ZILE M A R I PE A R G E S
M p o p o sit p e ş a n tie r u l m a r ii z ile i d e 1 M a i şi a c ele i de-a
H id r o c e n tr a le d e p e A r g e ş
în tr - o z i o b iş n u ită . C el p u ţi n aşa
c re d e a m . D u p ă fo r fo t a şi r i tm u l
d e m u n c ă d e p e s te to t n -a i f i
c r e z u t că im a c e ste lo c u r i u r m a
să a ib ă lo c um e v e n i m e n t d e o ­
s e b i t h a C o r b e n i a m a fl a t că
m a i jos, — in a v a l c u m s p u n cei
d e p e ş a n tie r , — la R o tu n d a , se
s tr ă p u n g e tr o n s o n u l R o tu n d a —
S te r e s c u , cea m a i d ific ilă parrte
d in g a le r ia d e fu g ă . L u n g ă d e
11,330 K m , a v î n d d ia m e tr u l d e
5,15 m a c e a stă c o n d u c tă s u b te ­
ra n ă , p e n tr u cre a re a c ă re ia s-a
s ă p a t cel m a i lu n g tu n e l d in
ţa r a n o a stră , u r m e a z ă să găz­
d u ia s c ă a p e le e lib e r a te d e a g r e ­
g a te, d e su s, d e la C et& ţuia şi
p in ă la p u n c tu l d e d e b u ş a r e d e
la Q e şti, u n d e a p e le r e i n t r i in
v e c h e a m a tc ă a A r g e ş u lu i.
A ş a d a r , a ci, la A te n a s u te d e
m e tr i a m o n te d e R o tu n d a , s t r i­
g ă tu l a r tific ie r u lu i 1. h u p o i a n :
„ A r d e e !“, o a p ă sa r e d e b u to n
ş i b u b u itu l e x p lo z iilo r a n u n ţa
u n a d in tr e c e le m a i în s e m n a te
v ic to r ii o b ţi n u te in lu p t a cu
m u n te le ca re a t i t d e g r e u s-a
lă s a t b ir u it.
A n g a ja m e n tu l lu a t în c in s te a
Panduraş. term in i tehnici şi meşterii cei mari
Ion P a n d u ra ş lu c re a z ă la
p u fu l R otunda. A re n u m a i 18 a n i
şi e ste din B u le ta V îlcii. A v e n it
aici de c îtev a lu n i lăsîn d acasă
v ech ile în d e le tn ic iri a le ţă r a n u ­
lui rom ân. P ă stre a z ă în tre a g ă
sfioşeraia tîn ă ru lu i n e d e p rin s
în că bine cu o am en ii stră in i, eu
v ălm ăşag u l de m aşin i şi m a te ­
ria le specifice u n u i ş a n tie r de
asem en ea d im en siu n i.
C eea ce şi-a în su şit re p e d e
s ín t term en ii te h n ic i. îi u tiliz e a ­
ză cu d e z in v o ltu ră şi e x p lic a ţii­
le sa le a b u n d ă în c u v in te c a re
n e c e sită ex p licaţii.
— D e u n d e le ştii ?
— I.e-am în v ă ţa t d e la to v a ­
răşi în tim p u l lu c ru lu i.
P recis nu se p o ate şti la cine
se re fe ră Ion P a n d u ra ş cînd
v o rb e şte d esp re to v a ră şii de
m uncă. P o ate la m a istru l Iu h asz
Ş tefan , v e n it d e la Bicaz, poate
la a ju to ru l de m in e r A le x a n d ru
B aciu, caire la cei 19 a n i a i săi
lu c re a z ă pe u n e x c a v a to r în su b ­
te ra n , sau poaite la in g in e ru l şef
al lo tu lu i, c o m u n istu l M ihai S te -
resou, c u n u m a i zece a n i m a i
m a re decit el, v e n it aici în c ă de
la în cep e rea lu c ră rilo r h id ro c e n ­
tra le i.
