„TRAVESTI" de Aurel Baranga
Tema lumii ca t e a t r u — a d i c ă l u m e a
p r i v i t ă ca o v a s t ă s c e n ă şi o a m e n i i ca
actori, alternarea, uneori suprapunerea
celor d o u ă p l a n u r i : de v i a ţ ă şi de i l u ­
zie, amestecul de a d e v ă r şi î n c h i p u i r e , de
r e a l şi f a l ş , de c h i p u r i a d e v ă r a t e şi m ă ş t i
— este des î n t î l n i t ă de-a l u n g u l i s t o r i e i
t e a t r u l u i . G ă s i m î n scrisul m u l t o r d r a m a ­
t u r g i m o m e n t e de t e a t r u î n care a c e a s t ă
t e m ă este e n u n ţ a t ă d o a r ca o m e d i t a ţ i e ,
a l t e o r i ea c o n s t i t u i e u n s î m b u r e de c o n ­
f l i c t d r a m a t i c , o s c h e m ă pe care se p o a t e
c o n s t r u i o a c ţ i u n e , u n m i j l o c de a c l a ­
r i f i c a o idee, de a p r o d u c e o r e v e l a ţ i e
î n c o n ş t i i n ţ a u n o r personaje, de i n v e s t i ­
g a r e p s i h o l o g i c ă , de a p u n e î n e v i d e n ţ ă
ceea ce se ascunde d i n c o l o de a p a r e n ţ ă ,
de a p r o b a u n a d e v ă r .
în ultima piesă a lui A u r e l Baranga,
Travesti, î n c a r e n i se p r o p u n e o dez­
batere pe t e m a f e r i c i r i i , î n t r e cele d o u ă
p l a n u r i — t e a t r u şi v i a ţ ă — se fac ne­
n u m ă r a t e a n a l o g i i ; ele se i n t e r f e r e a z ă , se
c o m p l e t e a z ă , se c o n t i n u ă . Ceea ce se su­
g e r e a z ă î n t r - o p a r t e se „ e x p l i c ă " ' î n a l t a .
A l e x a n d r a , eroina piesei, îşi priveşte
r e t r o s p e c t i v p r o p r i a - i v i a ţ ă ca pe o p i e s ă ,
c o n s i d e r ă că a a v u t de i n t e r p r e t a t u n r o l
î n a c e a s t ă p i e s ă , că a j u c a t p r o s t şi a f i r m ă
c ă are g u s t u l a m a r a l u n e i c ă d e r i . Pe de
a l t ă p a r t e , piesa pe c a r e o r e p e t ă — p e n ­
t r u că A l e x a n d r a este a c t r i ţ ă de profesie
— r e i a cu a l t e m i j l o a c e o idee î n r u d i t ă :
a „ t r a v e s t i u l u i , a o a m e n i l o r care d e v i n
r o b i i p r o p r i i l o r l o r obsesii, care n u m a i
ş t i u n i c i ei c î n d j o a c ă t e a t r u şi c î n d îşi
trăiesc v i a ţ a " . P r i n procedeul „teatrului
î n t e a t r u " , pe care nu-1 f o l o s e ş t e p e n t r u
p r i m a o a r ă , B a r a n g a î n c e a r c ă s ă creeze
o p a r a b o l ă , p e n t r u a da u n c o n t u r m a i
precis i d e i l o r pe care îşi p r o p u n e să l e
d e z b a t ă , p e n t r u a face ca d i a l o g u l a u t o r -
p u b l i c s ă d e v i n ă m a i sensibil, m a i n u a n ţ a t .
B a r a n g a n u se face t o t u ş i p r i z o n i e r u l u n e i
f o r m u l e şi e v i t ă s ă - ş i c o n s t r u i a s c ă piesa
d u p ă un plan foarte riguros. Acţiunea
www.cimec.ro
se d e s f ă ş o a r ă aparent spontan, registrul
c o m i c d e v i n e d o m i n a n t şi v e r v a s a t i r i c ă
nelipsită. De aici, realizarea unor m i ­
n i a t u r i şi a u n o r p o r t r e t e î n a c v a f o r t e .
A c t u l î n t î i este, astfel, o a d e v ă r a t ă pe­
l i c u l ă de instantanee care reconstituie
spiritual atmosfera unei zile d i n viaţa
u n u i t e a t r u , î n f e b r a de a j u n de p r e m i e r ă .
