ANUL XVII. No.

IN BUCURESCI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL 18 RE 1886

ABONAIVIEN :
:
Pentru Gapita 25 banl
an . . . 24 pag. . . . 1
lun . . 12 pe pag. . . 3
trei luni . . 7 pag. I . . . 5
Redactia
Pentru Distriote nu e
Pentru un . . se refuzlI;
» se
8 se
tr' .
:
Francia, 8 de
la Bourse, Paris.
ei.tru .
20 Micoud, Flee
E. C. London.
. 13
Haasenstein, & Comp. Wien.
se la 15 ale R Rose 2 Wien.
Ungaria, D. Moritz Wiest,
Un Editia Pest, Servintemplats.

No. 36 Calea No. 36

la art. 75 din procedura pimantul vecin se termine

ce se lstorióra póte Sergheevsky Tract, s'a
civil a aliniat prin care Irlandet se va taran satul care
actiunea de s'a descoperit pri-
Dupa va peranite de dér so va D'o cam parti- trecute a fost o
rea la hotarnicie a vecinilor printr'o de Cui se va remite co- dul conservator sunt Hulboca. petre-
Paris, Fevruare. singura citaaiune colectiva , nu pie de actul de hotarnicie, grave, provocate de sigur de la bine
La inceputul de ieri a CamereI, individuala acésta a fost etc.? este cestiunea Lord Salisbury, observar n'a imas
individ trase ce vecin, partidel, a plecat o vin. el
o Arestat, el la
des- nu sunt in ca s se nu in satul Dru-
a Clémenceau, care scie Comisiunea delegatilor, ;
vin. un orn
despre e vorba. Scrisórea in ce avut a depus In fine legal proprietari pe menit bóla zdravin, care, p'un
era adevgr Clémen- raportul prin a portiunea de Va trebui, va
ceau, a dat-o prepedintelui propune co va tre- prin urmare, actele se un preteest cautarea santatil. in góua un
Se genere fgptuitorul scanda- bui a art. 75. In parte tutulor de omul nu se
care de 35 se
prin le- proprietarl de politice tórce, casg,
Pionnier, e nebun. misul sign, o rgmas
vrut atentiunea asupra gea pe moaie, se vor data obatia ca foatilor din se punerea n'a font de
procesulul la a va da la hotarniciele prin- lucratorilor. Acum, cu ; omul a fost
amauunte despre teo singura Este natural procedura acésta, nifestatiunile tott recu- oprit drum de
spionilor prusiani din indiviziune prin de este, nu póte fie nose e grava de cari omorit.
vor semne oribile : capul a respicat
mata la trebues3e un
remase definitive. In acest printr'o data un cio-
26 Fevrnare. din vor fi citati ocasionate de absente, deputatiune ; asasinit multumit,
al vecin cu docese, de neregularea tutelelor, etc., presintat aceste la ministrul se vede si mutilat
ficute de Rusia turco- este absolut impo- Chamberlain cerut
bulgar, favórea hotarul. devine evident eadavrul nenorocitulua Medicul constatat
organele genitale totul.
la ce Pórta va atat propuitor, sibil de a actuala e de un proiect favorisarea
lucruri la vr'o find, din respunsul rninistrulul fapt a dat justitiei
primi pentru sane- Intréga a ;
n'a
se vor pentru frumósa iniaiativá le- nu vor face se sunt vederile d'a prada, priuteun alt
timpul scurt. giuitóre. Este absolut toril vor din ce ce vic- in acésta cestiune. D. Cham- adevr , busunarele eu
26 Fevruare. Istarea lucrurilor a in- create rosti contra etnigraril care era imbrgcat
deja timpul prejuditiabile ar voi s asigure o cercetare
In cercurile d'aci se crede grijitóre a a descoperit cum repausatul curtenea
va adera Ipentru a pune eapt unel regulate a gospodariei lucratorilor, astfel pe fidantata, acasta
greutate la modifictirile propuse lanormale. Priu diversele interpretari, dér a ce forte care pierde. noscea pe care se
jamant.
la tóte
In sferele
despre Bulgaria,
a
primite de
va adera adesea
pen-
- diainetraminte
date de care tri
uncle
e clara
de- Din acésta
beral se
guvernul libe-
de reforma
motels vorbese
chiar
Teodor
Justitia
Fotino. Proiectul de lege privitor la cea de situa- deci pe sot, a ordonat
tru din partea 75 din procedura dér mare inlesnire,
cie; táte acestea, se crede va mat prin faptul satenilor In- art. 75 din procedura codulut civil un pria numeroet
fi d'un coleciv al tre prin relatiunile este un la stare faptul cum el n'a
terilor pentru a la
tenilor eu proprietarH mosiilor lucrurl. un singur
greutatea in Aena nu se un curent, stil s'a serbat
pamntul carora fost la Austria a 25 a acor- ment, comitendu-se la o
biugur politic care asume respunderea de 3 kilometre, este
in virtutea rurale, a- de comisiunea darit a
Belgrad, 26 Fevruare. de o parcelare
própe absoluta a presupune el fi putut s
fu Constitutiunea revie indarét,
a face
con regui legalminte a lo- de lege, care a cre- In Fevruare 1861, subt se observe macar disparitiunea sa. Nu
statat in programa mijlócele cuitorilor- dreptul proprietarilor ve- in s
ho- dinta ministerialá a lui Schwerling. se póte de tinära
s'a schi bat. In cu locuitoril a de- tarniciel locuitorit pre.aedinte al Cameret depu- care, precum s'a constatat c'a de
partide nu deosebire.
venit imposibil de esereitat. aci dupa cu la pe la orele s'a
redicalii, din Nip, fu baronul Heine ; prima
un neintrerupt de pro3ese, de certe nilor; de la Mal 1861.
votat o de devotament regelux, care n'a alt ce-va, deck
e politicet nationale. - Din inconveniente, nas- vor putea printr o De la 1861 constitutiunea plecat lutr'o a-
se un mare nu- cere uuor evenimente cele singura citatiune care a fost in 1865 avu dormise niece fin. S'a coustatat
de trupe se d'a lungul regretabile. de sufere, la 1870, un violent din sura a fost s'a
Timokului. coucentrat Cu ce óre se pot resolva copie de actul de la bunica temeiel. Afacerea, precum
parte de 50,000 singura de plan. e fórte tre-
mie
intre ea triumftóre. desfasuratg, pentru fie
se 70 proprietarl locuitorii Spaciul nu ne permite a abor- Camera de numra Nedubitabil este fe-
prietariti dovedesce da Intinderea din Camere : cunósce drame
25 Fevruare.
cercurile oficióse de aci se vorbesce
proprietatea stint incontes- de ce- contele Clam-Martinitz, dr. Herbst re avut satul Drusine§tf. Dér
planurile hotarniciele recu- le mai sus este incontes- desigur
principele Bismatek ar avand de opositiunea liberala ; Prazak, mi- n'a fost comis ea, nu póte
regele Prusie cap al colonielor. de justitie. remediul adus de Senat ; Smolka, prcsupune ca un
&age cglare un
ehipul acesta, tóte cestiunile privitóre aceste acte, schimburile, cestiunea de al sg pót fi de câtre o fermis
la trece dela Reichstag la Imprumuturile funciar, cele insemnate.
maioritatea guvernului e ma- sunt absolut nerealisabile. ea proviucialii,
sigura.
27 Fevruare. Cu astea, nu ma- INFORMATIUNI este prinderea
a jefuit in
bande de hot!.
intreg
joritatea se credea lord Randolph judetele
In camera seniorilor s'a constituit comi- In legilor, pro- chill va renunta la orato- la 11 jumgtate tinut indigeni, a
cese In
care are studieze proiectul
comisiune mal prietatea nu este, s
rica din Ulster ; dar lord de miuiotri sub presedinta d-lui
din
pune niste
imposibil a
earl se
Pentru acestel lip- nu e ruainos. Cu tóte c'a c. Bratianu, prim-ministru. pe la numerósele
baterea cestiunit polone, care incepe sesee, ceea-ce o face absolut gociat tóte i-a facut
principe- actele In administra-
din camera seniorilor, doiósa, H tóte concesiunile imaginabile, el nu A sosit d. cores- plictisite de un lung de crime
le Radziwil frunte, preggtit sacrate de catre justitie. sfiesce s se
tórea ordine de Considerând prin pondentul rusesc de 17
proiectele guvernuluT
S se apol consideratie la res- Acest vine din Sofia, a fost a fost sosit la
din provinciele aprópe fie-care proprietar funciar civil, bine statia Pirlita un mare de
printr'un vaut de opinia ce 17
datoria statulut e e- este de libertatea.
gal pe toti fi aci o limba francesg veui la pentru a
deoeebire de de fost prudent din partea fostulul contra privi transportarea Un pluton
de Camera trece ordinea sea. Actiunea sea acésta ministru s eel s de geandarmi primi pe arestantl
27 Fevruare.
trebue s tuturor pro- fie moderat póte combate- vlaa temfónrti
prietarilor vecina se vor co- rea parneliatilor ; Standard, or- D. Miatovid, delegatul Serbie este-for- interesant de
In desbaterea budgetarg adus copiele actul de te indispus. D-sea nu va parte la justitia acestor peste
acum 14 care vor discutate munica care represint ve3hia
schita de plan. conservatére tranirea de nu va iepi din vi- omorurT, intro care omorul pro-
Asupra resultatulus precum legáturi stran- Meeena, din satul Gradistea.
care béntuie in capitalg.
al e nesiguranta Gu- Este nedubitabi , ca in asemenea so lord Salisbury, aspru vol vorbi despre acest proces de sensatiu-
se la o maioritate 5 printre se vor purtarea Churchill. ne va veni rendul.
negreait locuitori Improprie- Dar tóte sunt In zadar. Lord Sscietatea de petrol din Caucasia a
27 Fevrnare. un representant al Ro
Se nasee a sosit la Belfast Proviucia este fórte eu
Reintórcerea ambasadorului landa, undo i s'a a aduna materialul indispen- tot felul de fapte bizare
Belgrad a fost Intrebarea, anume diutre o care nu se pot
pentru a sunt primul discurs, sabil spre a se pronunta esplica deck prin lucrurilor in
sernuarea un mie fapt, care
ori-ce Austro Ungaria la numr Legea ru- el insurectiunea din va mat bine a se un entreposit
este tóte astea
influentézá atitudinea 1798 nu petrol din parte
rala a se
este dispus a se
ce face la
dintre eu astea, mal pre-jos de bor. inteligent care
lit s'a msurat e mat curios, e lord Churchill asemenea antreposit. Societatea rusg pentru a de un óre care fobs
se vedea pe care s'a
nu in parte pentru fie-care póte spune cas de refus va face antreposit de In Afanasievca din se
total trol Bulgaria. un profesor rural anume un
cu hotarul bine definit. Legea mie contra guvernului Glad- indeplinea datoriile séle
1886 n'a de pareelarea stone. Cu de care de profe-or mare consciititg.
; proba, el putut s'atace Iubit d.
parcelare, precum scim, a- intentiunile ce pare a noire a nu putea
D. senator Fotino a depus pe mod legal, bine avea d. Gladstone cestiunea irlan- e acesta
Senatului o de dér nu printre trauf contrarie intere-
determinat. dér, vor fi Putin fond de sigur, pentru 7 Fevruare 1836.
selor carciumuresci. Omul
mare o cea care o
larea cestiunet de fon- prin urmare Ieri s'a comis o a- o de mare asupra
prin provisorie lord Churchill. propiere de Pe
Propunere, are de