C u sa lo p e ta lu i a lb a s tră , in ­
g in e ru l S teresc u (a n u se co n ­
fu n d a eu p u n c tu l g eo g rafic b o ­
te z a t aid o m a c u secole în a in te
de n a ş te re a sa) este u n u l d in tre
m eşte rii c are a u c o n tra z is le ­
g enda, c o n tra riin d m u n te le . Sec­
to ru l R o tu n d a —S te re sc u aval
a fo st cel m a i g re u se c to r a l g a­
le rie i de fugă. C um a r sp u n e
P a n d u ra ş , a c i este o fo rm a ţie
geologică aiig o c e n (m a m ă , g resii
şi p ie triş u ri elv e ţie n e , a d ic ă o
Castelul subteran cu 565 de trepte
De fap t, u n c a ste l v a ex ista.
D ar el v a fi m a i d eg rab ă... a e ­
rian . L a p ro p riu . A dică, se va
în ă lţa cu v reo 25 d e m e tri d e a ­
su p ra m u n telu i. C a ste lu l d e ech i­
1 lib ru , cum îl n u m esc c o n stru c ­
to rii, v a în g ăd u i ca d e aici. din
u zin ă, să se p o a tă e fe c tu a u n
co n tro l şi o s u p ra v e g h e re c o n ti­
n u ă a ap elo r l a c u l u i: p re siu n e ,
te m p e ra tu ră , n iv e l etc.
L a p a la tu l su b te ra n de b eto n
şi m etal, a fla t la o a d in c im e de
p lic a ţiile a m ă n u n ţite n e p u tem
45-a a n iv e r s ă r i a c re ă r ii P .C .R .
fu s e s e în d e p lin it. P r ile j d e b u c u ­
r ie p e n tr u to ţi, te m e i d e m in -
d r ie p e n tr u cei ca re n e m ijlo c it
a u e x c a v a t d in p u ţu r i şi g a le r ii
460 000 m c d e s te r il şi a u in ­
tr o d u s 2G0 000 m c d e b e to n ■
m a te r ia le c a re a r p u te a u m p le
u n tr e n lu n g d e 1 500 k m .
E ra o z i m a r e .
D a r su s, la b a ra j’ în a c e e a şi
zi, a v e a u să se p e tr e a c ă a lte
d o u ă fa p t e m a r c in d e ta p e în ­
s e m n a te d in m in u n a ta is to r ie a
H id r o c e n tr a le i „ G h e o rg h e G h e o r-
g h v u -D e j“. î n ti m p ce m e c a n ic ii
b e to n iş ti d e m o n ta u u lt im e le s i­
lo z u r i şi în lă tu r a u c e le d in u r m ă
„ ru in e " a ceea ce a fo s t fa b r ic a
d e b e to n , in C h e ile A r g e ş u lu i
e c o u l d ă d e a r ă s p u n s s tr ig ă tu lu i:
— G a t a ! G a t a ! în tr e r u p e [ i
r o b in e ţii!
S e te r m in a o p e r a ţia d e in je c ­
ta r e a c im e n tu lu i în tr e r o s tu r ile
şi fl o tu r il e (a d ic ă b lo c u r ile die
b e to n tu r n a t
u r ia ş u l d in C h ei).
c a re a lc ă tu ie s c
S i p e n tr u c e i d e a im e ra o
z i m a re , a şa c u m d e a l t f e l a u
m a i f o s t şi v o r m a i f i a lte le .
ro că m a i d u ră cu g ra n u la tie de
p ie triş) c a re a d a t m u lt de fu rc ă
tu tu ro r. Ş eful b rig ă z ii de m in e ri
R o tu n d a — am o n te, co m u n istu l
P avel O ţet, care în 1949 a făicut
p rim a stră p u n g e re la S a lv a V i­
sen, a fost a d u s aci to cm ai p e n ­
tr u p ric e p e re a -i deosebită.
