i în t â i pe tin e este p en tru că
numai a tu n c i c â n d iu b ir e a s e în tâ m p lă în tine, o p o ţi răs­
pândi şi a s u p r a c e lo r la lţ i. E s te c a şi cu m ai aru n ca o piatră
într-un lac lin iş tit. P ia t r a c a d e , u n d e le apar. a p oi se răspân­
desc şi se r ă s p â n d e s c p â n ă a t i n g m a lu l celălalt. P rocesu l
continuă şi c o n tin u ă , d a r e s t e n e c e s a r c a p ia tra să f i căzu t

întâi în tine.
Iubirea t r e b u ie s ă a p a r ă m a i î n t â i în r e la ţie cu tin e
însuţi. Trebuie să te iu b e ş t i p e t i n e în su ţi; e s t e o ce rin ţă de

bază-care nu e ste în d e p lin it ă m a i n ic ă ie r i î n lu m e . D e aceea

lumea este m ă c in a tă d e a s e m e n e a n e f e r ic ir e . T o a tă lu m ea
încearcă să iu b e a s c ă , d a r e s t e i m p o s ib il s ă iu b e ş ti p e n tru
că baza nu este aco lo , f u n d a ţ i a l ip s e ş t e . I u b e ş t e - t e p e tin e
însuţi şi te vei vedea b r u s c r e f l e c t a t p e s t e to t.
Eşti o fiinţă u m a n ă , şi t o a t e c e le l a lt e f i i n ţ e u m a n e s u n t
Omenea ţie. D iferă d o a r fo r m e le , n u m e le , d a r re a lita te a
aceeaşi. C ontinuă s ă îţ i r ă s p â n d e ş t i iu b ire a , t o t m a i
Aparte şi mai departe; şi a n im a l e l e s u n t ca t in e - fo r m a
^ diferă puţin m ai m ult. D a r f i i n ţ a ? A p o i c o p a c ii s u n t şi

*Semenea *ie- M ergi şi m ai d ep a rte, r ă s p â n d e ş te u n d e le

 iu b ir ii- a j u n g i a p o i ş i la p ie tre , p e n t r u că şi ele există ca

ş i t in e . E x i s t e n ţ a e s te a c e e a ş i, e s t e sim ilară.

A c e s t a e ste s in g u r u l m od: în cep e prin a te iubi pe tine

şi la s ă iu b ire a s ă s e răspândească. N u m ai ridica bariere;

c o n t i n u ă s ă ră s p â n d e ş ti iu b irea la in fin it.

D ar d a c ă ra tezi prim u l punct, dacă piatra nu a fost arun­

cată. a tu n c i p o ţi s ă tot aştep i şi să priveşti, dar undele nu
v o r a p ă re a n icio d a tă ... N u p oate în cep e nicăieri altundeva;
n u p o a te în c e p e decât în in im a ta. Iu b irea este o undă în
in im ă, o v ib r a ţie în inim ă, o pulsaţie, o îm părtăşire a ceea
ce e ş t i o n e v o ie adâncă şi in ten să de a-1 atin ge pe celălalt,
d e a îm p ă r ţ i cu c e ila lţi fiin ţa ta, b u cu ria ta şi muzica ta
in te rio a ră . D ar când in im a îţi este a p roa p e moartă, înghe­
ţa tă , şi a i fo s t în vă ţa t să te au to co n d a m n i - ţi s-a spus că
e ş ti u râ t, c ă e ş t i rău, că acesta e un păcat, „nu face asta, eşti
v in o v a t" - , atunci nu te p o ţi a ccep ta pe tin e însuţi. Cum ai
p u te a a c c e p t a pe o ric in e altcin eva?
E s te n e c e s a r ă o a c c e p ta re p ro fu n d ă . O rice şi oricine
ai fi, o a c c e p t a r e p r o f u n d ă este necesară - nu numai accep­
ta r e a , ci şi î n c â n t a r e a că e şti. C u vân tu l „se cuvine" nu ar
t r e b u i s ă e x is te . L asă -1 d eop arte, şi în treaga lume devine
d ife r ită . C h ia r în m o m e n t u l acesta, con tin u i să te gândeşti:
„S -a r c u v e n i s ă f i u a s t a şi a s ta ; a tu n ci v o i putea iubi şi
v o i fi iu b it".
Până şi D u m n e z e u l t ă u nu este decât cel mai mare ju ­
decător care te p r iv e ş t e d in c e r şi spune: „Poartă-te frumos!"
A sta te fa c e s ă te s im ţ i p r o s t. T r e p ta t, în cepe să îţi fie frică
pentru că te reprim i, ia r d a c ă r e la ţio n e z i cu cin eva, reprima­
re a p o a te disp ărea şi t o t u l p o a te ie ş i la s u p r a fa ţă . Şi atunci,
c e s e v a în tâ m p la ? A ş a c ă îţ i e s t e fric ă , fr ic ă să in tri în
 .t a c t cu altceva ş i r ă m â i ascuns în tine în su ţi N im eni
nu ştie c â t e ş t i d e u r â t. n im e n i nu ş t i e c â t e ş t i de furios.
N i meni n u ş t ie c â t d e p lin d e u r ă e ş ti. n im e n i nu îţi cunoaşte
gelozia, p o s e s i v i t a t e a . in v id ia . N im e n i nu ş t ie . Creezi o ar­
mură în jurul t ă u ş i t r ă i e ş t i c u a c e a a r m u r ă . Ş i pentru a -ţi
gestiona mai b in e im a g in e a , n u m a i p e r m iţ i c o n t a c t e . Dacă
intri în contact p r o f u n d c u o a lt ă p e r s o a n ă , im a g in e a î ţ i v a
fi nimicită. Realitatea, în t â l n i r e a r e a lă o v a f i s u r a - d e a ic i
vine teama.
întrebi: „De ce m ă tem de ceilalţi oam eni?" Te tem i pen­
tru că te tem i de tine însuţi.
Scapă de teamă. Scapă de v in a creată în tine. Politicienii,
părinţii, preoţii, to ţi creează în tin e vin a p en tru că acesta
este singurul m od prin care p o ţi fi m a n ip u la t şi co n tro ­
lat. Este un m od foarte simplu, d a r fo a rte viclean de a te
manipula. Te-au condam nat pentru c ă d a că e şti accep tat,
şi nu condam nat - dacă e ş ti iubit, a p re c ia t şi d a că p este
tot ţi se spune că eşti în regulă -, a tu n c i v a fi d ificil să fii

controlat.
Cum să con trolezi o persoană care este a b so lu t în re g u ­
lă? Nici nu se pune problem a. Aşa că ei c o n tin u ă să îţi s p u ­
nă-preoţii, politicienii, părinţii - că nu e şti în regu lă. Odată
ce au creat sen tim en tu l că nu eşti în re g u lă , a u devenit
dictatori; a cu m trebuie să îţi d icteze d is cip lin a : „Acesta este
modul în care ar trebui să te c o m p o rţi" . P r im a oară creează
sentim entul că eşti greşit; a p o i îţ i o f e r ă prin cip ii despre
cum să fii.

Acceptă-te a şa c u m e şti, p e n t r u c ă e s t e singu ru l m o d în

care poţi fi. Aşa a v r u t în t r e g u l c a t u să fii. A şa a m e n it
întregul să fii. R e la x e a z ă -te , a c c e p t ă , fii în c â n t a t d e fe lu l în
 ^148 ________________ —
care eşti - şi apoi vin e şi transform area. N u v in e prin efort;
vine prin acceptarea a ceea ce e ş ti o a c c e p ta r e a tâ t de plină
de iubire profu n dă şi extaz, în cât n u m a i e x is t ă n ici o con­
diţie, conştientă sau inconştientă, c u n o s c u t ă sa u n ecu nos­
cută. A cceptare n econ d iţion ată - şi b r u s c v e i v e d e a că nu
îţi va m ai fi team ă de oam eni. D im p o tr iv ă , te v e i bucura
de ei. O am enii sunt frum oşi. S u n t to ţi m a n ife s tă ri ale dum-
nezeirii. î i iubeşti, şi, dacă îi iu b e ş ti, s c o ţi la iv e a lă dum ne­
zeirea din ei.

Când iu beşti o p e r s o a n ă , d u m n e z e i r e a a c e l e i persoane

iese la suprafaţă. S e în t â m p lă - p e n t r u c ă a tu n c i când ci­
neva te iubeşte, c u m p o ţi s ă îţ i a r ă ţi u r â ţ e n i a ? P u r şi simplu,
fru m u seţea ta iese la s u p r a f a ţ ă . U ş o r , u ş o r , c h i p u l urât dis­
pare. Iu b irea este a lc h im ic ă . D a c ă t e i u b e ş t i p e tin e însuţi,

partea urâtă d in tin e d is p a r e , e s t e a b s o r b i t ă , transform ată.

Energia a celei fo r m e e s t e e lib e r a tă .
T o tu l p o a rtă e n e r g ie . F u r i a t a a r e m u l t ă en ergie în ea,
iar frica ta are în e a m u lt ă e n e r g i e , s c h i l o d i t ă ş i sufocată.
D acă fric a dispare, f o r m a s e p r ă b u ş e ş t e , ş i e n e rg ia este eli­
berată. Furia d ispare - şi m a i m u l t ă e n e r g i e e s t e eliberată.
G elo zia d isp a re - în că şi m a i m u l t ă e n e r g i e . .Păcatele" dis­
par. N u se p u n e p ro b le m a s ă le s c h i m b i : tre b u ie să îţi iu­
b eşti fiin ţa , şi ele se sch im bă d e la s in e . S ch im b a re a este o
con secin ţă ; a tâ ta e n e rg ie m in u n a t ă e s te e lib e ra tă, încât
în cep i e fe c tiv să p lu teşti din ce în ce m a i s u s. îţi cresc aripi
Iu b eşte-te p e tin e însuţi. A ceasta ar tr e b u i să fie porun­
c a fu n d a m en ta lă . Iu b eşte-te pe tin e însuţi. Toate celelalte

v o r v e n i, d ar aceasta este tem elia.

 Ceala'ta latură a iubirii
Frica es te cea la ltă latură a Iubirii. D acă e ş ti în d râ g o s-
tit, f r ic a dispare. Dacă nu eşti în d răgostit, frica ap a re -
o f r ic ă te r ib ilă . D oar cei care iubesc sunt fără de team ă;
n u m a i în t r - u n m o m en t de iubire profundă, team a dispare,
în tr - u n m o m e n t d e iubire profundă, existen ţa d evin e un
c ă m in - n u e ş t i u n s tr ă in , nu eşti unul din afară, eşti accep­
tat. C h ia r d a c ă d o a r o s in g u r ă f iin ţ ă te acceptă, ceva în
a d â n c u l t ă u s e d e s c h id e - u n fe n o m en asem enea unei în ­
floriri a r e lo c în f i i n ţ a ta lă u n t r ic ă . E şti acceptat de cineva,
e şti p r e ţ u it ; n u m a i e ş t i li p s i t d e im p o rta n ţă . A i o

s e m n ifica ţie , u n s e n s .
D acă în v i a ţ a t a n u e x is t ă iu b ir e , a tu n c i ţi se va face frică.
Şi apoi fric a v a a p ă r e a p e s t e to t, p e n t r u c ă peste tot v o r fi

duşm ani, n u v o r f i p r ie t e n i, ia r în t r e a g a ex is te n ţă îţi va

părea s tră in ă ; p a r i a f i u n a c c id e n t , n u a i r ă d ă c in i, nu ai
casă. C h ia r şi o s i n g u r ă f i i n ţ ă u m a n ă îţ i p o a t e o fe r i un sen ­

timent de a c a s ă a t u n c i c â n d t e iu b e ş te , c e s ă m a i sp u n em
insă desp re a f i î n t r - o r e l a ţ i e d e iu b ir e c u în t r e g u l, cu to ta ­

litatea e x is te n ţe i?
Aşadar, fr ic a e s t e a b s e n ţ a iu b ir ii. I a r d a că fric a este o
problemă p e n tr u t i n e , a s t a a r a t ă c ă te u iţi în d ire c ţia g r e ­
şită. Iubirea ar t r e b u i s ă f i e p r o b le m a , nu frica. D acă frica
este problem a î n s e a m n ă c ă a r tr e b u i să c a u ţi iu b irea ,
bacă frica este p r o b le m a , p r o b le m a e s te d e fa p t aceea că
ar trebui să fii m ai iu b ito r , a s t f e l c a şi a ltc in e v a să p o a tă fi
iubitor cu tine. A r treb u i s ă fii m a i d e s c h is s p re iu b ire.

Dat tocmai acesta e s t e n e c a z u l; c â n d îţ i e frică, eşti în -

ncepi să resim ţi a tâ ta frică, în c â t în c e te z i să te m a i
F -----------
' îndrepţi spre o fiinţă umană. îţ i d o re ş ti s ă fii singur. Ori de
câte ori cineva este lângă tin e te s im ţi n e r v o s , p en tru că
ceilalţi îţi par duşmani. Şi dacă eşti o b s e d a t d e frică , te învârţi
într-un cerc vicios. A bsenţa iu b irii g e n e r e a z ă f r ic ă in tine,
şi acum. din cauza fric ii te în ch izi. T e t r a n s f o r m i într-o
celulă ferecată şi fără ferestre, p e n t r u c ă te t e m i c ă cineva
ar putea intra pe fereastră, iar d u ş m a n i s u n t p e s te to t. Te
temi să deschizi uşa, pen tru c ă a t u n c i c â n d o d e s c h iz i orice
este posibil. Aşa că, ch iar ş i a t u n c i c â n d iu b ir e a îţ i b ate
la uşă, nu ai încredere.
Un om adânc în r ă d ă c in a t în f r ic ă s e t e m e s ă se în d ră ­
gostească, pentru că u ş ile in im ii s -a r d e s c h id e şi a r in tra
celălalt, iar celălalt e s te d u ş m a n u l. S a r t r e s p u n e : „In fern u l
sunt ceilalţi".

