interpretative n u m a i în t r e i - p a t r u cazuri,
şi acelea p r o v e n i n d d i n r î n d u l tinerilor
actori. T r a g i c o m e d i a l u i I o n L u c a Alb
şi negru a a v u t p a r t e de o astfel de des­
f ă ş u r a r e , p l a t ă , d i n care n u m a i efortul
de p o r t r e t i z a r e a l S i b i l l e i O a r c e a (Sanda),
Nicolae Popenici (Voinea) şi Aurelian
N a p u (Ceroel) se poate consemna. î n rest.
s t r ă d a n i i care n u trec r a m p a , fie c ă n - a u
a v u t a l t scop d e c î t d e b i t a r e a t e x t u l u i , fie
c ă l - a u a v u t şi pe acela de a c o n t u r a
ceva, dar n - a u i z b u t i t . Regia, a c e e a ş i , aici
oarecum satisfăcută, deşi noi nu ştim
de ce. F i r e ş t e , piesa l u i I o n L u c a n u se
î n d e p ă r t e a z ă p r e a m u l t de t r a d i ţ i a dese­
n u l u i i s t o r i c c u p r i n s î n t r - o asemenea d r a ­
m a t u r g i e de evocare. D a r are o a n u m i t ă
d i n a m i c ă i n t e r i o a r ă şi, î n plus. o f e r ă rea­
lizatorului posibilităţi multiple p r i n alter­
n a n ţ a de t r a g i c şi comic, p r i n î m b i n a r e a
m ă i e s t r i t ă a v e r s u l u i cu proza. Şi e cel
p u ţ i n a n a c r o n i c ca o asemenea reprezen­
t a ţ i e să a b u n d e î n m i j l o a c e vetuste de
expresie, a t î t a t i m p cît ea se d e s f ă ş o a r ă
î n t r - u n c a d r u scenografic de p r o n u n ţ a t ă
orientare modernă (autor : A l . O l i a n ) .
E x i s t ă a i c i u n t a b l o u care c o n c e n t r e a z ă
g e r m e n i i v i i t o r u l u i c o n f l i c t a l piesei : os­
p ă ţ u l . E a t î t a m o n o t o n i e în d e s f ă ş u r a r e a
l u i , a t î t a s t î n g ă c i e î n v o r b ă şi f a p t ă î n c î t
cu deosebite e f o r t u r i a u d i t i v e se poate
r e ţ i n e ceva d i n e s e n ţ a i n t r i g i i . A m v ă z u t
aici cîţiva actori, realmente înzestraţi,
„ H A N G I Ţ A " de Carlo Goldoni
U n han florentin, cuprins undeva î n ­
spre m a r g i n i l e i l u s t r e i cetăţi. O d ă i de
toate p r e ţ u r i l e , b u c ă t ă r i i , s p ă l ă t o r i i , c u r ţ i
c ă t r e care d a u f e r e ş t i o b l o n i t e şi balcoane
î n g h i r l a n d a t e ; cerul p u r a l T o s c a n e i şi.
î n aer, a d i e r i l e d i n s p r e A r n o . O zi p a ş ­
n i c ă , de m u n c ă v o i o a s ă . î n i u ţ i a r p e g i i
rossiniene, sub l u m i n a a u r i e a v e ş n i c u l u i
soare m e r i d i o n a l . G r ă j d a r i i î n t o r c fînul.
s l u j n i c e l e d e r e t i c ă , a r g a ţ i i d e s p i c ă lemne
şi c a r ă c o ş u r i de proaspete m e r i n d e . R ă ­
tăcit fără t r e a b ă printre acareturi, n ă p î r l i -
r u l m a r c h i z de F o r l i p o p o l i . u n u l d i n m u ş ­
t e r i i i e t e r n i ai l o c a n d e i , îşi o d i h n e ş t e o a ­
sele v l ă g u i t e de v î r s t ă şi p r e l u n g ă î n ţ e ­
www.cimec.ro
care au trecut p r i n s c e n ă f ă r ă eforturi
deosebite, dar, cu o s e a r ă î n a i n t e , e v o l u ­
aseră penibil într-o comedie sîrbeascâ.
