ÎToI 12 Decembrie 1802
Situaţia în Macedonia a devenii in ­
trude văr îngrijitoare şi nimeni n if poate
sii ce se poate intimpia ia primăvară.
Vorbind 4 e greutatea paeifkărei Ma­
cedoniei, ziarul spune că pricina trebue
căutată în diversitatea populaţitinilor.
A tit bulgarii cit şi grecii, atit remind
cit şi sirbií sint vrăjmaşi u uii altora.
Tot ce vor putea să facă puterile este
să oprească revoluţia.
Vorbind despre politica pacifică a R u­
siei, ziarul dă ca motiv pentru schim­
barea de front, profundele preocupa­
tului interne, între cari şi mizeria ţă­
rănească.
Dar Piusia e angajată pentru m ulţi
ani in politica asiatică, pe careta între­
prins-o in stil mare. Intr’adevăr m ulte
sute de milioane de ruble sínt angajate
în drumurile da fer asiatice. Această
politică asiatică e pentru Rusia acum
cel mai principal lucru, şi ea ar vrea
sa se degajeze do ori-ce complicaţii in
Europa.
De asemenea Rusia are greutăţi eco­
nomice interne, care o silesc de a inter­
veni pe lingă puteri, ca aceste să ga­
ranteze liniştea în Balcani.
* chiului.
Puterile aii intervenit şi pe lingă Bul­
garia, ca să liniştească impetuozitatea
comitetelor macedonene. Guvernul bul­
gar a răspuns escliivindu-se şi acţiunea
sa contra acestor comitete a fost o ade­
vărată jucărie.
Trebue să recunoaştem insă, că şi si­
tuaţia guvernului bulgar era ast-fel, că
el nu putea proceda în alt chip.
* cel j d. Take Ionescu, la colegiul I
Nimeni nu se poate aştepta, ca admi­
nistraţia, pe care o intro'duce Turcia să
aibă succes. Hirtia e răbdătoare şi su^
portă cele mai frumoase reforme, mai
cu seamă cînd punerea lor în practică
nu o vrea nimeni şi nim eni nu o aş­
teaptă.
Nici nu putem cere insă, ca o admi­
nistraţie europenească să fie introdusă
în Turcia, care nu dispune de organele
necesare, ce ar putea-o pune in prac­
tică.
In Europa apusană a fost nevoe de o
evoluţie de sute de ani, pentru ca toate
aceste elemente necesare administraţiei
să fie ia îndemînă.
*
Dar moi e de făcut o observaţie. Cine
nu cunoaşte secretul istoriei Orientului,
cu particularitatea-! curioasă? Popoarele
Orientului nu se lasă stăpânite de cit
do un străin, dar nu sufăr domnia u -
nuî pămîntean, Neue Freie Presse ci­
tează apoi ca exem plu— după cum am
relevat şi erî într’o informaţie — Mol­
dova si Muntenia.
* *
Aceste principate, zice ziarul citat,
ew ü în continuă fierbere sub domnia
pămînteană, cind ţările eraü sub suve­
ranitatea Turciei. *Dar războiul civil a
încetat pe dată ce s’a ivit locotenentul
german, din casa Hohenzollern. înaintea
Străinilor se pleacă toţi.
Tot ast-fel se explică şi ordinea de
sk î din Bosnia şi Herzegovina. întregul
aparat administrativ a fost importat in
aceste ţări din Austria şi Ungaria.
C in e’are ochii deschişi — zice Nene
Freie Presse — acela va pricepe, că mi­
siunea lui Lambsdorff marchează un
moment istoric. Fără voe această misiu­
ne am inteşte pe aceea a generalului
Sa'Riarow din anul 1876, care atunci
nu aducea împăratului Austriei o scri­
soare a ţarului, ei o propunere pozitivă
din partea Rusiei.
IM P R E S IU N I
şi PA L A V R E
M anii
Trebue să încep prin a mărturisi m l-
fia mea de cărţi poştale ilustrate pe cari
Î e clasez în trei categorii: vederile, fan­
teziile cari sínt frumoase şi cele fără im­
portanţă.
Asta a fost de sigur motivul pentru
care m’arn interesat de cele două arti­
cole asupra cărţilor poştale apărute în
„Adevărul“ în cari sa spunea că poşta
confiscă cărţile inconveniente şi cele cari
nu corespund condiţiilor stabilite de di­
recţie şi pe cari direcţia fără să vrea,
colecţionează.
Ceea ce nu înţeleg o, că dacă poşta e
*şa do plictisită că nu poate distribui
cărţile ilustrate, do ce atunci opreşte
muite din cele ce-mi sínt adresate mie şi
cari sínt perfect conform regulamentului î
Persoanele cu cari sínt în corespon­
denţă sínt toate onorabila şi serioase, aşa
că o foarte puţin probabil s i ’mi trimeată
cărţi cu păr natural saü cu porumbei cari
ţin in cicu un plio închis în care să’mi
fi strocurat o scrisoare, şi mai cu seamă
sínt incapabile să’mi trimeată lucruri
cari ar Í! inconveniente. Atunci cum se
face că multe din cărţile cari îmi sini a-
dresato nu-mi sosesc?
Nu vorbesc do cele pe cari ie expediez
eă. Cum sínt tot-d’.-u na foarte distrată
mi se întîmplă să uit lucrul de oăpetenie:
adresa, sau să pui Loco cînd destinaţia
o Chilia. Totuşi am constatat că unele
la caii nu am omis nici adresa şi m’arn
supus şi reglementelor n’aü sosit la des­
tinaţie din singurul următorul motiv : eraü
foarte frumoase.
Mi-a venit în gînd să adaog lingă a-
dresă : Rog a se lăsa să ajungă la des­
tinaţie.