Cei care iubesc cunosc o altă re a lita te . C e lă la lt este raiul

însuşi paradisul. Se prea poate ca S a r t r e s ă f i tr ă it p rizon ier
într-o frică adânc în răd ăcin ată, în a n g o a s ă şi anxietate.
Iar Sartre a deven it fo a rte in flu en t. D e fa p t, Sartre ar tre­
bui evitat ca o m aladie periculoasă. D a r p la c e oamenilor,
pentru că ceea ce spune este sim ila r c u c e e a ce sim t oam e­
nii în viaţa de zi cu zi. A cesta este fa rm ecu l lui. Depresia,
tristeţea, angoasa, team a - astea sunt tem atich e abordate
de Sartre, tem atiche pe care se bazează în treaga mişcare
existenţialistă, iar o a m e n ii sim t că acestea sunt proble­
m ele lor. Sigur că atu n ci cân d îţ i v o rb e s c despre iubire,
nu îţi pare că aceasta ar fi p ro b lem a ta; tea m a este pro­
blema ta. Dar aş vrea să îţ i spun că iu birea este problema
ta, nu teama.
Este precum în situ a ţia u rm ătoare: în casă este întu­
neric, eu vorbesc d espre lum ină, şi tu spui - „Tu vorbeşti
 r i lid

m tru n a desp re lu m ină. A r fi m a i b in e să v o r b e ş t i d e s p r e în ­

tu n eric, pen tru că în tu n e ric u l es te p r o b le m a n o a s t r ă . C a s a
este în tu n ecată. L u m in a n u e s te p r o b le m a n o a stră ". D a r t u
în ţe le g i ce sp u i? D acă în tu n e ric u l e s te p r o b le m a ta. a v o r b i
d esp re în tu n e ric nu aju tă. D acă în tu n e r ic u l e s te p r o b l e m a
ta, n im ic n u p o a te fi fă c u t p rin a c ţio n a r e a a s u p ra în t u n e ­
ricului în m o d d ire c t. N u p o ţi să îl a ru n ci, n u p o ţ i să îl s c o ţ i
din casă, nu p o ţ i să-l s tin g i. În t u n e r ic u l e s te o a b s e n ţă .
Nu p o ţi a c ţio n a în n ic i u n fe l d ir e c t a s u p ra lui. D a c ă e s t e
ceva d e fă c u t, a tu n c i t r e b u ie să fa c i c e v a cu lu m in a , n u
cu în tu n ericu l.
A c o r d ă m a i m u ltă a t e n ţ i e l u m i n i i - g â n d e ş t e - t e c u m
să o găseşti, c u m să o c r e e z i , c u m s ă a p r i n z i o lu m â n a r e î n
casă. Şi b ru sc n u v a m a i f i î n t u n e r i c .
Ţine m inte: iu b ire a e s te p ro b le m a , n u frica . T e u iţi în d ir e c ­
ţia greşită. Şi p o ţ i c o n t in u a s ă te u iţ i în d i r e c ţ i a g r e ş i t ă
multe v ie ţi d e a c u m în c o lo , ş i t o t n u v e i f i c a p a b il să r e z o l v i
nimic. A d u -ţi a m in t e în t o t d e a u n a , a b s e n ţ a n u a r t r e b u i s ă
fie o p ro b le m ă - p e n t r u c ă n u s e p o a t e f a c e n i m i c î n c e e a
ce o priveşte. D o a r p r e z e n ţ a t r e b u ie s ă f i e o p r o b le m ă , p e n ­
tru că în cazu l ei se p o a t e f a c e c e v a ş i s e p o a t e g ă s i o s o lu ţ ie .
Dacă s im ţi fric ă , a t u n c i iu b ir e a e s t e p r o b l e m a . F ii m a i
iubitor. Fă c â ţiv a p a ş i s p r e c e lă la lt ... p e n t r u că to ţi se
tem, nu n u m a i tu. A ş t e p ţ i c a c i n e v a s ă v i n ă l a t i n e ş i s ă
te iubească - p o ţ i a ş t e p t a o v e ş n ic ie , p e n t r u c ă ş i c e l ă l a l t

se teme. Ia r o a m e n ii s e t e m d e u n l u c r u - a c e l a c ă a r p u t e a
fi respinşi.

Dacă v in ş i b a t l a u ş a ta, e x i s t ă p o s i b i l i t a t e a c a t u s ă
riă respin gi. R e s p i n g e r e a s e v a t r a n s f o r m a î n r a n ă , a ş a
t i mai b in e n u f a c a s t a . E s te m a i b i n e s ă r ă m â n s i n g u r .
Este mai bine să f u sin g u r, s ă n u te în d r e p ţ i sp re celălalt,
pentru că c e lă la lt te -a r p u t e a r e s p in g e . î n m o m e n tu l în
care te ap ro p ii d e c in e v a ş i p r e ie i in iţia t iv a iu b irii, în acel
m oment ap are p rim a te a m ă - v o i f i a c c e p t a t s a u n u ? Există
p o sib ilita te a ca p e r s o a n a c e a la ltă s ă t e re s p in g ă .
D e aceea, fe m e ile n u fa c p r im u l p as; s u n t m a l tem ătoare.
A şte a p tă în to td e a u n a c a b ă r b a tu l s ă f a c ă p r im u l p as - el ar
tre b u i s ă v in ă sp re ele. F em eile îş i r e z e r v ă în to td e a u n a pen­
tr u e le p o s ib ilita te a d e a-1 r e s p in g e s a u d e a-1 a ccep ta pe
ce lăla lt, ele n u îi d a u n ic io d a tă p o s ib ilita te a c e lu ila lt să facă
a sta , p e n tr u c ă e le se t e m m a i m u lt d e c â t b ă rb a ţii. Aşa că
m u lte fe m e i n u fa c a ltc e v a d e c â t s ă a ş te p te o v ia ţ ă întreagă!
N im e n i n u v in e s ă b a t ă la u ş a lor, p e n tr u c ă o p erso a n ă care
se te m e d e v in e , în t r - u n fe l, a t â t d e în c h is ă , în c â t îi ţine pe
o a m e n i la d is ta n ţă . C h ia r ş i c â n d c in e v a se apro pie puţin,
p e r s o a n a t e m ă t o a r e e m ite a s e m e n e a v ib r a ţ ii în ju ru l ei,
în c â t c e i c a r e s e a p r o p ie s e î n d e p ă r t e a z ă im e d iat. Chiar
şi în m iş c ă rile lo r p o ţi s im ţ i fric a .
V o r b e ş te c u o fe m e ie - d a c ă s im ţi în tr -u n fel iubire şi
a fe c ţ iu n e p e n t r u ea, î ţ i v a p lă c e a s ă î i f ii a p ro ap e. îţ i va
p lă c e a să te a p r o p ii d e e a ş i s ă v o r b iţi. D a r p riv eşte-i corpul,
c o r p u l a re p r o p r iu l lim b a j. F e m e ia se tra g e u şo r în ap oi de
s p a te , f ă r ă s ă îş i d e a s e a m a , s a u p u r şi s im p lu b ate în retra­
gere. Te a p r o p ii d e ea, ş i e a s e în d e p ă r te a z ă . Şi d a că nu este
nici o p o s ib ilita te c a e a s ă s e t r a g ă în a p o i, d in ca u za unui
perete, să s p u n e m , e a s e v a s p r ijin i d e a c e l p erete. Prin fap­
tul că nu se a p le a c ă s p re tin e , e a îţ i sp u n e : „Pleacă". îţi spune:
„Nu te aprop ia d e m in e".
A tu n ci când o a m e n ii s t a u a ş e z a ţi, a tu n c i câ n d oamenii
m erg - priveşte-i. S u n t o a m e n i c a r e p u r şi sim p lu îi dau pe
 i t a ° ^ a rt0 , *n d ! f e r e n t c in e s - a r a p r o p ia d e e i, d e v i n te -
° n . I a r t e a m a î n s e a m n ă e n e r g ie , la f e l c a ş i i u b i r e a ,
d o a r c ă e s t e o e n e r g ie n e g a t iv ă . U n o m c a r e s i m t e i u b ir e
v a e m a n a o e n e r g i e p o z it iv ă . C â n d t e a p r o p i i d e e l. e s t e
c a ş i c u m a i f i a t r a s d e u n m a g n e t ; ţ i- a r p l ă c e a s ă f i i c u
acea p erso an ă.

D a c ă t e a m a e s t e p r o b l e m a t a . a t u n c i g â n d e ş t e - t e la p e r ­
s o n a l i t a t e a t a , o b s e r v - o . S e p o a t e s ă f i î n c h i s u ş ile iu b ir ii,
a t â t a t o t . D e s c h i d e u ş ile . B i n e î n ţ e l e s c ă e x i s t ă p o s i b i li t a t e a
să f ii respin s, d a r de c e t e - a i t e m e ? C e l ă l a l t p o a t e s p u n e n u ,
a s ta e t o t . E x i s t ă în p r o p o r ţ i e d e 50% p o s i b i l i t a t e a s ă ţ i s e
s p u n ă nu; şi d in c a u z a a c e s t u i 50% a l e g i o v i a ţ ă l i p s i t ă
de iu b ir e în p ro p o rţie d e i o o % ?
P o sib ilita te a e x is tă , d a r d e ce să te tem i? Sunt atâţia
oameni. D acă u n u l îţi s p u n e nu, nu te sim ţi rănit, nu o lua ca
pe o rană. P u r ş i s im p lu n-a f o s t să fie. P u r şi simplu,
cealaltă p e r s o a n ă n u a s im ţ it la fel; n u vă p o triv iţi unul
cu celălalt. S u n te ţi t ip o lo g ii d ife r ite . N u ţie ţi-a spus nu;
nu o lua p e rso n a l. N u v - a ţ i p o tr iv it , m e r g i m a i departe.
Şi este bine că a c e a p e r s o a n ă a spus nu, p en tru c ă d a c ă o
persoană cu care n u te p o t r iv e ş t i spu ne da, v e i a v e a m a ri
probleme. Poate p e m o m e n t n u realizezi, dar c e a la ltă p e r ­
soană te-a scăpat d e o m u lţ im e de p rob lem e! M u lţu m e ş te -i
Şi mergi m ai departe, p e n t r u c ă n im e n i nu se p o t r iv e ş t e c u
oricine. Toţi suntem u n ic i, a s t f e l că e d if ic il s ă g ă s e ş t i p e r ­
soana p o trivită . în tr -o l u m e m a i bu nă, c â n d v a , î n viitor,
oamenii vor a ve a o m ai m a re lib e rta te d e m iş c a r e , a s tfe l c ă
^ vor putea g ă si fe m e ia p o tr iv ită s a u b ă r b a t u l p o triv it.
^ N u te tem e de greşeli, p e n tru că d a c ă t e t e m i d e gre ş e li
te vei mişca d e lo c ş i îţ i v e i r a t a î n t r e a g a v ia ţă . E m a i
 indicat să faci greşeli decât să nu fa c i n im ic . E m a i bine să
fii respins decât să rămâi doar c u t in e î n s u ţ i, te m â n d u -te
şi neluând nici o iniţiativă - p e n t r u c ă r e s p in g e r e a dezvă­
luie posibilitatea acceptării; e s te c e a la ltă la tu r ă a a ccep tă rii.
Dacă cineva te respinge, a ltc in e v a te v a a c c e p t a . T re b u ie
doar să continui să c a u ţi p e r s o a n a p o tr iv it ă . C â n d o în tâ l­
neşti, un semnal se d e c la n ş e a ză . S u n t e ţ i f ă c u ţ i u n u l p e n tru
celălalt, vă potriviţi. Nu că n u v o r f i c o n flic t e s a u m o m e n te
de furie şi ceartă, nu. D a că iu b ir e a e v ie , v o r f i ş i co n flicte .
Uneori, vor apărea şi m o m e n te d e fu r ie . A s t a n u îţ i arată
decât că iubirea e ste un fe n o m e n v iu . U n e o r i, in te r v in e şi
tristeţea... pentru că o r iu n d e e x is t ă fe r ic ire , t r e b u ie să exis­
te şi tristeţe.

Numai în tr-u n m a ria j n u e x is t ă tr is t e ţ e , p e n t r u că nu

există nici fericire. S o ţii se t o le r e a z ă u n u l p e c e lă la lt - este
un aranjament, un fe n o m e n g e s t io n a t. C â n d p ă tr u n z i cu
adevărat în miezul vieţii, v a f i p r e z e n t ă ş i f u r ia - d a r când
iubeşti o persoană, îi a c c e p ţi fu r ia . C â n d iu b e ş ti o persoan ă,
îi accepţi şi tristeţea. U n e o ri v ă în d e p ă r t a ţ i d o a r ca să vă
apropiaţi apoi şi m ai m u lt. D e fa p t, e s te u n m e c a n is m com ­
plex în spatele a tot: iu biţii s e c e a r tă d o a r p e n t r u a se în­
drăgosti din nou m a i m u lt şi m a i m u lt, p e n t r u a p u te a avea
mici luni de m iere iar şi iar.
Nu te tem e de iubire. D e u n s in g u r lu c r u tr e b u ie să te
temi: de frică. Tem e-te de fric ă , d a r n u te tem e de nimic
altceva, pentru că frica schilodeşte. Este otrăvitoare, suici­
d a li Dă-te la o parte din calea ei! Fă o rice vrei, dar nu te
obişnui cu frica, pentru că g en erezi o situ aţie negativă.
Pentru mine, iubirea nu este o m are problem ă pentru
că eu privesc mai departe decât tine. Dacă ratezi iubirea.
Vei rat:a Şi m e d i t a ţ i a , ş i a s t a e s t e a d e v ă r a t a m e a p r o b l e m ă .