F l e f t e r i e M i h a l a c h e şi M ă r i a B a n u m i
s-au p ă r u t c a z u r i l e cele m a i c o n c l u d e n t e
î n acest sens, şi d a c ă e c i n e v a l a t e a t r u l
d i n B î i r l a d care c i t e ş t e f ă r ă n i c i u n p r o ­
ces de i n t e n ţ i e r î n d u r i l e noastre, va î n ţ e ­
lege, m ă c a r d i n aceste exemple, că f o r ­
ţ e l e r e a l m e n t e d o t a t e ale c o l e c t i v u l u i nu
se i m p u n de l a sine, ci t r e b u i e impuse,
că v a l o r i f i c a r e a f i e c ă r e i însuşiri trebuie
d i r i j a t ă cu tact şi a u t o r i t a t e p e d a g o g i c ă .
O comedie e s t r a d i s t i c ă a i u g o s l a v u l u i F a -
d i l H a g i c i , Hotel pentru nebuni (ce t i t ­
lu !), a devenit obiectul unei m a n i f e s t ă r i
scenice de-a d r e p t u l p e n i b i l e (regia : T i -
beriu P e n ţ i a ) . Unele vagi justificări lăsau
s â se î n ţ e l e a g ă c ă asemenea m a n i f e s t â r i
s î n t pe g u s t u l p u b l i c u l u i . D a r cine t r e b u i e
să se ocupe de f o r m a r e a acestui gust al
publicului d a c ă nu, p r i n t r e alte p u ţ i n e
i n s t i t u ţ i i , t e a t r u l î n s u ş i ? Şi d a c â .5 l i m ­
pede că t r e b u i e să se ocupe t e a t r u l , a t u n c i
e tot a t î t de l i m p e d e că asta t r e b u i e să
se p e t r e a c ă m a i î n t î i î n s i n u l l u i . p r i n
tăierea curajoasă a tuturor tentaculelor
de c o n f o r m i s m p r o f e s i o n a l care se dez­
v o l t ă î n t r î n s u l . cu v r e m e a , ca în piesa
m a i des p o m e n i t ă de aceste r î n d u r i .
C. Paraschivescn
p e n i r e . R ă s t u r n a t z î m b i t o r şi l e n e ş în c o n ­
fortabila g a b r i o l e t ă . contele de Albafio-
r i t a , alt c l i e n t s t a t o r n i c , se î n t o a r c e de la
p l i m b a r e l ă s î n d u - s e în voia calului alb
care c u n o a ş t e şi cu o c h i i î n c h i ş i d r u m u l
spre iesle. Şi în t i m p ce u n f l ă c ă u s p r i n ­
ten d e s h a m ă . cei d o i n o b i l i îşi r e i a u c o n ­
v e r s a ţ i a z i l n i c ă , m e r e u a c e e a ş i de vreo
t r e i l u n i şi m e r e u de la l o c u l unde de
o b i c e i se d e s t r a m ă : „ î n t r e d u m n e a t a şi
m i n e este o oarecare deosebire" — se
i f o s e ş t e m a r c h i z u l , acru. „ î n h a n — s u r î d e
î n g ă d u i t o r contele — şi b a n i i d u m i t a l e .
şi b a n i i mei tot a t î t a v a l o r e a z ă . . . " Sfada
se va î n t e ţ i , dar n u p e n t r u c î t i m e a de
 respect ce s-ar d a t o r a n o b l e ţ e i — pe care M o n o l o a g e l e d i n p i e s ă îşi au astfel a s c u l ­
şi-o a r g u m e n t e a z ă fiecare cum poate — t ă t o r i i ilor a t e n ţ i şi farsele c î ş t i g ă o l a r g ă
ci p e n t r u a d j u d e c a r e a g r a ţ i i l o r hangiţei, dar t a i n i c ă c o m p l i c i t a t e . R i p a f r a t t a e u n
n u r l i a şi d e o c a m d a t ă s i n g u r a t i c a M i r a n - v î n ă t o r cu o g r o z a v ă p o f t ă de m î n c a r e ,
d o l i n ă . U n foc de p u ş c ă şi o c i o a r ă c ă ­ g a t a s ă se d i s t r e z e pe seama o r i c u i . Fa-
z u t ă d i n î n a l t ca u n b u l g ă r e , n ă v a l a u n u i b r i z i o („unul d i n c h e l n e r i " , c u m se zice
v i n ă t o r b ă r b o s şi h o h o t i t o r v o r î n t r e r u p e şi î n p i e s ă ) e a p r i n s r â u d u p ă s t ă p î n a sa.
