Sunteți pe pagina 1din 2

Creanga si Creanga de aur de Vasile Lovinescu

Harap-Alb Harap-Alb este un basm atat de bogat si complex, incat unii cercetatori au fost inchinati sa-I atribuie un caracter heterochit, adica loc de intalnire a mai multor mituri. Acesta mai este si numit si un Caarnum folcloric, incheiat genial de Creanga. Avem de a face cu un basm omogen si cum un mit este ceva ce se petrece in illo tempore, deci, de fapt, in locul unde numai exista timpul, pt ca in realitate illud tempus este sinonim cu eternitatea. Acestea inseamna ca miturile grecesti vorbesc un limbaj mut. In mitul lui Harap-alb isi dau intalnire Rasaritul cu Apusul, Miaza-Noapte cu Miaza-zi. Mitul este etern, dar se refracteaza plural, imprastiat in toate directiile lumii, ale multiplicitatii, ca Zagrus sfasiat de titatii. Prin urmare daca basmul Harap-Alb colecteaza in structura lui vestigii estoricedin toate partile lumii, nu este ca sa le serveasca de cimitir si de muzeu, ci pt ca are in el virtuti sintetice care le reinsufleteste in vederea marelui mister de la sfarsitul evului mediu, cand roata lumii se va opri si timpul se va transpune in simultaneitate. De aceea, digresiunile sunt imperios necesare intr-un studiu asupra acestui basm. Prin vorbele de la inceput (dar sa nu ne departam cu vorba si sa incep a depana firul povesti), Creanga indica cu toata precizia ca basmul nu a inceput si ca pana atunci aveam numai expunerea situatiei existente intr-un anumit moment ciclic. De asemenea, asimileaza basmul cu o panza a Penelopei, identical cu valul Mayei. Cadrul preexistent este o vasta lume primitive, cazuta in haos, dominate de 2 principii, Imparatul Verde si Craiul, fratele mare si cel mic. Legatura stabilita din cauza dezordinii din afara. Acestia se afla ierarhic asezati pe planuri diferite si prin ordinal de primogenitura, unul este imparat si celalt rege. Craiul ocroteste permanenta centrala a lui Verde-Imparat. Creanga mai adauga precizarea capitala ca superiorul are 3 fete, pe cand inferiorul are 3 baieti, adevarata reechilibrare compensatorie. (Harap-alb actualizeaza yin-yangul din el.) Intr-un ciclic normal, cei 3 fii ai craiului ar trebui sa se insoare cu verele lor. Dar in basm, in aceasi lipsa de tangenta dintre fratii exista si intre copii. Fetele imparatului, in perspectiva pur literara exista fara a le vedea utilitatea. Craiul primeste rugamintea fratelui sau mai mare, sa-I trimita pe unul din fii ca sa-I urmeze, incercand sa reuneasca ceea ce acum era despartit. Dar totusi acesta pune piedici care echivaleaza cu un refuz. In versiunea lui Ovidiu Barlea, craiul este Rosu-Imparat. Ursul este un simbol Nordic al clasei razboinicilor si in acest episod il incadreaza pe crai in aceasta categorie. La punctual de trecere in alt plan de existantea, ambienta si sensibilizarea sub infatisarea unei entitati simbolice, Pazitorul Pragului, in basm luand forma de urs si rezumand in el toate conditiile pe care eroul vrea sa le depaseasca. Acesta este un cosmar. In basmul nostru la un moment dat apare si asa numitul pol ceresc, sub infatisare de baba neputincioasa Sf. Duminica. Alternanta stralucire si stingere, de umilinta si maretie a Sfantei nu este intamplatoare. Interventia unor entitati ceresti personificate, ajutandu-l pe erou este una din temele fundamentale din mitologia lumii. Atunci cand Harap-Alb este invatat sa ceara calul,armele si hainele cu care a fost el mire, aceasta indica intemeierea unei civilitatii traditionale, ce se reinoieste printr-o hierogamie. Astfel e vorba de talismane in centrele spirituale, care in cazul bsmului Harap-Alb ele trebuie reactualizate ca sa-si recapete eficacitatea. Tema reinvigorarii si regenerarii calului nazdravan e una din cele mai frecvente, importante din basmul romanesc. Si calul si Sf. Duminica sunt de natura solara, aman2 trec de la o infatisare urata la una stralucitoare, prin metamorfoza. Ingurgitarea de foc si loviturile de frau in cap amintesc de procedele yoghine. Calul este un simbol si in alte basme ale noastre, spunandu-i-se Aurul Solar. Acesta prin zborul lui, uneste pamantul cu cerul. Prin cele 3 salturi, eroul insumeaza puterile celor inferioare si celor superioare. Versurile soarele cu picioarele, luna cu mana si prin nori sa-ti cauti cununa, il arata pe fiul craiului intr-o ipostaza non-umana, stand invers, cu capul in jos , si cerul ii este podea.

