Nr. 111. GAZETA TRANSI1VANIEI 1885.

în josü spre Bulevardele cele mari. Cântăreţii dela Operă, DIVERSE. printr’o deputaţiune pe Sultanulă, ca să dispună
dela Opera comică şi dela Conservatoră vorü cânta pe a se alunga câtă mai repede trupele de ocupa-
piaţa Republicei unü irnnă, care a fostă compusă de Unii casă rară în sciinţa medicală, — »Drepturile
Saint-Saens în onórea lui Victor Hugo. Era vorba la omului* din Bucurescî cităză următorulă casă curiosă ţiune din Bosnia şi Erţegovina. Ca membrii ai
începută d’a opri cortegiulă pe piaţa Concordei lângă medicală: »Unulă din caşurile cele mai curióse s’a pre- deputaţinnei s’au alesă Suleiman Alisza din Dja-
statua oraşului Strassburg. S’a renunţată ínsé la acésta sentată cjilele acestea la spilalulă Colţea: S’a adusă ună covar şi Aliaga Aşipşay, vestitulü conducătoră
ideiă din motive politice. Partea musicală a serbării va ală Malissoriloră. Totdeodată s’a hotărâtă, ca
fi esecutatâ de 250 cântăreţi şi 200 instrumentaliştî. De copilă de patru forte robustă şi cu şanse de a trăi,
pe ală căruia naşă este grefată, în partea drăptă, ună în casă de înaintare a Austro-Ungariei spre Sa­
pe piaţa Republicei cortegiulă va apucă pe bulevardulă
Voltaire spre cimiterulü Pâre.Lachaise. Corpulă lui Vic­ embrionă de omă, care şi elă este cu viaţă. Elă trăeşte lonic să i se opună resisienţă cu armele.
tor Hugo va fi transportată, conformă dorinţei repausa- ca unu părăsită pe corpulă copilului. Embrionulă presintă
tului, într’o căruţă destinată pentru clasele cele mai să­ Foile polone din Lemberg suntă informate
doi saci, cu câţi-va negei. Se dice că acestă casă este
race. Numai o singură cunună de imortale va împodobi din Varşovia, că Jules Ferry ar fi sosită acolo
cosciugulă. uniculă în sciinţa medicală. D. dr. Severeanu a adusă
pe acestă monstru care va fi supusă operaţiunei, pentru incognito şi după o scurtă şedere a plecată la
»Le Temps« spune că d Lockroy, întrebata fiindă Petersburg.
cum se va puté concilia suprema voinţă a lui Victor a-i detaşa de pe obrazfi pe tovarăşulă său puţină comodă.
Hugo,—d’a fi transportată la cimitiră în carulă destinata Se pretinde ărăşl că acăstă operaţiune nu va amerinţa
săraciloră,—cu înmormântarea naţională, răspunse astfelă: „Pol. Corr.“ e informată din Alexandria,
întru nimica viaţa copilului celui venită la termină. S’a
,Când Victor Hugo a scrisă acele câte-va rânduri că la graniţele Tripolisului se observă isbucnirea
pe care le cunosceţî, nu se gândea nici decum la în­ luată fotografia monstrului. Vomă ţină în curentă pe ce­
titori despre resultatele operaţiunei.« unei revolte ca a Sudanesiloră. Este constatată,
mormântarea naţională ce Francia voiesce a’i face. Elă
că Mabdiulă primesce pe acăstă cale arme şi mu-
’şl-a di să numai: »Familia mea va cheltui o sumă în­ sjc**
semnată cu înmormântarea mea; voiu ca acăstă sumă niţiuni.