morocănoasa conversaţie. Cavalerul de gelos foc, n u t o c m a i s t r ă i n de f a r m e c e l e
R i p a f r a t t a . care e n u m a i de t r e i zile a i c i . ei — c ă c i d i n c î n d î n c î n d o cam în­
îşi bate j o c de suspinele amoroase ale ghesuie p r i n c o l ţ u r i , c e r î n d u - i cu m î i n i l e
c e l o r l a l ţ i , u r ă ş t e femeile, i u b e ş t e petrece­ s ă - ş i respecte f ă g ă d u i e l i l e amoroase ; c î n d
r i l e şi g l u m e l e , d a r n u m a i î n t r e b ă r b a ţ i , cavalerul turbat de patimă năvăleşte
n u p r i c e p e c u m se p o a t e isca d i h o n i e î n ­ noaptea în odaia slujnicelor, unde M i r a n -
tre d o i g e n t i l o m i d i n cauza u n e i f e m e i şi d o l i n a s-a ascuns r î z î n d . a p r i g u l slujitor
î n c ă a u n e i a de r î n d . I a r c î n d g a l e ş a şi v a s ă r i cu c u ţ i t u l s ă - ş i apere a c t u a l a p a ­
ochioasa s t ă p î n ă a l o c a n d e i se i v e ş t e î n t r e t r o a n ă şi v i i t o a r e a n e v a s t ă . A c t r i ţ e l e î n f o ­
ei, p a r î n d cu drăgălăşenie îndemînatică m e t a t e , n i m e r i t e l a h a n , se ţ i n scai de
asiduităţile cărpănosului m a r c h i z şi ga­ c a v a l e r u l de Ripafratta şi c î n d acesta
l a n t e r i i l e î m p ă n a t e cu d a r u r i a u r i t e ale v r e a sâ se d e s c o t o r o s e a s c ă de ele — m a i
r i s i p i t o r u l u i c o n t e , c a v a l e r u l se scîrbeşte cu ocara, m a i cu z e f l e m e a u a — a m î n d o u ă
d i n cale a f a r ă , face uz de a u t o r i t a t e ş i - o îl f u g ă r e s c p î n ă î n s t r a d ă cu o z a r v ă
s o m e a z ă d i s p r e ţ u i t o r să i n t r e î n r o s t u r i l e n e m a i p o m e n i t ă care s t î r n e ş t e c î i n i i l o c u l u i
ei. şi u i m i r e a t r e c ă t o r i l o r . C î n d M i r a n d o l i n a
u r c ă î n o d a i a c a v a l e r u l u i cu r u f e l e de
C e l m a i adesea piesa era transformată o l a n d ă , dedesubt, s l u j n i c e l e s p a l ă . Cînd
î n t r - o i n t r i g ă - r e c i t a l cu c u l o r i uscate, o contele i a masa cu a c t r i ţ e l e î n c a m e r ă ,
ocazie de v i r t u o z i t a t e p e n t r u o actriţă cavalerul m ă n î n c ă în curte, la o m a s ă
c ă r e i a eram î n d e m n a ţ i doar să-i a d m i r ă m f o a r t e l u n g ă — el l a u n c a p ă t , s e r v i t o r u l
abilitatea. Regizorul V a l e r i u Moisescu a e x i l a t la c a p ă t u l c e l ă l a l t . S i m u l t a n e i t a t e a
m e d i t a t asupra e x p e r i e n ţ e i e x t r a o r d i n a r e l o c u r i l o r de j o c , a l t e r n a r e a l o r v i v a c e şi
a l u i Roger Planchon in recompunerea elegantă, prin efectul unui dispozitiv
, m e d i u l u i care-1 e x p l i c ă pe Georges D a n d i n . scenic i n g e n i o s , precis g î n d i t de sceno­
a c i t i t d i n n o u . cu m u l t ă l u a r e - a m i n t e , g r a f u l V a s i l e R o m a n — care a dat n u