P u ţu l R o tu n d a a fo st a ta c a t
în to a m n a a n u lu i 1961, ia r g a le ­
riile a d ia c e n te la sfîrşitu l lui
1962. P rim ii 150 m de la ra m p a
p u ţu lu i co n stitu ie o re e d ita re
m o d e rn ă a leg en d ei : „Z iua ce
lu c ra , n o a p te a se s u r p a “. R ezi­
ste n ţe i rocii în c ă p ă ţîn a te se a -
dăug!a p re siu n e a m u n te lu i, care
făcea să se p ră b u şe a sc ă sute de
to n e de steril, pe d is ta n te a p re ­
ciab ile. D a r o a m e n ii s-a u d o ­
v e d it m ai d írz i d e c it m u n tele,
în fa ţa acestei situ a ţii, m eto d ele
clasice au fo st a b a n d o n a te şi,
p e n tru p rim a o a ră în ţa ră , s-a
tr e c u t la u tiliz a re a m eto d ei de
e x tra c ţie la se c ţiu n e p lin ă cu
su s ţin e re p rin a n co re b eto n ate,
cin tn e şi se m ic in tre m e ta lic e
(seg m en ţi de cerc d in o ţe l p ro ­
fila t) şi sp ritz -b e to n . R e z u lta tu l:
d u p ă ce a u fost în v in se in e re n ­
te le g re u tă ţi a le în c e p u tu lu i, v i­
te z a d e în a in ta r e a e x c a v a ţie i a
c re sc u t ca m de p a tru o ri, ia r
p re ţu l d e co st a l m e tru lu i lin ia r
d e g a le rie s -a re d u s la o treim e.
Ia tă cu m m e şte rii cei m a ri ai
zile lo r n o a stre a u is p ră v it în c ă
u n a d in tre cele p a tr u m a ri lu ­
c ră r i c a re alc ă tu ie sc la o la ltă ceea
ce v a fi h id ro c e n tra la : tu rn a re a
b a ra ju lu i şi în c e p e re a u m p le rii
lacu lu i, te r m in a re a c o n d u c te i de
a d u c ţiu n e a a p e i d in lac la cen ­
tr a lă , te rm in a re a n o d u lu i de p re ­
siu n e (apele in tră în c e n tra lă ) şi,
în fin e , p e rfo ra re a g a le rie i de
to g ă.
104 m în in im a m u n te lu i şi p e n ­
tr u c a re s-a u e x c a v a t peste
50 000 m c d e rocă, conduc 565 d e
tre p te . A ici s ín t in s ta la te cele
6.800 de to n e de m e ta l c a re a lc ă ­
tu iesc e c h ip a m e n tu l uzinei. Deo­
c a m d a tă se m o n te a z ă şi se fin i­
sează. N e c e sită ţile au im p u s aici
o co n c e p ţie şi s tru c tu ră a rh ite c ­
to n ic ă deo seb ită, u tiliz a re a de
m a te ria le speciale.
C u p u ţin ă im a g in a ţie , o b ser-
v în d cele d in ju r şi a s c u ltîn d ex ­
în ch ip u i cum v a a ră ta peste cî­
te v a lu n i. P a rd o s e a la d e m a rm u ­
ră n e a g ră de M oneasa a in tră rii
în b lo cu l d e c o m an d ă şi p la fo n u l
su sp e n d a t e x e c u ta t d in alu m in iu
elo x at, ilu m in a t in d ire c t, creează
o a tm o sfe ră de lin işte şi v ra jă .
G a le ria de acces în c e n tra lă , cu
p e re ţii îm b ră c a ţi în p lăci d e po-
listire n , cu b o lta to t d e a lu m i­
n iu , p a rd o sită eu p lăci d e gresie-
v e rn il şi ilu m in a tă d e doHă re ­
g istre d in neon, m a sc a te în p la ­
fon, — fa c e im p re sia u n ei săli d»
ex p o ziţie c o n stru ită la su p ra fa ţă ,
în sa la m aşin ilo r, b o lta d in plăci
de a lu m in iu case ta te , re fle c tă
flu x u l lu m inos, ia r ilu m in a re a
d e v in e v e rtic a la . P e re te le a v a l e
p la c a t cu m ozaic c e ram ic ato a s-
tr u u ltra m a rin , ia r p e re te le a-
m o n te diu plăci d e a lu m in iu pli-
sa te m ă r u n t ; în a lte de şa p te m e ­
tr i şi p u te rn ic ilu m in a te , ele d au
im p re sia u n o r im rn se fe re stre
desch ise c ă tre lu m in ă.