P e n t r u t i n e s e p o a t e s ă n u f i e o p r o b le m ă , p e n t r u c ă d a c ă

t e a m a e s te p r o b le m a , a t u n c i p e n t r u t i n e n ic i i u b i r e a n u

e s t e o p r o b l e m ă , d e c i, c u m t e - a i p u t e a g â n d i la m e d i t a ţ i e ?

Eu v ă d î n t r e g u l c ic lu a l v i e ţ i i ş i m o d u l î n c a r e a c e a s t a s e

m iş c ă . D a c ă r a t e z i iu b ir e a , n u p o ţ i m e d i t a , p e n t r u c ă s t a r e a

d e m e d it a ţ ie e s te iu b ir e a c o s m ic ă . N u p o ţ i o c o l i iu b ir e a .

M u lţ i a u î n c e r c a t , ş i s u n t m o r ţ i î n m ă n ă s t i r i . P e s t e t o t î n

lu m e . m u l ţ i o a m e n i a u î n c e r c a t . D i n c a u z a f r i c i l o r , a u î n ­

cercat să e v it e c o m p le t iu b ir e a şi a u în c e r c a t s ă g ă s e a s c ă

o s c u r t ă t u r ă d e la f r i c ă la s t a r e a m e d i t a t i v ă .

A s t a f a c c ă l u g ă r i i d e s e c o le , c r e ş t i n i i , h i n d u ş i i ş i b u d i ş t i i -

t o ţi c ă l u g ă r ii f a c a s t a . î n c e a r c ă s ă o c o l e a s c ă i u b i r e a . R u g ă ­

c iu n ile l o r s u n t f a ls e , n u a u v i a ţ ă . R u g ă c i u n i l e l o r n u s u n t

a u z ite n ic ă ie r i, i a r c o s m o s u l n u l e v a r ă s p u n d e . î n c e a r c ă

să a m ă g e a s c ă î n t r e g u l c o s m o s .
Nu, tr e b u ie s ă t r e c i p r in iu b ir e . D e la t e a m ă m e r g i s p r e

iubire. D e la i u b i r e v e i p ă ş i î n s t a r e a d e r u g ă c i u n e a u t e n t i ­

că, d e m e d i t a ţ i e , i a r d i n m e d i t a ţ i e s e n a ş t e n e î n f r i c a r e a .

Fără iu b ir e e t e a m ă . î n p r e z e n ţ a i u b i r i i a p a r e n e î n f r i c a r e a .

şi n e în fr ic a r e a u l t i m ă e x i s t ă n u m a i î n m e d i t a ţ i e , p e n t r u c ă

atunci n ic i m ă c a r m o a r t e a n u n a ş t e f r i c ă , p r i n u r m a r e , n u
mai e x is tă m o a r t e . E ş t i c o n e c t a t p r o f u n d la e x i s t e n ţ ă - ,
cum ar p u t e a s ă e x i s t e f r i c a ?

Te rog, n u f i o b s e d a t d e f r i c ă . I e ş i d i n e a ş i i a c a l e a i u b i r i i .

Şi nu a ş te p ta , p e n t r u c ă n i m e n i n u e s t e i n t e r e s a t d e t i n e ;
dacă a ş te p ţi, v e i a ş t e p t a la n e s f â r ş i t .

Din câ te a m o b s e r v a t e u . n u p o ţ i o c o l i i u b i r e a ; v e i c o m i t e
o sinucidere în f e l u l a c e s t a . D a r i u b i r e a t e p o a t e o c o l i d a c ă
nu faci a ltc e v a d e c â t s ă a ş t e p ţ i . M i ş c ă - t e ! I u b i r e a a r t r e b u i
să fie pasională, vie. vitală. A b ia a t u n d îi a tr a g i p e c e ila lţi
C ân d eşti m o r t d n e îşi p ie r d e t i m p u l c u t in e ? C â n d eşti
m o r t o am en ii ar vrea s ă s c a p e d e tin e . M o r t, d e v ii u n fen o ­
m en plictisitor, d evii o p lic tis e a lă . T o t ce a d u c i c u tin e este
m izeria p lic tis e lii a s t f e l c ă o r ic in e t r e c e p e lâ n g ă tin e
v a sim ţi că este o n e ş a n s ă s ă te f i în t â ln it .
Fii iubitor, p lin de v ia ţ ă , n e în fr ic a t - ş i m i ş c ă - t e . Viaţa
are atât de m ulte de o fe r it d a c ă n u î ţ i e s t e f r i c ă . Iar iubirea
îţi poate o feri m a i m u lte d e c â t îţ i p o a t e o f e r i v i a ţ a , p en tru
că iubirea este n u c le u l a c e s te i v ie ţi. Ş i d i n a c e l n u c le u poţi
păşi spre celălalt ţă r m .
Sunt trei paşi: v ia ţa , iu b ir e a şi l u m i n a . V i a ţ a e x is tă deja.
Iubirea trebuie să o d o b â n d e ş ti. O p o ţ i r a t a p e n t r u că nu
îţi este dată; trebu ie să o c r e e z i. V ia ţa e s te u n fe n o m e n deja
oferit; eşti viu. Ş i c u a sta , e v o lu ţ ia n a t u r a l ă se sfârşeşte.
Iubirea trebuie să o g ă s e ş ti. B in e în ţe le s c ă e x is tă pericole,
riscuri, dar toate o fa c s ă fie m a i f r u m o a s ă . T reb u ie să gă­
seşti iubirea, şi d u p ă c e a i g ă s it iu b ir e a , d o a r a tu n ci poţi
găsi şi lum ina. A b ia a t u n c i a p a r e s t a r e a d e m e d ita ţie şi
rugăciune autentică. Li s-a în tâ m p la t m u lto ra care iubesc -
dar cei care iubesc c u a d e v ă r a t s u n t rari - li s-a în tâm p lat
ca atunci când iubesc p r o fu n d s ă a tin g ă o s ta r e de medi­
taţie . Doar stând unul lâ n g ă a ltu l, în tăce re , ţin â n d u -şi mâi­
nile. sau stând în tin şi pe plajă, b r u s c au s im ţit o n evoie de
a tre c e d in co lo .
N u a co rd a prea m ultă a te n ţie fricii, p e n tru că este peri­
cu lo s s ă p ro ce d e z i aşa. Dacă îi a c o rz i a te n ţie , o hrăneşti, şi
v a creşte. în to a rce sp atele fricii şi m işcă-te în direcţia iubirii
 Găsirea unei căi spre neînfricare-
observaţii si meditaţii • i i

Frica e x i s t ă d o a r în m e ca n ism u l m inţii. Va trebui să înveţi

să te s e p a r i d e a cel m e can ism . Ne-am identificat atât de
m ult cu a c e l m e c a n i s m , în câ t am uitat com plet de distanţa
care e x i s t ă î n t r e n o i ş i el. E ste d o a r mintea, iar mintea nu
este a ltce v a d e c â t s u m a co n d iţio n ă r ilo r care ţi-au fost
impuse de c e i l a l ţ i .
în cep e să o b s e r v i p u ţin . D e e x e m p lu , v e zi u n tra n d a fir
şi spui im ed iat: „ E s t e fru m o s". E xam in ează-1, observă-1: ale
cui cuvinte le r e p e ţ i ? A fir m a ţia că a c e a s tă flo a re e ste fru ­
moasă re flectă cu a d e v ă r a t e x p e r ie n ţa ta d e a cu m . de aici,
din acest m o m e n t? R e fle c tă e a e x p e r ie n ţ a ta din acest
moment sau n u fa c i d e c â t să r e p e ţi c u v in te le altora, cuvin­
te pe care le-ai a u z it în c o p ilă r ie s a u p e c a r e le-ai citit într-o
carte? Un p ro feso r, u n p ă r in te , u n p rie te n ... am inteşte-ţi
numai, şi vei fi s u r p r in s s ă v e z i c e descoperi. Dacă sondezi
01 Profunzime, vei p u te a s ă a fli - .Da, o persoană a n u m e
a spus pentru prima dată: «Uite, ce flo a r e frum oasă!»"
Apoi asta a devenit parte din p ro gram u l tău , şi de atunci
tot repeţi lucrul ăsta. Şi cu cât l-ai re p eta t m ai m ult, cu atât
mai adânc înrădăcinat a devenit. A cu m e ste a p ro ap e ca
o casetă înregistrată. Vezi floarea, s tim u lu l e ste acolo, şi
reacţia vine imediat - p o rn eşti caseta: „Este frum oasă".
Nu tu eşti cel care spune că floarea este f r u m o a s ă . Nici mă­
car nu ţi s-a permis să vezi floarea p en tru c ă program area
este prezentă.
Nici frica nu provine d i n f i i n ţ a t a . P r i v e ş t e - o , a n a li-
zeaz-o, pătrunde în ea, şi v e i f i s u r p r i n s s ă d e s c o p e r i c in e
te-a învăţat să-ţi fie fr ic ă . C i n e v a d in c o p i l ă r i a t a t e - a făcut
să îţi fie frică de iubire, d e s t r ă in i, d e n e c u n o s c u t - d e aici
toate aceste voci. Şi v e i o b s e r v a c ă v o c i le s u n t a le m a m e i
tale. ale tatălui tău... nu s p u n c ă n u a v e a u d r e p t a t e . L a v r e ­
mea la care ţi s-a u s p u s a c e s t e lu c r u r i, e ie e r a u re le v a n te .
Dar acum sunt irelevante. A i c r e s c u t : p r o g r a m e le a c e le a nu
mai corespund. P r o g r a m e le a c e le a s u n t d o a r r ă m ă ş iţ e d in
trecut. Dar ele continuă să e x i s t e p e n t r u c ă m in t e a n u ştie
cum să le şteargă - le p o ţ i ş t e r g e în m o d c o n ş t i e n t d o a r
dacă devii foarte lucid.
Mintea nu îşi poate şterge p r o g r a m e le a u t o m a t . Mintea
ştie doar cum să fie program ată: n u a r e c a p a c it a t e a de a se
deprograma. Aceasta este una dintre c e le m ai importante
probleme cu care se confruntă un om. D e a c e e a , m unca mea
constă din a te ajuta să devii conştient de program ele aces­
tea din mintea ta, astfel încât să începi să te separi de ele şi
să vezi că nu eşti programul respectiv. Abia atunci vei de­
veni capabil, când distanţa va fi su ficien t de m are să ştergi
multe dintre programele care pur şi sim plu nu mai sunt
ciç
e a c t U a ^ ta te , pe c e l e c a r e n u m a i a u n i c i u n s e n s , d a r p e
c a r e c o n t i n u i s ă le c a r i c u t i n e ş i v e i c o n t i n u a p â n ă l a m o a r ­
te , d a c ă n u t e s e p a r i d e e le .

D in o b s e r v a ţ i i l e m e le , u n d e v a î n j u r u l v â r s t e i d e c i n c i
a n i, c o p i l u l î n c e p e s ă s e i d e n t i f i c e c u a c e a s t ă m i n t e p r o g r a ­
m a t ă . Ş i d o a r p â n ă la a c e a v â r s t ă c o p i l u l e s t e v i u , p e n t r u
că în c ă n u a f o s t p r o g r a m a t. în c e p â n d d e a t u n c i, e l d e v i n e
d o a r u n m e c a n is m .
în j u r u l v â r s t e i d e c i n c i a n i. p r o c e s u l d e î n v ă ţ a r e r e a l ă
se o p r e ş t e . î n c e p i s ă r e p e ţ i d i n c e î n c e m a i b i n e p r o g r a m u l
cu m a i m u lt ă p r ic e p e r e ş i e fic ie n ţ ă , d a r e s t e p r a c t ic a c e la ş i
p r o g r a m p â n ă la m o a r t e . .. d a c ă n u c u m v a , p r i n t r - u n n o r o c ,
dai p e s te o s it u a ţ ie , p e s t e u n c â m p d e e n e r g i e c a r e s ă t e
fa c ă - a p r o a p e î m p o t r i v a v o i n ţ e i t a l e - s ă c o n ş t i e n t i z e z i
a c e s t în t r e g n o n s e n s p e c a r e ţi-1 f a c e m i n t e a .
D e fie c a r e d a t ă c â n d î n t â l n e ş t i c e v a n o u , m i n t e a î ţ i
sp un e: .A ş te a p tă ! E u n lu c r u f o a r t e c i u d a t - n u a i m a i f ă c u t
a sta n iciod ată". M in t e a î ţ i s p u n e : „ O r i c e l u c r u p e c a r e n u
l-ai m ai fă c u t p â n ă a c u m , n u - 1 f a c e n i c i a c u m . e s t e p r e a
riscan t. C in e ş t ie c a r e v a f i r e z u l t a t u l ? " M i n t e a e s t e î n t o t ­
deau na o r to d o x ă , p e n t r u c ă t r ă i e ş t e p r i n p r o g r a m e . N u î ţ i
perm ite să fa c i d e c â t lu c r u r i p e c a r e l e f a c i d e j a , p e n t r u c ă
eşti p r ic e p u t şi e f i c i e n t în c e e a c e f a c i . E s t e m a i s i g u r a ş a .
ştii cu m s ă fa c i c e e a c e fa c i. A c u m . d a c ă i n t r i î n t r - o s i t u a ţ i e
bizară - c in e ş t ie c e s -a r p u t e a î n t â m p l a ? C i n e ş t i e d a c ă e s t e
bine sa u n u ? A i g r ijă ! M i n t e a s p u n e : „ U r m e a z ă v e c h i u l p r o ­
gram - t r ă ie ş t e l a f e l c u m a i t r ă i t p â n ă a c u m . U r m e a z ă
aceeaşi r u tin ă , ş i p o s i b i l i t a t e a d e a g r e ş i v a f i m a i m i c ă " .
Mintea d o r e ş t e s ă e v i t e e r o r i l e , i a r v i a ţ a n u v r e a s ă l e e v i t e .
a să tr e a c ă p r in e le , p e n t r u a î n v ă ţ a d i n e l e - p e n t r u c ă
 învăţăm numai din e x p e r ie n ţ ă ş i d in g r e ş e li. D a c ă în cetă m
să mai com item greşeli, în c e t ă m ş i s ă în v ă ţ ă m . Iar, d in câte
am văzut eu. o a m e n ii c a r e î n c e t e a z ă s ă î n v e ţ e d e v in n evro ­
tici; n evroza este o fo r m ă d e n o n în v ă ţ a r e . î ţ i e s te frică să
m ai înveţi, p rin u r m a r e t e î n v â r ţ i p e a c e la ş i fă g a ş . E şti obo­
sit, plictisit, d a r te în v â r ţ i p e a c e la ş i f ă g a ş p e n t r u că te-ai
obişnuit cu el; îţ i e s te fa m ilia r , c u n o s c u t .
Când a p a r e t e a m a , e a e s t e u n in d ic iu c ă c e v a v in e în
co n flic t cu p r o g r a m u l p e c a r e îl p o r ţ i în t in e . A i d a t de o
situ aţie în c a r e v a t r e b u i s ă în v e ţ i d in n o u . A s t a în se am n ă
că treb u ie s ă la ş i în u r m ă n e v r o z a . în s e a m n ă c ă o rice ai
făcu t din c o p ilă r ie şi p â n ă a c u m , d e la v â r s t a d e c in c i ani şi
până acum, t r e b u ie s ă f ie şte rs... p e n t r u c a tu să d e vii din
nou c o p il şi s ă în c e p i d e u n d e s -a o p r it p r o c e s u l d e învăţare.

