Anul al XCVIIl-lea Nr.

54 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 14 Iulie 1935

SEDACŢ1A şi ADMINISTRAŢIA
BBA ŞO V , STRADA LUNGA Nr. 5.
Telefon 226
Abonament anual 200 lei.
FONDATĂ LI 1838 DI GHEORGHE EIDlflD
Pentrn streinătate 600 Iei.
Pentru autorităţi 600 lei.
Anunţuri, reclame, după tarif.
Cum se vor rezolva adevăratele probleme ale ceasului,
adevăratele suferinţi ceri macină populaţia şi temeliile statului ?
— se întreabă oficiosul d lui Mihalache.
Ori, ştim că d-1 Mih'tlache e rezolvat problema :
Cu tunurile îndreptate spre Capitală !
Apare de trei ori pe săptămână

fitil U ita la Irn-tai A M U R IT UN OM.

Habsburgilor politica fran ceză
ex le identică cu aceea a Micei
înţelegeri şi această atitudine a
Franţei nu a suferit nici o schim
bart",
M âne, Duminecă, are loc la Turna -Severi n o mare Chestiunea vitală a Micei în­
întrunire a Frontului Rom ânesc în vederea alegerii de ţelegeri încăpută pe mânile fos­
senator, care se {ine Joi în 18 Iulie în jud. Mehedinţi, tului preşedinte al areopagului
şi la care, precum am anunţat, candidează d-1 dr. Aurel dela Geneva, d-1 Titulescu, acest
Vlad. cunoscător adânc al vieţei in­
ternaţionale, va fi susţinută în
La această întrunire şi-au anunţat sosirea nume­ faţa forurilor competente cu toată
roşi delegaţi din judeţele Olteniei, Munteniei şi ale elocinţa şi puterea de convin
Bănatului. gere pentru a se afirma încă
Vor lua cuvântul d-nii dr. Al. Vaida-Voevod, dr. odată că dreptul trebue să pri­
A urel Vlad, Voicu Nifescu, C. Anghelescu, D. R. loani- meze.
Deaceea învestirea cu calita­
iescu şi alţi fruntaşi ai Frontului Rom ânesc. tea de misionar al păcei dată
de ţările Micei înţelegeri şi în­
ţelegerea Balcanică, care se
de Ion Colan.
Inir’o vreme, când ochii văd mâneci, pe cari de-abia «cum
cerul destul de aproape, când le observ.
idealul împrumută sufletului aripi, Şi totuşi am colegi cari umblă
să 1 înalţe, când nu poţi purta şl iarna cu pardesiul decolorat,
în tine otrava picurată de cu­ cu gulerul ridicat vecinie, cu
noaşterea oamenilor, când tot ochii trişti şi feţele supte, can­
ce simţi în somn tânăr cu ochii didaţi oftlcei. Unul, blând şi cu­
deschişi doar spre frumos şi minte, fala seminarului, băiat de
bine, ţi se pare lucru făcut, am ţăran de prin Gorj, după va­
cunoscut, atunci, un om, faţă de canţa de vară, toamna nu ne-a
memoria căruia, un cuvânt din mai revenit. Eram colegi în ul­
parte-mi, in calitatea pe care-o timul an.
aveam atunci, se cuvine să spun. Se ’nvălmăşau gânduri.
Nu mai ţiu minte anii; n’eu O uşe a scârţâit scu t şi’un
nici o importanţă. Era îrtir’o munte de om mi-a întins o mână

M isio n a ru l P ácé i străduesc să menţină pacea prin

ifitengibilitatea tratatelor, va fi
dusă la bun sfârş i de dominanta
toamnă târziu, cu umezeală multă uriaşă.
stoarsa din negurile Tâmpei. A luat cererea şi a pus-o pe
La Bucureşti viaţa universitară birou :
Mandatarul celor celor 70 ml- | poate pune fără ca marile pu tiyure cere i d-1 Titulescu, înde­ se petrecea mai mult in mani­ — Spune-mi, ce i ?
lioene de fervenţi apărători ai teri să nu ţină seamă de hotă părtând astfel deasupra omeni- festaţii de stradă. Căminurile şi l-am spus.
Păcei, d I N. Tilulescu, având rârile Micei Înţelegeri, care are rei buimăcită încă, sabia ame­ cantinele infecte se transforma­ Răspunsul a venit ca dela
îndoita calitate de preşedii.ie al de partea sa şi marea republică ninţătoare a lui Damocles prin seră în localuri în cari discursul un părinte:
Micei înţelegeri şi al înţelege­ franceză. risipirea norilor prevestitori de înflăcărat în revoltă, înregistra — Pentru anul acesta 500.000;
re! Balbanice, şi-a început peri- Punctul de vedere al Franţei o declanşare a unei noi corfla- aprobări unanime. ce crezi, ajunge ?
grirările în imrile centre ele este cunoscut prin declaraţia graţiuni europene. Mai târziu furăm scoşi din că- Dacă ajunge?
Occidentului: Paris şi Londra, din 15 Martie anul trecut, făcută Bucureşti, Iulie 1935. minuri, In plină iarnă. Intelec­ La Bucureşti calculele noas­
pentru a face cunoscut încă o- de Ministrul de externe şi ac­ tualii Capitalei ne-au primit, de­ tre scontau sărac, câteva zeci
N. T. Simionescu monstrativ, prin casele lor. de mii, ia cari an, de an, să se
dală punctul de vedere al ace­ tualul premier când a afirmat
stor constelaţiuni politice din că: „în ce priveşte chestiunea Cursurile nu mai puteau fi o- audauge altele.
Sud Estul european în proble­ biect de discuţie câtă vreme După vizita la prima autori­
mele externe la ordinea zilei şi frigul şi foamea lansase singurul tate nu mai scontam nimic. Nici
subiect: unde dormi? Unde mă­ măcar un refuz urban.
contribuind totdeodată prin spi­
ritul său clarvăzător la risipirea O primejdie socială: nânci ? Cinci sute de mii, o jumătate
In atmosfera aceasta s’a por­ de milion în primul an 1
atmosferei glaciale dintre Franţa
şi Anglie, consecinţă a semnă- Ş o m a ju l intelectual. nit acţiunea pentru clădirea de Nici azi nu şiiu cum a rezis­
căminuri judeţene. Şi’n toamna tat năcej ta mea pălărie maltra­
rel acordului naval angloger-
aceea umedă eram pentru o zi tărilor la care am supus-o in
meu. Există şi la noi la ordinea zi­ La noi problema acestui şc la Braşov, în numele studenţilor primele clipe când nu-mi venea
Sosit la Paris, a fosl pus In lei problema şomajului intelec­ maj intelectual nu-şi va găsi so din Ţura Bârsei, pentru a soli­ să cred că vom avea, tpeniru
curent de premierul d-1 Laval tual, care trebue să preocupe luţiunea decât prin plasarea a cita sprijinul autorităţilor. căminul studenţilor din Ţara
cu discuţiunile purtate cu d-1 forurile conducătoare. Neluân- cestor titraţi la sate, unde în Dacă uit azi numele unui şef Bârse?, încă în primul an, cinci
Eden reprezentantul Anglie', care du se la timp măsuri pentru mediul rural încă destul de îna de autoritate de pe atunci, n’o sute de mii de iei.
imediat după semnarea acordu­ salvgardarea acestui tineret, ar poiat vor putea juca un rol co­ fac din răutate. E aşa de creş­ Aceeaşi mână uriaşă a strâns
lui naval anglo-germen a între­ putea conslilui o primejdie so­ vârşitor în culturalizarea satelor. tinesc lucru însă, să uiţi vorbele apoi mâna studentului, care n’a
prins călătoria in Franţa şi Ita­ cială, care poale da naştere la Începutul s’a făcut la noi prin grele pe care un om, cu multe mai putut mulţumi.