exegezele ( G . C ă l i n e s c u : „ G o l d o n i . c o n ­ n u m a i o c i n e t i c ă a l e r t ă acestui decor, ci
temporan cu C h a r d i n . practică «poezia şi u n aer f o a r t e f a m i l i a r i n t e r i o a r e l o r şi
p r o z a i c u l u i » " ) , a observat că p e n t r u „a exterioarelor —. p r e z e n ţ a continuă a unor
c u m p ă n i i n t r i g a şi c a r a c t e r e l e " s-ar cu­ p e r s o n a j e m u t e î n p l i n ă a c t i v i t a t e şi t o t ­
v e n i să se u r m ă r e a s c ă n u u n u l ci două deauna r e a c ţ i o n î n d la evenimente prin
personaje, a d i c ă l u p t a a b i l ă şi i z b î n d i - a p r o b ă r i şi d e z a p r o b ă r i mute, retrageri
t o a r e a h a n g i ţ e i p e n t r u seducerea p i l d u i ­ panicarde, chicoteli, furişări pentru a
t o a r e a c a v a l e r u l u i m i s o g i n , f r î n t el î n s u ş i t r a g e cu urechea, c r e e a z ă o a t m o s f e r ă s i n ­
î n t r e _pasiune şi r u ş i n e a de a se d e z v ă l u i c e r ă , de c o p i o a s ă b u n ă d i s p o z i ţ i e şi a u ­
slab". tenticitate. E un mediu plebeu, î n c ă r c a t
A ş a s-a f ă c u t că. î n ioc de u n specta- de a b u r i i f i e r b i n ţ i ai s p ă l ă t o r i i l o r şi b ă i l o r
col-balet cu solist, a v e m de-a face, pe comune, de a r o m e l e a ţ î ţ ă t o a r e ale b u c ă t ă ­
scena c r a i o v e a n ă . cu istoria comică a riilor, întărîtat de h î r j o a n a necontenită
unui han p o p u l a t şi o p u l e n t , u n u l din a s l u j n i c e l o r z d r a v e n e cu a r g a ţ i i o r i cu
acele v e s t i t e l o c u r i de v r e m e l n i c a d ă p o s t , c ă l ă t o r i i p ă t i m a ş i , de v o l u p t a t e a p e t r e c e ­
c h e f u r i m o n s t r e şi n e o b i ş n u i t e întîmplari r i l o r h a n g i ţ e i care-i j o a c ă în frîul farme­
î n care au p o p o s i t c î n d v a p e l e r i n i i lui celor ei neascunse pe m u ş t e r i i , ca şi pe
C h a u c e r şi p r a m a t i i l e d i n b a n d a l u i F a l - slujitori. Aici amorul unor aristocraţi
staff, i s t e ţ u l D o n Cleofas cu d i a v o l u l s ă u p e n t r u o l o c a n d i e r ă , ba c h i a r şi r i d i c o l a
ş c h i o p şi s e n t i m e n t a l a M i n n a v o n B a r n - l o r c e a r t ă — î n care u n u l v r e a să apuce
h e l m , n o b i l u l C a v a l e r de la M a n c h a şi sabia pe care n-o are, i a r c e l ă l a l t se a g i t ă
cei p a t r u v e s t i ţ i m u ş c h e t a r i ai regelui cu u n ciot r u g i n i t de s p a d ă — s î n t pe
F r a n ţ e i , r o t o f e i i m e m b r i ai c l u b u l u i P i c k - d e p l i n p o s i b i l e . U m o r u l e gras, s i t u a ţ i i l e
wiek şi g ă l ă g i o s u l tarasconez p l e c a t să bogate, c a r a c t e r i z ă r i l e dense, v o i o ş i a p e r ­
vîneze lei in A l p i — hanul nelipsit din m a n e n t ă . N u lipseşte decît m ă s u r a .