Dar şi aşa vor ajunge oare ?
S a n s-S o u c i
Curţi şi tribunale
P ro cesu l O lim picelor
înaintea secţiei I a tribunalului Ilfov,
aii continuat erî dezbaterile în procesul începe la l i Decembrie şi va dura trei
Olimpicelor.
Aü vorbit d-niî C. Árion şi Take Io»
noscu din partea moştenitorilor Van­
ghelie Zappa.
Succesiunea Gr. S tu rd z a
înaintea secţiei de notariat a tribu­
nalului Ilfov, a venit erî cererea de
scoatere în vin za re a moşiei Drăgăneştî,
aparţinînd succesiune! Gr. Sturdza.
S ’a ridicai incidentul că procedura în
acest proces nu e bine îndeplinită, din
cauză că n’a fost citat noul tutor al
minoarei Olga Boga, d. Gr. Gălinescu,
şi s’a cerut arainarea vinzărei.
Tribunalul a admis incidentul şi a
aminat această vinzare.
U zurpare de num e
Se ştie că de m ulţi ani exista un
proces între familia 'Creţulescu şi cofe­
tarul Creţulescu din str. Carol, relativ
la acest nume, pe care familia Creţu-
Jeseu pretinde că ar fi fost uzurpat’de
cofetarul Creţulescu.
După m ulte faze prin cari a trecut
«cest proces, care datează de ani de
iile şi caii ţ a făcut ocolul tuturor in ­
stanţelor noastre judiciare, irecind chiar
şi prin secţiile unite aie Curţei de ca-
Saţiune, s ’a terminat, in fine*, prin de­
cizia Curţei de apel secţia II din Bu-
colonel St. Dumitreseu, pentru * servi d na Humbert, m ulţi n ’o fi dormind de
tureşti, care a recunoscut că cofetarul
ca l«cal de şcoală.
A’aţulşjgu poartă cu djepJ şuvinţ acest
3 Ad vért*
nume şi in consecinţă a respins apelul Au fost aprobate bugetele pe anul eh hiaş ctiiiod 'conţinuţii! a n u n ţatu lu i m u n ale; iar a’şî crea eie singure o po­ luminare?, cu o pană în cea dreaptă,
familiei Cretuiescu. viitor ale judeţelor Roman, Dorohoiiî, testament. liţie specială suficientă, nu pot, lipsindu-le simbolul scrisului. Femeea cu sicii şi
E a, Dolj şi bugetul comunei urbane F °T pentru aceasta cu desăvârşire mij oaceie. umerii goi, dar cu un linţoliu c e îic ă â s
şan!. Învoiala, cu Botez Pe de altă parte, este şi in interesul pină joS; pornind de la bríü, păşeşte pe
MEMENTO Er! a plecat la Dadilov o baterie din Instrucţia a reuşit să dovedească că unităfei de acţiune şi de direcţiune, im ­ o placă de bron"? (o foao dc hîrtie) pe
reg, 2 artilerie spre a continua experi­ intre Botez şt Miclescu a existat o în ­ perios cerută in această materie, ca să care-i desemnată imaginea globului pă-
— Miercuri 10 Decembrie —« enţele începute de o baterie din regim, voială, ca să se fabrice un testam ent nu existe, după cum se află organizate mlntesc. însemnarea e că presa colinda
falş în penitenciarul Văcăreşti, şi că şi în oraşele mari dia străinătate, de pe tot pămîntui luminind cu scrisul.
T e a t r u l N a ţio n a l. — Debutul 10 artilerie, cu tunurile cu tragere re­ Botez s’ar fi învoit cu 1000 lei a face cit o singură poliţie, poliţia statului, Femeea e pusă pe un mic soclu de onix
d-ne! L. T etrazzini. Opera Lucia de pede şi frici hidraulic. acest testam ent, iar Miclescu nu i-a o- care să fie datoare a interveni pentru a pe care-î scris în faţă numirea acestei’
Acele experienţe vor continua pină asigura aplicarea regulamentelor şi or­ sărbătoriri din partea presei străine, iar
Lamermoor, muzica de Donizetti. ferit de cît 600 leî.
la Crăciun.
T e a t r u l L y r i c — Trupa franceză Chei' Ca o dovadă mai mult că a existat o donanţelor comunale chiar fără a mai pe lături toţi subscrlptoriî, printre cari
rel-Bnrei: /.es Maris de Léonline, come­ Principele Ferdinand, împreună cu învoială intre Miclescu şi Botez, instruc­ aştepta să fie chemată prin vr’o cerere se află d. N. Va schi de şi subsemnatul.