lia pentru a le asigura c ă acea­ perturbaţiuni şi ar însemna că numirea în funcţia de notari răspunderi, ţi-le spune infr’un Cinci sute de mii, fără teorie,
stă semnare nu implică o schiam nu ne am dat ia timp seamă de funcţiune administrativă - a li­ moment când, dacă cereai ceva, fără reproşuri c* suntem săraci,
bare în politica externă a An urmările ce vor surveni. cenţiaţilor in drept cum şi pla n’o făceai pentru tine, ci pentru fără marţialitate, simplu, aşa cum
gliei. Problema şomajului intelec­ sarea în centrele rurale a me alţii, mulţi alţii, băeţi cu dor de un părinte iar da copilului bani
Trecând la Londra, d l Ttlu- tual, pe lângă cel manual des dicilor, cărora pentru a fi încu carte, având o singură vină: e- pentru masă şi [casă, pentrucS
lescu a primit aceletşi asigurări tul de pronunţat, preocupă de rajaţi li s’a fixat o primă din reu săraci. Mi s’a spus alunei: simte că-i trebuie.
din partea d lui Baldwin şi Sir asemenea înir’o mare măsură şi partea statului, pentru cei ce ar „Dacă n’aveţi bani, staţi acasă
Samuel Hor-re ministrul de ex­ cercurile marilor ţâri din Apus consimţi să-şi exercite profesiu­ şi nu mai învăţaţi 1* — şi mi s’a II.
terne al Angliei, cărora le-a fă­ cât şi pe cele din Sud E,tul nea acolo, putând avea şi să făcut o întreagă teorie de om Căminul s’a făcut şi, poate,
cut cunoscut că doinţa înţele­ european, printre care se înglo­ teanul la îndemână medicul In sătul, asupra şomajului intelec­ mulţi din cei cari ii locuiesc as­
gerilor ce le prezidează, este ca bează şi România. tr’o ţară ca a noastră cu o stare tual, ne la locul ei, pentru anii tăzi, nu ştiu, că omul cere prin-
relaţiunile franco-engleze să nu In Franţa alarma o dă d-1 Io- seniiară care încă lasă de dorit. imediat după războiu. tr’un simplu gest, prin felul cum
sufere nici o umbrire prin sem­ seph Cailleux, fostul preşedinte Dar numai cu aceste măsuri Am cobe rit scările autorităţii, a privit dela început iniţiative, a
narea acordului naval. de consiliu şi ministru de fi­ nu se poate zice că problema ca după moartea unui prieten. contribuit mai mult la înfăptui­
Dar concomitent cu prezenţa nanţe al mărci republici. Intr’un şomajului intelectual va fi rezol Studentului de-atunci i s’a părut rea lui, omul acesta a murit e-
sa în marile centre din Occi­ intervbw acordat ziarului „Neue vată. Trebuesc luate măsuri pen că oamenii, totuşi, sunt lupi oa­ cum câteva zile,
dent, nori grei prevestitori de Freie Presse“ d 1 Caillaux, stu truca elementul titrat românesc menilor. Studentul de-elunci, baci Emil,
vremuri grele vin să întunece diază această problemă sub să fie promovat în toate institu Ce era să mal caut la Pri­ în clipa când popi cădelniţau
viaţa politică internaţională. Pen­ toate aspectele, arătând că există ţiunile de stat, întreprinderile mărie ? Un nou „staţi acasă* ? între lumânări, la căpătâiul tău,
tru a para o lovitură hitleristă în lume un mare număr de ti­ particulare cum şi în profesiu­ Un nou speţ'u interpus intre în aceeaşi curte în care ne-a!
în contra republicei austriac*, neri intelectuali care şomează. nile libere, punându-se restric sufletul tânăr, pornit spre viaţă primit de-atâtea ori să ie
cancelarul Schusching a pregă Acest tineret, care a crescut în fiuni elementului străin şi mino­ şi Inlre cel ajuns care nu mai în­ colindăm, şi-a adus aminte de
tit şi przeniet Parlamentului un anii de lipsuri ai războiului mai ritar nefăcându le accesibile de­ ţelege nimic din propria lui ti­ ziua cea umedă de toamnă,
proeci de lege privitor Ia retro­ suferă şi azi de foame şi frig. cât Românilor, căci nimic nu-i nereţe? când, în biroul primarului, prin
cedarea averilor confiscate mem­ Cauza acestui şomaj d-1 Cail­ mai dureros d ecât faptul ca Dacă în aceeaşi zi m’am tre­ tot ce ai făcut i ai sădit în su­
brilor casei de Habsburg cum laux o atribue supra producţiei străinii să acap areze şi s ă pre­ zit totuşi ţi în biroul Primarului, flet nădejdea, că nu toţi oa­
şi abolirea ostracizărei lor, pre- de intelectuali, şcolile secun domine în a cea stă tară cu bo‘ nu mei aveam în mine nici o menii pentru oameni sunt lupi.
gătindu-se prin aceste măsuri dare şi Universităţile deschizân- gătii incalculabile, in care tine nădejde. Prevedeam ochi în Şi nădejdea asta le am iăs-d-o
întronarea arhiducelui Otto. du şi larg porţile şi acordând retul intelectual naţional s ă nu-şi cruntaţi, o teorie identică, o con şi prietenilor mei de atunci. Şi’n
Aceste măsuri vexatorii pentru diplome fără o mai severă pri­ poată găsi întrebuinţare. cediere nepoliticoasă provocată fumul de tămâie care ne a u-
ţările Micei înţelegeri aduc o veghere, in loc de a-se face un de musafirul nepoftit care are mezit ochii, aş fi vrut şi eu. ca
gravă atingere tratatului dela triaj pentru selecţionarea acestui curajul să întrerupă digestia ma- ceilalţi, să-mi iau rămas bun,
Trianon, prin care se pecetluise tineret. La conducerea Frontului rei personalităţi. evocând o zi ’de toamnă umedă,
soarta nefaste? familii domnitoare Un alt factor care agravează Românesc din jud. Bălţi a fosl îmi tremură mâna pe cerere din ani trecuţi.
de Habsburg. Guvernul din Viena situaţia tinerelului de azi este ales d 1 ton Buzdugan, fost mi şi-mi chinui pălăria în mâni. In In faţa judecăţii viitoare insa
că prin protecţie elementele
pare a ti teist încurajat in ^luarea
dubioase se menţin în adminis­ nistru, ajutat de d-nii loan biroul mere sunt singur şi mi — alta decât acea ajcamenslor
acestor măsuri de Ducele Mus- vine să plec. La urma urmei pe cari l-oi cunoscut — cu totul
Oheorghiu, Haralamb Gheor
soiini, a cărui presă păstrează particulare, in şi
traţia de stat întreprinderile
Ioc să se prefere
poate că celălalt are dreptate alte, baci Emili — poţi să stai
un mutism faţă de aceste grave elementele intelectuale de o pro­ ghan, Marc Viâhuţă şi proioe ce atâta şcoală, când nu poţi liniştit. Dacă ai greşit vre odată,
măsuri internaţionale. reul Petre Gheorghian. să ţi cumperi nici un palton? Mă mult ţi se va ierta, că mult bine
Cert este că înscăunarea ar­ bitate desăvârşită dintre cei ce simt jenat de rosăturile dela ai tăcut, Judecându-ne viaţa
hiducelui Otto în Austrie nu se şomează.

r Pagina 2
seacă, egoistă şi redusă la co­
tidianul fără importantă, laşi in
urmă, baci Emil, amintirea unui
om care a dat mult, care a dat
tuturor, iar fapta bună e tot ce
rămâne din tot sbuciumul viaţii
noastre. Ţi-ai împlinit rostul.
Aşa judecam noi în lumea noas
tră. Iar lumea, î t care ai plecat,
nu poate judeca altfel.
Crezul politicei ex­
terne cehoslovace
La impozantul congres al
Legionarelor Cehoslovaci, care a
avut loc ia Praga în z'lele de
4 —7 lu ie a. c. şi la care an
asistat şi delegaţii foştilor lup­
tători din statele aliate, a parti­
cipat şi ministrul de externe
Dr. Beneş, care a defilat în
fruntea legionarilor»
Intr’una din şedinţele congre­
sului d 1 Beneş a formulat cre­
zul politicei externe şt interne a
statului cehoslovac. Prinire al­
tele d l Beneş a declarat că
principiul de bază al politicii
interne e colaborarea tuturor
cetăţenilor statului, pentru liniş
tea şi mulţumirea fiecăruia. Cu
un cuvânt, realizarea programu­
lui lui Masaryk şi programul le
gionarilor, care înseamnă con­
struirea statului pe principiul
justiţiei, tolerantei şi democra­
ţiei d.î iplinate.