t o a t e v e c h i l e c ă r ţ i s t r ă b ă t u t e de poşta- C ă c i ca şi în m u l t e a l t e spectacole î n
l i o a n e . d r u m e ţ i c ă l ă r i şi v a g a b o n z i pc- care r e g i a i n v e n t e a z ă şi a c t o r i i s î n t an­
deştri. t r e n a ţ i în j o c u l i n v e n ţ i e i truculente, p a r c ă
î n h a n u l acesta f l o r e n t i n , s t â p î n a îşi des- se s i m t e n e v o i a c u i v a care să b a t ă t a c t u l .
t ă i n u i e p l a n u r i l e s l u j n i c e l o r , iar l o c a t a r i i C u cît c m a i g r o a s ă pasta şi m a i d i ­
grandomani — m u c a l i ţ i l o r lor servitori. v e r s ă g a m a c r o m a t i c ă , cu a t î t m a i aspre

70 www.cimec.ro
Rodica Radu (Mirandolina). Nae Mazilu (Servitorul lui Ripafratta), Valeriu Dogarii (Fabrizio) şi Ptpil
Panduru (Cavalerul)

ar trebui să fie rigoarea desenului şi p r o v i n de dincolo de text, cere un studiu

scrupulozitatea c o m p o z i ţ i e i . Or, c i t e o d a t ă
s î n t e m s t i n j e n i ţ i de i n a d v e r t e n ţ e : n o b i l i i
îşi dau m î n a ca n i ş t e p i e ţ a r i d i n zilele
noastre ; p u ş c a v î n â t o r u l u i e î m p r u m u t a t ă
de la regiment şi ş a d e anapoda pe v e ş -
m î n t u l cu horbote. A r i s t o c r a t u l ieşit a¬
proape gol d i n baie c o n v e r s e a z ă cu o
d o a m n ă v e n i t ă î n vizită, v i o l e n t î n d orice
e t i c h e t ă . Se j o a c ă - table cu o cutie d i n
cele ce pot f i î n t i l n i t e ziua p r i n parcurile
o r a ş u l u i . M e r e u se iveşte cîte u n a m ă ­
nunt, care se opune cu î n d ă r ă t n i c i e acelei
a s p i r a ţ i i spre armonie a î n t r e g u l u i în ra­
port cu u n cod estetic asumat şi pe care
ne place s-o n u m i m s t i l .
Fantezia, care i n genere a l e a r g ă l i b e r ă
şi pe p ă m î n t ferm, d ă — d i n c î n d în c î n d
— î n cîte-o g r o a p ă . D i n n e a t e n ţ i e . . . H a n ­
g i ţ a îl î n v ă l u i e pe Ripafratta, se sileşte
să-i s m u l g ă d e c l a r a ţ i i , unul d i n ei îl
z ă d ă r ă s t e pe c e l ă l a l t „ h a i , spune, că s î n ­
tem singuri", dar servitorul e acolo, în
ochii l o r , a m u z î n d u - s e aiuristic î m p r e u n ă
cu ei — şi v r a j a c o m i c ă e r i s i p i t ă . U n
personaj r î d e şi e obligat să fie furios.
De aici un fel de h o h o t i r i icnite, î n t i m p
ce vorbele spun altceva d e c î t atitudinea
şi gestul e contravenient g î n d u l u i . Re­
compunerea unui univers, cu detalii care
meticulos în sensul c o n c o r d a n ţ e i cu opera
scrisă, conservarea i n t a c t ă a r a p o r t u r i l o r
d i n t r e caractere aşa cum sînt definite in
text. A l t m i n t e r i , ţ e s ă t u r a se destramă,
v e ş m î n t u l se descoase, se v ă d saielele.
T e n t a ţ i a v u l g a r i t ă ţ i i e prea p u t e r n i c ă
pe scenă pentru ca să n-o o b s e r v ă m . C i ­
neva scoate un ban d i n t r - u n lighean cu
zoi şi-l încearcă în dinţi. Slujnicele
îşi s p a l ă pulpele i n f a ţ a publicului. M a r ­
chizul b i n e v o i e ş t e a-şi t ă i a unghiile p i ­
cioarelor la vedere şi într-un răs­
t i m p mai î n d e l u n g a t decît acela necesar
p o t c o v i r i i cailor d i n curtea hanului. Ser­
v i t o r u l l u i Ripafratta — un actor t î n ă r
foarte î n z e s t r a t , cu umor sec şi cu un
excelent simţ al comediei. Nae G h . M a ­
zilu — îţi p r o v o a c ă la fiecare a p a r i ţ i e
r î s u l şi ţi-1 i a uneori, la pasul u r m ă t o r
pe care-1 face, p r i n t r - o g r o s o l ă n i e . A t î t
de goldoniana poezie a prozaismului
n-are nevoie de o r d u r i . S ă i-o a m i n t i m
cordial regizorului, care, cind o u i t ă , îşi
v a t ă m ă frumoasa, o r i g i n a l a lucrare.