A t e n ţ i e i a u t o r u l u i , care d i s t r i b u i e cu g e ­
n e r o z i t a t e s ă g e ţ i m a i m u l t sau m a i p u ţ i n
veninoase, n u - i s c a p ă a p r o a p e n i m e n i , n i c i
actorii cabotini, nici contabilii, nici su-
f l e u r i i , n i c i a u t o r i i cu v o g ă , n i c i c r o n i c a r i i
teatrali, nici actorii peregrini, nici mo­
distele, şi n i c i m u l ţ i a l ţ i i . F i e c a r e d i n t r e
aceste p e r s o n a j e îşi c î ş t i g ă , î n s c h i m b u l
unei s ă g e ţ i , d r e p t u l la e x i s t e n ţ ă î n p i e s ă .
Sub acest c a l e i d o s c o p i c amestec de a c ţ i u n i ,
m î n a t e de p e r s o n a j e secundare, dincolo
de i n t e n ţ i i l e s a t i r i c e c i r c u l ă u n conflict
cu i m p l i c a ţ i i d r a m a t i c e . D i n c î n d î n c î n d ,
o s c h i m b a r e b r u s c ă de r e g i s t r u , u n m o ­
m e n t de c o n c e n t r a r e , c î t e v a accente g r a v e
s u g e r e a z ă p r e z e n ţ a unei drame. D o i soţi
— A l e x a n d r a şi M i h a i — c o n s t a t ă , d u p ă
a p r o a p e 20 de ani p e t r e c u ţ i împreună,
î n s t r ă i n a r e a lor, î n d e p ă r t a r e a t r e p t a t ă a
u n u i a de c e l ă l a l t , şi r e f l e c t e a z ă l a cauzele
care au dus a i c i . I m a g i n e a c ă m i n u l u i de­
v e n i t „ c a m e r ă de h o t e l " , s e n t i m e n t u l p r o ­
v i z o r a t u l u i , pe care ţi-1 d ă o o d a i e î n
care de f a p t n u t r ă i e ş t i , sau î n care t r ă ­
i e ş t i o v i a ţ ă care n u e a ta, r e v i n e ca
u n l e i t - m o t i v î n d i s c u ţ i a celor d o i s o ţ i .
Această confruntare capătă, evident, î n
t e x t u l l u i B a r a n g a , u n e o r i şi v a l e n ţ e co­
mice ; alteori, dialogul p ă r ă s e ş t e teritoriul
comicului. î n c e r e î n d să s t a b i l e a s c ă respon­
s a b i l i t ă ţ i l e , să descifreze c o n s e c i n ţ e l e m a i
g r a v e ce d e c u r g d i n e l u d a r e a i n t e r e s u l u i
f a ţ ă de p r o p r i a v i a ţ ă şi de cea a c o p i i l o r .
P e n t r u c ă cei d o i s o ţ i au u n c o p i l î n
p r a g u l a d o l e s c e n ţ e i , l i p s i t de o r i c e crez,
derutat, n e p r e g ă t i t pentru viaţă, dc a
c ă r u i l i p s ă de e d u c a ţ i e se s i m t r ă s p u n ­
zători.
85-

M e r i t u l principal al piesei este de a f i
creat un erou, cu o puternică personali­
tate, un portret dramatic convingător.
Alexandra — acest „monstru de teatru' ,
cum o caracterizează autorul — este pro­
totipul unui admirabil animator de teatru.
Cunoscătoare subtilă a psihologiei oame­
nilor pe care îi conduce cu tact şi în­
ţelegere, ea este energică, inteligentă, scli­
pitoare şi cîştigâ simpatia mai ales p r i n
curajul, discernămîntul şi p r i n lipsa de
ezitări în faţa marilor hotărîri. înzestrată
cu un acut simţ al umorului, pe care nu
şi-1 pierde nici în momentele de panică,
atunci cînd trebuie să ţină piept sceptici­
lor, fricoşilor, laşilor, ea nu refuză p r i ­
lejul de a da o lecţie acestora, rostind în
final un a d e v ă r a t rechizitoriu împotriva
lor <şi solicită autorului piesei în care
joacă, să scrie o „arie a şobolanilor",
asemenea faimoasei arii a calomniei.