Minlstrulű Angliei arestată în Viena. — Săptămâna
să fie dată nenorociţiloră, şi pentru mine, care amă iu­
trecută, (jice »Imparţialulă«, ministrulă Angliei eşindă să
bită atâtă pe săraci, pe suferind!, va fi o mare onóre Reuniunea artistică cehă din Praga a tri­
d’a mă duce în carulă loră spre câmpulă de supremă se plimbe cu doi câni fără botniţe, fii oprită pe stradă
de doi hengheri, cari voirâ a-i luă cânii; ministrulă se o-
misă la Paris ună membru din corni siunea ad­
ordine.« Trebuie să respectămă acăstă din urmă dorinţă
a celui pe care l’amă perdută. De altmintrell acestăcar puse şi fiindă că unulă din hengheri voi a-i luâ cânii cu ministrativă, ca în unire cu artiştii cehi de acolo
ală săraciloră va fi consacrarea vieţei sale. Őre n’a fostă forţa, dete în elă cu bastonulă. Atunci veni ună ser-
să depună o ramură de palmă cu panglice în
elă în totdăuna advocatulă desmoşteniţiloră, miserabililoră colórea naţională cehă pe coşciugulă lui Victor
dela Quasimodo şi pănă la Jean Valjean ? Şi őre, la mor- gentă de stradă, care învitâ pe ministru a merge la po-
liţiă; cu fotă opunerea sa, cu tóté că îşi arată carta de
Hugo, a cărui înmormântare s’a fixată pe Luni
mântă, nu va fi urmată elă mai cu deosebire de afec­ la 10 őre a. m.
ţiunea acestoră legiuni de nenorociţi, cari sciu câtă de visită, fu silită a urma pe sergenlă la poliţiă, unde după
multă îi iubea elă? Astfelă dér, va fi ună simplu cară aceea fă liberată.
ală săraciloră, fără flori, fără draperii, pe care se va a- ***
(Assigurazioni Generali.) Pe pagina inserateloră a
şe<ja coşciugulă când va porni de la Arculă de Triumfă. Monede romane. — D-lă Sandulachi Giuşcă, prima- főiéi nóstre publicămă darea de sămă pe anulă 1884,
Şi făcândă astfelă, ne supunemă lui, ne deplinimă da­
toria. Cât pentru restă, Francia va pută face ce va voi. rulă comunei Avrămescî şi proprietară din aceea comună, adecă ală 58-lea bilanţă dela Assicurazioni Generali fon­
Victoră Hugo se ocupa forte puţină de rămăşiţele sale a găsită înt’ună locă din pădurea sa ună numără de 88 dată în anulă 1838, care nu numai că este cela mai
vechiu, dar şi dintre cele mai mari institute de asigu-
mortuare; dér partea lui nemuritóre: geniulă său, ope- monede romane de argintă. Inscripţiunile tuturora mo-
raţiune. Intrările totale pentru premii şi tacse din anulă
rile săle, acestea nu-i aparţină. Töte acestea aparţină nedeloră suntă fórte legibile, uşoră de descifrată. Se trecută a fostă in suma de 13,758,097 fl. 20 cr. în tóté
Franciéi, care va putea să înşire după modestulă cară vădă cam urmátórele inscripţiunî pe reversurile loră branşele, iar 1,200,518 fl. 65 cr. a incursă pentru do­
ori câte căruţe încărcate cu flori, ori câte onoruri va
crede că trebuie să facă celui care va fi cea mai sublimă lulius Germanicus, Opinus-Aug. Pius, Diva Faus­ bânda capitaleloră plasate. Despăgubirile plătite în anulă
gloriă a sa.‘ tina, Hadrianus, Antonius Pius, Marcus Antonius 1884 facă 8.637,596 fl. 13 cr., prin urmare a plătită Generali,
de când s’a înfiinţată pentru 558,581 păgubi 178.423,338
Din töte unghiurile Fianciei sosescă însciinţări de Augustus, Antonius Augustus Pius, Aurelius Caesar, fl. 51 cr. Din profitulă abundentă, ce s’au arătată în
participare la înmormântare. Vespasianus, etc. etc. Aceste monede presintă ună a- suma de 1.644,965 fl. 26 cr. s’au transmisă după pre­
Aprópe 2,000 studenţi, c’ună drapelă în frunte; au devărată interesă istorică pentru noi Românii în partién cauta prescriere a statuteloră din profitulă efecteloră de
defilată astăcjî pe dinaintea casei mortuare a lui Vic­
tor Hugo. ară, mai cu sămă că ele au fostă găsite într’o pădure 316,296 fl. 09 cr, la reserva pentru variaţia cursului,
din România, care se vede că a fostă sigilată cu osă- care astfelă s’au urcată la suma de 845,574 fl. 93 cr.,
iar 300,000 s’au înregistrată la reserva imobileloră, care
mintele strămoşiloră noştri Romani.