Dacă m e d ite zi p r o f u n d , fie t e a m a , fie iu b ir e a va deveni

uşa. Dacă m o a r t e a a f o s t r e p r im a t ă , a t u n c i fr ic a v a fi uşa.
Dacă sexul a fo s t r e p r im a t, a tu n c i iu b ir e a v a f i uşa. D e exem ­
plu, în c iv iliz a ţiile o r ie n t a le , u n d e s e x u l a fo s t şi în că este
reprim at, p rim u l lu c r u c u c a r e s e c o n f r u n t ă m in te a în pro­
cesu l m e d ita tiv e s t e o c r e ş t e r e a c u t ă a e n e r g ie i sexuale,
pen tru că, p rin m e d ita ţ ie , t o t c e e s t e r e p r im a t reapare la
suprafaţă.
C ând nu ai n ici o r e p r im a r e le g a t ă d e sex , tea m a va fi
cea care se va ivi. L u c r u l r e p r im a t şi t a b u d in m ajoritatea
cu ltu rilo r o c c id e n ta le este m o a r t e a , p r in u r m a r e trebuie
să îi p e rm iţi în m o d fo a rte r e la x a t s ă s e d e s fă ş o a r e . îndată
c e i-ai perm is fric ii să se arate, ea v a d e v e n i în cu râ n d m oar­
te; va treb u i să tra versezi un m o m e n t în c a r e m o a rte a este
 p rezen tă. O dată ce m oartea şi sex u l nu m ai su n t ta b u u r i
o m u l este liber.
A cestea su n t cele două tru curi care subjugă um anitatea.
C â n d nici u n a din tre ele nu m ai există, devii libertate; nu
eşti lib er - e şti libertatea însăşi.

N u m ai fu g i
Vei fu g i d e o a m e n i dacă vei p u rta ceva fals în tine. Nu vei
p e rm ite n im ă n u i să fie p rie te n o s cu tine, să fie intim ,
p e n tru că în in tim ita te apare pericolul ca celălalt să poată
ved ea ce v a ce s tră in ii n u văd. Vei ţin e o am en ii la distanţă;
vei fu g i de o a m e n i în g o a n a m are. Vei avea doar relaţii for­
male, n u vei re la ţio n a în m o d a u te n tic p en tru că a relaţiona
în m od a u te n tic în s e a m n ă a te exp u n e.
D e a cee a, a ş a -z iş ii s f in ţ i a u fu g it la m ă n ă stire. A u fă ­
cut-o d in te a m ă . D a că a r fi fo s t în p ia ţa publică, ar fi fost
prinşi; s-a r fi d e s c o p e r it că în şa lă , că m in t. că s u n t n işte
ipocriţi. în m ă n ă s tir i îşi p o t p ă s tra ip ocrizia, şi n im en i nu
va fi c a p a b il s ă îi d e te c te z e . M ai m u lt d e câ t a tâ t. s u n t şi alţi
ipocriţi a co lo ; a c o lo p o t m u lt m a i u ş o r să îş i m e n ţin ă
con spiraţia îm p r e u n ă d e c â t p o a te fie c a r e ip o c rit să şi-o

m enţină sin gu r.
M ăn ăstirile a u lu a t f iin ţ ă p e n t r u ce i c a re f u g d e lum e.
Dar poţi trăi şi în lu m e o v ia ţă m o n a s tic ă , p o ţi ţin e o a m e n ii
la distanţă, fără a p e r m ite n im ă n u i a c c e s u l la fiin ţa ta in­
terioară, fără a te d e sc h id e , fă r ă a p e r m ite n im ă n u i să tragă
cu ochiul să v a d ă c in e e şti, fă r ă a p r iv i în o c h ii oam enilor,
evitând p riv irile o a m e n ilo r , p r iv in d în a lt ă parte. Şi tot
timpul fo arte g r ă b it, p e n t r u c a t o a t ă lu m e a să ştie că eşti
ocupat, nu ai tim p s ă s a lu ţi, n u a i t im p să ţii pe cineva de
162 -
mánl sà stai cu cineva de vorbă. Eşti atât de ocupat, tot
timpul pe picior de plecare.
Nu vei permite intimitatea nici cu cei apropiaţi ţie -
soţi soţii copii - vei avea şi cu ei o re laţie form ală,
instituţională.

Preocupat de sine sau conştient de sine?

Există două concepte foarte diferite, dar care par foarte
asemănătoare. Unul este preocupare de sine, celălalt este
conştienţă de sine. Sensul lor este asem ănător din p u n a de
vedere lingvistic, dar, la nivel existenţial, este o mare dife­
renţă. Preocuparea de sine este o boală. A ccentul cade pe
sine. Devii preocupat de tine doar când eşti agitat, când te
temi. Dacă brusc trebuie să mergi la un interviu, devii pre­
ocupat de tine, la fel şi atunci când ţi se cere să susţii o
prezentare în faţa unui auditoriu. Faptul de a vorbi în faţa
atâtor oameni creează în tine un mare tremur.
Se spune că mintea începe să funcţioneze din momen­
tul naşterii şi până în ziua când eşti nevoit să urci pe un
podium şi să vorbeşti atunci se opreşte! Brusc, nu mai ştii
nimic. Brusc, dispar toate gândurile. Acestea sunt singurele
momente în care nu ai nici un fel de gânduri. Dar ele dispar
pentru că te temi foarte tare, trem uri şi transpiri. Aceasta
este preocuparea de sine. în această stare, cel care contea­
ză este egoul - de aceea tremuri. Vrei să proiectezi o anume
imagine; acum te temi pentru că nu ştii dacă vei reuşi sau
nu. Faţă în faţă cu atâţia oameni, te tem i că dacă ceva nu
va merge cum trebuie vei fi expus, se va afla că nu eşti
atât de inteligent, că nu eşti persoana care pretinzi a fi, că
eşti aproape gol în faţa ochilor care te scanează precum
razele X. D evii fo a r t e p r e o c u p a t d e e g o . d e c u m s ă îl p r o t e ­
jezi. A şa ce v a e s te u n fe l d e b o a lă .
C o n ş tie n ţa d e s in e e s te c o m p le t d if e r it ă . N u a r e n i m i c
d e - a fa c e cu e g o u l. A i d o u ă e u r i. U n u l e s t e fa ls . e g o u l . ş i e s t e
d o a r o c r e d in ţ ă . D a c ă îl c a u ţ i c u a t e n ţ ie , n u îl v e i g ă s i n i c ă ­
ie r i. C e lă la lt e s t e e u l tă u r e a l. f a ţ a t a o r i g in a r ă , n a t u r a t a
e s e n ţia lă . A fi c o n ş tie n t d e e l în s e a m n ă a fi c o n ş t i e n t d e
m i s t e r u l p e c a r e îl r e p r e z i n t ă v i a ţ a . Ş i s i n g u r a u ş ă t r e c e
p r in t i n e . N u p o ţ i a t i n g e a c e l m i s t e r p e n i c i o a l t ă c a i e , p e n ­
t r u c ă c e l m a i a p r o p i a t lu c r u d e a c e l m i s t e r e s t e p r o p r i a
ta f i i n ţ ă , i n i m a t a . P e a c o lo t r e b u i e s ă i n t r i .
O d a tă c e a i c u n o s c u t m is te r u l v ie ţ ii p r in i n t e r m e d iu l
f iin ţe i t a le , îl v e i c u n o a ş t e p r e t u t i n d e n i . O d a t ă c e î l v e i f i
c u n o s c u t î n ă u n t r u l t ă u . îl v e i c u n o a ş t e ş i î n e x t e r i o r u l t ă u .
D ar lu c r a r e a i n i ţ i a l ă t r e b u i e e f e c t u a t ă î n l u m e a t a i n t e r i ­
oară. T r e b u i e s ă d e v i i u n l a b o r a t o r , u n m a r e e x p e r i m e n t .
Tu e ş ti e x p e r i m e n t u l , t u e ş t i i n s t r u m e n t u l e x p e r i m e n t u l u i ,
la b o r a to r u l, t o t u l , p e n t r u c ă î n t i n e n u m a i e s t e n i m e n i a l t ­
cin eva. n u m a i e s t e n i m i c a l t c e v a . T u e ş t i t o t u l : c e l c a r e e x ­
p e r im e n t e a z ă , e x p e r i m e n t u l ş i c e l a s u p r a c ă r u i a s e f a c e

e x p e r im e n tu l.
Odată ce în c e p i să p ă t r u n z i î n s u b i e c t i v i t a t e a l u m i i t a l e
interioare, în c e p i s ă d e v i i c o n ş t i e n t d e m i r a c o l . I a r a f i
conştient d e m ir a c o l î n s e a m n ă s ă ş t i i c e e a c e m e r i t ă ş t i u t ;
altfel, nu fa c i d e c â t s ă a c u m u l e z i c u n o ş t i n ţ e - i n u t i l e , s i m ­
ple gunoaie.

- Teama de a răm âne tă c u t

^ n e ru i vorbesc n o n s t o p - t a c a - t a c a - t a c a . I a r
care vorbesc e s te c ă le e f r i c ă *
 adevărul, le este frică să îşi v a d ă g o lu l in te rio r , le e s t e frică
să se expună, le este frică să p r iv e a s c ă a d â n c u n u l în ce lă ­
lalt. Vorbăria continuă îi ţin e la s u p r a f a ţ ă , îi ţ i n e o cu p a ţi,
angajaţi.
Atunci când ţii m â n a fe m e ii ta le s a u a b ă r b a t u l u i tău , de
ce să nu stai tăcut? D e ce s ă n u în c h i z i o c h i i ş i s ă sim ţi?
Simte prezenţa c e lu ila lt, in tr ă în p r e z e n ţ a c e lu ila lt , la să
prezenţa celuilalt să in tre în tin e; v i b r a ţ i î m p r e u n ă , d a n sa ţi
împreună; dacă b r u s c o e n e r g ie p u t e r n i c ă v ă cu p rin d e ,
dansaţi îm p re u n ă - v e ţ i a tin g e a s e m e n e a c u l m i o rg a sm ice
ale bucuriei cum n u a ţi m a i c u n o s c u t n i c i o d a t ă . A ce ste
culmi nu au n im ic d e -a fa c e c u s e x u l , a u m u lt d e -a face
cu tăcerea.

Iar dacă re u ş e şti, d e a s e m e n e a , s ă d e v i i m e d ita t iv în

viaţa sexuală, d a că p o ţi f i t ă c u t î n t i m p c e f a c i dragoste,

ca într-un dans, v e i fi s u r p r in s . S e d e c l a n ş e a z ă d e la sine

un proces interior c a re te v a d u c e p e ţ ă r m u r i în d e p ă rta te .
Oamenii fa c d r a g o s te a tâ t d e u r â t , î n c â t d a c ă u n copil
îşi vede părinţii fă c â n d sex , v a c r e d e c ă s e b a t , c ă se lu p tă -
că tati o va ucide pe m arni! G e m , r e s p i r ă î n t r - u n m o d urât,
violent, mişcările lo r n u a u n ici o e l e g a n ţ ă . N u e s te u n dans;
cu siguranţă, nu este u n d a n s .
Iar dacă nu devin e un d a n s , v a r ă m â n e p u r fiziologic, nu

va avea spiritualitate. Dar este i m p o s i b i l : câtă vrem e viaţa

ta nu este saturată cu acele m o m e n t e î n care m intea tace,

nid iubirea ta nu poate intra în d i m e n s i u n e a tă c e rii

Noaptea este plină de stele. A şază-te pe păm ânt, dispari

In păm ânt N o i ven im din păm ânt, în tr-o zi ne v o m întoar­
ce în pământ să n e o d ih n im p en tru totdeau n a. Din când în
cân d . n o a p tea . când s tà i în tin s pe iarbă, dispari in păm ân t.
 P r iv e ş te s te le le - doar p r i v e ş t e - l e , c u o privire pură. N u te
g â n d i la n u m e l e lo r , la n u m e l e c o n s t e l a ţ i i l o r . U ită to t ce ştii
d e s p r e s t e le , p u n e d e o p a r t e c u n o ş t i n ţ e l e şi d o ar p r iv e şte
s t e le le . B r u s c , v e i s i m ţ i o c o m u n i u n e ; s t e l e l e vor î n c e p e să-şi
r e v e r s e lu m in a în tin e , ş i v e i s im ţ i o e x p a n s i u n e a c o n ş ti­
in ţ e i. N i c i u n d r o g n u p o a t e f a c e a s t a .