In poiitica externă, a spus d 1
Beneş, programul nostru este
menţinerea păcii. In această pri­
vinţă Cehoslovacia imediat după
războiu a încheiat o serie de
convenţii cu vecinii săi, a mili
tat pentru realizarea sistemului
de pacte colective la Geneva,
a luptat pentru limitarea înar­
mărilor, pentru realizarea pac
tului oriental, dunărean ş. a, Insă
a sta în fata forjei, a continuat
ministrul Beneş, înseamnă, după
cuvintele lui Masaiyk, să te a-
peri chiar cu fierul. In practică
înseamnă s ă te pregăteşti de
apărare. Pe această linte Ce ho
slovacia îşi construeşte o pu­
ternică armată pentru a fi gata
in orice moment.
Recolta porumbului. După
ştirile sosite ia ministerul agri­
culturii. recolta porumbului pro­
mite ;ă i e abundentă în toată
Jara, afară de o parte din Basa­
rabie.
Curtea de Argeş.
Profesorul Mihail Ralea în .
»Memorai de călătorie* scrie,
sub impresia covârşitoare a ta­
lazurilor mării Egee: »Marea
freamătă de legende mitologice*.
Călătorul oprit în Curtea de
Argeş poate spune cu drept
cuvânt că acest oraş freamătă
de amintirile Voevozilor. întoc­
mai cum legendele minunate ale
vechilor Elini şopotesc în valu­
rile mării, tot astfel viata romă
nească vorbeşte în orice obiect
din Curtea de Argeş, în dealu­
rile împădurite, în monumente,
în undele râului Argeş, în însăşi
evocatoarele cuvinte »Curtea de
Argeş*.
D-l Virgil Drăghiceanu, care a
scris o scurtă dar interesantă
monografie a acestui oraş, arată
că numele »Argeş* se trage din
vechea numire geografică »Ar
deuos*. Mai verosimilă pare însă
supoziţia că numele oraşului vine
dela numele unui Moşneen „Ar
ghişi* căci în multe texte vechi,
Argeş e întâlnit sub forma de
»Arghişi*.
Se ştie din istorie că a existat
un voivodat al Argeşului şi că
de aici au început primele ma­
nifestări de viată independentă în
Ţara Românească. Curtea de
Argeş e leagănul Ţării Româ-
din Municipiul Braşov.
Asupra adunării comitetului
şcolar comunei, t*nută zilele tre­
cute sub presidiul d-Iui Dr. N.
Siinghe vice*preşedintele Corni
siei Interimare a Municipiului
primim următoarea relatare:
Aceasta şedinţă prezinlă un
interes deosebit pentru bunul
mers el şcoalelor primare de
Stat. Până în prezent Primăria
dădea, pentru învăţământ din bu­
getul său cca patru milioane
lei, care legal ar fi trebuit să
meargă la întreţinerea şcoalelor
de Stat şi numai o mică parte
să se dea pentru întreţinerea
şcoalelor minoritare- Timp dea-
proape patrusprezece ani, situ­
aţia a fost complect Inversată.
Politician!!, cari făcăau pacte cu
minoritarii, sacrificau şcoalele
primare de Stat, în aşa fel că
şcoalele minoritare în număr de
16 şi un cămin de ucenici ailor,
care nu avea nimic comun cu în­
văţământul primar, primiau peste
3 000 000 lei, iar şcoalele Stătu
lui, în număr de 22, abia primiau
suma de 1000.000 lei. Din ra­
portul de activitate al Comitetu­
lui se pot desprinde câteva date
comparative care în adevăr sunt
extraordinare. Şcoala primară
No. 1 şi No. 3, cu câte 14 în­
văţători fiecare, au primit pentru
întreţinere câte 72 000 Lei, iar
şcoala primară minoritară evan­
ghelică. cern cu aceeaşi populajie
şcolară şi acelaş număr de în­
văţători a primit frumuşica sumă
de lei 400.000, plus celelalte
venituri ale lor, destul de în­
semnate şi cu situatiunea nemai
auzită, ca despre aceşti bani să
nu dee nimănui nici o socoteală.
De aceea şcoalele minoritare se
găsesc intr’un adevărat lux, iar
şcoalele româneşti, sunt supra
populate, cu câte 6—700 elevi
una, iar zestrea şcolară destul
de sărăcăcioasă.
In Braşovul cultural, în timp
de 17 ani nu s’a construit decât
o singură şcoală primară, când
este absolută nevoie să se
construiască Încă cei puţin (rei
localuri pentru a se putea face
un învăţământ cum trebuie. Re­
prezentanţii şcoalei a trebuit să
ducă o luptă înverşunată cu Pri­
Locuri de popaz.
de ELISABETA HENŢ0J.
neşii. Capitală a acestei ţări sub
Marele Basarab, după 1330, o-
raşul Argeş a văzut mărirea Dom­
nitorilor: Basarebul cel Bătrân,
Nicolae Al. Basarab, Vladislav
Basarab, Radu zis şl Negru, Dan
Vodă şi Mircea Vodă.
E adevărat că şi după acest
ultim domnitor oraşul Argeş era
vizitat de urmaşi, dar capitala
fiind mutată la Câmpulung, îşi
pierduse toată splendoarea de
care se bucurase mai înainte.
Curtea de Argeş apare cu a*
ceastă denumire în hrisoave a-
bia în secolul al XV-lea pentru
a se face deosebire intre Curtea
Domnească din Argeş şi Curtea
Domnească din Târgovişte.
12 pârgari conduceau oraşul
care se bucura de autonomia
sa. Se exploatau moşiile, se lu­
au dări pentru judecăţi şi ora­
şul se înfrumsetea mereu.
Aceasta a durat până la clă­
direa Mănăstirii Curtea de Ar­
geş, când toate drepturile le ca­
pătă aceasta, oraşul decăzând
din ce în ce mai mult, iar im­
portanta Curţii de Argeş, rezi­
dând doar în artistica Mănăs
tlre şi importanta Curte Dom­
nească ce închidea Biserica
Domnească — aflătoare aproape
în ruină.
GAZETA TRANS1LVAN1EI_
măria Municipiului, ca sa intre
în legalitate. Dar toată strădania
lor se lovia de politica păcă­
toasă şi se sfărâma.
In sfârşit cu concursul actu
alilor conducători şi cu hota-
rîrea Comitetului Central de re­
vizuire, s’a întrat în legalitate,
adecă întreaga sumă de 10V,
să se verse Comitetului şcolar
comunal, care Ia rândul său sa
o repartizeze tuturor şcoalelor
de Stat şi minoritare după ne­
voile fiecăreia bine doved te. In
urma acestui caz al Braşovului,
Casa Şcoalelor a dat o decizie
pentru întreaga tară ^ senzul
de de mai sus. Se speră că în
viitor şcoalele primare să aibă
o mai bună situaţie materială.
Conducătorii Primăriei au dato
rie, impusă de Lege, de a se
îngriji de localuri de şcoale,
Pensiile invaliz lor
de război
Administraţia financiară din
Braşov aduce la cunoştinţă ur­
mătoarele :
Conform ordinului Casei Ge­
nerale de pensiuni Nr. 23552—
1935 se aduce la cunoştinţă, că
cu începere dela 1 Aprilie 1935
pensiunile invalizilor de război,
grade inferioare, revizuiţi de co­
misia medico militară prevăzută
de ari, 44 al. b din Legea 1. O.
V. din 10 Oct. 1952 şi clasaţi
cu invaliditate de 80% se
fixează precum urmează :
1) Cei cu domiciliul în comu­
nele urbane la 1 Ianuarie 1932
vor primi lei 2000 (două mii) lu­
nar fără alte accesorii.
2) Cei cu domiciliul în co­
munele rurale la 1 Ianuarie 1932,
pe lângă pensiunile actuale vor
primi un nou spor legal cu 14°/»
dm diferenţa dela aceie pensii
până la 1000 (una mie) lunar
fără alte accesorii.
Toţi invalizii de război, cari
au trecut prin comis a medico-
militară şi au fost clasaţi cu
80°/ invaliditate, sunt Invitaţi ca
până la 10 Iulie 1935 să se pre­
zinte la Ad nini strat ia financiară
Biroul Pensiilor cu titlul de pen-
Pe locul unle se află acuma
Mănăstirea se pomeneşte în
documente de o veche bise
rică unde se găseau ave­
rile Românilor precum şi toi
ceeace aveau ei ca manifestare
intelectuală scrisă. Aci actele
patriarhalului din Constantino
pole arată că s’a înfiinţat Mitro­
polia Ţării Româneşti în 1359
de Alexandru I Basarab, mitro
polit fiind Iacint Crilopulo din
Vicina până la 1380.