die de A. Capus. însoţitorii săi au vînat 30 epurî în pă­ ţia poşedă mai multe scrisori schimü3te a* primarului. Statul însă, in împreju­ Printre persoanele prezente: d -n iî:
L a c u l C işm e g iu lu î .— Mare palinagiă, durea de la Băltenî din jud. Vasluiu. intre dinşii precum şi dovezi că Botez, rările de faţă, neputind suporta, şi în Max Nordau, J. Perminek (Nene Bot-
terdamsche Courant), Louis Macon (Ge­
B e r e r ia V ir fu l cu d o r .—In fie-care a primit la Pingăraţi, mai m ulte sume ori-ce caz nefiind drept, să se încarce
seară concerte de orchestră, sub condu­ Ministerul instrucţiei a liberat diplo­ de bani. cu cheltueii ce cad in sarcina com une­ nevois), Th. Steinherz i Pariser Kurier),
cerea cl-lui Tudorică Cercel. mele do absolvire a şcoalei de arte fru­ lor şi cari ar proveni dintr’o sporire a I. Caponi (La Tribuna, Rome), J. JanzOQ
C a f é B o u l e v a r d . — Iu fie-caro seară moase, 'secţia a rhi tec turei, următorilor Unde a fost falşiflcat testa m e n tu l personalului poliţienesc, am prevăzut, (Stockolms Dagblad), j . W . Ozanne
orchestră sub conducerea d-lor I. Blum ab solven ţi: Angliei Nicolaescu, Mihail prin proectul de lege ce propunem, ca ( Daily Telegraph, Londra), Blasco (Cor-
şi Hugo Schwartz. Intrarea liberă loanid, Vasiiescu Simion- Nicolaü Gri- Faţă cu aceste dovezi, a rămas în sum ele incrise în budgetele comunale respondcncia dc Espanct), Snabllie (Niems
jF o t o p la s tic u l I m p e r i a l .—(Sub Hotel gore, Mihăilescu Zamfir şi Simionescu sarcina instrucţiei să stabilească şi lo­ pentru plata poliţiei comunale speciale, van den Dag), d-na ßuH et (Brooklyn
Continental). Constantin. cul unde s’a săvirşit acest talş. să se verse în viitor in casa statului. Daily Eage), Jean Barnard (Indépendance
De la 10 piuă la 16 Decembrie : Athena După rnaî m ulte cercetări, ea pare a Prin acest proect de lege lăsăm ab­ Beige), Frederic Lolié (Halpcr’s Magazine),
Sub-locoteueDtul Goroveî care şî-a fi stabilit, că Botez a falsificat acest te­ solut intactă autonomia comunei, căci R aqueni (Epoca, Italia), Inman Barnard
tras un glonte de revolver in picior, la stament la penitenciarul Pingăraţi unde nu se atinge în nimic dreptul eî de a (Tribune, N “w-York } etc. etc.
Ediţia de dim ineaţă hotel dc Franţa, s ’a vindecat. Glonteîe a
ricoşat impedicindu-se în rotula genun­
Botez protejat de un domn locotenent întocmi regulamente şi a da ordonanţe,
de gardă, a lucrat în continuu, două zile cum şi de a priveghia ia aducerea lor
Dintre romînl i f am văzut pe nimeni.
Un punch a sfârşit adunarea asta atit
şi două nopţî, la falsificarea testam en ­ la îndeplinire ; propunem numai trece­ de simpatică.
tului in chestiune.
m F O K M A T IO I Vineri 13 Decembrie d. general Árion
va inspecta compania 2-a sanitară de
rea asupra poliţiei statului a executăreî
Mai mulţi deţinuţi ar fi făcut decla­ propriii zise, care ast-fel nu va avea a
raţii, că in ultim ul timp, Botez le vor­ se resimţi de aci înainte, nici de aota-
Th. C ornel
Comitetul executiv al partidului pe lingă spitalul militar central. bea adesea ori despre prinţul Gr. Sturdza. gomzmul de astăzi, dící de insuficienţa T E A T R F -M F Z IC A
conservator a fixat următoarele can­
Comitetul central al Ligeî culturale, Piotorul Gaiguromin Verona, ale că­ C o n fru n tarea in tre U iolesou ş i Botez personalului poliţienesc comunal.
didaturi, in alegerile parţiale, cari secţiunea Bucureşti, a fost convocat pen­ rui tablouri sínt actualmente atit de ad­ De asemenea nu se ating întru nimic T e a tru l N aţional.—S pre ideal, p iesă
vor avea loc, in zilele de 12 şi 14 tru Joi seara in şedinţă extt’a-ordinară.
mirate la expoziţia de la Ateneu. Botez însă nu vrea să recunoască de prerogativele primarului de a face să se in 4 acte de d. Polizu-SXicşuneştî.
Ianuarie 1903 : d. G. Gr. Cantacu- cit falsificarea scrisoare!, despre care respecte regulamentele şi ordonanţele Aseară, de şi mare parte din înalta
D. Davidovici, antreprenor de lucrări am vorbit. comunale, cu deosebire numai că, in societate a preferat a se delecta ia trupa
zino, la colegiul I de Senat din Mus­ publice, originar din Pmminia, luind în cunse la Paris hîrtiî compromiţătoare
Asupra testam entului, spune că n’are loc de a se adresa unui personal insu­ franceză de la teatrul Palais Royal din
antrepriză construirea unor şosele in pentru m ulte persoane sus puse. ficient, după cum se obişnueşte astăzi Paris, totuşi un public select a azistat
de deputaţi din Romanaţi; d. Gr. nici o cunoştinţă.
vîlaetul Conia (Asia Mică) a găsit cu o- *
Ce e mai m ult, în cinizmul său, de de fapt, de acum Înainte el va fi ţinut la a doua reprezentare a frumoasei piese
Constantinescu, la colegiul I de de­ cazia săpăturilor făcute, o mare comoară Sint interesante reflexiile carî se fac plastograf şi excroc fără pereche, a re­ să se adreseze poliţiei administrative şi a d-lux Polizu Mitşuneşti, Spre ideal.
putaţi din Mehedinţi; d. D. Moruzi, de diferite monede de aur, argint şi cu privire la penalitatea ce s’ar putea petat adesea ori judelui instructor, «că judiciare. Interesul publicului a crescut act cu
la colegiul I de Cameră din Doro- bronz, diu al 16 şi 17 secoi. da d-neî Humbert si membrilor familiei el nu este capabil de un aşa falş groso­ Spre a lăsa toată înlesnirea executăreî act, Fm aluriîe actelor II şi III, arderea
hoiü; d. Toma Cămărăşescn, la co­ Printre aceste monede s ’aü găsit cîte- eh Se ştie că aü fost arestate urmă­ lan şi că dacă el, Boles, falşifica testa­ măsurilor de poliţie comunală, am m en­ circiumei şi potolirea răscoalei ţărăneşti,
va din Rominia, purtînd inscripţia ur­ toarele persoane: mentul, nimeni nil l’ar fi putut ataca în ţinut din actuala lege dispoziţiunea prin aü emoţionat adine şi autorul a fost
legiul I de Senat din Gorjiu ; d. Go-
mătoare : Voevodul Moldovei 1772, in Maria Teresa Humbert, de 46 ani, năs­ falst). care se dă drept funcţionarilor technici chemat la rampă şi aplaudat frenetic.