A ici e ste p a la tu l de lu m in ă
de u n d e v o r p o rn i în fie c a re an
400 m ilio an e kW h.
C ifre ş i p ro p o rţii
P e n tr u a m a to rii d e sta tistic ă ,
c îte v a c ifre se m n ific a tiv e şi ed i­
ficato are. A fla t la 850 m d easu ­
p ra n iv e lu lu i m ă rii, la c u l de a -
c u m u la re , a c ă ru i u m p le re a în ­
c e p u t în m a rtie , v a c u p rin d e 500
m ilio an e m c de apă. B a ra ju l la t
de 307 m . în a lt de 165 m la co­
ro n a m e n t în g lo b e a z ă în oorpu-i
m asiv 480 000 to n e de b eton. P e
acest şantiea’ s-au s ă p a t 45 000
m e tri de g a le rii şi p u ţu ri şi s-au
e x c a v a t 580 000 m c de s te ril la
s u p r a fa ţă şi 820 000 m c în su b te ­
ra n . C ă d e re a to ta lă a a p e i la d is­
trib u ito r este de 324 m. S -au tu r­
n a t 500 000 m c de b eto n p e n tru
lu c ră rile la s u p ra fa ţă şi 540 000
m c în su b te ra n .
D ouă ele m e n te c o m p a r a tiv e :
cu b e to n u l în g lo b a t n u m a i în b a­
ra j, s -a r p u te a c o n stru i o şosea
Lată de 6 m , g ro a să de 15 cm şi
lu n g ă de 530 km . S -au în tre b u in ­
ţa t 135 000 to n e de cim en t, oare
a r în c ă p e a în v ag o an ele d e d t e
zece to n e ale u n u i tr e n lu n g de
108 km .
S ă m a i a m in tim c ă apele, d u p ă
ce v o r p o rn i d in lac, v o r s tră ­
b a te co n d u c ta su b te ra n ă de a-
De pe Ârgeş pe Lotru
L a 4 m a i, m u n c ito r ii, in g in e r ii
şi te h n ic ie n ii d e la lo tu l V îls a n
a u ra p o r ta t că în c in s te a c e le i
d e -a 4 5-a a n iv e r s ă r i a c re ă rii
P a r tid u lu i C o m u n is t R o m á m a
f o s t s tr ă b ă tu t tr o n s o n u l V îls a n
Tronsonul Rotunde amonte - Sterescu : peste cîteva minute galeria
va fi străpunsă.
d u cţiu n e lu n g ă de 2134 m , v o r
p u n e în m işcare tu rb in e le , se v o r
scurge apoi p rin g a le ria de fu g ă
şi v o r a ju n g e ia ră şi în alb ia A r­
geşului, vor fi folosite p e n tru iri­
g a re a a p este 100 000 h ectare.
T re b u ie r e a m in tit că lacul,
care d e o c a m d a tă p rim eşte n u m ai
ap ele A rgeşului, va găizdui şi pe
ale a lto r rîu ri : T opolog, B a tiu ,
D oam nei, C ern ai. V îlsan, B rad u
şi altele. P e n tru d ir ija re a ape­
lo r s-au fo ra t p u ţu ri, s-au c o n ­
s tru it zeci de k ilo m etri de g alerii
şi conducte (g aleria V ă sălat —
7 635 m, D oam nei — 18 889 m,
D obroneag—V îlsan — 1 320 m
ş.a.m.d.).
în a fa ra b a ra ju lu i cel m are,
v o r m ai fi în c ă şapte. P e lin g ă
h id ro c e n tra la cea m are, se vor
co n stru i în că a lte şase : în p u n c­
tu l C u m p en iţa, la c ă d e re a apei
d in Topolog (la su p ra fa ţă ), la
V îlsan (in su b te ra n ) şi p a tru pe
A rgeş în j o s : O eşti, A lbeşti I,
A lbeşti II, C u rtea de A rgeş.
a v a l — V a le a c u P e şti. în c ă u n
a n g a ja m e n t în d e p lin it, în c ă u n
p a s p e d r u m u l d e să v â rşirii a n ­
s a m b lu lu i d e lu c r ă r i d e p e a c e s t
m a r e ş a n tie r .