Mutându se mai târziu mitro­
polia, vechea biserică se ru­
inează şi când Neagoe Basarab
caută loc pentru Mănăstire g&-
seşte in zid vech u, părăsit şi
neisprăvit la care: „Câinii cum
îl văd la el se reped şi latră a
pustiu şi urlă a morţi*. , cum
spune legenda, iar cronica ano­
nimă a Ţârii Româneşti zice:
»Şi sparse mitropolia de Ar­
geş din temelia ei şi zidi altă
sfântă biserică*.
Dar urme de biserici se gă­
sesc prin tot locul şi în acest
sens Tocilescu arată că: ,au
existat neapărat încă din epoca
străveche romană aşezăminte
milităreşti şi trupe legionare care
creştinindu-se, au ridicat temple
şi bazillce*.
Curtea de Argeş — excluzând
monumentele — nu mai prezintă
j si?e un prca mare interes
decât poate ca regiune climatică
insă şt astfel fără prea mare
precădere faţă de localităţile
dimprejur. Voi arunca deci o
privire asupra monumentelor de
însemnătate istorică pentru a
sgatioase şi igienice, Pţ”tru ®
se descongestiona celelalte şcoli,
cari au câte 14 învăţători şi o
populaţie de 6 5 0 -700 elevi fie-
cârc*
Ministerul Instrucţiunii a apro­
bat înfiinţarea unei noui şcoli
primare în Braşovul-vechiu, unde
este absolut necesar şi o gra­
dină de copii în cartierul Blu-
măna, către Gara-Mare-Dârste.
In bugetul Mun'cipiului este pre­
văzută o sumă de 1 milion şi
jumătate pentru construirea li­
nei şcoli primare, dar până în
prezent nu s a fixat nici locul
unde să fie aşezată, deşi mai
este numai o lună şi jumătate
până la începerea cursurilor.
După citirea raportului de ac­
tivitate s’a votat gestiunea Co­
mitetului pe anul 1934-35 pre­
cum şi bugetul anului pe 1935—
36 Uultimul punct din ordinea
de zi a fost alegerea a 2 mem­
brii în comitet, întrunind majo­
ritatea voturilor d-nl: Dr. Davld
Bleahu şi Traian R. Popa direc­
tor şcolar,
sie şi certificai de domiciliul
avut la 1 Ianuarie 1932 pentru
verificare şi cu carnetul de
pensie pentru rectificare.
O nouă operă
a lui Enescu
Din Paris se anun|ă :
Printre cele 18 noui opere, pe
cari le va creia Opera din Pa
ris în viitoarea stagiune, cea mai
importantă se anun|ă wO edipem,
tragedie epică scrisă de poetul
Elmond Fleg şi cu partitura de
George Enescu.
Unul din conducătorii Operei
franceze a făcut coresponden­
tului agenjiei »Hivas* următoa­
rele declaraţii în legături cu a-
ceastă operă :
,S unt convins c ă acea stă lu­
crare a compozitorului român
va Ji un mare triumf. Pe o temă
aproape tot atât de veche ca
şi omenirea, Enescu a reuşit s ă
compună o ca pod"operă, cu in­
spiraţie desigur clasică, dar ţi­
nând seam a de toate cuceririle
iehnicei muzicale m oderne *.
Cetili şi răspândiţi
Gazeta Transilvaniei
scoate în evidentă tot ceeace
are Curtea de Argeş astăzi mai
de pre(.
P. Haşdeu evidenţiază carac
terul arhitectural armenesc al
Mănăstirii. Iar despre arhitec­
tura armenească Bayet, în ,1’Art
Bysantin*, scrie: »Arhitectura ar­
menească, cu fond bizantin, pre­
zintă o artă care vădeşte multă
neatârnare şi îndrăzneală*. Mă­
năstirea e începută la 1515 de
Neagoe Basarab şl terminată în
1528 de către Rudu dela Afu­
maţi, ginerele lui Neagoe.
Pentru întreaga Ţara Roma
nească, Mănăstirea Curtea de
Argeş a îniemnat un focar nes­
tins de lumină Istoria Ţârii era
legată de Istoria Mănăstirii. S’a
ajuns ca faima acesteia să fie
atât de răspâniită şi importanta
ei atât de relevantă încât în
1534, Radu Paisie Basarab din
staret al Mănăstirii e ales Dom­
nilor.
Din cauza incursiunilor tur-
ceşti, precum şi din cauza călu
gărilor greci, Mănăstirea suferă
mari neajunsuri. O repară Matei
Basarab, apoi Şerban Canta-
cu zino.
Voevod având ca episc
Iosif I despre cere Gh.
spune: »numai doi româ
nosp ştiind scrie românei
se cade: pe Samuel 1
Episcopul de Argeş losi
au umplut Jara cu mii (
româneşti*.
Redau acum o
■LVr« 54-im « .
Buletinul PoliţieL
încercare de. sinucidere
Ludovic iancso în etaie de ?»
ani, căsători», din str. Crucii uf
22. în ziua de 10 Iu|ie \ * * ' -
12 |a încercai să se 8iau$ |
răganduş, un foc de rewSS
în regiunea inimei. In stare nraS
• Io,, internat Ia Spltalj' Oh
Mârzescu, unde i s-au dai nri
mele ajutoare. ■”*'
Fiind interogat de organele
anchetatoare a răspuns că m0
tivul sinuciderei sale este cri«
şi multele datorii ce le are ne
piaţă. pe
•
Doi minori evadaţi ares­
taţi In noaptea de 12—13 Iu.
lie 1935, organele Politiei au a-
restai pe minorii Bertalan IoBn
de 17 ani, originar din Sighi­
şoara şi Roman Ioan de 19 aQ{
originar din Lupşa jud. Mehe­
dinţi, cari au evadat delà Inşii-
tulul preventiv de minori Gherla,
unde erau depuşi până la ma­
jorat condamnaţi fiind pentru
mat multe furturi.
•
S-a găsit un câine de vâ­
nătoare „prepelicar" de cu­
loare neagră şi sură, care se
tflâ la Chestura Politiei Braşov.
Păgubaşul urmează a se adresa*
politiei.
Concurs de oferte Ia P.T.T.
Se aduce la cunoştinţa gene­
rală celor interesaţi, că în ziua
de 22 Iulie 1935 la orele 10 în
cabinetul dirigintelui oficiului dc
reşedinţa PTT Braşov se (ine
în şedinţa publică concurs de
oferte (tratare prin buna învo­
ială) pentru lucrările de repa­
raţii şl amenajării la clădirea
oficiului postai Braşov I. cu res­
pectarea normelor generale din
Monitorul Oficial No 127—1935
şi conform dispozi|iunilor L.C.P.
Condiflunile generale ale caie­
tului de sarcini precum şi de­
vizul estîm iliv se pot vedea ia
orele de serviciu delà 8 —13 şl
d. m. 16 —19 în registratura (la
contabilitatea de materiale) o-
ficiutui de reşedinţă PTT Braşov
M nsoare. Scăderea tempe-
raturei in ultimele 3 zile este a
se atribui ninsoare! care a că­
zut pe munţii Bucegl. Ciobanii
veniţi d<la munte spune că a
nins ca in toiul iernii.
bisericii după o monografie a
d-lul Panjurescu, complectată
personal.
Mănăstirea vădeşte originea
orientală. La exterior predomină
stilul bizantin amestecat cu cel
arăbesc, persan şi maur. In In­
terior insă Leomte de Nouy res­
tauratorul arhitect chemai de
Regele Carol I, a ras picturile
vechi şi a pictat piese de ca­
racter cu totul nou, de nuanţa
bizantină.
Pardoseala e de mozaic cu
derenurt în culori diferite.