D r o g u r ile s u n t a r tific ia le , a r b it r a r e şi s u n t m eto d e d ă u ­

n ă to a re d e a c u n o a ş te c e v a c e e s te în m o d n a tu r a l accesibil,
u ş o r a c c e s ib il, a c c e s i b i l î n m o d b e n e f i c . D o a r p r i v i n d stele­
le, t e v e i s i m ţ i e u f o r i c , v e i s i m ţ i c ă t e î n a l ţ i .

F o lo s e ş t e c â t p o ţ i d e m u lt o p o r t u n i t ă ţ i l e p e c a r e ţ i le

o fe r ă v i a ţ a ş i e x i s t e n ţ a . N u r a t a n i c i o o p o r t u n i t a t e d e a lă s a

m in t e a d e o p a r t e , şi, u ş o r . u ş o r , î ţ i v e i d e s c o p e r i t a l e n t u l d e

a fa c e lu c r u l a c e s t a . E s t e u n t a l e n t - c u s i g u r a n ţ ă n u e s t e

o ş tiin ţă , p e n t r u c ă n u a r e m e t o d e f i x e .

U n ii p o t f i î n c â n t a ţ i d e s t e l e , a l ţ i i n u . C i n e v a p o a t e f i

fa s c in a t d e f l o r i , a l t c i n e v a p o a t e s ă r ă m â n ă c o m p l e t r e c e

fa ţă d e e le . O a m e n i i s u n t a t â t d e d i f e r i ţ i î n c â t n u e x i s t ă n i c i

o m e to d ă d e a s t a b ili în m o d ş t i i n ţ i f i c c e a n u m e f u n c ţ i o ­

nează; n u e s t e v o r b a d e s p r e o ş t i i n ţ ă . N u e s t e n i c i m ă c a r

vorb a d e s p r e o a r t ă , p e n t r u c ă a r t a p o a t e f i î n v ă ţ a t ă .

A ş a că in s is t a s u p r a t e r m e n u l u i t a l e n t . E s t e u n t a l e n t .

T reb u ie să î l d e s c o p e r i e x p e r i m e n t â n d d e c â te v a o r i cu

tine în s u ţi.

Când c e v a te sperie, pătrunde in acel lucru

Când c e v a t e s p e r ie , p ă t r u n d e î n a c e l l u c r u . P u n e d e o p a r te
toate m ă s u r ile d e s i g u r a n ţ ă , t o a t e ce rtitu d in ile ; jo a c ă l a
noroc V ia ţa e s te c a u n j o c d e n o r o c i a r m in tea tu tu ro r a d e v e -
n*t aceea a u n u i o m d e a f a c e r i : calcu lată, g â n d i n d * • —
tim pul la p ro fit şi la pierderi, n e a s u m â n d u -ş i n icio d a tă ris­
curi - riscul este n ecesar. V ia ţa e ste a c e lo r ca re riscă, a celor
care trăiesc p ericu lo s, a p r o a p e p e m a r g in e a p răp astiei.
De aici v e n e a în t r e c u t a tr a c ţia f a ţ ă d e v ia ţ a de soldat,
de ră zb oin ic. N u r ă z b o i îş i d o r e a u c e i c a re a le g e a u asta,
ci p ericol - să m e a rg ă c o t la c o t c u m o a rte a . A s ta îţ i oferă
o crista liza re, şi v in e o v r e m e c â n d fr ic a te p ărăseşte.
Im a g in e a z ă -ţi m o m e n t u l î n c a r e n u m a i e x is tă nici
u rm ă de fric ă în tin e . A s ta în s e a m n ă lib e r ta te , ce ea ce hin ­
d u şii n u m e s c m o k s h a - lib e r ta te a b s o lu tă . F rica în seam nă
sclav ie. N u e x is tă a ltă f o r m ă d e s c la v ie d e c â t frica. Frica
e ste o în c h is o a r e . N im e n i n u te în ca rce re a ză ... d o ar frica ta,
şi te a s c u n z i în s p a te le zid u rilo r. F rica te -a s ch ilo d it şi acum
n u m a i p o ţi ie ş i la lu m in ă . A i o r b it p e n t r u c ă ai tră it atât de
m u lt în în tu n e r ic , iar, o r i d e c â te o r i te a p ro p ii de lumină,
a c e a s ta d e v in e n ă u c ito a re .
D e c â te o ri te a p r o p ii d e fric ă , e ş ti a p ro a p e de uşă. Frica
e ste s im b o lică . T e fa c e s ă f ii a te n t, î ţ i s p u n e să n u intri acolo;
a co lo te a ş t e a p t ă m o a rte a . D a r m o a rte a e ste u ş a către ilu­
m in a re , c ă tr e t o t c e e a ce e s te f r u m o s şi ad ev ărat. în va ţă să
m ori; e s te s in g u r u l m o d d e a o b ţ in e o v ia ţ ă bo gată.
V ia ţa a p a re n u m a i î n m o m e n te risca n te, în pericol. Când
p e r ic o lu l e s te a co lo , î n ju r u l tă u , c e v a în tin e se cristalizea­
ză, p e n t r u c ă p e r ic o lu l te s c h im b ă . P e ric o lu l creează o situa­
ţie î n c a r e t r e b u ie s ă d e v ii u n ita r . N u m a i p o ţi continua
să g â n d e ş ti; d e v ii lip s it d e g â n d u ri.
A i o b s e r v a t c ă a tu n c i c â n d d a i d e u n şa rp e pe stradă,

g â n d i r e a s e o p r e ş t e ? B r u s c , d is p a r g â n d u r ile - m intea
r ă m â n e g o a l ă p e n t r u c ă s it u a ţ ia e ste a tâ t d e periculoasă,

î n c â t n u î ţ i m a i p e r m i ţ i s ă g â n d e ş ti. G â n d ire a n ecesită timp,

ia r ^a rp e*e este acolo şi s-ar putea să nu mai aştepte după
rine... te p oate muşca.
T reb u ie deci să faci ceva fără să gândeşti. Trebuie să
a c ţio n e z i fără să apelezi la m inte, treb u ie să sari - de fapt,
nu tu iei d ecizia de a sări. După ce ai sărit, m in tea revine şi
în cep i s ă te gâ n d eşti la m ulte lucruri. U iţi că săritura a fost
rezu ltatu l m ed ita ţiei, că a fo st spontană.
O r iu n d e este pericol, gân direa se opreşte. G ândirea este
un lu x . C â n d o a m e n ii se s im t la adăpost, în cep să gândeas­
că p re a m u lt - m u lt z g o m o t p en tru nimic. Vocea interioară
d e v in e o b a r ie r ă î n c a le a s im ţu rilo r - d e v in e o greu ta te
m o a rtă . N u -ţi d ă v o ie s ă vezi, n u-ţi dă v o ie să auzi. nu-ţi dă
vo ie s ă tr ă ie ş t i, n u - ţ i d ă v o ie s ă iubeşti. Frica îi om oară pe
o a m e n i în a in t e c a m o a r t e a s ă vin ă. Un o m m oare de o m ie
de ori în a in t e s ă v in ă m o a r t e a . M o a rte a adevărată este fru ­
m oasă, d a r m o a r t e a p e c a r e o p ro ie c te a ză frica este cel m ai

urât lucru.
A şa că d a ta v iit o a r e f o lo s e ş t e s o lu ţ ia asta: oricân d apare
team a în s e a m n ă c ă te a fli în a p r o p ie r e a z id u lu i care trebu ie
distrus - e ş t i c h ia r a c o lo , u n d e v a a p r o a p e d e u ş ă . B ate tare
la uşă şi in tră . F ii f r a ie r ş i in tr ă . N u în c e r c a s ă fii isteţ - fii
fraier, şi m u lte s e p o t în t â m p la .

A i grijă la cele două extreme

De două lu c r u ri t r e b u ie s ă îţ i a m in t e ş t i; e v o r b a d esp re cele
două extreme. F ie o a m e n ii în c e p s ă îş i re p r im e te a m a şi să
îşi impună să fie v ite ji - a t i t u d in e fa ls ă , p e n tru că d ed esu b t
află teama - , f i e v o r d e v e n i a t â t d e sp eria ţi, în câ t d e v in
^ t e a m a d e v in e o p ie d ic ă . în a m b e le cazu ri, v e i
°cat în frică. M o d u l c o r e c t d e a a c ţio n a este să accep ţi
168 ! -

frica, a stfel în câ t să nu fie n evoie s ă r e p rim i. A c c e p t ă fire s ­

cul fricii - e firesc să fie aşa. A c c e p t-o ş i m e r g i m a i d eparte,
depăşeşte-o. N u o reprim a şi n u o c o n s id e r a o p ied ică ; con-
tin u ă-ţi d ru m u l, în ciuda ei. T re m u r â n d , b in e în ţe le s , p en tru
că tea m a este acolo, dar m e rg i m a i d e p a rte . T re m u râ n d , dar
co n tin u ă să te grăbeşti s p re ab is.
Nu-ţi im p u n e să a i c u r a j, în t r u c â t c u r a j u l i m p u s este
contrafăcut. E ste lip sit d e v a lo a r e . A ş a c ă f i i n a t u r a l , a u ten ­
t ic sincer. Ia a m in te c ă fr ic a e x is tă , d a r c o n t i n u ă - ţ i d r u m u l.
La asta m ă refer a tu n c i c â n d s p u n s ă c o n t i n u i î n c i u d a fri­
cii. Tremură, e ste în r e g u lă - şi m e r g i m a i d e p a r t e . T r e m u r ă
ca o fru n ză în v â n t.
A i o b s e r v a t c â tă f o r ţ ă a re o fr u n z ă ? A t â t d e f r a g i l ă , dar
totuşi a tâ t d e p u te r n ic ă . C h ia r şi în f u r t u n i p u t e r n i c e , fru n ­
za c o n tin u ă să tr e m u r e - d a r i-ai v ă z u t f r u m u s e ţ e a ? Team a
este aco lo , p e n tr u c ă f u r t u n a e a p r i g ă , i a r f r u n z a e s t e plă­
p â n d ă şi d e lica tă , fin ă . m o a le . P o a te f i z d r o b i t ă f o a r t e uşor,
dar i-ai v ă z u t fo rţa ? E a c o n tin u ă s ă d a n s e z e , s ă c â n t e . C on ­
tinuă să c r e a d ă în v ia ţă .
Aşa că fii d e lica t, f ii b lâ n d , fii t e m ă t o r , d a r n u t e îm p ie ­
dica niciodată d e te a m ă şi n u o r e p r i m a . A c c e p t ă lim ite le ,
lim itele umane, d a r c o n tin u ă - ţ i d r u m u l . N u m a i aşa poate
creşte fiin ţa umană.

N u te grăb i
T e a m a poate fi dizolvată, d a r n u te g ră b i să s c a p i de ea;
a ltfe l, o v e i reprim a. F ii ră b d ă to r, o b s e rv -o , în ce a rcă să o
în ţe le g i. Accept-o ca şi c u m a r fi p a r te d in tin e . N u consi­
d e ra c ă e ste ceva urât care se agaţă d e tin e - a sta în seam n ă
să o re s p in g i, ia r respin gerea n u v a fi de aju to r. Ea face
 Parte din tine. Aşa cum iubirea face parte din tine, la fel
Şi frica; face parte din tine la fel ca furia.

N u respinge nici o em oţie, pentru că em oţiile te fac ceea

c e e ş t i, şi toate sunt utile. Sigur că nici o em oţie nu trebuie

s ă d e v i n ă obsesie: ar trebui ca ele să fie un fel de orch estră

i n t e r io a r ă . N ic i o em oţie nu ar trebui să te copleşească, asta

e t o t c e t r e b u i e s ă ţ ii minte. Dar nici o em oţie nu ar trebui

să fie r e s p in s ă .

T e a m a îş i a r e l o c u l ei - este necesară, fără ea ai pierde

c e v a - d a r n u tre b u ie s ă devin ă o fobie. Trebuie să m enţii

u n e c h ilib r u .
E x i s t ă o a m e n i a t â t d e p li n i d e t e a m ă , în cât team a este

r ă s p â n d i t ă î n t o a t ă f i i n ţ a lo r; a s t a e s t e ceva p ato lo gic Şi

s u n t o a m e n i c a r e s e t e m a t â t d e t a r e de frică, în cât o repri­

m ă , o c o n d a m n ă , o r e s p i n g a t â t de tare că d evin duri ca

n iş t e s t â n c i . Ş i a s t a e s t e c e v a p a t o lo g ic . T e a m a îşi are locul

e i î n e c o n o m i a i n t e r i o a r ă , c o n t r i b u i e la c e v a de o m are

im p o r t a n ţ ă .

U n e o r i, t e a m a p o a t e e x i s t a p r e a m u l t în v ia ţa ta. dar

n u m e r g e la e x t r e m a c e a l a l t ă ş i n u o re sp in ge com p let.

T r e b u ie s ă f i e a d u s ă î n a r m o n i e c u c e l e l a l t e em oţii; trebuie

să r ă m â n ă a c o lo .