L a R o tu n d a , în z iu a s tr ă p u n ­
Foto : Troian Onofreiciuc
g erii, a u v e n it o a s p e ţi d e d e p ă ra ­
te . D e p e L o tr u , u n d e lu c r e a ză
a c u m , v e n is e in g in e r u l G h . C o­
coş, c a re a c o n d u s a n i d e z i l e -
c o n s tr u c ţia m a g is tr a le i s u b te r a ­
n e ; d e p e v a le a T o p o lo g u lu i,
m a is tr u l G a v r il N u ţa ş , c e l ca re
în u r m ă cu A n e i a n i a s ă p a t p u ­
ţu l ; in g in e r u l V . D ă n ilă , d e la
c o r o n a m e n tu l b a r a j u lu i ; in g in e - ■
n i l N . C e m e s c u , p a r tic ip a n t la
p r im e le lu c r ă ri, p r o fe s o r u l uni--
v e r s ita r C ris te a M a le e sc u , ca re
şi-a p u s c o m p e te n ţa şi e x p e r ie n ­
ţa în s l u jb a ş i in t r u a ju t o r u l
c e lo r m a i tin e r i, v e n is e r ă d e la
B u c u r e ş ti. T o ţi se b u c u ra u , îm ­
p r e u n ă c u „ lo c a ln ic ii“ d e iz b in -
da c e a n o u ă .
P r in tr e ei era şi to p o m e tr u l
G h e o r g h e V la d , d e f e l d in C a p i­
ta lă . în t r e b a t dacă. d u p ă te r m i­
n a r e a lu c r ă r ilo r h id r o c e n tr a le i,
s e v a în to a r c e acasă, r ă s p u n d e ;
— Da / D ar după u n popas de
A ţi v a a n i p r in p ă r ţile L o tr u lu i.
A c o lo e m u l t ă tre a b ă ... A ş a plit­
eiesc m u lţi, ca re curând, se v o r
m u ta în s a te le d in n o r d u l O l­
te n ie i.
F ără în d o ia lă în s ă că to t a t i t
d e m u l ţ i se v o r în to a r c e A n d v a ,
p e s te u n a n -d o i, s ă r e v a d ă lo c u ­
r ile An ca re a u t r u d i t şi a u tr ă it
fe r ic ir e a îm p lin ir ilo r . V o r v e d e a ,
a tu n c i, ca tu r iş ti, c eea ce c o n ­
s tr u c to r ii d e a s tă z i îşi p o t d o a r
în c h ip u i.
D e p e te r a s a r e s ta u r a n tu lu i ce
se v a în ă lţa p e p la tfo r m a u n d e
e ra casa b e n e lo r (ş i d e u n d e a
f ă c u t fo to r e p o r te r u l n o s tr u fo to ­
g r a fia d e sus), v o r p r iv i în d e­
p ă r ta r e , p e s te a p e le la c u lu i
a tu n c i p lin , c ă tr e m u m ţii N e -
g o iu ş i C a p ra , v a r a a ti t d e
rar n e în c u ş m a ţi cu ză p a d ă .
S a u v o r s tr ă b a te c u m a ş in a c e i
60 d e k il o m e t r i d e şosea, care',
tr e c in d p e la C u m p ă n a v a în c o n ­
ju r a c o m p le t la c u l d e a c u m u la ­
re, oa să a ju n g ă ia r ă şi la b a ra j.
V o r f i o a s p e ţi a i c a b a n e lo r c e
u r m e a z ă a se r id ic a a i A p e n tr u
g ă z d u ir e a c r e a to r ilo r d e v ia ţă
n o u ă , v o r p e s c u i şi se v o r p lim b a
c u b a rc a sa u cu ş a lu p a p e a p e le
la c u lu i.
V o r f i c e a su r i şi z ile d e d e s tin ­
d e re ş i î n A n ta r e , p r ile ju r i d e
m e r e u în n o ită m u lţu m ir e p e n tr u
re a liz ă r ile o b ţin u te , t e m e i p e n tr u
c e le v iito a r e .
Mircea POSTELNICU ,
© © O ©
mz