SS| # 3(S
C u m e M i r a n d o l i n a ? Cuceritoare p r i n
n a t u r a l e ţ e , cu un glas de c o n t r a l t ă modu-

www.cimec.ro 77
l a t cu r a f i n a m e n t , eu m l ă d i e r i v o l u p t u o a s e
şi p r i v i r i î n v ă l u i t o a r e ce se ascund me­
reu î n u m b r a g e n e l o r , d e o veselie s i m ­
p l ă , m i s t i f i c î n d u - i pe t o ţ i ca s ă se apere
pe sine, d a r şi j u c î n d u - s e cu p r i m e j d i i l e
d i n p l ă c e r e a f e m e i i frumoase de a se şti
a d m i r a t ă şi d o r i t ă . C u m a i m u l t ă a g i l i ­
t a t e şi s u p l e ţ e , R o d i c a R a d u ar f i s p o r i t
şi r i t m u l c o m e d i e i , d a r b i r u i n ţ a e i cea
m a i f r u m o a s ă e că se i n t e g r e a z ă a m b i ­
a n ţ e i şi astfel, p r i n f i r e s c u l p e r s o n a j u l u i ,
devine principalul s p r i j i n al regizorului
î n a g r e a b i l a sa d e m o n s t r a ţ i e . Ea i n t r ă re­
m a r c a b i l î n r e l a ţ i e s c e n i c ă cu R i p a f r a t t a .
c a v a l e r r ă u şi m u c a l i t , b ă d ă r a n d a r şi
cu o c o a r d ă s i m ţ i t o a r e , z e f l e m i t o r dar şi
c a p a b i l a f i i r o n i c cu sine, z g o m o t o s cu
exuberanţă dar şi închis într-o ciudă
t r i s t ă — u n o m divers, interesant, n u un
urs p r i n s î n l a n ţ u l p a t i m i i , c i u n b ă r b a t
p u t e r n i c şi l i b e r , m i r a t (iar a p o i î n s p ă i -
m î n t a t ) de s l ă b i c i u n i l e ce şi le d e s c o p e r ă
şi de a c ă r o r î m p r e s u r a r e n u p o a t e s c ă ­
pa ; P a p i i P a n d u r u descrie cu v i t a l i t a t e
şi i m a g i n a ţ i e a c e a s t ă n o u ă biografie a
cavalerului, izbutind neîndoielnic în cea
m a i m a r e p a r t e a ei, r a t î n d m a i ales spre
final.