www.dacoromanica.ro
 2 TELEGRAFUL - FEBRUARE

venit platnid sale budgetare, da Capitalei frumu picióre -pe o subtire. Preemblarea in a
tre Ce salubritatea Judecatorii tinut se vede de
de blestematul in incomparabil de eftine, de devotamentul a fost Apol, din pgdure, pe la
moralist ? Lucru fórte simplu, 'I Esperientele ce facut, demonstrarA de ce Basaltul plata la de inchisóre, pe
socialist. Carciumarul ne eel de adoptat de aur, o alte d-na Bruyant a Lost la
gtiind ruge notar nóstre In special de ce se din ci de la nóetea, in din
ocasiunea Maria
tarea, acesta o scrise pe oragul este Basaltul in moneta h lacrami
patru de hartie un rechisitorid d'a obtine acest pavagiu 15 la
vedere eftin. 0 rectificare. - In rubrica, sub Fur.
denuntare se facea gu- ce se des-
nostru d. ar fi de d. Nicolae primarul In resumat, avantagiele financiare, ce profesional, numrul
spre a face ca combinatiune sunt nostru de pronuntarea
grave contra fi
at in starea reclamata de importanta sa credem de evidente, ni se pare s'a pentru 24 Fevruare.
de drept vor orap, de numele de capitala iuutil a insista asupra spunem : nu pronuntaraa s'a
veni carT vor relevam chestia pentru Amintim ocasia acestor ci cerut acest termen,
pentru continuarea pentru Din Vrancia, Adevrul din
a pune in óre care fórte :
un
d. Zagciuk pentru a Se vor de fapt stradele ; a mai asta
Denuntarea o
fost arestat s'a a stradelor Se vor eonsiderabil cheltuelile cotana fi gasit o o
trel de procurorul timp conditiuni pecuniare mal face stradelor : juridice.- Un monede de argint unele
a depus raportul sprijinit un facile de suportat de comunela. Se va salubritatea pi primarului, vecinal I a furat 2 altele mari.
emis din cancelaria secrete Dovedit mijlóctle de care prin urmare va miceora mortalitatea ; Primarul la in cereetare aceste monede mai am
Ambele conchid denunta- pune ales din causa Se vor strica fine ma' putin faptul, se transportA In prevenitulul
sale, nu pi se va ridica valórea multor propri- ca s ancheteze faptul pi pi a este a
rea a fost bietul termite de a face scurt
s'a a face propaganda ideilor tóte de edilitate publica pi care se vor grosimea este aprópe

parte a
are dreptate nu- precum pavage,
care etc. ar
canale
le
sour- construi case, fapt care ar contribai pu- Priniarul ia
ternie la sporirea veniturilor comunale. frige
tAiate

le
jumulite,

el, apoi
- fript.
delictulul, le
pro- pi de
greutate trage
noetri.
vorbesce despre vAtAmarea ce s'ar din resurscle budgetare ale an, ces verbal pe care terminându-I, de
acciselor, permite profesorilor trebue neaparat, ne indreptim privirile (Curierul Financiar) corpul
s'a s'a deputat N. a
a propcga de de a acele combinatiuni pe care spiritul de imputiciunils, dat'o a o studia.
Sturza
lupta contra financier le le pune la
acum cum s'a ispravit afacerea ? t.unea autoritatilor care de esecutat avers un
Nu putea de care se bucure genera- proces-verbalVe cap spre drépta incoronat laura
Rusia. de liberat viitóre; ne-am transportat la ascutit barba
se supravegherea Chestia eguurilor a distribugunit Comuna cAtunul Poenaru Bordea n'am sotia M...,
i se a se cu profeeiunea apelor Bucuresci hind resolvata deja, din judetul Ialomila, alipit la comuna o pus
: revers un
de profesor. rusósca. ne vor forma o sub numirea in vedere nóstre. spre stânga, pelican.
vr'un el va carora s'a la clavir a Deasupra la botul
este fórte natural, de óre ce nu este concentrate tóte privirile. Chestia aril nationale, soeul o steluta.
resortul profesor rural a retine am tratat'o la timp Comunele Cleja Somugca din judetul sale...
Forma monedd este rotunda, pi nu are
pe de la betie, statul care aceste care ne am spus forma o debitóre care sé jóce
sub o
colosale din imposital asupra parerea asupra ce e de Cleja. creditorif !

turilor spirtóse nu permite Chestiunea stradelor este deci a- Dupa sa, u

matia spirtóselor ceea ce de discutat, de ea - tie o tetra a
Cu din viata ne vom acupa aci. scriptiuni comunale Macedoeid, care a coin.
a Am mai sus bun a) Talpa s'a deslepit de la
de pavagiu este granitul nit intro anil 359 -
pentru Basaltul arti- s'a alipit comuna Losna;
Ne : Din punctul de b) CAtunul Ea dovedesce de
dere al s'a deslipit de la comuna
credem es- s' la comuna AvrAmenii; La ce existase pe acel timp locuitorii
perientele c) ciel Macedoneni.
SC1R1 FAPTE timp de 5
avantagele sale
aprobat superioritatea deslipit la comuna alipit ticel
era albastru
lupta
limpede; un
potriva sóre
M. Vergolici. care a
de asphalt de esemplu, de ciment legina spune a de
de d) s'a dislipit la
Monitorul de urmatorea la marginea la un din Vidra, care era
lege: s'a la comuna Co-
In adevér, privesce trotua- tugna: o stic de o dorobaneul al
Art. I. telegra- la o parte Erad cam dar nu se
adoptat la e) Catunul deslipit de la comuna
de Ciment care n'ad dat resultate sa- la greutatea sarcinei
la Berlin In Septembre vorbind
DrAgugenii s'a comuna se
Unii nu s'ar gasit
1885, se de asphalt, monede de aceste, ori care
singurul spre pi in se
este autoriest pe a o
rurale la umbra, departe sgo- s'a gasit o
regelament, se la A- intrunit
cest avantagia devine el contesta- forma o mot, fericiti.
speciale eu din redinta in Petra desemnul avea pi
statele la care fi ca aceste de mare
espueI tot timpul talent. In el
Ciitunul natate pentru noi, se unor
tul artificial ar fi putut judetul
el o pit la comuna Margineni desli- ramase inmärinurit.
intrebuintind lespep unite. la co- Atunci Maria merindele care de sigar topi
de s'a desehis Inconvenientul muna tnva!uite in gazete, Petra ipi scóse va perde
din a obli-
gat societatea de la
blockul creionul.
peste 200 de ale unor re- sistem, fabriceze Comunele rurale Erad la umbra unuia din
Cuparu din ju. buchete de
sistem care a nu resultat stralucit. a forma o colina.
miros marginea
in In Drago-
umpleal
timpul mirézina
Mórte pe de 11
spre 12 corent, locuitorul G. Dogaru, din
-In bordurile,
rilor
dilatarea care
aspect al carpitu-
cas de reparatiuni, ocasia
dana.