Acest portret dramatic capătă, în inter­
pretarea Ilenei Ploscaru, protagonista spec­
tacolului (premieră pe ţară) de la Teatrul
din Constanţa, dimensiunile unui personaj
memorabil, care aminteşte de eroii din
familia spirituală a l u i Cerchez şi Chi-
86 www.cimec.ro
Scenă de ansamblu
tlaru. Actriţa a n i m ă rolul cu o mare mo­
bilitate în joc, conferind dialogului, rînd
pe rînd, nuanţele cuvenite : pasiunea dez­
baterii etice, incisivitatea atitudinii c r i ­
tice, umorul detaşat. Sub înfăţişarea de
om de acţiune, pasionat de muncă, pre­
ocupat exclusiv, pînă la obsesie, de „me­
serie'', interpreta a dezvăluit feminitatea
aproape n e a l t e r a t ă a eroinei, prezenţa
unei femei sensibile, care încearcă gustul
amar al anilor care fug prea repede, sen­
timentul eşecului în dragoste şi al r a t ă r i i
ca m a m ă , care-şi scrutează nostalgic tre­
cutul, îşi examinează cu o u m b r ă de tris­
teţe prezentul, dar priveşte cu încredere
şi r ă s p u n d e r e viitorul, căutînd să intro­
ducă în formula fericirii şi rezolvarea
problemelor legate de destinul propriu.
„Fericirea personală a omului nu e şi
ea o sarcină politică ?" — una din re­
plicile finale ale piesei — este reţinută
ca o sentinţă peste care nu se poate trece
prea repede.
Regizorul Ion M a x i m i l i a n reuşeşte să
reconstituie în j u r u l eroinei lumea fasci­
n a n t ă a culiselor, cu moravurile, tipurile
şi ticurile caracteristice, cu luminile şi
umbrele ei, cu iluzii şi decepţii, cu can-
d o r i şi g e s t u r i meschine, î n a ş a m o d î n c î t
s ă se p o a t ă t o t u ş i d e t a ş a f i o r u l a r t e i a d e ­
v ă r a t e de c a b o t i n i s m , a m b i ţ i i l e şi a s p i r a ­
ţ i i l e n o b i l e de v a n i t ă ţ i şi i f o s e . î n r e a ­
lizarea tipurilor, intervenind o e x p e r i e n ţ ă
foarte a p r o p i a t ă , d i r e c t ă , date f a m i l i a r e ,
la îndemînă, se r e a l i z e a z ă inevitabil o
n o t ă de a u t e n t i c i t a t e . Dramaturgul ne-
f i i n d f o a r t e sever cu p e r s o n a j e l e satiri­
zate, r e g i z o r u l şi, l a r î n d u l l o r , a c t o r i i
s î n t şi ei i n d u l g e n ţ i , e v i t î n d s ă l e c o n ­
d a m n e f ă r ă d r e p t de a p e l . D e a l t f e l , sa­
t i r a n u v i z e a z ă a i c i v i c i i p r o f u n d e de ca­
racter. R o m e o M o g o ş î n T i t i , care d e ţ i n e
r o l u l u n u i prim-amorez, estj — a ş a cum
p r e t i n d e r o l u l — afectat, s t î n g a c i , c a m
l i p s i t de d u h , c u s u s c e p t i b i l i t ă ţ i i n f a n t i l e .
E m i l Sassu î n M i h a i , s o ţ u l A l e x a n d r e i , î ş i
r o s t e ş t e r e p l i c a cu u n u m o r sec, m ă s u r a t ,
„IERTAREA" de Ion Băieşu
Iertarea * e o p i e s ă care se c i t e ş t e p î n ă
l a c a p ă t . V r e a u s ă s p u n c ă l e c t u r a ei n u
î n g ă d u i e pauze, momente de suspensie
sau a m î n a r e . S p u n î n d asta, scot î n e v i ­
d e n ţ ă implicit una d i n primele însuşiri
care caracterizează literatura bună de
t e a t r u , şi a n u m e interesul dramatic. Vi-
z î n d , m a i cu s e a m ă , a n a l o g i i şi n e c o n -
c o r d a n ţ e de t i m b r u i n t e r i o r , s c r u t î n d i m a ­
t e r i a l u l p s i h i c şi u r m ă r i n d m i ş c a r e a i m ­
p e r c e p t i b i l ă a f i r e l o r u r z i t e de d e s t i n , I o n
B ă i e ş u a scris o p i e s ă cu e c o u r i d i r e c t e
î n c o n ş t i i n ţ ă , care p u n e pe g î n d u r i şi t u l ­
b u r ă mai mult decît o clipă. Transfer
d i n p r o z ă , ea d o v e d e ş t e c ă î n f o r m a i n i ­
ţială (povestirea Acceleratorul) existau
serioase e l e m e n t e de m a n i f e s t a r e specific
dramatice. P r o b ă că e aşa, e faptul c ă
piesa îşi p ă s t r e a z ă i n t e g r i t a t e a şi r o t u n ­
j i m e a , i n d e p e n d e n ţ a s t ă r i i de sugestie. E
o o p e r ă de sine s t ă t ă t o a r e , cu ecou m i
se p a r e m a i l a r g şi m a i d i r e c t a i c i , î n
teatru, la a cărei valoare contribuie atît
c o n c e n t r a r e a de care a fost n e v o i e p r i n
reducţie, c î t şi s p o n t a n e i t a t e a g r a d u l u i
de emisie, f a p t u l c ă n u e f r u c t u l p î r g u i t
î n sera e l a b o r ă r i l o r calculate. Evoluţia
» „Teatrul", nr. 5/1968.