gn Constantinescu, la colegiul I de
jurul unei efigii care reprezintă un cap cută Ia Aussone, sufletul celebrei ex- Instrucţia posedă insă dovezi sufi­ şi sanitari ai primăriilor, în atribuţiunea Piesa se joacă excelent şi se va re­
Senat din Putna; £d. D. Donici, la de boii şi un vultur, iar pe verso in ­ crocheriî. ciente, din cari reesa că Botez, este cărora intră constatarea unui însemnat prezenta Joi seara pentru a treea oară,
colegiul I de Senat din Vasluiu ; d. scripţia 2 para şi de desubt 3 kopeika, Fugen Frederic Gaslon Humbert, de autorul material al acestui falş. număr de contravenţiuni comunale, să cind sperăm că publicul care a auzit de
I. Alexandreseu, la colegiul I de de­ in litere kirihce. D. Davidovich care a 44 de ani, născut la Paris, soţul prece­ Erl, judele instructor a confruntat încheie acte cu azistenţi unui impiegat succesul acestei piese şi n’a văzut’o iucă
putaţi din Dîmboviţa. Pentru cole­ sosit erî in Capitală cu parte din m o­ dentei. din noü pe Botez cu Al. Sc. Miclescu, poliţienesc şi să dea pe cei vinovaţi in va veni s’o asculte.
giul al II de Senat din Putna, al nedele găsite, se va prezenta azi la d. Maria Paulina Daurignac, de 38 de cu scopul să obţină declaraţii categorice judecată, ciad acele acte vor fi aprobate E . D. F .
III de deputaţi din Mehedinţi şi Uni­ G. Tociiescu, directorul muzăului de ani, născută la Aussone, faimoasa lo­ în această privinţă. de primar saü ajutoarele sale.
antichităţi.
versitatea din Bucureşti se vor fixa
candidaţii într’o viitoare şedinţă. Anuarul general al m inisterului in ­
godnică perpetuă, pe care era s’o ia în
căsătorie Unul din pretinşii fraţi Craw­ O rdonanţa d e fin itiv ă
Astăzi, constatările făcute de aceşti
funcţionari, de obiceiü n’aü nici o ur­ Eoitîa d@ seara
ford. Maria e sora d-neî Humbert. Toată iumea care a urmărit cu un mare, personalul poliţienesc comunal ne-
Adeverul in numărul de mîine va strucţiune! publice s’a tipărit. Romain Paul Daurignac, de 44 de ani, vădit interes, peripeţiile acestei afaceri, fimd îndestulător pentru a le putea
publica un noii şi important articol D. I. N. Roşu, licenţiat iu drept din născut la Aussone. E fratele d neî Hum­ unică în felul săli, la noi în ţară, se executa.
de anchetă asupra mizeriei în Ca­ Paris, actual judecător al ocolului Birca, bert. Despre acesta se spune că ar ii întreabă, şi cu drept cuvînt, cînd se Comuna, în fine, va putea sta ca
judeţul Dolj a fost transferat in aceeaşi omorît pe un bancher. Lucrul nu e do­ va publica ordonanţa definitivă. pină acum în instanţă şi a pune co"
pitală datorit d-hd Al. Ionescu.
Această anchetă priveşte cartierul calitate la ocolul Drăgăşani dio Vilcea, vedit insă. Din cite am putut afla, asupra ace­ ctuzîuni asupra despăgubirilor civile, p rcőlonel George Mareş, coman­
in locul d-luî Aurel Sigmireanu trecut Em il Jean Daurignac, de 48 de ani stui fapt, se crede că înainte de sfirşi- baza proceselor-verbale încheiate, fără dant al brigádéi 4 artilerie, a fost
Dudeştî. născut la Aussone. E fratele d-nei Hum­ tul acestui an, vom cunoaşte conţinutul insă a putea cere ca contravenienţii să numit membra în comitetul consul­
în locul celui d’m tiiű.
Ni se telefonează de la. direcţia C. D. I. Jitianu, actual copist grefier la bert. El a fondat şi a administrat fai­ ordonanţei definitive, în afacerea falşului fie apăraţi de pedeasa prevăzută de legi. tativ al artileriei în locul d Iui ge­
F. R. că liniile Feteştî-Lehliu, Ciul- tribunalul Ilfov, cabinetul I a fost avan­ moasa bancă din Paris Renta Viageră. testament. Paza barierelor oraşelor şi a perife­ neral de brigadă Alexandru Tell.
Eva Maria Humbert, de 21 ani, năs­
niţa-Slobozia, Făurei-Feteşti şi Bu- sat secretar-arhivar la sindicatul acelu­ riilor lor, pentru asigurarea îocasăreî
cureşti-Giurgiu sínt întrerupte. iaşi tribunal în locul d-luî N. A iexan- cută la Paris, fiica soţilor Humbert. Cine v a fi d at ju d eo ăţei veniturilor clin accize, se face astăzi prin Am anunţat erl că prin punctul Pre­
Trenul accelerat de Constanţa, care drescu. Aceasta din urmă nu e de loc vino­ Ceea-ce credem că interesează de a- guarzi comunali. Numărul guarzilor, din
semenea publicul care urmăreşte această deal afx emigrat, în anul 1901-1902,
trehuea să plece erl la ora 4 p.m. s’a vată şi nu ştie nimic din cele ce s’aü pe toate oraşele reşedinţe de judeţ, este de
La m inisterul de interne s’a întoc­ trecut. Rudele ei n’o inifiaseră în se­ afacere, e numele persoanelor, carî vor 861, din cari 425 in Capitală şi restul
10,016 evrei.
anulat. Tot în acest timp, prin punctul
mit o statistică de toţi lucrătorii stră­ cretele lor. Se spune chiar că i se va fi trimisa înaintea tribunalului, prin or- in cele-l’alte oraşe.