Capitelurile coloanelor sunt
în stil persan. Planul iniţial 8‘
Mănăstirii a rămas însă acelaş
care a fost conceput de Neagoe
Basarab şt arhitecţii italieni ş-
constaniinopolitani aduşi de a*
lână st rea ere o platforma,
e se [prelungeşte de jur im*
jurul ei, înconjurată de o ®*
Iradă de piatră cioplită numai
flori pe o lungime de IZ» ra­
fala Mănăstirii se deschid
porti mici de bronz dub e,
n mijlocul platformei e o cia*
e mică, cu acoperişul de
mb, cu o cruce aurită dea
>ra. Dela această cruce către
4 stâlpi de marmoră ce"
ţin clădirea, pornesc nişie
turi cu alobuleţe aurite.
f In Strada de M
I. se găseşte de vânzje
rial vechlu de construcţia
 54 - i w
GAZETA TRANSILVANIE!

Primăria Municipiului Braşov

Câţi streini avem în (ară Nr. 18 335 1935.
Ultimul număr din Buletinul
Muncii şi Asigurărilor Sociale,
intrat in {ară este însă surprin­
zătoare.
Serv. technic.
Unde vă petreceţi concediul?
organ* al ministerului muncii,
«sie înzestrat cu un material in­
formaţi» destul de preţios.
In toate zilele, in toate comu­
nicatele, se vorbeşte numai de FiMcatinne ie Mei Cure cu preţuri globale în condiţiuni perfecte
streini trimişi peste graniţă •— Pentru darea în întreprindere
Situaţia emigrării şi imigrării şt ajt văzut numărul lor — dar numai la Organizaţia Naţională Română de
a lucrărilor de acoperirea cana­ x —x Voiaj şi Turism * —x
în anut 1934, cu luminoase — nimeni nu pomeneşte măcar de lului Graft în Str. I. G. Duca se
nu ştiu dacă şi exacte — cifre numărul covârşitor, crescând din va ţine a doua licitaţie
statistice, constitue un folositor an în an, numărul streinilor pri­ publică in ziua de 25 Iulie, orele „ E U R O P A“
capitol, pent-u f’xarea politicii miţi în tară. 12 in cabinetul primarului.
n oa stre de stat, fată de proble­ Statistica oficială ne lămu­ Devizul lucrării este de lei Hoteluri sub administraţie proprie şi aranjamente
ma apărării muncii româneşti. reşte. 200.000. pentru cure globale la
Din numeroasele tablouri, cari Au intrat în tară, in cursul a- Termen de executare 35 zile.
insorse expunerea, se pot trage nulul trecut, 4329 (fată de 2431 Garanţia provizoră este de BUZIAŞ
conduzioni uluitoare şi dureros tn 1933) streini cu paşapoarte. 5°/0 din valoarea ofertei. CARMEN SYLVA
de eloquente. Aproape 50 la sută mai mult La licitaţie se pot prezenta EPISCOPEŞTI
Capitolele Interesante ie for de cât au intrat anul trecut. ingineri antreprenori de con­ LACUL GHILCOŞ
meezâ fără îndoială sttua|iunile Iată politica de apărare, de strucţii şi întreprinderi de lu­
străinilor, ceri au plecat din |ară proteguire a muncii româneşti. crări de inginerie cari posed
BĂILE HERCULANE
OCNA SIBIULUI 3-
ai a celor cari au intrat. Interesează, credem, câţi băr­ acte în regulă.
Interesante prin concluziile baţi şi câte femei: bărbaţi 368, Caietul de sarcini şi planu­ SOVATA
dureroase la care ne silesc să femei 711, dintre cari numai 78 rile se pot vedea la serviciul TUŞNAD
ajungem, prin constatările pline cu profesii bine definite. technic al primăriei.
de amărăciune, ce trebue să Restul. . . Braşov, la 6 Iulie 1935. Agenţii şi subagenţii în toate marile oraşe ale ţării.
facem. Din totalul general — 4329 — 361 4—14
Au pirăsit tara — vejl vedea pe nationalităt', iată cifrele mai Comisia interimară,
câ|i au intrat — 3767 de străini importante: 187 germani, 551 preşedinte:
c u p a ş a p o a r te . austriaci, 1407 bulgari, 738 un­ Dr. T. Prişcu.
Mai puţin decât anul trecut, guri, 863 sârbi. 98 polonezi, 223 Pe baza concesiunii Ministerului Sănătăţi cti
pentrucă in 1933 au plecat din cehoslovaci, 86 italieni. Şeful Serviciului,
fără, 3771 de streini. Pe profesiuni statistica — deşi Ing. Şef Soool. Nr. 2504
Pe nat onelit^ţi şi cifrele mai foarte vagă — are unele lucruri Secretar general:
Important- : 225 germani, 369 Interesante. din 12 Iulie, 1935, filiala din B raşov a
404 1—1 Dr. Virgil Voicu.
austriaci, 780 bulgari, 179 greci, Astfel, din cei 4000 de streini
534 unguri, 133 italieni, 690
sârbi, 329 cehoslovaci... chiar 15
cari au venit anul trecut la noi,
1407 sunt muncitori agricoli (?)
Restul muncitori industriali ca-
„Primăria Municipiului Braşov JUNIMEI ROM ANE
streini din Palestina 1 Nr. 17348-1935.
Femeile sunt destul de nume­ liflceft (440) necalificaji (676), a primit autorizarea, ca în localul de club din
roase. Au plecai din totalul de Profesii libere (416), personal 734 C. ].
3767 streini, 1287 femei, dintre tehnic superior (211), personal Serv. technic. Str. Vămii Nr. 28 (fost Cafenea Eiifeî
care numai 62 cu profesiuni bine administrativ superior, funcţi­
onari (218). să aranjeze jocuri de
definite.
Restul ? lată, după date oficiale, si­
Se înţelege ce înseamnă femei
fără profesiune•••
tuaţia mişcării streinilor, pe anul
1934.
Pentru darea în Întreprindere
a construirei caselor locuitorilor
din lungul canalului Graft din
Ruletă, Baccara, Braziliana, Citenin de fer
Situaţiunea streinilor cari au .Universul*, Pentru a putea servi în mod prevenitor pe
Scheiu în număr de 11, cari se
vor construi în strada nouă din Onor. membrii si vizitatori, conducerea clubu­
Str. Ciocrac se va fln? licitaţie lui a aranjat saloane speciale pentru Bridge
Valorificareagrâului Amestecul în modificare a al­
tor faini, afară de cele de grâu
şi secară, este interzis.
publică în ziua de 24 1, c. ora
12 în cabinetul primarului.
şi jocuri comerciale (Calabrias Romi, Prefe-
rans s. a.), unde vizitatorii vor a v e a la dispo­
Unele dispoziţii ole D ecre­ — Sfârşitul in n-rul viilor — Valoarea lucrărilor este de ziţie toate distracţiile de până acum de cafen ea.
tului r e g a c a r i au intrat în lei 1400 000.
uigoare la i i Iulie a. c. Oaranfia provizorie este de
Primària Municipiului Braşov Braşov în cabinetul primarului
In conformitate cu ordinul Mi­ Expoziţia de pictori de 57« din valoarea oferteL
Termen de executare este pe ziua de 23 Iulie 1935 Ia ort
nisterului de Finanţe, se aduce
la cunoştinţa că in Mon. Of. Nr.
Ângiolioa Santocono de 31/* luni.
Nr. 15 995 -1935
Serv. technic.
12 a. m.
La licitaţie pot lua parte in­
La licitaţie se pot prezenta
446 din 29 Iunie a. c. s’a pu­ Când înlri în sala de expoziţie ingineri constructori autorizaţi gineri şi arehiteefi antreprenori,
blicat Dec.etul Regal pentru va­ a bibliotecii ,Astra*,lăsându-ti o-
chii să colinde asupra celor 70
şi maeştri constructori autori­ ci cari setisfac condiţiunlio? legale,
Valoarea lucrărilor esfe de
lorificarea grâului, prin care se zaţi, cari au firmă înregistrată.
Institue o taxă specială de 0.90 de tablouri şi după-ce mai stai In ziua de 25 Iulie la orele lei 565.000
Condiţiuni detailate, planuri
12.30 se va tine la Primăria Mu­
lei de kg«-. «su ara făinei de grâu de vorbă câteva momente cu şi devize se pot obţine ia serv. Garanţia provizorie este dk
ertista, d na AngioPna Santocono, nicipiului Braşov licitaţie publică 5% din suma oferită.