în p r i m u l r â n d , r e n u n ţ ă l a i d e e a d e a s c ă p a de frică,
în a l d o ile a r â n d , a c c e p t - o ; e s t e p a r t e d i n tine. Şi în al treilea
rând, p r i v e ş t e - o , o b s e r v - o ; î n c e a r c ă s ă în ţe le g i de ce este
acolo şi c e e s t e e a . D a c ă f a c i a c e s t e t r e i lu cru ri, o v e i ad u ce
în echilibru. T e a m a n u v a d i s p ă r e a , d a r n ici n u v a m ai e x is ­
ta într-o m ă s u r ă a ş a d e m a r e . V a fi e x a c t a tâ t câ t ai nevoie.
r N u fa c e d in c u r a j u n ţel
Ţelul este m odalitatea m in ţii de a c re a n efe ricire . Stabi-
Ţel.
leşte-ţi un ţel, şi devii n efericit, p e n tr u c ă a p a re neliniştea:
cum să îl ating? N u l-am a tin s în c ă . C o n tin u i să ca u ţi şi
să cau ţi şi nu-1 a tin g i n icio d ată . R ă m â i n e fe r ic it şi ratezi
b u cu riile vie ţii, p e n tru că o c h ii t ă i s u n t co n c e n tra ţi pe
viitor. Eşti aici, dar o ch ii tă i s u n t c o n c e n tra ţi p e viitor.
în cea rcă să î n ţ e l e g i asta: co rp u l e x is tă aici, dar m intea
n u este aici. A sta e s t e d ih o to m ia , a s ta e ste problem a. Când
bei apă, co rp u l t ă u b e a a p ă aici şi a cu m . C o rp u l n u poate
să bea a p ă în v i it o r , n u p o a te să b e a a p ă în tre cu t, pen tru c ă
tre c u tu l n u m a i e x i s t ă , ia r v iito r u l în c ă n u a sosit. C ân d îţi
este fo am e, îţi e s t e f o a m e aici şi a cu m . Şi n u v o rb esc despre
fo a m e a p e ca re o c r e e a z ă m in tea; v o r b e s c d esp re foam ea
co rp u lu i. C o r p u l t r ă i e ş t e to t tim p u l în p re ze n t, dar m intea
n u e ste n icio d a tă î n p re ze n t, n icio d ată ; p rin urm are, apar
a n x ie ta te a ş i s e n t i m e n t u l că e ş ti ru p t în d ouă. M intea se
g r ă b e ş te sp re v i i t o r , ia r c o r p u l r ă m â n e în p re ze n t. Apoi
m in te a c o n d a m n ă c o r p u l ca şi c u m co rp u l ar fi letargic,
în ce t, ca şi c u m n u a r p u t e a să ţ in ă ritm u l.
C o r p u l e ste p u r ş i s im p lu aici, el n u este letargic. Iar min­
te a tr e b u ie s ă î n v e ţ e u n lu c r u - s ă se în to a rc ă la corp. Ieşi
d in m in te a t a ş i r e i n t r ă î n sim ţu ri, şi v e i red o b ân d i siguranţa
d e sine, b u c u r i a . T o t c e e s t e n e c e s a r e c a m in te a şi corpul
să Fie re u n ite: e u n p r o c e s sim p lu . Ş i n u fa ce din această
legătură u n sco p . D a c ă f a c i d i n a s t a u n scop, aceeaşi p ro ­
blem ă va reven i p e u ş a d i n d o s .
Pur şi sim plu în ţe le g e ! Ş i b ru s c, t o a t ă e n e r g i a îţi va sta
la dispoziţie; v e i f i în cre ză to r, v e i f i fe ricit şi v e i în cep e să

acţionezi fără teamă. N u în s e a m n ă că n e s ig u ra n ţa dispare;

 Frica 171

n e s ig u r a n ţ a ră m â n e . E a f a c e p a r te d in v ia ţ ă , e in trin secă.
O a m e n ii c a r e c r e d c ă s u n t în s ig u r a n ţ ă s u n t , d e fapt, d o a r
n a iv i; n im e n i n u p o a t e fi în s ig u r a n ţ ă c â t ă v r e m e e încă
v i a ţ ă . V ei f i în d e p lin ă s ig u r a n ţ ă a b ia c â n d v e i m u ri. n icio ­

d a t ă în a in t e d e a s ta . Şi c u m a i p u te a fi în s ig u r a n ţ ă ? E x is tă

b o a lă , e x i s t ă m o a r te , p r ie te n u l p o a te m u ri, iu b it a p o a te
p le c a în a l t ă p a r te . C u m a i p u t e a f i în s ig u r a n ţ ă ? Banca
p o a te d a f a l i m e n t , t u p o ţ i a ju n g e fa lit, p o ţi s ă -ţi p ie rzi s lu j­
ba, p o ţi s ă - ţ i p i e r z i v e d e r e a , p o ţi a ju n g e p a ra liz a t, in firm .
Ţ i s e p o t î n t â m p la o m i e d e lu c r u r i. C u m p o ţi să fii în
s ig u r a n ţ ă ?
Dar în s ă ş i id e e a d e a fi în s ig u r a n ţă g e n e r e a z ă p r o b l e m e .
Eu îi ajut pe o a m e n i s ă în c e a p ă s ă s e b u c u r e d e n e s i g u r a n ţ ă .
N u îi aju t s ă c r e e z e s ig u r a n ţ ă t o t a l ă . C u m p o t f a c e a s t a ?
N im e n i nu o p o a t e f a c e şi, d e a l t f e l , n i c i n u e b i n e s ă o f a c i
C h ia r dacă ar reuşi c in e v a s ă o fa c ă , u n a s e m e n e a l u c r u n u
trebuie totu şi făcut, f iin d c ă a t u n c i c â n d u n o m s e a f l ă în
s ig u r a n ţă , el este m o rt; n u p o ţ i f i ş i v iu . ş i î n s i g u r a n ţ ă .
V iaţa este n ed esp ă rţită d e m o a r t e . C în d i n s p i r i , t r e b u i e s ă
şi expiri; nu p o ţi spune; „A m s ă in s p ir d o a r " . I n s p i r a ţ i a ş i
e x p ira ţia m e rg îm p re u n ă . V i a ţ a e s t e in s p ir a ţ ie , m o a r t e a
este expiraţie. Iu b ire a e s t e i n s p ir a ţ ie , u r a e s t e e x p i r a ţ i e .
Bucuria e s te in spiraţie, t r i s t e ţ e a e s t e e x p i r a ţ i e . C ă s ă t o r i a
este in sp ira ţie, d ivo rţu l e s t e e x p ir a ţ ie ; e l e s u n t î n t o t d e a u n a
îm preună!
A c u m . d a c ă v r e i c ă s n ic ie fă r ă d i v o r ţ , c ă s n i c i a v a f i c e v a

a r t ific ia l şi n u -ţi v a a d u c e n ic i o b u c u r i e . V e i f i î n s ig u r a n ţă ,

dar n u v e i a v e a p a r te d e b u c u r i e , c ă c i c u m p o ţi fi f e r ic it cu
Un *ucru m ° r t ? D a c ă v r e i c a s o ţ i a t a s ă f i e v ie , a tu n c i există
un risc. O f e m e i e v i e e s t e o f e m e i e p e r ic u lo a s ă : e a s-ar putea
^ îndrăgosti de altcin eva, cin e ştie? O p e r s o a n ă v ie e ste o per­
soan ă vie; iu b irea îi p o a te a p ă r e a d in n o u ! D a că e şti viu,
te p oţi în d ră g o sti d e a lte fem e i. V ia ţa n u c u n o a ş te legi şi
nici m orală.
D o ar m o a rte a p o a te f i c o n tr o la tă - deci, c u câ t e şti mai
m ort, cu a tâ t m ai u ş o r p o ţi f i c o n tr o la t. Ş i a tu n c i răm âi un
so ţ sa u o so ţie , ia r lu c r u rile ce l p u ţ in p a r a f i sigu re. O casă
b u rg h e z ă , u n c o n t la b a n c ă , o m a ş in ă în garaj, o fem eie,
u n bărbat, cop ii, o slu jb ă b u n ă , şi o m u l se sim te în siguranţă.
D ar o are e ste a c e a s ta s ig u r a n ţă ? S ig u ra n ţa n u este posibilă;
d o a r c o n fo r tu l e s te p o sib il. A c e s te lu c r u r i ţin de con fort, nu
d e s ig u r a n ţă - ia r e le p o t f i p ie rd u te , îţ i p o t f i luate.
S in g u r a s ig u r a n ţ ă p o s ib ilă e s te s ă în c e p i să te bucu ri de
s ta r e a d e n e s ig u r a n ţă . P a re p a r a d o x a l, d a r to t ceea ce este
a d e v ă r a t în v ia ţ ă e s t e în t o t d e a u n a p a r a d o x a l. A devărul
e s te u n p a r a d o x . I u b e ş te lip s a d e s ig u r a n ţă , şi ea vă dispă­
rea. N u în s e a m n ă că te v e i s im ţ i în s ig u r a n ţă , dar, când vei
în c e p e să iu b e ş ti şi s ă te b u c u r i d e n e s ig u ra n ţă , de ce ţi-ai
m a i b a te c a p u l? N u m a i e x is t ă g r iji şi n ici a n x ie ta te în
a c e a s tă p r iv in ţă . E ş ti c u a d e v ă r a t în c â n ta t. E şti în cân tat
şi te în tr e b i: o a r e c e -m i v a a d u c e z iu a d e m â in e ? Şi vei ră­
m â n e d e s c h is t u t u r o r p o s ib ilită ţilo r.

T e a m a d e a e xp ira
V ia ţa şi m o a r t e a s u n t d o u ă p o la r ită ţi a le a ce le ia şi energii,
a le a c e lu ia ş i f e n o m e n - f lu x u l şi r e flu x u l, z iu a şi noaptea,
v a r a ş i ia r n a . E le n u s u n t s e p a r a te ş i n u s u n t op use, con­
tr a r e u n a a lte ia , c i c o m p le m e n ta r e . M o a rte a n u e sfârşitul
v ie ţii, ci, d e fa p t, o c o m p le ta r e a v ie ţii, a p o g eu l, în cu n u n area
 existen ţei terestre. Şi. de în dată ce aju ngi să c u n o şti via ţa
şi procesele acesteia, vei în ţelege şi ce este m oartea.
M oartea este o parte organică, in tegran tă a vieţii, şi e
fo a r te prieten oasă cu viaţa. Fără ea, viaţa nu poate exista.
V ia ţa e x is tă d a to rită m orţii; m o a rtea o feră fu n d a lu l.
D e fap t, m oartea este un proces de reînnoire. Iar m oartea
se în tâ m p lă în fiecare m om ent. M om entul în care inspiri
şi m o m e n tu l în care expiri su n t m anifestări ale vieţii şi ale
m o rţii. C â n d inspiri, e viaţă; când expiri, e m oarte. Iată de
ce, a tu n c i câ n d u n copil se naşte, primul lucru pe care îl face
e ste să in sp ire; abia după aceea începe viaţa. Şi când un
b ă trâ n m o a re, u ltim u l lu cru pe care îl face este să expire,
d u p ă ca re v ia ţa p leacă din tru pu l lui. Expiraţia este moarte,
in sp ira ţia e ste v ia ţă - s u n t ca două roţi ale un ui car tras de
boi. T ră ieşti in sp irâ n d în egală m ăsură cum trăieşti expi­
rând. E x p ira ţia e ste parte a inspiraţiei. Nu poţi inspira dacă
în ce te z i să m a i exp iri. N u p o ţi trăi dacă încetezi să mori. Cel
ca re a în ţe le s ce e ste v ia ţa va lăsa m oartea să se întâmple;
o va p rim i cu b ra ţe le d esch ise. El m oare în fiecare clipă şi
în fie c a re clip ă în vie. M o a rtea şi în vierea lui se întâm plă în
c o n tin u u , ca u n p ro c e s n e în tre ru p t. El m oare în fiecare
m o m e n t fa ţă d e tr e c u t şi re n a şte iar şi iar, în viitor.
D acă c e rc e te z i viaţa în profunzime, vei fi capabil să ştii
ce este m o a rtea . D a că înţelegi ce este moartea, doar atunci
vei putea în ţe le g e ce este, cu adevărat, viaţa. Ele su n t orga­
nice. Dar, d e o b ic e i din teamă, n o i am creat o divizare.
Credem că v ia ţa este bună, iar m o a rtea este rea. Credem că
viaţa trebuie d o rită , în vrem e ce m o artea trebuie evitată.
Credem că trebuie să ne protejăm, cum va, îm potriva morţii
Această idee absurdă creează o n e fe ricire n esfârşită în
viaţa noastră, fiindcă o p e r s o a n ă c a re s e p ro te je a z ă îm p o ­
triva morţii d evin e in c a p a b ilă s ă tră ia s c ă . E ste p erso a n a
care se teme să expire, a p o i n u p o a te in sp ira şi e ste blocată.
O astfel de p erso a n ă p u r şi s im p lu se tâ ră ş te , ia r v ia ţa sa
nu mai e ste o cu rgere, n u m a i e s te a s e m e n e a u n u i râu.
D acă vrei cu a d e v ă ra t s ă tră ie ş ti, tre b u ie să fii gata să
mori. C in e se te m e d e m o a rte în in te r io r u l tă u ? Se tem e
via ţa de m o a rte? A şa ce v a n u e ste c u p u tin ţă . C u m să se
tea m ă v ia ţa de u n p ro ce s ce fa c e p a rte in te g ra n tă din ea?
A ltcin e va se te m e în tin e . E g o u l se tem e . V ia ţa şi m oartea
nu s u n t o p u se, d a r e g o u l şi m o a rte a s u n t. V ia ţa şi m oar­
tea n u s u n t o p u se, d a r e g o u l şi v ia ţ a su n t. E go u l se tem e să
tră ia s c ă şi to t el s e te m e s ă m o a ră . Se te m e să trăiască,
fiin d c ă fie ca re e fo rt, fie c a re p a s că tre v ia ţă a d u ce m oartea
m ai a p ro ap e. D acă t r ă ie ş t i a ju n g i, p as cu pas, m ai aproape
de m o a rte. E g o u l se te m e să m o a ră şi de a ceea se tem e
să şi tră iască . El p u r şi s im p lu se târăşte .
E x istă m u lţi o a m e n i c a re n u s u n t n ici vii, nici m orţi.
A cest lu cru e m a i rău d e c â t orice. Un o m care este plin de
v ia ţă este şi plin de m oarte. A c e a s ta este sem n ificaţia crucii
lui Iisus. F ap tul că Iisu s şi-a p u rta t p ro p ria cru ce nu a fost
în ţeles cu m se cu vin e. Iar el le-a sp u s ap o sto lilo r săi: „Trebuie
să vă p u rta ţi crucea". S e n su l g e s tu lu i lui Iisus de a-şi purta
crucea e ste fo a rte sim p lu şi p o a te fi în ţe le s astfel: fiecare
trebuie să-şi p o a rte p ro p ria m o a rte în m od co n tin uu , fie­
care trebuie să m o a ră în fie c a re m o m e n t, fieca re trebuie să
fie răstignit, p e n tr u că a c e a s ta e ste s in g u ra m odalitate
de a trăi total, cu a d ev ărat.
Oricând ajungi la u n m o m e n t de tră ire intensă, brusc,
a co lo vei vedea şi moartea. în iu b ire se în tâ m p lă la fel.
 în iubire, viaţa ajunge la un a p o geu - de aceea, o a m en ii
se tem să iubească.
Am fost neîncetat surprins de o am en i care v e n e a u la
m ine şi-mi spuneau că se tem de iubire. De ce a cea stă frică
de iubire? Pentru că atunci când iu b eşti cu a d ev ărat pe
cin eva, egoul începe să se topească. Nu poţi iubi cu egoul;
el d e vin e o barieră. Iar când vrei să arunci bariera, e go u l îţi
sp u n e: „Aş a ceva va fi o m oarte pentru tine. Păzeşte-te!"
M o a rtea ego u lu i nu este m oartea ta; m oartea e go u lu i
e ste în să şi şan sa ta de a trăi. Egoul e doar o cru stă m oartă
în ju r u l tău , treb u ie sfărâm ată şi aruncată. El aju nge să ia
fiin ţă în m od fire sc - la fel ca atunci când un călător adun ă
p ra f pe haine, pe corp, iar ca să scape de p ra f trebuie să facă
o baie. Pe m ă su ră ce în a in tă m în tim p , se a d u n ă p rafu l
e x p e rie n ţe i, al cu n o a ş te rii, al v ie ţii trăite, al tr e c u tu lu i
P ra fu l d e v in e e g o u l n o stru . A cu m u la t, devin e o cru stă care
tre b u ie s fă r â m a tă şi a ru n ca tă . T rebuie să faci baie în fieca ­
re zi - de fap t, în fie c a re m o m e n t, p e n tru ca acea cru stă să
nu d e vin ă n icio d a tă o în ch iso are.