Piecepţia tutunurilor recolta 1902 din ini intraţi în ţară de la 13 Martie— 1 da drumul, la primul interogator. donanţa definitivă, ca autori morali, ma­ întreţinerea acestei paze costă anual Burdujenî aii emigrat 3000 evrei.
judeţul Romanaţi s’a terminat. Octombrie 1902. Cei-l’alţi membri ai familiei, în afară teriali saü complici, în această afacere. 582.996* lei. N i se te le fo n e a z ă d in P lo e ş ti că
Actualmente se face recepţia tutunu­ După acea statistică se constată că aü de Romain Daurignaci sin t acuzaţi de Putem afirma cu siguranţă in această Cu toate sacrificiile băneşti ce se fac p r i n ţ u l F e r d i n a n d , c a r e s e v e d e s e c -
rilor recoltate în judeţul Ialomiţa. intrat în ţară 47411 lucrători străini, escrocherie şi de falş. privinţă că următoarele persoane, vor fi însă, paza lasă foarte mult de dorit, şi în­
f e s t r a t la B r ă ila . în u r m a î n z ă p e z i­
dintre cari 19532 unguri, 29 belgieni, Dar prescripţia legală ocroteşte cea date judecăţeî prin ordonanţa judelui tinderea contrabandelor face ca comunele
Iată care este situaţia vaselor servi­ instructor şi anume d-niî : Al. Sc. Mi­ r ă tr e n u r i l o r , a te le g r a fia t c o n t r a -
14840 bulgari. 40 germani, 753 italieni, mai mare parte dintre excrochenile co­ să nu încaseze poate nici trei pătrimi m a n d in d in s p e c ţiu n e a c a v a le r ie i lo ­
ciului nostru maritim şi fluvial : 175 ruşi, 1807 sârbi; 6800 turci, 1 el­ mise. Un ziar vriod să facă o glumă a clescu, Botez, Grigoriu, Nicu Catargi şi din sum ele ce li s’ar cuveni din accize.
B ucureşti se ailă de la 17 Decembrie c a le c a r e avea să a ib ă lo c a zi.
veţian si 3206 de diferite naţionalităţi, socotit toate datele diverselor exeroche- Ilia Lungu. Această stare este explicabilă în mare
st. n. la Marsilia, unde descarcă bri­ Se mal crede că vor fi implicate şi parte şi prin numărul restrîns al guar­ D e o a re -ee m îin e în c e p s ă r b ă t o r ile
riî comise ajungînd Ia incheerea tenden­
chete dc cărbuni. Afară de reducţia de preţ a cokuluî, C r ă c iu n u lu i la c a to lic i şi lu te r a n i,
Uzina de Gaz a mai luat dispoziţiunea ţioasă că d-ca Humbert nu mai poate alte persoane. Neavînd însă certitudinea zilor faţă cu întinderea oraşelor.
Constanţa, de la 13 Decembr. încarcă asupra acestui punct, ne abţinem a pu­ p r i n ţ u l a a m in a t in s p e c ţia p e n t r u
ca conoandele să fie efeotuata în timp de fi pedepsită. Capitala are o suprafaţă in cifră ro­
cereale în portul Coustanţa. In ori-ce caz in această glumă e şi blica num ele acestor persoane. d u p ă s ă r b ă to r i.
24 ore de la primirea lor. tundă de 5600 hectare, cu un perime­
Ia şi a plecat la 11 Decembrie din lin fond, de adevăr. Faimosul testam ent E m íliá n
Direcţiunea Companiei de Gaa face cu­ tru de 28 kilometri. Cum ar putea ea Iu comitetul consultativ al infan­
Rotterdam cu destinaţia pentru Con­ noscut tă nil are nici o sucursală, şi că a! pretinsului Crawford datează de la fi bine păzită de cei 425 guarzi comu­ teriei aü fost numiţi :
stanţa. cokul eî se vinde numai la U zina de Gaz
Dobrogea se află blocată de ghiaţă in saü la biuroul el din calea Victoriei No. 54
6 Septembrie 1877, iar celebra tran-
sacţie dintre cei doi nepoţi imaginari ai
Desfiinţarea poliţiei comunale nali, cari îşi iac serviciu!, împărţiţi in
două schimburi, mai puţin încă gradele
D. general Tătârâscu Nicolae, co­
docuriie Brăilei. Aceasta spre ştiinţa onoratului public acestui domn inventat a avut loc ■prin mandantul diviziei 4 de infanterie,
Iată expunerea dc motive care însoţeşte şi detaşaţi!, adică de abia 180 guarzi
T.-Scverin se află la Anvers de la 15
Decembrie.
spre a nu fi indus în eroare prin anun-
ciuri falşe- Martie 1883. Aü trecut două-zecî de ani procclul delege privitor la desfiinţarea p o ­ pentru paza unei linii de 28 kilometri ! preşedinte, d, general Angelescu A-
de la comiterea acestor falsuri, aşa că liţiei comunale : Pentru aceste consideratului, propu­ lexandru, comandantul brigádéi a 8
Principesa Maria face curse regulate For caţiunsa bOalelor e ele obiooiu în ­ aceste drlicte sint prescrise. nem a se trece şi guarzii comunali in infanterie, membru înlocui d-luî ge­
intre Constanţa şi Constantinopol. soţită de slăbiciuni, ameţeală, palpitaţii, Excrocheriile se prescriu după trei Organizarea poliţiei comunale urbane poliţia administrativă, ca ast-fel, pe lingă neral Tătărăseu şi d. colonel Glieor-
Regele Carol 1 se află în repaos. ipsă de sînge, carî conduc un maro nu­ auh Şi principalele excrocherii comise este prevăzută prin legea comunală din unitatea de acţiune şi de direcţiune, ghin Theodor, comandantul reg. 4
măr de tineri la nervositate sau Ia ftizie.