CAtunul din judetul Suceava s'a desli- Petru pedu pe un de ne sub acest titlu,
- Al. I
comuna auaind mugetul
In curte, a strigat pe consórta-sa la fabricarea sa pit de la comuna s'a alipit la jar a face protretul de a le
d'a se stradele circulatia, Sasca era :
din spre a in ridicat al c'o roche albastra.
; nu-i rgepunde sale, cRog onor. public care
suut probe malt de Comunele rurale era mai mai are neeesitate de ghete
pat, se culcase sara
a vrut a pe care, nu acest dinjude limpedí de drag adreseze la magasinul Bazar de France,
ridice, ea sistem s'a
tase din Avea etatea de 43 de ani. curescilor acela ce convine maz bine comunä, sun numirea de strada Carol sigur le va a-
adopte. in Dealu-FArgului. voind a vea rupte trel va
neajunsurile asphaltulua cali- ca desineze. avea vecI unul am
tren. -In diminéta Bazaltulul a D. Al. M.
:
licentiat
Dar a tre- cat pi am
lipsa drept, s'a numit mura. Privirile i se asu-
13 Croitoru, proprieter iarna, snb-prefect la plasa din
strada din a Lost facilitatea reparatiunilor, aspectul luI al asupra el
locul d-lui I. Manolescu, in dis-
mort calcat tren apropiere de sel tristul aspect al asphaltuluo dulce. El nu putea mitru, care locuiesce casele No. 26
podul pe peste apa de la ba- eftinetatea refecturilor, indiscultabil pi trecead prin tot trupul. A- din strada a venit acasa asnópte
riera Se a sur- fac din Bazalt pavagiul- Se vede petrecu
rege. e acordat doctor
Schuchhardt medalia
prins pe trecea de un Petra se apedând blo- unde-va malt. sea suprata
1nsistain asupra clasa I", pentru pretiósele séle kul trunchia, veni
tren care vinea din eri arbeologice asupra
dénsa, va observatiuni. se
diverselerefeeturilor,
ce fi voit de data fugi la
pentru stabilirea conductelor de gaz e. a ascuede. Pe de di-
a canalurilor de - voind a
11 curent, femeia care se vor capul pe el,

pendinte
Radu Stan, din comuna Dobrota,
comuna Udresci, s'a
de craca unuT
pe
siunea distribuirer de a
de
ales oca-
ce
Tribunale -
mare
nenorocita, o de
- Undo aI fost ?
s'ar desineticit,

pretul refecturilor devine un factor fórte El o privi lung Femeia 'I rgspunse: la vecina; re-
important. s'o unde a
Furt de la - Am politia In ceea-ce privegte pavagele stradele Dómna Bruyant, iubia Un le aducea fost, facénd presupune
din a descoperit carosabile asemenea, a avea Dony nu putea pasarelor care in fun- nenorocita relatiuni intime din
Popovicl, care s'a a lupa granitul, prea fericitY in- acest vénticel s'a care
c'o ban!, a mult frecuentate, credem esperienta a se ale seculare tul - se ispravi eu bataie. se
din satul la probat sunt superi- Mai la urma, tóte barbatul Atunci ea ipi spre a
amanuntele co- óre piatra de solidi- ceva- din ce e drept - pieptul care la- o de pér aplecând'o jos
municate : tate, prin frumusete, putin sgomot in fine despre dregostea care lega pe verieor la ochilor, un cutit In
eftinetate. Nenorocita femeie
n agent locale a fost trimis mile fericirel acum pi a nenorocirilor jos, Ea a fost ri-
Nu vorbim de pavagele de lemn, Insotit de traditionalul comisar le putea
numitni Po- la o parte cestiunea dicata transportata de la spitalul
a acest sat in de 19 pe el la care se Ea n'avu puterea vointa d'a starea sea e
ricolul de incendid, care ar singure d-na Bruyant un se impotrivi
lanuare trecénd la Rena ele condamnate, resultatele sfert de cias arestat.
ce fost date un se d-na Bru copriudea mijlocul, pleópele
ce dat fost atât yat, catA c'un pi cu vgdu acela care o
Gh. revisorul antreprenorulut Mort. D nu
din Dobrogea, care l'a ascuns satisfacetóre, in nu voim zimbetul pe buze, arata marea desmerda care
macar a mai vorbi de ele. rare pi le-a fost fórte In No. 170 din
a stat comiterea Cele constatate hovel, ieri 11 jam.
in momentul din a- aci vorbind puter- era Ca padurea ar fi fost mama in- la
in favórea eu Bazalt, pe Comisarul, nelneredtor, pat tinsa, de se jos
cest
acesta am vedem adoptat urmele a corpuri; mai de tóte, de grabnic din

ca
A s'a o perchesitie la
lui G. Stefanescu se
de la Pisica spre a
pentru tot mult,
strade tate
un scaun o
semne fuga.
o sticla, de de farfurii,
merindele....
gazeta care
Foc.- La d.
- stra-
laterale fórte mult Perieteanu,
Inaintat parchetu vinovatul ? Pe acoperig, de da No. 71, s'a fabrica de
generala era deck fe- putea sborul vremii.
declaratia s'a stins
s'a oprit Reni
chetul din Galati a luat
De.; par-
pentru a
impune
de pavage de Bazalt
d'a esecuta o mare letea róstra
acdsta Se
pe au de casä.
o vénatóre --
Petra :