şi secare, pe lângă laxa de con technic al Municipiului Braşov.
cu oferte închise şi sigilate pen­
sumaţie de 0,25 iei de kgr. A te năpădeşte un roi de gânduri, Termen de executare este <£e
ce le cufundă într’o atmosferă Braşov, la 2 Iulie 1935. tru darea în antrepriză a lucră­ 60 'zile.
cest decret mirând în vigoare rilor de pardosirea Str. I. G.
la i i lutie a . c , se aduce la cu­ de reverie în fata misterului for­ Planul şi devizul şlcaieftut dft
jei de creajiune a omului, Câtă Comisia Interimară, Du-a. porţiunea între Slr. Băl­ sarcini se pot vedea la servi­
noştinţă unele dispozitiuni, care ţilor şi Str. de Mijloc.
sunt In legătură cu încasarea vreme viata cotidiană te schin- Preşedinte: ciul technic al primăriei.
jueşte pe roata realităt'i, sufletul Dr. T. Prişcu. Licitaţia se va {ine în contor- j Braşov, Ia 28 Iunie 1935.
taxei de valorificare. mitete cu dispozitiunile art. 88— |
unora, el artiştilor de talent, al Şeful Serviciului: Comisia Interimară,
C lasificarea morilor ideal ştilor, se zbate şi se eman­ 110 din legea contab. pubi.
Ing.-Şef: Socol. Valoarea lucrărilor după de Preşedinte:
cipează, sacrificându se, zi de z-, Secretar General:
Independent de clasificarea pe altarul artei şi al frumosului. viz 6 665.000 lei. Dr. T. Prişcu.
pe baza tergii din 1 Aprilie a. Aşa am cunoscut-o peinamo 403 1—2 Dr. V. Votca Garanţia provizorie de 5%
c , s’a făcut o nouă clasificare rata florilor şi-a plantelor, d na după valoarea ofertei. Secretar gea«;*aî3
o morilor sistematice, pe baza Santocono, al cărei spirit de Termen de executare 90 zile. 389 2 - 2 Dr. Virgil Voicu
Primăria Municipiului Braşov.
Decretuiu', care sunt cuprinse creafiune şi de muncă se dato* La licitaţie se pot prezenta Şeful Serviciului
într’ua tablou, publicat în Mon. reşte misterului divin, cu care Nr. 18.861—1935. întreprinderi, cari au firmă înre­
lng.-Şef: S ocol.
Of. Nr. 149 bis din 3 Iulie a. c. a înzestrat o natura. Florile-i, de Serv. Financiar. gistrată, nu sunt declarate îa
In termen de 7 zile dela pu­ câmp, de crâng şî de grădină, stare de faliment şi cari pot
Primăria Municipiului Braşov.
blicarea tabloului, proprietarii de începând dela maci şi măcieşi
mori rurale clasificate sistema­ până la liliac şi trandafiri, sunt
Publicatiune face dovadă efi au mai executat
astfel de lucrări.
tice, vor putea declara că nu expresia vie a frumuseţii lor na­ Se aduce la cunoştinţă pu Caetul de sarcini şi planurile No. 17.799—1935
macină decât pentru săteni, cu turale, redate cu toate nuanţele blică că mContul General anual se pot vedea la serviciul tehnic Serv. economic.
uium (vamă) şi nu pentru co­ lor de viată şi culori, dlntr’o sin­ de execuţie a bugetului Muni­ al municipiului. Publicatiune
mercializare. ceră admiraţie a atmosferii lor cipiului pe exerciţiul 1934 — Braşov, la 18 Iunie 1935.
Se aduce la cunoştinţa pu­
Daclarafia autentică se va de­ de gingăşie şi vis. Arta d nei 1935m, încheiat în conformitate Comisia Interimară,
pune at&t Administraţiei de con­ Santocono nu e măestrie, nu e cu dispozitiunile arL 68 din le­ p. Preşedinte: blică că pe Promenada de fur
statare, cât şi Oficiului Judeţean meşteşug, nu e intenţie de epa­ gea pentru organizarea finanţe­ Bulevardul Regele Ferdi»and,
Dr. Bogdan.
de valorificarea grâului, aceste tare. Totul e viată şi armonie, lor locale, verificat de Comisia Secretar general: s’a găsit o umbrelă d e dam ă.
declaraţii urmând a se înainta risipă de suflet furat din palpi­ Financiară sub No. 18.861—1935, 586 2—2 Dr. Virgil Voicu.
Persoana interesată se v»pre­
Ministerului agriculturii. este pus spre vedere şi consul­ zenta la Serviciul economie m
tările gingaşe şi misterioase ale Şeful Serviciului: Primăriei Municipiului, sec$l*
Morile, cari nu vor rămâne naturii, ce ni se îmbie şi ne îm­ tare publică timp de 10 zile, în­
tn categoria celor sistematice, bată prin delicatele flori. cepând cu data de 12 Iulie Ing.-Şef Socor. materialelor, pentru recunoaşte­
sunt de drept clasificate ţără­ rea şi luarea ei în primirea
Dar d na Santocono este tot­ 1935. , ,
neşti, Iar uiumul realizat in na­ deodată şt o perlă a ştiinţei ro­ In acest Interval de timp, m Primăria Municipiului Braşov. Braşov, la 2 Iulie 1935.
tură pentru măciniş, se va co­ mâneşti. Are în preparare un orele oficiale şi anume dela 77* Comisia Interimară,
mercializa numai sub formă de minunat album al florilor şi plan- până la 137j se poate vedea Nr. 17.398—1935 p. Preşedinte:
grâu sau secară. telor din România. Cele 1500 şi consulta în biroul Contabili­ Serv. technic.
Dr. N. Stinghe.
Proprietarii acestor mori nu de bucăţi doreşte să le corn- tăţii Centrale a Municipiului, clă­
vor putea vinde în nici un caz pledeze până la 3003. Vom pu­ direa veche, etaj I. camera ci Secretar general $
făină. tea avea un atlas de-o impor­ No. 10. Pentru darea în întreprindere 390 3—3 Dr. V. Voiest,
Cu începere dela data pu tantă capitală pentru ştiinţă. Ar Braşov, la 10 Iulie 1935.
nerii în aplicare a acestui de f, o crimă ca factorii compe­ Comisia Interimară, a lucrărilor de sporirea garaju­
creţ, numai morile sistematice tent! ai tării să nu o încurajeze. lui pentru autobuzele comunale luin Perzându-se permisei
vor putea vinde făină pentru co­
p. Preşedinte : la Şos. Sft. Petru, pe terenul U- Mlu. bicicletă pentru circula­
Amatorii vor putea avea reve­ Dr. N. Stinghe. zinei de gaz, se va tine licitaţie ţie Nr. 3735, pe numele io «
mercializare, iar brutăriile nu laţia numai încă câteva zile.
vor putea fabrica pâine, decâ p. Secretar general: publică cu oferte închise şi si­ Weitzel, îl declar noi şl f&ă
din f&ină primită din aceste
/. Al. Bran-Lemeny.
408 1—1 M areea D. gilate la Primăria Municipiului valoare. 407 A—1.
mori.
 ■Nr. 54—1935
GAZE iA TRANSILVANIEI
Pmg'mts 4

Mai crunt loviţi sunt salariaţii, 0 nemaipomenită provocare evreiască.