D. Dim. Bungefeanu, conferenţiar la de d-na Humbert sint făcute înainte de 23 Iulie 1894. întreaga poliţie să fie datoare a da tot Ilfov No. 21, membra în locul d-lul
Pentru a vindeca aceste anemii, ştiinţa a
facultatea de ştiinţe, va suplini catedra renunţat la remediile chimico cari strică
1890. Art. 99 al acestei legi fixează atribu­ concursul ei spre a se face o pază mai
ţiile poliţiei comunale, iar art. 60 pune strictă. colonel Hiotu.
de ştiinţe fizice, iar d. Elia Păunescu, stomacul, sîngele şi sistemul nervos. De
licenţiat în ştiinţele fizice din Paris, va oaro-ca vinul B ra va is activează cireula- Dramatica sinucidere diu Iaşi iu sarcina poliţiei administrative execu­ Aceasta este economia generală a pro- Azi înainte de amiazi s’a ţinut Ia
face cursul de fizică la facultatea de ţiunea şi asimilarea, a dobindit astăzi fa­ tarea măsurilor de poliţie comunală, insa ectului de lege ce prezentăm, proect
— prin fir telegrafic — numai după cererea primarului, d in d in izvorît dintr’o necesitate adine simţită,
palatul regal, sub preşidenţia rege­
medicină din Bucureşti, amîndoî in lo­ voarea corpului medical. Clorosa nervoasă
cul d-iuî C. Miculescu, numit inspector nu rezistă nici o lună la întrebuinţarea re­ acelaşi timp comunelor urbane dreptul şi prin care, fără ă se aduce vre-o a- lui, un cousiliă de miniştri.
gulată a acestui leac adm va b il. Acesta Ia şi, 10 Decembrie. — D. Penele să înfiinţeze agenţi comunali speciali tingere autonomiei comunale saü pre­
general al învăţământului secundar şi este verdictul uaanim. N i s e te le fo n e a z ă d in g a r a de N o r d
Popescu, un eminent profesor de lim­ însărcinaţi cu poliţia municipală.
superior. rogativelor primarului, se asigură oraşe­ Că s i n t î n c h is e d in c a u z a v i s c u l u i
bile latină şi romînă la liceul inter­ Uzind de acest drept, comunele şi-aü lor o aplicare eficace a tuturor măsuri­ u r m ă to a r e le l i n i i :
Pentru a facilita transportul cereale­ P r in c ip e le F erd in a n d natele aci, $'a împuşcat azî, trăgîn- înfiinţat mai toate o poliţie specială co­ lor de poliţie comunală. C iu ln iţa - S lo b o z ia , F ă u r c i - F e t e ş ti ,
lor din porturile Dunărei la Constanţa,
l a B r ă ila du-şî două focuri de revolver în munală, cu totul independentă de poli­ Ministru de interne F e te ş ti-L e h liC i, B u z ă u - B r ă ila , B u c u -
direcţia c. f. r. a pus la dispoziţia ma­ coasta stingă şi făcîndu-şî apoi două ţia administrativă. V. L a sc a r r e ş tî- G iu r g h i, T e c u c i- M ă r ă ş e ş ti. F o c -
rilor case de export trenuri, făcind ca Sistem ul acesta, contrariu dispoziţiu- ş a n î- M ă r ă ş e ş ti, T c c u c i- B ir la d , M ă r ă -
— prin fir telefonic —- tacturi adină la gîtlej. nilor legei comunale din 1887, care dă­ R etrarjerea din z ia r is tic a e o r es- ş e ş t i - P u f e ş t i , R o z n o v - P .- N e a m ţ.
cerealele să fie duse cit se poate de re­
pede la destinaţie. Brăila, 10 Decembrie,— Aseară la ci­ E l a fost transportat la spitalul dea poliţiei administrative întreaga sar- p o n d e n ţia lă a d -lu î de A ii f o s t a n u la te a z i t r e n u r i l e 139,
rcle 11 principele Ferdinand a sosit in Sf. Spiridon în agonie. eiuă a executăreî măsurilor de poliţie B lovvitz
localitate venind din Galaţi. Noaptea 22, 131 ş i 12 ia r tr e n u l e x p r e s - o r i e n l
D. G. G. Assan, preşedintele Came­ Se fac încercări dc a i se între­ comunală, n’a corespuns de loc aşteptă­
dinsul a petrecut-o in vagon, de unde Primim următoarele diu P aris: a r e o î n t i r z i e r e n e c u n o s c u tă .
rei de comerţ din Capitală, va fi primit ţine respiraţia cu ajutorul unei că­ rilor legiuitorului.
in audienţă de d. Ilarei, ministrul in­ a descins azi dimineaţă la orele 9, în- D. de Blowitz, corespondentul pari­
mile. In adevăr, punîndu-se faţă in faţă două D in c a u z a lin iilo r f e r a t e în z ă p e z ite
strucţiune!, spre a lua rezultatul în tîmpinat fiind de prefectul Gabrielescu, zian al ziarului londonez Times, se re­
categorii de funcţionari poliţisneşt', cu
chestia monopolizare! luminărilor de primarul Codaş, autorităţile civile şi Cauza actului de disperare e re­ trage din ziaristica corespondenţială p r in c i p e l e F e r d i n a n d a f o s t n e v o it
ceară. militare, comunităţile izraelite, corpul fuzul unei institutoare de a se logodi puteri egale de a instrumenta iu ace­ după 30 de ani de serviciű la numitul s ă r ă m î e a s tă - n o a p te în B r ă ila , in
leaşi cazuri, dar depinzînd fie-care de
profesoral primar şi secundar, diferitele cu el. ziar. Cu ocazia asta corespondenţii străini v a g o n u l p r in c ia r .