Se observa inlantuirea de la cauza la efect: harap-alb ofera de 3 ori tava cu jaratic, calul urat se repede de 3 ori, este lovit de 3 ori in cap si apoi se scutura de 3 ori si in 3 salturi atinge, norii, luna si soarele. Raportul obiectiv e ritmat de nr 3: teza, antiteza,sinteza. Pornind la drum scapa de provocarea tatalui sau, aratandu-si superioritatea. Astfel o ia la drum, investit prin pielea de urs cu o transmisiune initiatica nordica. Spanul este cauza a 2 morti ale eroului: prima, cand ii da numele de intiat, Harap-Alb, adica ii omoara vechea individualitate, nascandu-l din nou, conferindu-I in noul botez numele. Si a2a oara la sfarsit, cand ii taie capul. Spanul reprezinta egoismul radical. In conformitatea cu simbolismul basmului, putem spune ca omul obisnuit este cenusiu, amestecat din alb I negru, din alb si Harap. Realizarea spirituala consta in a discrimina prin separatie Harap de Alb. Cand operatia a reusit, cee 2 elemente se erodeaza unul pe altul devenind egale. Atunci se pot reuni in perfectiunea androginului Harap-Alb. Coborat in Fons terribilis fiul de crai moare dizolvat in vitriol. Spanul este arhetipul raului, deci Principium Individuationis, principiul extremei distinctivitati. Imparatia-Verde este centrul lumi, accesibil numai pentru eroul bine calit. Imparatul verde este stapanul lumii pt ca se identifica cu Arborele vesnic Verde a vieti. Termenul de Harap este o vulgarizare a cuvantului arab. Culoarea alb, simbolic poate inlocui verdele. Astfel sunt 3 etape: opera la rosu, opera la negru si opera la alb/verde. Pe toate 3 etapele le strabate Harap-Alb: negru in fantana, verde/alb- cand se afla la curtea imparatului Verde si rosu cand munceste la Rosu imparat. Salatile verzi sunt aratate ca o raritate scumpa aproape inaccesibila, astfel imparatul verde este oarecum in deficit de clorofila. Calatorul gaseste 2 fantani, una a memoriei si una a uitari, de partea sa si a Sfintei Dumineci aflandu-se veghea si memoria. Ursul a ales fantana Uitarii. Aruncarea blanii este precum un gest de recunoastere. Atunci cand eroul este trimis dupa pielea si capul cerubului, trofeul numai este veghetal, ci mineral amestecat cu animal. Capul cerbului poate fi comparat cu capul Meduzei. Gestul, virtual, am zice , este efectuat la miezul zilei, in opozitie cu cucerirea salatilor care s-a implinit la miezul nopti. Harap-Alb astfel reuneste dualitatea Soare de zi si Soare de noapte. Si in ultima etapa, inca odata, trasatura definitorie a Spanului, tendinta nepotolita de egocentrism, e pusa in evidenta de Creanga, cand ii porunceste lui H-A san u-si ridice ochii de la el. Atunci cand eroul pleaca catre Ros-Imparat, eroul numai trece pe laa protejata sa, deoarece acesta fusese prevenit ultima data cand o vzuse. Pe drum intalneste fiintele, modele de incarnare a istoricului. Gerila este Regent al Focului si anume este stapan al focului prin ger, reusind sa impace antonimele. Si in Gerila si in Flamanzila si in Setila , absolutul se oglindeste intr-un absolute de pasiune, nepotolit de nimica. Ochila reprezinta eternal, deoarece ochiul frontal se identifica cu ochiul eternitatii. Pasari-Lati-Lungila este o isiruire a lui Harap-Alb, o averata litanie a omului universal. Casa de arama este vasul Hermetic in care se intampla transmutarea elementelor pure in el la dopire. Sa tinem minte ca in Imparatia Rosie suntem in regnul subversiunii. Urmatoarele probe sunt evidentiate prin elementele bazice ale cosmosului Pamant si Apa, simbolizate de Flamanzila si Setila. Numarul zodiacal 12 e o indicatie ca aceasta tehnica de actualizare a fortelor elementare consta in ridicarea lor la un grad superlative. La fiecare etapa a realizarii initiatice rezultatele obtinute sunt puse din nou in cauza. Tot ce initiatul a realizat pana atunci, se rupe si redevine haos. Harap-alb porneste deci in petitul fetei de Imparat-Ros cu o totala loialitate negandindu-se decat sa fie credincios stapanului (precum Tristan si Isolde). Isi indeplineste misiunea dar iubirea il napadeste. Miracolul initiatic consista in faptul ca, pornind sa peteasca o ide, eroul s intoarce cu o mireasa. Putem exprima realizarea spirituala a lui H-A, ca si cum toti cei nascuti sub semnul devenirii si al Impermanentei, isi transforma haosul in Cosmos. Decapitarea propiu-zisa a interrupt in Harap-Alb circulatia sanguina intre trup si creier. Dpa ce fata ii inconjoara gatul cu cele 3 smicele de mar, putem spune ca acesta sa identificat cu Marul Lumii. Reintegarea finaa arata ca realizarea lui H-A este ata de totala incat nu lasa nimic residual. Ca sfarsit de basm, autorul ne spune ca este necesar ca si cititori sa ia parte la Festinul de nemurie ca sa se identifice complet cu mitul. Este un ospat cosmin la care toata Firea paticipa, ca in Miorita, ca intru-un scut heraldic.