!
respective.

din
prin intermediul se va putea mai
lucrare e costisitóre, Douy era
asemenea de
isbuti
se
- a trecut vremea !
mergem prin desiourile cele
Gheorghe la 12
In

T-a dat 100 lei peutru

sunt
afacere
budgetare
d spare
augaja o luntre ria ar contracta
imposibilA de atins
resursele el la ferestrele
imposibili- mansarde. Nimeni nu voi
alto
eeosebitelor

decât: !
mai dese,
nu,
vedem ?
rgspunse Maria. Dar
mai sarut o
-
trodus
din pria soargere,
d-lui
13 Suptemere 87, undo a
Reni ; G. pro Societatea de Basalt ! Miserabile ! Pe la ore, se 37 care
prietarul care a 300 artificial a esecuta, de esemplu o retea de gasi o fugi; a- care s'a servit la spargere
N. Chitie, servitor la caruia i pavage In curs de in poi se In d-nei Bru- de pe loculiorii ierbel
s'a 60 10,000,000 yant, comisarul primi -Sant
in termen 20 de Prin acest deschise despre portret, nici n'a de obi-
Primaria ar obtine centrul Bucurescilor Douy era In dumi- ne respeee
pavat repede numai eu capul gol, In eu ds autoritAl. La ob:ceiurile na

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAFUL-18 3

1111.11.
materia corner
legea De
din pe Tablourile 96131 140001 198501
de acolo se pentru prin- deja 32033 96612 140785 198510
in tóte la dife

posesorl,
boT, etc.. 4 solicitare,
vecin. Poporatiunea a respins acste
de Maj. Sea Regele a
32448
32650
96751
97420
141112
141473
198714
198948
97603 142405 199329
prin ca Constantinopole, 27 prin sange, sunt St5tesce, u de justitie. 32753 142467 199722
gesit : pe Ra- Sir Edward Thornton, nmbasador al preopinent pe prim 32759 98043 142556 200133
2 ; pe strada o
Britanit, a asigurat 33575 98492 142693 201088
2 etc. d-sea crede c'ar timpul un
Euglitera 99174 201531
integritatea Turcie Dobrcgea ea cor- P. S. S Mitropolitul ; la acest 33779 99346 142918 201714
evacuarea ce nóstre legiuitóre ? credo da, biuroul 99360 143167 201823
necesare vor fi date. trebuie anecsiunea dignitart. 99429 143350 202201