Banchetul pe care membrii Camerei autorităţi distincte, prin aceasta, pe de A z i d e d im in e a ţă , la o r e le 9. d.
societăţi cu drapelele în frunte şi elevii Faptul a produs mare emoţie in o parte, s’a creat un antagonism dău­ din Paris aii subscris ca să-î prezinte, G a b r ie le s c u p r e f e c t u l j u d e ţ u l u i , s ’a
de comerţ din Capitală, îl vor oferi astă- liceelor. Locot.-colonel Orezeanu il sa­ societatea de aci şi în special în cer­ nător, care une-orî a dat loc chiar la in semn de simpatie, amiciţie, amintire
seariî d -lu î I. G. Saita, prefect ai Capi­ d u s la g a r ă , d e u n d e lu in d p e p r i n ţ
lută io num ele regim entului 3 artile­ curile didactice, unde nenorocitul era adevărate con flicte; iar pe de alta, ac­ un lucru de artă.
talei şi fost secretar al acelei' Camere, rie al cărui comandant este şi’I prezentă In ziua de Joi 18 Decembrie, a fost aü p l e c a t în o r a ş să v i z i t e z e a u to r i­
se va da la Capşa. foarte cunoscut. ţiunea preventivă şi represivă a slăbit.
ziua cind s'a sărbătorit acest bătrin de­ tă ţi le ş i ş c o lile .
un raport asupra situaţiei acestui regi­ Agenţii comunali, fiind in număr cu
Vor fi 30 de tacîrnurî, fie-care tacâm R ig a P r in c ip e le F e r d i n a n d a p ă r ă s i t o-
m ent , asemenea locot.-colonel Trestianu can al corespondenţilor dm Paris. Fru­
moasă reunire a presei din lumea toată, r a ş u l B r ă ila , a z i la o r e le 2, s p r e a
costînd cite 30 lei. totul neîndestulător, dar totuşi erezia-
iî prezentă un raport asupra regim en­ du-se numai eî singuri în drept de a
ţinută lajf Hotel Bits, place Vendome. v e n i d ir e c t la B u c u r e ş ti .
Miine Ia oreie 9 seara d. G. G. Dis- tului 11 călăraşi comandat de d sa.
La coborirea din vagon principele Fer­
Falşul testament Gr. Sturdza lua măsuri, nu pot, fireşte, satisface tu- D. Farman, corespondentul ziarului The
^Proprietarii de caso din ’Capitală aü
sescu, va ţine la Ateneü conferinţa sa : tulor cerinţelor poliţiei municipale,— mai
«Drepturile femeeî; femeea advocaţi. dinand trecu în revistă o baterie a re­ — A m ănunte s e n z a ţio n a le — ales că atribuţiile ce lc-aü rămas re­ Standard (Londra), organizatorul acestei cerut ministerului de interne ca recen-
gim ent. 3 artilerie şi, după ce schimbă sărbători, a ţinut o mică cuvintare, la sămîntui general al proprietăţilor să se
cite-va cuvinte cu reprezentanţii auto­ Confruntarea dintre M iclescu şi Co­ zervate sínt din cele mai complexe şi care d. de Blowitz a răspuns într’un
D. general L. Iarca, comandantul cor­ tez.—Cine e au torul m aterial al fal­ mai importante, ei fiind ţinuţi a veghia, facă negreşit la Aprilie viitor.
pului IV de armată, va inspecta miine rităţilor civile şi militare, se sili în sa­ chip admirabil, <le şi emoţia il turbura. Cererea proprietarilor a fost reco­
şu lu i testam eut.—Uude s’a efectuat intre altele, la igiena şi salubritatea
reg. 13 Ştefan-cel-Mare din Iaşi. nie şi porni la prefectură. La ora 1 I a’a prezintat opera artistului Ca rabin, mandată, spre studiare, primăriei Capi­
’ falşu l.— O rd o n a n ţa d e fin itiv ă .— publică, la igiena, salubritatea şi solidi­
dinsul sed u se ia «Restaurantul francez», C ine va fi d at ju d e că ţcî ? A lte o statue în bronz reprezentind Presa, talei.
La societatea agrară a marilor proprie­ tatea locuinţelor, la igiena alimentară,
unde luă dejunul împreună cil ofiţerii a m ă n u n te cu o lanternă in mina stingă, simbolul
tari aii sosit din partea mai multor ţă­
rani cereri prin cari solicită să ii se tri­
regimentelor din localitate. De la res­
taurant principele plecă la orele 3 Ia
Ia înlesnirea şi siguranţa circulafiuneî,
Judele instructor Rom ulus Voinescu, ia aplicarea măsurilor da apărare in con­
meată bilete spre a putea veni să ia a lucrat erî la cabinetul său, spre a-şî tra boalelor epidemice, Ia controlarea
regim entul 11 călăraşi pe cnre-1 trecu
parte la congres. iu inspecţie.
complecta dovezile în complicata afacere calităţeî şi a greutâţeî obiectelor ce se
a falşului testament, cu care se ocupă vinci cu cîntaiul saü alte măsuri...