î m p r e j u r u l l o r : m a r c h i z u l de Forlipo-
p o l i , c o n s t r u i t cu u n r i d i c o l f i n — n u ca
u n p e r s o n a j d e c r e p i t , ci n u m a i c a r i a t de
o a m u z a n t ă d a r şi d u r e r o a s ă c a l i c i e f u ­
d u l ă — de c ă t r e u n u l d i n cei m a i s i g u r i
şi m a i d i s t i n ş i a c t o r i c r a i o v e n i , C o n s t a n ­
„MICUL I N F E R N " de Mircea Ştefănescu
• „ G O A N A DUPĂ FLUTURI" d i Bogdan Amaru
U n t e a t r u cum este cel d i n P i t e ş t i , care
î n s c r i e î n r e p e r t o r i u , una d u p ă a l t a , n u
m a i p u ţ i n de c i n c i piese o r i g i n a l e , u n e l e
de m u l t t i m p n e r e p r e z e n t a t e — lo, Mir­
cea Voievod de D a n T ă r c h i l ă , Ecaterina
Teodoroiu de N . T ă u t u , Micul infern de
Mircea Ştefănescu, Goana după fluturi
ele B o g d a n A m a r u , Arborele genealogic
de L u c i a D e m e t r i u s — , n u poate d e c i : să
a t r a g ă a t e n ţ i a . P e r s e v e r e n ţ a şi i n i ţ i a t i v e l e
acestui t e a t r u Î T d o m e n i u l repertoriului
r
t r e b u i e , f i r e ş t e , s u b l i n i a t e şi p i v i t e ou
7£ www.cimec.ro
t i n Sasu, t o t d e a u n a i n s p i r a t şi p e r s o n a l
î n alegerea n o t e l o r c a r a c t e r i z a n t e ale r o ­
l u l u i ; apoi, contele de A l b a f i o r i t a —
Petre Gheorghiu — încredinţat privirii
p u b l i c u l u i ca u n f a n t e m u n i f i c i e n t , aro­
g a n t d a r s u r î z ă t o r , a f e r a t n u î n s ă şi a n t i ­
p a t i c , p ă r ă s i n d cu m e l a n c o l i e dar şi cu
g e n e r o z i t a t e h a n u l u n d e , pe o p e r d e a , l a
c a t u l de sus, se p r o f i l e a z ă u m b r e l e î n ­
l ă n ţ u i t e ale M i r a n d o l i n e i şi l u i F a b r i z i o ;
şi acest c h e l n e r n o s t i m — V a l e r i u D o g a r u
— î n d r ă g o s t i t , b ă n u i t o r şi i u t e , i t a l i e n i -
z î n d u - ş i cu u m o r v o r b i r e a p r i n acea i n ­
t e r j e c ţ i e cu accent i n t e r o g a t i v „ e h ?!" pe
care f i l m e l e p e n i n s u l a r e n e - a u f ă c u t - o a t î t
de f a m i l i a r ă ; şi cele d o u ă a c t r i ţ e — u n a
r e u ş i n d s ă - ş i ţ i n ă m a i m u l t ă v r e m e şi cu
m a i m u l t ă s o l e m n i t a t e h a n g u l fals pe c a r e
şi-l a r o g ă (Leni P i n ţ e a - H o m e a g ) , cealaltă,
s p o n t a n ă ş i p r o s t u ţ ă , î n c u r e î n d u - s e hazos
î n t e m e n e l e şi fasoane, n e p u t î n d u - ş i ţ i n e
r î s u l care d e v i n e c o n t a m i n a n t (Iosefina
S t o i a ) . O e c h i p ă d e s t o i n i c ă , cu care n e - a m
d i s t r a t şi pe care a m u r m a t - o c h i a r d a c ă
n e - a m p o t i c n i t c â t e o d a t ă c î n d pe d r u m u l
s p e c t a c o l u l u i au a p ă r u t n e a ş t e p t a t e hîr-
toape şi n e ş t i u ţ i b o l o v a n i . D a r e u n d r u m
creator, n u l i p s i t de o r i g i n a l i t a t e , şi e
plăcut să-1 s t r ă b a ţ i î m p r e u n ă cu trupa
c r a i o v e a n ă — ca t o t d e a u n a c î n d a c e a s t ă ,
t r u p ă îşi g ă s e ş t e regizorul.
V. 8.
t o a t ă c o n s i d e r a ţ i a cuvenită. D a c ă ne-am
m u l ţ u m i cu l a u d a c o n c e p ţ i e i r e p e r t o r i u l u i ,
toate ar f i b u n e şi f r u m o a s e ! D a r v r e m
s ă s c r i e m despre spectacolele Micul infern
şi Goana după fluturi...
Caietul-program ne informează că o
p i e s ă ca Micul infern se d o v e d e a u n suc­
ces, a c u m d o u ă z e c i de a n i , î n t r u n i n d peste
200 de r e p r e z e n t a ţ i i . F o a r t e p o s i b i l : M i r ­
cea Ş t e f ă n e s c u era u n d r a m a t u r g cu ex­
p e r i e n ţ ă considerabilă încă de-atunci. Cum
s u n ă î n s ă piesa a s t ă z i ? Ş i ce o f e r ă ea