Atena, 27 a
poporatiunea din Dobrogea
trebuie
se
facem ca
Seaatul va
-
in in desbatere
34712
35432
99716
99786
143398
143556
202743
203108
Averea ce Gaveruul s'a hottirit evite 35855 100247 143729 203192
a Francia de 1789. ingrijire, or ce face restul proiectul privitor la le bur- 203459
ce ar putea de töte drepturile
36010 100727 144174
1789, bogeatia era eva- in puterilor provocare 144448 203491
caracter
la 38 miliarde, ast-fel : ale nóstre. Intrarea Dobrogiei 37007 101248 145105 203849
dar va acestea o atitudine 145638 204729
Capital funciar rural va o 37879 101319
. .
Capital funciar urban . . . . 7
. 21
-- amice.
respect pu-
lutarie pentru provin- 37954
38187
101670
101677
146072
146319
205387
205420
Capital funciar . , 10 de, pentru vecinit acestel 38793 101757 146555
Londra, 27 vor vedea anecsarea a definiti- COMPTABILITATEI GENERALE 38797 101931 147174 205484
La 1815, era de 45 miliarde. Daily News, Rusia cere aran- ca este se 38931 101992 147849 205554
giamentul turco-bulgar face profund convins nu 39211 103089 148843 208577
fnnciar rural . , . . 26
funciar urban . . . . -- Bulgariet e guvernator general al vom sé de un
de de 5 a-
39542
39531
103189
103329
149251
149261
208769
209378
Capital funciar mobiliar . . . Orientale, dar ca printul care Dobrogea. mortisabila la 209456
39612 103703 150317
45 miliarde. Alexandru 1886
personal desemnat. D. C. in ceea 1/13 103883 150774 209823
Crescerea ce apoi ea datoreate 847,000 61468 103890 150949
Jul rural. Sofia, 27 Fevruare 103922 151155 210330
De la 1815 la 1826, pace, pentru a pace
de o tutulor ceea ce Titluri a 500 lei (604 61487
62241 104020 151380 210480
capitalizerile-se suie la 71 miliarde. ca apropiata, privesce darea drepturilor constitutionale, 67516 108125 157928 62266 101199 151391 210483
a autorizat
de la 1820 la la 155 mi- io ce privesce peste 298 67656 108264 157958 62464 151562 210600
liarde.
libera ieeire a cerealelor.
gea a regimului constitutioual, apoi crede 819 68331 108467 158108 101361 151684 210648
in Frencia de la de a redica tre- 1233 68332 109219 158371 151673 211129
1826 la 1883, 1535 68346 109245 158484 62571 105082 151830
parla-
ADUNAREA DEPUTATILOR 68422 109732 158833 63055 105169 151860 211213
o data progresia fost mare S'a acésta ? apoi de ce 68642 110227 159005 63542 105198 152155 211278
de la 1874 la pentru d. Remus Opreanu face o propunere 2249 68645 110816 159059 63743 105861 152276 211897
cdpitalul imobiliar ales. 15 Fevruare 1886 din sea senator o remite 68842 111011 159331 63915 105989 152291 212341
Compararea aceste
state
a altor
se la ora 1, sub pre- comisiunet s opinia sec- 2492
2600
69017
70712
111171
111703
159649
160147
64010
64243
106196
106228
152605
155009
1. la 1789 era eedinta d-lui D. 112 tiunilor nu-
4191 70925 111910 64571 10.6302 155147 213601
atunci o te. 4351 71186 111941 161303 64628 106412 155414 213918
2. la 1815 citirea sumarulul a meinica. dc a da deepturile consti- 4574 72270 112091 161409 155498 214556
Francia, care 1842 tutionale 4970 71683 112488 162442 106786 155894 215279
orescu iar la 1865, era la 1875, dar rilor, d. Mucenic Dinescu respinge alega- lucrurile; in Dobrogea fune- 16 72749 112792 162544 65059 107446 155898 215650
care a dispárut. ce s'a de ierT, d-sa
5337 73119 112810 162628 65696 107511 156590 215949
2. tóte evenimentele de la n'ar tran. multumesce multe
5669 73708 112875 162629 65865 107791 156753
1870 a crescut mult pentru care s'a votat ieri, aceste principiile 5775 74094 113041 66063 107809 157508 216499
Francia in parioda de la asupra poporatiune, trebue 5863 7441 113335 164440 107909 157597
1871-1882. D. Pop cere siguri vor veni represinte 5891 74552 164483
6074 74961 164591 a 5 000 (97
nationale, cum banca prin
ajunul s scie Dobro- 6232 75377 114629 41694 47788 54473 81991
Germaniet, etc. 6576 75742 165523
-
sale, dadea intre
ajunge vre-o
mobilile
sfat
atat de
cap, Se un
guvernuluf
proiect de
cererea.
lege a-
genii sunt
esto nevoie
de
le
alte 6994
7510
76640
77260
114990
115345
166299
42033
42132
47973
47995
54635
55726
55757
82019
82061
82162
lege mobilele cele cordarea multor in o 7764 77522 115846 42840 48478 82801
solide... 125,000 de drepturile politice 8007 78326 167501 43043 49320 55930 131265
iubire copila 8061 78487 115879 167533 43368 49431 56131 131367
prilejul proiect, d. Voinov D. E. ministru de justilie, de- 8348 78903 116104 167660 44156 49469 56482 132584
pe d. ministru domenielor se modificarile ce a introduce 8469 116105 168052 44176 50186 56556 132847
care aunt magistratura nu de 8587 79746 116151 168053 44511 50275 56791 153419
SCIRI la licitatie sunt nearendate la a sta- 9156
967e
79773
79971
116220
116484
168504
168798
45034 50279 57223 153761
pricina asociatii care face tot bili justitia in 45071 50354 57521 153798
9936 79978 116764 169113 45315 50537 57703 153967
Berlin, 27 posibilel concurentil nu le egale cele din in
10074 80526 116775 169597 45282 51134 59573 154584
de Nord D. raportor a nia diferenta de religinui 10392 80733 117071 169637
Gatetta 45725 51545 186182
Delyanis pentru a a da inapa ministerul do- a diferitelor elemente a- 81041 118014 45752 51675 59732 186232
face bine de ar ale 10597 81155 170688 45847 52410 0848 187305
din Atena nipte pe care i le-a 10626 81393 118043 17048