Scumpclea la Braşov a căror venituri rămân aceleaşi,
ba chiar se reduc în unele ca­
zuri. Vedem a ce a stă relevaţie şt
Un prietin «I rinruloi nostru ^enind
a •I I f _ - ^ma*n••n1ri1

J «bate «giecîilS pe piaţa. Primăria Municipiului nu respectă din apelul pensionarilor, care ci in gara din Cluj un <Jr”? d d „stilai ca delegaţi ai Ro-
ă t c h m Ministerului de Comerţ, prin care se reduc preţurile. srdtS *
cari sc reîntorceau dela Praga. unoe c| sVj p|S„s r i |„

Me**am ocupat şi în trecut de alie oraşe precupeţilor li se per relevăm — .Ţinem, d Ie ministru, să W m a're, ureîndu se?» Iren mal mul|l errel. .cesiu I au luai la
specula nepermisă ce se prac- raite aprovizionarea engros, şi acum faptul, că unele
:ica ia acest oraş, care a ajuns dela producători, numai după nenorocite văduve de razboiu,
să fie cei mai scump oraş din ora 10 dim., adecă după ce bine primesc o pensioară de 25 lei
Iară Din nou ne sosesc plân­ înţeles s’a aprovizionat populaţia lunar, exact costul a trei kgr. de 3 “ ! ? S f i ’en" care a »/*«>/ *»d sd ia rm.su,i/e con-
ge 7? In deosebi din cercurile orăşenească şi în urmă prisosul pâne etc. ele.* «. iirrÂiflii*s^ rmi mulţi ci&lâlori
Jiineţîonariloî şi pensionarilor, de produse poete fi cumpărat In fine apelul mai tratează sta­ secinlâ.
cărora ca toaie demersurile fă' de precupeţi. Ori, la Braşov nu rea înfloritoare a comerţului de român“ ?nbî r U \ S i a iîlnd dn'celn !n.»«pWe ■« "e
cute, rm M-se dă ascultare. se ocupă nimeni de aceasta, măcelărie, cartelarea măcelari'
Cine poartă vina acestei scum­ lăsându-se deplină libertate pre- lor şi altele. # ^ ° % t a lT s ,j ^ r ^ r r l — d a. de reurd-
pele 2 — se întreabă din nou cupefilor de a acapara ţoale Atragem atenţiunea d lui Mi­ tâtoare, care nu poate fi lăsată nesanc/ionată. R u.
slujbaşii ţării, Iar răspunsul lor produsele chiar dela barierele nistru el Industriei şi Comerţu­ $ SSperăm că mutilaţii războiului de iotr^gire, .s03" d l a ° .
este? în prima linie cei din frun­ oraşului şi în orice ore, spre a lui asupra faptelor relatate mai reştiTvor fi făcut denunţul cuvenit autoritJţ lor in drfpt. Dat şl
tea Primăriei Municipiului. specula apoi p e consumatori. sus şi îl rugăm să pună capăi până elutici cerem ca organele C. F R. şi ale p r o n i e i g a ­
Să ne explicăm : acestei stări anarhice de lu­ tului să s e sesizeze de urgentă şi să ancheteze şl so/ic/Zonez»
La începutul lunei Aprilie a. Plângerile consumatorilor cruri, spre a nu împinge răbda' această provocare nemaipomenită, care constitue o gravă in
c. Asociaţia pensionarilor pu­ •rea consumatorilor până la ex­ sultă la însăşi adresa statului român, ai i ărui repre­
blici din Braşov, introduce apel Consumatorii se plâng că nu
la Ministerul de Comerţ în con­ mai pot respira sub povara trem. zentanţi ofciali au fost marii noştri mutilaţi.
tra ordonanţei Primăriei Braşov scumpete! crescânde a pieţei.
Wk. 4780-935. Minisierul, apre-
- à lo è motivele apelului, le gă­ învăţătorii şi „Frontul R o m ân esc“
seşte întemeiate şi în consecinţă
reformează, prin decizia Nr.
9752—935. ordonanţa apelată,
invitând primăria să dea o nouă
Imoriiiiotirei Iii Emil Sonii. tidului
dintelui
Patruzeci şi patru învăţători din Jud. Tutovo, membri ai par­
n a ţio n a l {ărănesc, au adresat o scrisoare dcsch săi preşe­
organizaţiei judeţene, anunţând că părăsesc partidul, din
Miercuri după amiazi am dat numeroşi minoritari. Cortegiul a cauză că delegaţia permanentă locală a esclm din partid pe
ordonanţă după preţurile fixate
de Minister. ultimul onor rămăşiţelor pămân­ fost încheiat de muzica mili­ pa?ru colegi ai lor, pentru vina că sau înscris îti »Frontul Ro*
Primăria însă na s e conjorm â teşti ale mult regretatul Emil tară, de ucenicii celor două că­ mânesc*. _
d eciziei ministeriale, ba între Soceciu, In vasta curte ca şi în mine şi de-un pluton de soldaţi Semnalării scrisorii au cerul, în acelaş timp, d-Iui Petre
timp ridică şi mai mult preţurile faţa casei mortuare din Strada De-a dreapta şi stânga carului Frumuzache, organizatorul .Frontul Românesc* la Tulova, să fie
articolelor de strictă necesitate Prundului se adunase încă dela mortuar erau înşiruiţi funcţionari înscrişi în organizaţia de sub preşedinţia d-Iul Al. Vaida-Voevod.
şi afacerea vine iarăşi cu apel ora 3 d. a. o mulţime de bra­ superiori ai primăriei şi Junii
ia minister. S e d ă din nou or­ şoveni, cari au ascultat profund bătrâni în costume naţionale, al
din Primăriei s ă între în legali • emoţionaţi slujba prohodului o- căror preşedinte devotat prin
-fate, Ministerul -neadmijând nici ficiat de părintele canonic Ma- mulţi ani de zile a fost regreta­
taxa de 1 leu la fiecare kg. de cavei, sosit dela Blaj, asistat de tul defunct. Când cortegiul a a-
came, pus de Primărie, tot pe părintele protopop M Hodârnău juns în Piaţa Prundului autobu­
ÌNP E M A Ţ I U N I
0

spinarea consumatorilor, aşa zis şi alţi doi preoţi precum şi cân sele primăriei şi-au întrerupt M. Sa Regele a luat, cu în­ Un puternic cutremur de
ca Justificare, pentru abator. ţările duioase funebrele esecu- pentru câte-va minute circulaţia cepere de Luni 8 Iulie o. c. re­ pământ s’a simţ t azi noapte la
Dar Primăria, care nu este, prin tate de corul mixt bisericesc diri­ şi făcând front spre cortegiu au şedinţa de vară la Sinaia, oia două şi 5 minute în Braşov,
lege, decât o mandatară agMi- jat de d-lprof. N. Oancea. Proho­ dat ultimul lor salut cu farurile • care a produs panică deştep­
jsisit îului de comerţ* nu se con­ dul s’a oficiat în curiea casei aprinse îndoliate şi sunet de
formează nici de dala aceasta defunctului, nefiind încă termi­ clacsoene. Prinţul Regent Paul al iu­ tând lumea din somn. Primul
cutremur, care s’a manifestul prin
derutei ministeriale şi dă o nouă nată catedrala unilă de sub Printre norii călători, ceri cer­ goslaviei a sosit eri la ora 11 I ei zguduiri a fost mai puternic
ordonanţă, prin care ridică pre­ Strajă, pentru a cărei înălţare neau o ploaie lină, pătrundeau dim. la Sinaia, fiind primit în producând părăiturl de mobile,
firi càrnei maximalizată (cal. II) cu un ceas mai cutând a jertfit din când în când raze fugare gară de Suveranul, de merele uşi şi geamuri. Lămpile oscilau.
la 14 lei kgr,, 'a d ecă cu 3 lei şi s’a străduit atât de mult ră­ de soare, ca un ultim salut tri­ Voevod Mhai şi de membrii La câ'eva secunde au urmat
în plus » peste preţul fixat de Mi posatul ca primeurator al paro­ mis călătorului plecai pe dru­ guvernului. La amiazi a avut loc alte două zgudutjri mai puţin
nister şi lăsând ia liberă vân­ hiei unite din Braşov. mul veciniciei, care lesă în urma un dejun la Castelul Peleş, după
zare celelalte cărnuri. In numeroasele cuvântări ros­ sa o dâră de luminoasă activi­ care prinţul Regent a primit în puternice.
Spicuim din interesantul apel tite după oficierea slujbei fune tate şi binefacere din viaţa sa audienţă pe d-1 Titulescu.
al pensionarilor către Minister: brale s’a evidenţiat viaţa şi ac­ trudită pământească... Prinţul Paul va rămâne in Si­ |f Prof. Gh. Preşmerean. [
— .Dar majorarea preţului tivitatea multilaterală închinată Dumnezeu să 1 odihnească in naia până Luni. La încheierea ziarului aflăm irtsta
prin ordonanţă va avea, d-le mi­ Bisericii, neamului, oraşului şi lăcaşul drepţilor. ştire despre moartea prof. Gh.
nistru, o mare înrâurire şi asu­ societăţii braşovene de regretatul Reîntoarcerea Habsburgi- Preşmerean. Regretatul defunct
defunct aducându-i se omagii
pra furnizare! cărnurilor pentru Pentru cinstirea lor în Austria, Dieta federală a suferit în anii din urmă de
trupele din garnizoană, nu nu­ de recunoştinţă: o viaţă sbuciu- a Austriei a adoptai alaltăcri în astmă
mai pentru ceilalţi consumatori. mată şi o muncă neobosită în Franfei unanimitate proectul de lege, înmormântarea are toc mâne.