Moartea lui N. Ceaiir-Aslan
Se ştie că congresul societăţeî agrare Seara la orele 8 va avea Ioc un ban­
de at'ita timp. Agenţii administrativi, la rindul lor,
chet de trei-zecî şi cinci tacîmuri oferit Preocuparea principală a judelui in­ neputind instrumenta, ori de cite ori
zile. de primărie.
Congresul se va ţine la Ateneü. structor, este acum, stabilirea in mod sin t in joc abateri de poliţie comunală,
Rola. cert, a persoanei care a săvirşit acest de cit după cererea primarului, iar a-
Ministerul de interne a casat alegerea falş. cesta, din cauza ocupaţiilor şi atribuţii­
comunală din Calafat. Data viitoarei a-
legeri se va fixa ulterior.
Afacerea Humbert După cum a transpirat încă cu pri­ lor iui m ultiple, neputind recurge tot-
lejul primelor cercetări ce s’a făcut cu d’a-una la concursul lor, rezultatul în-
L ip să de zia re .—S itu a ţia m a te ria lă privire ia această afacere, se bănuia că tregei acestei stări de lucruri o că avem
S’a aprobat construirea unui palat a fam iliei H u m b e rt — A facerea vestitul plastograf Botez; este autorul numai iluzia unei poliţii munieipaie, în
administrativ in Galaţi. . material, al acestui falş. realitate inexistentă.
H u m b ert şi p re s c rip ţia
Devizul întocmit de d. Gălinescu, ar­ După lungi şi minuţioase cercetări Pentru a pune şi mai bine in evidenţă
c h ite c ts ministerului de interne, pre­ Afacerea Humbert pasionează pe ro- s’a ajuns a se stabili, că in adevăr, această lipsă, este de ajuns să spunem
vede suma de aproape 400.000 lei pentru mînî tot atit de m ult ca şi pe parizieni, plastograful Botez, a jucat un rol de că personalul poliţiei comunale, din toate
construirea acelui palat. poate, Eri toate cafenelele aü fost ase­ căpitenie in această afacere. oraşele reşedinţe de judeţe, e numai de
diate. Toată lumea cerca gazete franceze F alsificarea u n ei sorisori 143* impiegaţi, d’impreună cu sergenţii
Societatea comercianţilor de măcelărie saü nem ţeşti, pentru a alia detalii cit
Instrucţia a reuşit chiar să stabilească comunali, întreţinerea ei costînd 157.780
din Bucureşti îşi va sfinţi steagul în mai amănunţite. Insă ziarele din Viena
in mod cert, şi după puţin timp, însuşi lei, pe cind numărul agenţilor poliţiei
ziua de 24 Ianuarie 1903.* şi Budapesta n’aü sosit pe ziua de erî, Botez a mărturisit-o, că el, în urma administrative e de 4.794, necesitind o
Sfinţirea se va face de către mitropo- iar cele franceze sosite, fiind prea vechi
propunere! Iui Miclescu, a falsificat o cheltuială de 4.030.558 lei, din care
politui primat in biserica Domniţa Bă- nu conţin încă nimic despre afacerea
scrisoare, purtând data de TI Ianuarie, 1.254.930 leî sint daţi de sfat, iar res­
laşa. Humbert. raitind scrierea defunctului principe tu l de comune.
Naş va fi d. Robeseu, primarul Capi­ Gr. Sturdza, scrisoare in care se vorbea Lesne se înţelege ce poliţia comunală
talei.^
De alt-fel situaţia d-neî Humbert nu de un noü testament încredinţat Iui Al. poate tace un număr aşa de restrîns de
Seara se va da un bal la Eforie la oameni, chiar dasă ar fi recrutaţi ast-fel
e atit de grea după cum s’a crezut in Sc. Miclescu.
care vor participa toţi membrii societăţeî
primul moment. Se spune, că d-ua Sa înţelege uşor rostul acestei scri­ în cit să întrunească condiţiunile cerute
şi un banchet reprezentanţilor presei.*
Humbert a pus iatr’un loc sigur cite-va sori. Cu dinsa Miclescu, socotea să facă unor buni agenţi poliţieneşti, şi este de
Membrii Camerei de comerţ din Bu­ milioane, cari vor fi suficiente, ca în­ oare-cum dovada, că prinţul i-a încre­ sigur o anomalie ca poliţia administra­
cureşti se vor întruni In adunare gene­ treaga familie să trăiască îm belşugat, dinţat un testament, pe care însă, con-: tivă, atit de numeroasă, să nu fie che­
rală Vineri Ia orele 5 d. a. după ce va eşi din închisoare, care în form scrisoarei în chestiune nu-1 poate mată la aplicarea măsurilor de poliţie
cel mai räü caz nu va fi mai lungă de depune la tribunal, de cit după un an comunală pusă in sarcina ei de toate
de la moartea prinţului. legile noastre comunale.
Ministerul do interne a autorizai co­ trei ani.
muna Ceparii-Birzeşti din jud, Argeş să, Mai mult tremură alte diverse per­ In acest interval de timp, pină la de­ E deci timpul ca această stare de lu ­
punerea testam entului, cu această sori*, cruri să înceteze. Oraşele noastre nu
cumpere cu suma de 5000 Iei casa d-luî soane din Paris şi, după cum a spus
soare, persoanele interesate în cauză şi mai pot Ii lăsate Iară un personal po­ Nicu Ceaur Aslan, avocat, fost deputat de Iaşi, mort în Bucureşti erî,
Ia arestarea eh chiar publicul se va deprinde cu ideia liţienesc In măsură de a face să se res­ Marţi, 10 Decembrie, ora 7 dimineaţa.
D-c* H űbbért a d ec o rat şj^&re *s- vţnţji nou ţasUrqept şi va c iu te sş vadă p i t e ţegujam entţle şi ordonanţele co­