mod verbal pentru ca nu se pot d-sea regretele 45968 52417 69906 187356
dat minietrui Germauiel 11537 83191 170885 46031 52559 187375
a o mod avautagios d. Opranu, in marea sea iubire 11615 118871 171379 46203 52897 70192 187614
o mo in de putere, a calitate 11690 83453 118897 171524
bare de cabinet nu va 83478 119745 171831
47111 53087 70242 187939
de Anglia Se multe re- bru al parlamentare, trebue 12788 47401 53466 70380
linia 12865 83822 120141 172165
se cu ministerial& 47412 53547 81655
12997 85190 121676 172388
Acest proceded al e la ora 4. D. [Remus Opranu replica sea, de- 85328 121755 172524
47475
47551
54194
54440
81788
81808
va ridica este total respun- 13756 85517 122380 172781
confient5 a puterilor, va causa pen- SENAT dat de primul ministru va pro- 13824 85567 122974 173446 Titluri a 20,000
spre presinta un 15032 85830 123231 173470
care va pierde simpatirle Fevruare 1886 de
85971 123413 60020 60503 61353
15538 173635
l'alte cabinete ....., proiect de lege in Popora- 15652 86042 123866 173747
27 Fevruare Dobrogea, care aleg deja
ultimul bal al
edinta se
a tate, sub
la
D.
2
opt consiliile comunale judetene,
15796
16011
86055
86121
123952
124578
174987 BIBLIOGRAFIE
contusionat sunt si vor fi destul de mature spre a se 86127
-
82 senatori. 86788 vndare la librariile Sdcec,
o gravitate. Cu D. M. Sturza bucura drepturile po!itice. 16244 178146
tusiune citire 16273 86843 125734 178330 Nicolesc
tóte acestea impératul va fi obligat se precedinte, care se aproba. justitie, se pare acele
86969 126132 178495
16840
S. Becheanu Piaca cer ele d'a se bucura de 87078 126485 178673
27 Fevruare. pentru causa de de care ue 18442 87449 126539 178830 I de d-nu
se 18557 87549 126576 178997 C. D. pentru
Camera a aprobat prin 459 D. Remus Opran citire raportulut 18924 87562 126982 179232 un le5.-Partea I care 2
voturl, contra 29, tratatul Madagascarul. privitor la art. 175 din codul D. C.
19776 87738 127101 179685
lux, modul s'a in- 87979 127367 In curénd se va pune in
Viena, 28 Fevruare civil. 20114 179923 o
terpelarea d lui este un adevgrat 88069 127550 181545 din cele interesante,
Se din Atena Neue La ordinea doug
una al d-lui Opran alta a act de acuzare in ministe- 22107 88109 127810 181651 una mai mati lacune ale litera-
Freie Prtsse cabinetul e -
o interpelare devine un ade- 22505 88142 128518 182307 tureí operS din eminen-
da demisiuuea. Marzescu. 22947 88388 129107 182513
interpelarea act de acuzare, apol atunci de- N. Ti-
D. Fricupis relua puterea. D. Remus Opran 23000 88686 129213 183332
Dobrogea. Onor. preopinent pus pe biuroul Senatulai
de 10 88819 : Incercare comparativa asupra
sa 23171 129749 183570
28 Fevruare senatort. D. Marzescu nu cere 23724 88885 129794 183701 din timpurile
nu face o interpelare, ci o sim-
Camera adoptat 108 arund cele mai 23730 89019 129909 183859 cele pele nóstre.
intrebare. D-sa 23788 89082 129921
contra 13 o 183945 500 pagine, se va
a Bern- d. ministru de justitie a ou un pro- 23867 89668 129941 184007
burg, ce promite de a eprijini pe guvern iect de lege prin care noua provincie se D. 10 sena pune la 1 Aprile viitor. Sub-
23969 89843 133463 184085
sea, provinciile po- a de acusare. 90180 133527 184295 scrierile se fac la 20 lei.
conditiune, din punctul 24337
loneze. ca restul dreptul control 24392 90251 134365 184704 ne vor
de vedere al
propunere a care a sosit timpul ca Dobrogea
ce are minoritatea perlamentara. 24402 90265 134760 185756 tine bibilioteca acest
Senatul la ordinea 25317 90493 134864 185991 volum
Camera la ordinea politice in care 90637 134889
in limb
25477 190242
asupra a font res- se téra Poporatiunea G. pe d. prim-minis 25843 91572 134926 Ar fi de publicarea
a dat probe merit5 incrcderea a la noua sa interpelare, care 26076 92150 134960 190614 ditii
ueor indispus, nu romane, i se pot pentru data este Rog pe 26768 92232 135117 190800
asista la I. C. Beitianu dea 26872 92576 135565 190839
spre ile nóstre constitutionale, 26915 92826 136061 191483 terminat patru clase
Sofia, 1 Martie este aaa, atunci pentru ce privinta color decrete privitöre la es-
27535 92878 136191 191589
Termenul fixat pentru armistitin expirând parte a trei situatiune pulsiunea Transivania (desa- 27759 92894 136366 191885 doresce o de oeupatie,
töte concesiunile ce a Bulgaria, se rom- probare 28044 93106 136981 191999 in ce ore dilei. Meditati de
Poporatiueea gimuaziale, de limba la-
Serbia, departe de a voi o pace din elemente, de cari Senatul apoi la ordinea 28316 93255 137168 192652
28355 93334 137265 193924 A se adresa strada Papa-
onorabit5 pentru cele doug compun majoritatea, mahomedani de 29544 93722 137328 194090 Tatu No. 9, d. C. Ghiorghi,
militare de a lun- mahomedanit sunt 137395 195155
granita principatuluf, a dat de a integri 29984 94529 137554 195752 se imprumut pe
de a tóte Dér bulgarit pentru noi, 36436 94691 137933 196058 5 anT ; in
din noti 30686 94721 138360 196347
probat prin conduita s'a5
138859 in
30704 94750 196465
Alexandru se i el, ca care s'ati purtat armatei sub presidentia d lui 30749 95072 138921 197056 provincie, eu venit de 29,000
tru a merge ia comanda trupelor la Am timpul ultime- I. C. formarca ta- 31033 95076 139008 197499 minimum 220,000. se adresa
fruntarit. venit pe acolo blourilor de inaintare a ofUerilor superiorii 95969 139073 198271 la