$ e şMe„ că aprovizionarea trupe­ serviciul neamului şi al binelui A P E L prin cere se abrogă legea din Duminecă la ara 3 d. a in ci­
lor se face pe baza unei con- obştesc, lăsând în urma ei în­ 1919, referitoare la exilarea fa
bracièri cu furnizorii, luându-se făptuiri şi iniţiative, cari nu vor Cetăţenii Municipiului Braşov miliei de Habsbirg şi la con mitirul Bisericei Sf. Treimi de-
c a bază de orientare preţul ma- fi date uitării. sunt rugaţi să-şi manifesteze tra­ fiscerea bunurilor fostei Dinastii, Pe Tocite.
In numele Mitropoliei Blajului diţionala simpatie pentru nobila Odihnească in pace.
-aimaî pentru carnea de vită ca­ Cu acest prilej ministerul de •
litatea U-e, fixat de Primărie. a vorbit canonicul Macauei, în naţiune franceză şi iluştrii ei externe al Austriei Borgtr Wal
Deci majorarea preţului ve avea numele parohiei unite din Braşov reprezentanţi, participanţi la cur­ denegg a declarai că votarea Lichidarea pensiilor re s­
ca rezultat că se va mai rupe părintele protopop M. H odâr­ surile de vară de sub conduce­ legii nu va creia nici-o dificul­ tante. In urma unei înţelegeri
dela gura soldaţilor, fiilor no­ nău, în numele primăriei oraşu­ rea d-lui proL universitar Nico tate în streinătate. Ir.tre Casa ptnriil.T şi ministe-
ştri, şi din puţinul celi pr.meau lui preşedintele comisiei interi­ lae Şerban, ce se ţin In oraşul • rut de finanţe, s’d hotărât ca
până acum.** mare Dr. T. Prişcu, în numele nostru, iuând parte la şedinţa pensiile restante din exerciţiile
Cesinei Române, a cărei preşe­ festivă cere va avea loc în sala Rezultatul general al exa­ bugetare până la 1 Aprilie 1934,
— .Accentuăm că dispoziţia dinte merituos a lori defunctul, Sfatului Duminecă 14 Iulie a. c.
nea de ordonanţă, prin cere o- d-1 inginer Ionică, în numele orele 18 pentru a comemora menului de bacalaureat. Li să (te lichidate prin JobUgaţ uni
■biga pe măcelari de a avea în­ societăţii meseriaşilor „Lumina" ministerul instrucţiunii au sosii die tranşei B a împrumutului de
totdeauna carne pentru public, şi a socittej lor unite din Bra­ .Sărbătoareacezâ*.
Naţională Fran rezultatele examenelor de baca­ înzestrare.
este şi aceasta o simplă forma- şov Scheiu d l prof. N. B aboie, laureat dela ţoale comisiile din In acest scop s'au luat măsuri
Seara după şedinţe, va avea ţară. pentru a se face mcunoşlllnţă-
filate banală, după declaraţia fă­ în numele .Astrei* preşedintele
cută de însuşi preşedintele sin­ Dr. A. Căliman, în numele .Re- loc în saloanele restaurantului Din aceste date reiese că s-au rile de rig-iare, pentru ca cel
dicatului măcelarilor cartelaţi, uniunei Femeilor Române* d-1 Transilvania, o întâlnire pentru prezentat în total 2847 de can interesaţi să poată subscrie în
a sărbători acest eveniment. didaţi şi au fost declaraţi baca­ timp util aceste restanţe la îm­
care a arăt&i în plină şedinţă, Dr. C. Moga, în numele Cămi­ laureaţi 1070.
că nu ie convine să ţie spre nului de ucenici d-1 Dr. Gologan, Braşov, la 11 Iulie 1935. prumut.
vânzare carne de cai. 11*. Procentul celor reuşiţi este de
secretarul generat al Camerei Comisia interimară,
Ii apel se aminteşte mai de­ de Comerţ şi Industrie. p. Preşedinte: ^•5_9 'a 8uli- Au fost respinşi Minunata expoziţie de
parte : 1777 de candidaţi, adecă 62,42
S’a format apoi cortegiul fu­ Dr. N. Stinghe. la sută, pictură a d-nei Amjhiolina.
— „Urni din comercianţi se nebrei care, pornind dela locu­ Secretar general) • Santocono din sala biblio­
mai prevalează ca o scuză a inţa defunctului, a traversat siră- Dr. Virgil Voicu.
speculei lor neumane şi de fap­ zile: Orfanilor, Hirscher, piaţa Record aviatic. Aviatorul tecii „ Astra“ s'a pteliinpit
tul că şi pe ei îi impune muni­ Libertăţii înconjurând ed.ftciu! german Runke a stabilii un nou până la 20 t. c.
Plata impozitului pe auto­
cipiul la diferite taxe nedrepte, .Sfatului*, străzile Ch. Bariţiu, mobile. Ministerul de Finanţe, record, reuşind să se menţină Se poale vizita zilnic îna­
cari apasă greu asupra corner- Ecaterinei, piaţa Prundului până prin ordinul circular Nr. 95,379 bmp de 14 ore 57 minute în inte şi după am iază. Intra­
aer,
)ului. Ca ex* rnplu edificator Lin- ia cimitirul Bisericei Sf. Nicolae, din 1 Iulie 1935, aduce la cu­ cu un pasager pe bord. cu un avion fără motor şi
voacă intre altele şi costul or­ unde sicriul a fost ridicat de rea liberă- 1—2.
noştinţa tuturor celor interesaţi, •
donanţei (imprimatului), pe care Junii bătrâni şi depus în Cripia că termenul pentru plata impo­
Primăria îi pune spre cumpărare familiară în regretele şi lacri­ zitului pe automobile pentru tri­ Togal, un adevărat amic al POŞTA REDACŢIEI.
obligator la fiecare dată cu 5 mile familiei îndoliate şi a a- mestrul Iulie 1935, s’a prelungit casei 1 Cu multă plăcere vă Mai multora. Am cetit ş i noi
lei exemplarul, pe când costul sistenţei numeroase. certific, că în farmacia mea de
până la 1 August 1935. După cete publicate în n-rut de eri al
In realitate n’ar fi mai mare de­ A losi un cortegiu impunător, expirarea acestui termen se vor Ton»l .îl“ p 11 - Upst ?te niciodată ziarelor . Universul* şi „Dimi­
cât cel mult 1 leu bicata. cum mai rar s’a văzui la Braşov lua măsuri pentru încheierea ac Togal u , Eu msu mi întrebuinţez neaţa" despre o pretinsă scri­
Togal-ui Ia migrenă, soţul meu
Piaţa de legume şi fructe la având in frunte societăţile nu­ ielor de contravenţie, cu sanc­ contra durerilor reumatice, şi de soare pe care ar fi îrm is-o d-1
discreţia precupeţilor meroase dm Scheiul Braşovului ţiunea ari. 8, tuturor celor cari Mihai Popovici, înainte de p le­
cu drapele, preoţimea, decora­ până la acea dată nu’şi vor fi ? r i » - T 9Ştew Togal'ul nu mai carea sa în streinătate, ş e i re­
Această chestiune este foarte ţiile defunctului, o trăsură cu achitat impozitul. întrebuinţam alt medicament. To-
Importantă în aprovizionarea u- coroane, carul fune bral, membr.i gal-ul ne-a devenit un sincer dactorului ziarului nostru,
O atare scrisoare nu s ’a pri-
nui oraş. In toate centrele po­ familiei şi un şir nesfârşit de Hq HQfli7QŢD Un dormitor şi prieten de casă, care er Irebu mit până acum ta ziarul nostru
pulate se ţine o reguli şi în a- d-ne şi d-ni din toate straturile UD U m i l una sufragerie. sa nu lipsească din nici'o gospo
?i chiar d acă ar sosi, este nulă
ţeastă privinţă. De obicei în societăţii româneşti precum şi Sir. 1. C. Brătianu 8 406 1—1 dim. O. orghl,to, Timişo’ara.
B
şi neavenită.
Tipografia Vieto- Braatece, Braşov.
Redactor-şef şi girant: VictoriBranisce."