D a că s im ţi fr ic ă , a cce p t-o
Dacă s im ţi fric ă şi începi să fa ci ceva în p riv in ţa e l a tu n ci
o n ou ă fric ă şi-a f ă c u t apariţia: frica de frică; ea a d even it
mai co m p le x ă . Aşadar, dacă sim ţi frică, accep t-o. N u în cer­
ca să fa ci nim ic în privin ţa e l d e o a re ce „a face" ceva n u va
ajuta. Tot ce faci din frică va g e n e ra m a i m u ltă frică; to t ce
faci din con fu zie va genera şi m a i m u ltă co n fu zie . N u face
nimic! Dacă există frica, c o n sta tă a sta şi accept-o. Ce-ai putea
face? Nu se poate fa c e n im ic.
 .Simt frică." Vezi? D acă p o ţi să c o n s ta ţi p u r şi sim p lu
faptul că simţi frică, un de m ai e ste frica ? A i a cce p ta t-o ; s-a
dizolvat. Acceptarea o dizolvă - d o a r a c c e p ta re a , n im ic a lt­
ceva. Dacă încerci să te lu p ţi cu ea, v e i cre a a lte tu lb u rări,
şi acest lucru ar putea c o n tin u a la in fin it; e o s itu a ţie fără
ieşire şi fără sfârşit.
Oamenii vin la m ine şi-m i sp u n : „N e e ste fo a r te frică,
ce-ar trebui să facem?" D acă le d au să fa c ă u n a n u m it lucru,
îl vor face cu fiin ţa p lin ă de frică, d eci a c ţiu n e a se va naşte
din frica lor. Iar a cţiu n ile care se n a s c d in fric ă n u p ot fi
decât înfricoşate.
Dacă ai o problem ă, n u m ai crea în c ă u n a. R ăm âi cu
prima, nu încerca să te lu p ţi cu ea g e n e râ n d alta. E m ai uşor
să rezolvi prim a p roblem ă d e cât să o re z o lv i p e a doua, căci
prima este m ai a proap e de su rsă. A d o u a se v a în d ep ărta
de sursă, şi cu câ t e o p ro b le m ă m a i d e p a rte de sursă,
cu atât îţi e m ai greu să o rezolvi.
Dacă ţi-e frică, a ccep tă că ţi-e frică - de ce să fa ci o pro­
blem ă din asta? Vei ş ti că ţi-e fric ă to t a şa c u m ş tii că ai
două mâini. De ce să creezi o p ro b lem ă d in asta, ca şi cum
ai observa că ai u n sin g u r nas, şi n u d o u ă ? D e ce să creezi
o problem ă din aşa ceva? Frica e x is tă - accep t-o, observă
că există. A ccept-o şi n u-ţi bate ca p u l cu ea. C e se va în tâm ­
pla? D intr-odată, vei sim ţi că a d isp ăru t.
A ceasta este a lch im ia in terio a ră : o p ro b lem ă dispare
dacă o accepţi, şi o p ro blem ă se a cce n tu e a z ă şi devin e mai
com plexă dacă in tri in co n flict cu ea. Da, e x istă suferinţă,
şi deodată ap are şi tea m a - accep t-o ; e x istă , şi nu poţi
face nim ic în p rivin ţa ei. Şi câ n d sp u n că nu se poate face
n im ic să nu crezi că vo rb esc d esp re pesim ism . C ând spun
 Frica

cà nu se Poate face nim ic, îţi o fe r o c h e ie p e n tr u r e z o lv a r e a

problem ei.
S u fe rin ţa există - e parte din v ia ţă şi p a r te d in e v o lu ţ ie ,
n u e n im ic rău în ea. S u fe rin ţa d e v in e c e v a m a le f ic d o a r
a tu n c i câ n d este d istru ctiv ă şi d eloc crea tiv ă; s u f e r in ţ a d e ­
v in e rea d o a r atu n ci când su feri şi n u c â ş tig i n im ic p e d e
u rm a ei. D a r îţ i s p u n că p rin s u fe r in ţă p o ţi a ju n g e la
in tro sp e c ţie , ia r a tu n ci s u fe r in ţa d evin e crea tiv ă.
în tu n e r ic u l e fru m o s d a că din el se n a sc zorile; în t u n e ­
ricu l e p rim e jd io s d o a r câ n d e n esfâ rşit şi n u se t r a n s fo r m ă
în lu m in a d im in eţii, ci co n tin u ă şi co n tin u ă , şi te s im ţi ca şi
cu m a i a le rg a în tr -u n cerc, u n cerc vicio s. A sta se p o a te în ­
tâ m p la d a c ă n u e şti a te n t - p e n tru a s c ă p a d e o s u fe r in ţă ,
poţi g e n e r a o alta; ca să s c a p i şi de a c e a s ta d in u rm ă . g e n e ­
rezi în că u n a, şi to t aşa. Ia r to a te a c e le s u fe r in ţe p e ca re n u
le-ai tră it v o r c o n tin u a să te a ş te p te . A i s c ă p a t, d a r n u de
tot, ci d o a r ai t r e c u t d e la o s u fe r in ţă la a lta - fiin d c ă a ce e a ş i
m in te c a re a c r e a t o s u fe r in ţ ă v a g e n e r a şi o a lta . P o ţi sc ă p a
de o s u fe r in ţă p e n t r u a tră i a ltă s u fe r in ţă , d a r s u fe r in ţ a va
fi m ereu p re z e n tă , fiin d c ă m in te a ta e s te o fo r ţă cre a to a re .
A c c e p tă s u f e r in ţ a şi tr e c i p r in ea; n u în c e r c a s ă sca p i.
Este o d im e n s iu n e c o m p le t d ife r it ă în c a d r u l c ă r e ia p o ţi
lucra. S u fe r in ţa e x is t ă - în tâ m p in -o , t r e c i p rin ea. F rica v a
fi şi ea p r e z e n t ă - a c c e p t - o . V e i t r e m u r a d e f r ic ă - n u -i
nimic, tre m u ră ! D e ce s ă te p r e fa c i c ă n u tr e m u r i, c ă n u te
tem i? D acă e ş ti laş, a c c e p t ă a s ta .
O rice o m e laş. Ia r o a m e n ii p e c a r e îi c o n s id e r i c u r a jo ş i
doar se p re fa c c ă s u n t a s t fe l. în a d â n c u l in im ii lor, şi e i s u n t
la fel de laşi ca o r ic a r e a lţii; d e fa p t, s u n t m a i laşi, p e n t r u că,
spre a-şi a s c u n d e la ş ita te a , e i ş i-a u c r e a t o im a g in e d e v ite ji
 şi încearcă să se co m p o rte a s tfe l în c â t t o a t ă lu m e a să cre a ­
dă că nu su n t laşi. D a r v ite jia lo r e d o a r u n p a r a v a n .
Cum am p u tea fi v ite ji? M o a rte a e x is tă . C u m p u te m fi
viteji, când fieca re d in tr e n o i n u e a ltc e v a d e c â t o fr u n z ă în
v ân t? C u m p o a te o f r u n z ă s ă n u t r e m u r e ? C â n d v â n tu l
bate, fru n za v a tre m u ra . D a r n u -i v e i s p u n e n ic io d a tă u n ei
fru n ze „Eşti o fricoasă". V ei s p u n e d o a r c ă f r u n z a e ste vie.
A şa că a tu n ci câ n d tre m u ri, şi fric a p u n e s tă p â n ir e p e tine,
nu eşti d ecât o fr u n z ă b ă tu tă d e v â n t - c e fru m o s ! Şi atu n ci,
de ce să-ţi fa ci p ro b le m e d in c a u z a a s ta ? D a r s o c ie ta te a
a creat p ro b lem e d in o rice.
D acă u n co p il s e te m e d e în tu n e r ic , n o i îi sp u n e m :
„Nu te speria, fii viteaz!" D e ce ? C o p ilu l e in o c e n t, e fire sc
ca el să se te a m ă d e în tu n e ric . Tu îl o b ligi: „Fii curajos!", şi
a s tfe l el se fo rţe a z ă , la r â n d u l să u , şi d e v in e te n s io n a t.
S u p o rtă în tu n e r ic u l, d a r a c u m e t e n s io n a t ; în tr e a g a sa
fiin ţă e ga ta să tre m u r e d e frică, d a r e l îşi re p rim ă ce sim te.
A cest tre m u r re p rim a t îl v a u r m ă r i în tr e a g a v ia ţă . A r fi fost
fo a rte b in e ca el s ă fi tr e m u r a t în în tu n e r ic , n -a r fi fo st
n im ic g reşit în a sta . A r fi fo s t b in e să p lâ n g ă şi să alerge,
speriat, la p ărinţii lui, n -ar fi fo st n im ic a n o rm a l în asta. C opi­
lul a r fi ieşit d in în tu n e r ic m a i e x p e r im e n ta t, m a i în ţelep t.
El ar fi realizat, d a c ă a r fi t r e c u t p rin în tu n e r ic tre m u rân d
şi plân gân d , că n -are m o tiv e să se te a m ă . S u p r im â n d o sen ­
zaţie, n- o v e i tră i în d e p lin ă ta te a ei şi n u v e i d o b â n d i nim ic
valoros de pe u r m a ei.
înţelepciu nea v in e p rin s u f e r in ţ ă şi p rin a ccep ta re.
Orice ţi s-ar în tâ m p la , a c c e p t ă fă r ă s ă -ţi fa c i p ro blem e.
Să nu-ţi pese de societate şi d e ce i c a re te co n d a m n ă p en ­
tru felu l cum te porţi. N im e n i nu a re d r e p tu l să te judece
 Şi n im en i nu se p o a te p r e tin d e ju d e c ă t o r . N u -i j u d e c a p e
a lţu şi n u te lăsa tu lb u r a t şi d e ra n ja t d e ju d e c a t a a lto r a . E ş ti
s in g u r şi eşti unic. Nu ai m a i e x is t a t v r e o d a t ă şi n u v e i m a i
e x is t a v re o d a tă . E şti m in u n a t! A c c e p tă a s t a şi, in d if e r e n t
c e s -a r în tâ m p la , la să să s e în tâ m p le şi tr e c i p r in a c e a s i t u a ­
ţie. C u râ n d , s u fe r in ţ a v a d e v e n i în v ă ţă tu r ă ; a t u n c i e a a d e ­
v e n it c r e a tiv ă .
F rica te v a a ju ta s ă d e vii n e în frica t, iar d in m â n ie v a v e n i
c o m p a s iu n e a . D in în ţe le g e r e a urii, în t in e s e v a n a ş t e iu b i­
rea. D a r a c e a s ta n u s e în tâ m p lă d a c ă n a ş t i u n c o n flic t , ci
d a c ă t r a v e r s e z i s i t u a ţ iil e c u c o n ş t ie n ţ a t r e a z ă . A c c e p t ă
şi tr e c i p r in o r ic e s it u a ţ ie .