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAFUL - 17 FEBRUARE

noscut
A. GHILCIG, face
onor.
CURSUL Banca a E
din trecerea In
aicea
cunoscute
de
un
multe CASA 1886 George non,
biserica
care THOMA TACIU Februarie 8 No. 3,
Februare 9 Februarie
Nr. - Strada Lipsconl - Nr. ACTIV .incT ,
noul palat 34393302 I34501175 pod
modul prin care se Cursul pe 17
33812999 Casa(Monetaipotecare 25909455 25910170 aos, in
la realisare modul prin 25828985
Efecte de 1004118 cartel , aspect nor
care fie aparat de
ce provin prin Cartomon-
. . 96 15573084 Portofolia, strain ..... 15971537 de
perpetui 92 19833241 garantat apartment o
prima vedere, spun Stat [rur. 11989104 se
din trecut C. F. 118663e2 pentru
interesul 6010 .
945351 Efectele de reserva 1485053 pot adresa in la
In present, precum tim- Municipale . . .
Casel Pens. [300 206 212 1343683 1979026 1979026 PAVLID
pul de noroc etc. rurale . 861/2 194095 Mobiliar Machine de imprimat . . 166859 166871 .1110.1111011M111a
Unica sunt de a ghici rea- 102
65586 Cheltuell de 47782 49101
cele ce preced, ast-fel se urbane . . 83114
92 93 Deposite libere 13990720 14001720 n
direct ce vroesce in va ,,
curintl 28745171 31286523
98 99 9957971
lmpr. prime 32 3655249 1953050 1905558 se o
Locuinta mea se aflA casele Comunale nuol . . .
PASIVU calitate de
Calea No. 8. banea Prevederea 144709872 152601182
1200000 1200000 agent de pentru desvoltarea -
Primesce visite in tóte numit articol trebuincios menagiului. A s
ADELA contra araint 1007672 Fond de 1481394 1481394
.
Reserva de amortisarea 097785 97785
la administr4ia ajar.
de
val. . . ,00 2 02 79146690 Bilete in circulatinne 95569860 95092740
Germane 1.23 1 si 2823970 2823970
99 2770934
lo3ur de magasil 196662 beneficie 143045 174975 Epitropia
Ruble de 2.50
de lemne, 19515500 de . . . 13990720 14001720
de cu 26735753 25723410 29142709
roditory : prunl, de . . . 770998 787532 de Martie viitor ora 12
3336661
une, merl, fragT douö po-
144709872 152601182 p. , a se tine licitatie in cauce-
altoitY, cu viti pentru aprovizionarea
vis-a-vis de gara tun an,
la mé simt dator a a- trebuincióse
duce multumirilo renumitei din str. Po- pentru cail
de case in Dealu
strada Seneca No. ce in strada Ca- Iulia
De No 66, de pluguri etc , Concurenta vor de o
fatade, in alta in strada UN situat pe Mihal
se vor adresa la d-na strada Piata No. pentru 3ra No. 28, Oboare , curte de 150 conditiunile pot
vis-a-vis de No. L se vor adresa la bunt pentru ori ce
viste No. 124, msgasia de lemne la ghicirea secretele positiunea proprietar in acele case de la 9 deosebire aceste
vedea la administratie, in töte
.R. la 6 p. m. 1. frecuentata de plugaril de la ora -2 p, m.