www.cimec.ro
e x p r i m î n d c u m se c u v i n e contrarietatea
comică a personajului. Cîteva schiţe reu­
şite realizează : E m i l B î r l ă d e a n u , în rolul
u n u i c o n t a b i l acuzat de a f i t r e c u t p r i n ­
tr-o criză erotică senilă ; Constantin Guţu
( V a s i l i c ă ) — u n s u f l e u r cu „ t r e c u t g l o ­
r i o s " , d a r cu d e m n i t a t e a ş t i r b i t ă de u n
„ m a e s t r u ' cu care i n t r ă î n t r - u n mărunt
conflict ; Costel R ă d u l e s c u (Vasiliu), u n
autor dramatic galant, sîcîitor, f ă r ă o p i n i i
d u r a b i l e , s u p e r f i c i a l şi r i d i c o l ; M i r c e a
Constantinescu-Govora (Fanache), u n r e ­
gizor lipsit de personalitate ; Viorica
F a i n a - B o r z a ( M a n u e l a ) , î n r o l u l u n e i ac­
t r i ţ e de o n a i v i t a t e c u c e r i t o a r e , etc.
î n d r ă z n e ţ , i n g e n i o s , b o g a t î n sugestii şi
u n i t a r î n c o n c e p ţ i e , decorul semnat de
I o n G ă n e s c u şi B e n e d i c t G ă n e s c u .
I. Rusu
i n t r i g i i şi a d i a l o g u l u i au a c c e s i b i l i t a t e a
p o v e ş t i l o r spuse c u d u h , cu f a r m e c d i s ­
cret, cu z v o n u ş o r de s n o a v ă care ascunde
t î l c u r i p r o f u n d e . Ce ar p u t e a f i , l a u r m a
u r m e i , povestea c e l u i ce ş i - a descoperit
putinţa accelerării timpului interior decît
— a p a r e n t — o b u n ă s n o a v ă cu p r i v i r e
l a r e g l e m e n t a r e a acestui d o m e n i u ? C i n e v a
chiar f ă c e a precizarea, î n t r - u n c o m e n t a r i u
a l piesei d i n „ G a z e t a l i t e r a r ă " , c ă „ a v e m
de-a face cu o v e r i t a b i l ă d r a m ă de i d e i ,
expusă însă în termenii, familiari lui
B ă i e ş u , a i c o m i c u l u i şi g r o t e s c u l u i " . Sub
a p a r e n ţ a s n o a v e i î n s ă f i e r b t î l c u r i de a l t e
d i m e n s i u n i , m o r a l e şi f i l o z o f i c e , care p r o ­
b e a z ă o fină p ă t r u n d e r e a sufletului ome­
nesc, a m e c a n i s m u l u i ce e x e r c i t ă n e a u z i t
p r o p u l s i a f i i n ţ e i spre u n d r u m a n u m e de
împlinire.
C î n d v a , u n t î n ă r a fost respins d i n
d r u m u l s ă u de a c t u l n e c u g e t a t a l u n e i
colege. R e s t a b i l i n d u - i - s e , f ă r ă explicaţii,
i n d e p e n d e n ţ a , e l e respins a d o u a o a r ă ,
p o a t e m a i c r u d , de f i i n ţ a cea m a i a p r o ­
piată. Eroul nu trăieşte, propriu-zis, drama
acestei d u b l e r e s p i n g e r i , c î t d r a m a a b s u r ­
d u l u i s i t u a ţ i e i , d r a m a de a nu putea în­
ţelege. Accentuînd pe a c e a s t ă premisă,
a u t o r u l se d o v e d e ş t e f o a r t e i n s p i r a t şi des-
87