Nimic de pierdut
N u t r e b u ie s ă n e t e m e m d e n im ic , p e n tru că nu a vem n im ic

de p ie r d u t. N im e n i n u n e p o a t e je fu i şi n im ic d in ce n i se
p o a te lu a n u p r e ţ u ie ş t e n im ic , aşa că d e ce să a v e m tem eri,
s u s p ic iu n i, în d o ie li? A c e ş tia s u n t a d e v ă ra ţii je fu it o r i - în ­
d o ia la , s u s p ic iu n e a , t e a m a . E le îţ i d is tru g în săşi p o s ib ilita ­
tea d e a c e le b r a , d e a s ă r b ă t o r i.
P rin u r m a r e , c â t ă v r e m e e ş t i p e p ă m â n t , c e le b re a z ă p ă ­
m â n tu l. C â t ă v r e m e a c e a s t ă c lip ă d u r e a z ă , b u cu ră -te d e e a
p ân ă în s t r ă f u n d u r i . Ia t o t n e c t a r u l p e c a re ţi-1 p o a te o fe r i
şi pe c a r e e g a t a s ă ţi-1 o f e r e .
Din c a u z a f r ic ii, v e i p ie r d e m u lte lu cru ri. D in c a u z a f r ic ii
nu putem iu b i, s a u . c h ia r d a c ă o fa c e m , iu b im î n t o t d e a u n a

cu ju m ă ta te d e in im ă , aşa şi aşa. Iu b im p â n ă la u n p u n c t ,
şi nu d in c o lo d e el. A ju n g e m m e r e u la u n p u n c t d i n c o l o d e

care ne te m e m să tr e c e m , aşa c ă r ă m â n e m b l o c a ţ i a c o lo .
 N u p utem să ne im p lic ă m m a i p r o f u n d i n t r - o p r i e t e n i e d in

c a u z a fr ic ii. N u p u te m s à n e r u g ă m d i n cau za fr ic ii.

S un t u n ii c a re s p u n c ă o a m e n i i se r o a g ă d in frică. E a d e ­
v ă r a t m u lţi o a m e n i s e r o a g ă f i i n d c ă le e frică . D a r e x is tă
un a d ev ă r şi m a i m a r e c a r e s p u n e c ă m u lţi o a m e n i n u m erg
p ân ă la c a p ă t în r u g ă c i u n e d i n c a u z ă c ă s u n t d o m in a ţi de
frică. E i p o t î n c e p e s ă s e r o a g e d e frică , d a r n u m e rg prea
d e p a rte în r u g ă c i u n e a lo r . R ă m â n d o a r la u n n iv e l form al,
la u n n iv e l d e c l i ş e u . A c e i o a m e n i d o a r r o s te s c ru gă ciu n ile,
d a r n u le sim t, n u s u n t m i ş c a ţ i d e ele, n u in tr ă în tr -o stare
d e e x ta z . N u s u n t p ă t r u n ş i d e c r e d in ţă , n u se a v â n tă n ăval­
n ic în r u g ă c i u n e . E i p ă ş e s c c u p r e c a u ţie - şi o ric e p re cau ţie
e s te g e n e r a tă d e f r i c ă .
Fii c o n ş t i e n t , d a r n u f i n ic io d a t ă p r e c a u t. D istin c ţia
e fo a r te s u b t i l ă . C o n ş t i i n ţ a n u -şi a re ră d ă c in ile în team ă,
în s c h im b p r e c a u ţia d a . U n o m e s te p r e c a u t d in tea m a de
a n u d a g re ş, d a r a c e l o m n u p o a te a ju n g e p rea departe.
T e a m a în s ă ş i t e v a îm p ie d ic a s ă în c e r c i n o i s tilu ri de viaţă,
n o i c a n a le d e e n e r g i e , n o i d ir e c ţii, n o i tă râ m u ri; p u r şi sim ­
p lu n u -ţi v a p e r m i t e . V ei m e r g e m e r e u pe a c e e a ş i cale,
rru şcâ n d u -te î n c o l o ş i în c o a c e d e -a lu n g u l ei. V ei d e ve n i ca
u n tre n d e m a r fa .
C o n ş t iin ţ a s p u n e p u r ş i s im p lu : _?ii c o n ş tie n t de orice
f a c i in d ife r e n t - u n d e m e r g i . R ă m â i a te n t p e n tr u a te putea
t u c u r a t e e x p e r ie n ţ ă p â n ă _a u lt im a p ic ă t u r ă în aşa fel
în cât să n u p ie r z i n im ic * .
F râ ta e s t e u n a d u r e re p r o t . e m e . e m r .t a m e n t a i e ca re
t r e b u a e Î n t â m p in a t e ş: Î n f r u n t a t e A ş a c i t a c ă sim ţi c ă

fr ic a cLr. s u f le t u l tă u n u r a i c r e ş t e a ş a t e m u lt. : s - o să
crea scă s : m a i p u ţ in . F rica e s te c a b u r u i e n u e d i n g r ă d i n ă
 11-1lnarul trebuie sâ le smulgă şi să le arunce Jn continuu.
•' tti I. îi vor nâpâdi toata gradina. Dacâ laşi buruienile sâ
1‘lM m a* ^«vreme sau mai târziu trandafirii tâi se vor
ofili, florile tale vor dispărea, şi toată grădina va fi plină de
b u ru ien i. Trebuie să le smulgi neîncetat. Doar atunci, gră­
din a ta va răm âne frum oasă. Când toate rădăcinile rele
su n t sco ase, nu va mai exista nici o problemă. Şi atunci
te p o ţi relaxa.
în a sta co n stă întregul efort, esenţa disciplinei interi­
oare, m unca.
G u rd jie ff o b işn u ia să le spună discipolilor săi: „Găsiţi-vă
tră sătu ra v o a stră de bază”, fiindcă de ea se leagă tot restul.
De e xe m p lu , un o m are un sen tim en t de vinovăţie; aceasta
e ste p rin cip a la lui trăsătură, şi totul este înlănţuit de ea.
Dacă o m u l re sp e ctiv îşi va pierde sen tim en tul de vinovăţie,
toate se n tim e n te le legate de acesta vo r dispărea de la sine.
La fel e în ca zu l u n u i om d o m in at de frică: va fi suficient
să re n u n ţe la fric ă şi nu va m ai treb u i să lepede nimic
altceva. Tot ce e leg at de frică va cădea autom at, pentru
că e d o a r o co n se c in ţă a fricii.
O riu n d e v e zi că e x is tă frică, re n u n ţă la ea. Uneori, dacă
e necesar, în ce a rcă să p ă tru n z i în acea frică, să o înţelegi,
în viaţă, n u e x is tă lu cru ri rele, lucruri de care să te temi.
Există d o a r a n u m ite id ei ca re au fo st înrădăcinate în m in­
tea n o a stră în a n u m ite m o m e n te fragile, iar acestea con ti­
nuă să se p ro iecte ze în exterior. U n copilaş e lăsat în pătuţul
lui E flă m â n d şi p lâ n g e , s e u ită în jurul lui şi nu poate
vedea n im ic e în tu n e ric şi n u vine nimeni la eL Sin gurătatea
®3amea- lip sa de re a cţie a celor din jur, p lân su l şi frica ajung
sâ fie toate a so c ia te în m intea lu i Ele d evin asociate aşa
jp m ____________
de profund. încât, o r i d e c â t e o ri c o p ilu l v a fi lă sa t în în tu ­
neric. chiar şi peste 50 d e ani. el v a în c e p e s ă s im tă o a n u ­
mită teamă. A cea a s o c i e r e e s t e în c ă vie, d e şi a u t r e c u t cin ci
decenii. El nu m a i e s t e u n co p ilaş, n u s e m a i a flă în tr -u n
pătuţ. nu m a i e s t e d e p e n d e n t de m a m a lui. d a r te a m a în că
funcţionează şi s e p ro iecte ază .
A ş a d a r, o b s e r v ă n u m a i şi re n u n ţă to t m a i m u lt la team ă.

D a c ă - ţi p o ţ i c u r ă ţ a c o n ş tiin ţa d e te a m ă , ai a ju n s p e ca lea

c e a b u n ă . A b i a a tu n ci v e i p u te a în c e p e a d e v ă r a ta că lă to rie
a c e le b r ă r ii.

B u c u r ia e s t e a n t id o t u l
B ucuria este antidotul pentru fric ă . F rica a p a r e d a c ă n u
te bucu ri de viaţă. Dacă te b u c u r i d e v ia ţă , fr ic a disp are.
A şa că în cearcă să fii p ozitiv şi să te b u c u ri m a i mult. să râzi
mai m ult să cânţi şi să dansezi m a i m u lt R ă m â i to t mai
bucuros, mai entuziasmat de lu c r u rile m ă ru n te , de lucru-
rile tnic. Viaţa constă din lu c r u r i m ă ru n te , d a r d a că poţi
să a d u d a ce lo r lu c r u ri m ici c a lita t e a v e s e l i e i t o ta lu l va
S imens.
N u a şte p ta să se în tâ m p le c e v a g ra r.d tcs. A s ta n u în ­
seam n ă cà l u c r a r le m ă re ţe n u se în tâ m p lă , ci d o a r că n u
trecu te să a ştep t: a p a riţia lor. Ele v o r ap ă re a d o a r câ n d vei
începe să t r ă e ş t : lu cru rile m ă ru n te , de zi cu zi. c u o m in te
nouă. cu o p ro sp eţu r.e n ou ă. c u o v ita lita te n o u ă şi cu u n
entuziasm n ou . A s t f e l a c u m u le z : tre p ta t, iar in tr-o zi acu-
m ujarea aceea v a e x p lo d a in tr -o b u c u r ie p u ră .
Dar nimeni nu ştie cân d se v a în tâ m p la asta. De aceea
trebuie să continui să « lu n i p ietrice le p e m a lu l m ă r ii Tota­
litatea lor înseamnă m a rele e v e n im e n t. A t u n d câ n d a d u n i
 ° singurâ Pietricică, ea este doar o pietricică. D ar cân d to a te
p i e t r i c e l e l e sunt adunate laolaltă, e l e se tra n s fo rm ă bru sc

î n d i a m a n t e . A c e s t a e miracolul vieţii. Deci, nu treb u ie să te

g â n d e ş t i la a c e s t e lucruri măreţe.

E x i s t ă m ulţi oam eni în lume care au de pierdut, d e o a re ­

c e a ş t e a p t ă întotdeauna să li se în tâ m p le ceva m ăreţ. N u se

p o a t e î n t â m p l a . A cel ceva se în tâ m p lă d o a r p rin lu cru ri

m ă r u n t e ; m ă n â n c ă , plimbă-te, fă baie. vo rb eşte cu un p rie­

t e n , s t a i s i n g u r privind cerul sau stai în tin s în patu l tău.

f ă r ă s ă f a c i n i m i c . Din aceste lu cru ri m ăru n te este făcu tă

v i a ţ a . E l e s u n t m a t e r i a însăşi a vieţii.

P r i n u r m a r e , f ă t o t u l cu bu cu rie şi ap oi to tu l va d even i

o r u g ă c iu n e .
F ă t o t u l c u e n t u z i a s m . T erm en u l e n tu z ia s m e foarte fru ­
m o s. R ă d ă c in a lu i în s e a m n ă d ă r u it de D u m n e z e u . Când fa d
c e v a c u p r o f u n d e n t u z i a s m , d u m n e z e ire a este în ău n tru l
t ă u . C u v â n t u l e n t u z i a s m î n s e a m n ă , d e fa p t, un o m plin de
d u m n e z e i r e . A d u m a i m u lt e n tu zia s m în v ia ţa ta, iar team a
ş i a l t e l u c r u r i v o r d i s p ă r e a d e l a sine.

N u t e p r e o c u p a n i d o d a t ă d e lu cru rile n ega tive. A p rin d e

l u m â n a r e a , i a r î n t u n e r i c u l va p leca d e la sine. N u în cerca

s ă t e l u p ţ i c u î n t u n e r i c u l . N u p o ţi fa c e asta. fiin d c ă în tu n e ­

r ic u l n u e x i s t ă . C u m ai p u te a să te lu p ţi cu el? A p r in d e o
lum ânare ş i î n t u n e r i c u l d isp a re. A ş a că u ită d e în tu n e r ic
uită de f r i c ă . U i t ă d e to a te a c e le lu c ru ri n e g a tiv e care b â n ­
tuie, de ob icei, m in te a u m a n ă . T o t ce a i d e fă c u t e s te să
aprinzi o m ică lu m â n a r e d e e n tu zia s m .
T im p de c in c is p r e z e c e z ile în c e a rc ă să te tr e z e ş ti cu u n
mare e n tu zia s m - .d u m n e z e ir e a in te rio a ră * - , cu h o tă râ ­
rea ca în ziu a r e s p e c tiv ă să tr ă ie ş ti cu a d e v ă r a t cu toată
 bucuria Şi apoi începe să trăieşti c u t o a t ă b u c u r i a ! M ă n â n ­
că micui d e ju a dar fă-o c a şi c u m a i m â n c a d i n t r u p u l lu i
Dum nezeu însuşi; h r a n a d e v i n e s a c r ă . î m b ă i a z ă - t e , d a r
dum nezeirea să fie î n t i n e , c a ş i c u m a i s p ă l a u n z e u . A t u n c i,
mica ta baie va d e v e n i u n t e m p l u , i a r a p a c a r e c u r g e a s u p r a
ta va fi ca un b o t e z .
Trezeşte-te î n fiecare d i m i n e a ţ ă c u o p u t e r n i c ă d e t e r m i ­
nare, cu certitudinea, c l a r i t a t e a , p r o m i s i u n e a f a ţ ă d e t in e
însuţi că acea zi o s ă f i e n e a s e m u i t d e f r u m o a s ă ş i c ă o v e i
trăi din plin. Şi de f i e c a r e d a t ă c â n d m e r g i s e a r a la c u lc a r e ,
ream in teşte-ţi c â t e l u c r u r i f r u m o a s e ţ i s - a u î n t â m p l a t în
acea zi. Sim plul fa p t c ă le v e i r e a d u c e î n m i n t e le v a a ju t a
să se rep ete a d o u a z i . A m i n t e ş t e - ţ i - l e ş i a d o r m i g â n d i n -
du-te la a cele m o m e n t e f r u m o a s e î n t â m p l a t e p e s t e zi.
V isele tale v o r fi m a i f r u m o a s e . E l e v o r p u r t a e n t u z i a s m u l
tău, d ep lin ă ta tea t a ş i v e i î n c e p e s ă t r ă ie ş t i ş i î n v i s e c u
o en ergie nouă.