Eleonora

Writable
ABSOLVENTA DIPLOMATA A CONSERV. DIN VIENA
a prof. Epstein Pentru a lecui desvoita i
de Mete comune mal al de
al Ara-
la MONASTIREA Str. No. 5.
Medic;ng doctorie, cu cea
bilor de Delangrenier din Paris
DELICIÖSÄ Acest aliment fórte din substante vegetale
se in economia prin sale analeptiee, el
medicale din Francia din adus compositinnea la damele si puterile
insemnate laude bine-facerilor ale ale stomaculuT.-Depost(e tóte
Este o licoare de care din
organismultg, un un digestiv din IN MARI SISTEM ENGLEZ
puternici. Cea mai buna a este de
E fórte mare succes ca preservativ in Cassa F. & C-le din Anvers,
epidrmice, holerice. (Belgia) erre calitate cele
Ca aperitiv, ga-
de mâncare. Ca eftina.
Bind aceste I TAU
Se pach-te de kilo eti- DE UX
dupa chete, precum cutil de , 1/4, Intrebuintat din Paris mai Medici,
A se partea de I
kilo cu etichete chromo-litograSe. BRONCHITE, CATARURI, TUSE OPINIATRE,
jos a sticlei. A se pentru conditiuni la DE PEPT (Oftica), RACHITISMUL diformi).
semn5,tura jumate pahar eu
Se ggsesce pretutindenT. (4) Representant general pentru - Bucurescr,
91, Bulevardul Voltaire, la PARIS,

Bataturi
fara du-
LLISABETH de Dans gbuunre

tre.ghieesce viitorul, presentul trecutul, Ori prin ungerea

timpul col mai scurt
de
DIN STREINATATE Strada camera
s ca
pagube, singura a Fostä directóre a Spit. de din Kazan. Sub-semnatul are onóre a aduce
ce secrete ascunse la se lui Ravalner, din Pharmacia in P sen. ne, arantagióse.
onor. public de
cine-va. Cine semne póte car- la -12 dans privat la ? A se adresa la administratiunea a
ascunse : comorT, etc. A adresa in str. ton pensuld strada RahoveT, No.
Piata No. Deposit in Bucuresci la d. Farmacist
Sehmettau, Regale. STRADA COSMA Dana.

de
sub nitrat 1S45
MEDALII DE AUR
cofeturl brevetate
sperimentate DOUA DE
in spitalurT, viudeed repede a obosi o stomacul, bólele contragióse cele
rebele, le eu Fortin, UNA DE BRONZ
preservatóre, cart nu pricinuesce odatä accidente. Deposit : Eitel
la

ABIL de

CURSELE
...
18,96 ALTA

DE
urse jos: Curse sus:

de la Or§ova Luni Jol de la Mart(

10.25
a BERE GAMBRIN1ANA
Severin Vinerl 5 a.
40 Curaja1omite1 2.2o Fabricatiunea OPPLER.
3
10.10 Cernavoda 5.45 litru, 40 -114 litru, 25 BAN
Vidin 10.35 Ostrov 9.3o
Lompalanoa 7.3o agent renurnitei
12.40 lo.3o
Beket 3.30
Silistra
mer. 2
2.15
SONS
5.30
[Smiirda] 5.30 Locomobile Treerätori
Nicopoli 7 de 3, 4, 6, 8 10 cal eu de ars pae.
7.20
Sistov 11 !

Zimnicea 2.15 de de ori pentru ex-

Rusciuc Mer. Sistov 2.45 trimes
6 a.
Giurgiu (Smarda) Mägurele 5,10
Turtukaia
10
Nicopoll 5.20 mie, care m'a vindecat
12.15 bine. E de mirare
Oitenita 12.30 7.10 aud
Beket 9.55 aceasta in curénd implinesc 80
2.45 Raheva 10.10 o al
3.15 Lompalanea Luni
Vidin 8.45 servitor.
6. rosag de Ándor
8. Calafot 9.15
12.15
In Brsa-Palanea 2
Severin 4.30 RENU MIT
Severin 5

3 Urechi
Intre Batoze de do
Se póte 8 fr., cu de tAiat de
de la medicul se- (Vienna)
Pornire : C. R., Dr. Schipek.
De la la De la Kilia la 5 ore p.m. A DE
8 ore dim. De la Ismail la Tulcea-Galati, Vineri Deposit prineioal la Löbl
452 Ko. greutate, ulor de garantate din fabrica
De la la Tulcea-Imail-Kilia 8 ore dim. §i dimin6ta.
8 IX, Seegasse 8.
durahile.
INSPECTORATUL AGENTIILOR

Tipografia Calea No. 36.

www.dacoromanica.ro