** prin acăsta s’au urcată la 707,145 fl. 65 cr. De şi din
* branşa asigurării în contra grindinei, întregulă profită
CORESPONDENŢA NÖSTRA DIN COMITATE. Brigandagiulü din Turcia. — O crimă oribilă s’a este numai de 154,247 fl. 38 cr.. totuşi s’a întrebuin­
comisă la 9 Maiu împrejurulă Brusi între satele Mupol şi ţată o sumă rotundă de 200,000 fl. pentru crearea unei
Me d i a ş u , la 28 Maiu 1885.
Baladari. O bandă de briganzi armată pănă în dinţi a reserve în contra grindinei, cari să servăscă dreptă o aco­
Aucjimă că d-lă Simionă T Ianculescu, notară cer- pătrunsă în grajdulă unde dormeau şăse păstori, dintre perire parţială contra mariloră păgubi, ce se ivescă în
cuală în Ibisdorfulă săsescă şi membru ală comisiunei cari doi Bulgari şi patru Greci, şi legându-i i-a martiri- unii ani la acăstă periculosă branşe de asigurare. —
1.100,200 fl. 30 cr. face suma sporului ală reservei pre-
esaminatóre pentru notarii cercuall ai comitatului Tér- sată într’ună chipă ne audită, spre a-i decide să declare mieloră, aşa că acăsta cu 31 Decembre 1884 formăză
navei-marl — ună bravă fiu ală munţiloră apuseni — unde au banii. Deşi tâlharii sciau, că suma de care dis suma de 20.176,592 fl. 39 cr. Tóté mijlócele de ga-
intenţionăză a concură pentru postulă de notară comu­ puneau bieţii păstori nu este mare, totuşi ei i-au legată ranţiă ale institutului se înmultescă astfelă cu 1 974,521
nală în comuna mare Ţînţarî, îi urămă succesă bună şi împreună şi ungându-i cu gază le-au dată focă arijândă fl. 94 cr. şi facă 31.490,875 fl. 83 cr. Capitalulă în
fericimă pe acea comună şi poporulă, care are în frun­ şi ne mai rămânândă din ei decâtă ósele. Şi tóté aceste acţii şi reserva în numărariu după cum arată bi-
lanţulă suntă plasaţi cu îngrijire în valori bune. Pe
tea administraţiunei comunale pe ună atare funcţionară. pentru 110 piaştri. Poliţia, pusă pe urmele brigancjiloră, lângă sporirea tuturolă reserveloră, institutulă a mai
Numitulă deşi încă tânără este unulă dintre cel i-a descoperită şi prinsă într’o pădure de-alăturl. fostă in stare a distribui o dividendă de 300 franci egală
mai distinşi şi harnici notari ai acestui comitatfi. Zelulă *** 120 fl în aură pentru fiecare acţiă plătită cu 315 fl.
şi activitatea sa e cunoscută şi de cătră superiorii străini. Amazone indiene. — Se anunţă din Londra, că re­ Desvoltarea mai departe a afaceriloră institutului se uşu-
răză fórte prin marele stocă de asigurări ce şi-a dobân­
Dreptă acea dorinţa nösträ generală ară fi totuşi că na- gina mumă din Baroda capitala statului Guicovar, în In-
dită. Portofoliulă premieloră în branşa elementară, ce
mitulă, sciindă câtă de bine e primită între puţina inte­ dustanü, a informaiü pe vice-regele Indielorü, că în casă au a încurge după ani mai tânjiu este de 21.066,641 fl.
ligenţă română din Mediaşă şi giură, să remână în pos­ de răsboiu între Anglia şi Rusia, ea va pune la dispo- 33 cr. iar asigurările de capitaluri din branşa asigurării
tulă seu actuală; de órece locuitorii români din comuna siţia guvernului englesă ună corpă de Amazóne compusă pe viaţă, ce se aflau la 31 Decembre 1884 în vigóre,
memorată după lupta forte lungă şi grea, abia acuma din dame din socieiatea înaltă şi pe care-lă va echipa şi s’a urcată la 83,174,458 fl. 98 cr.
au putută ajunge a avea în postulă de notară ună tă- întreţine singură. Statele Guicovarului suntă lăcuite de Bursa de Bucuresci.
aără română energică şi demnă de chiămarea sa. La MahraţI, populaţiune fórte râsboinică, cari locuiescă dis­ Cota oficială dela 16 Maiu st. v. 1885.
iasă însă de reuşire a numitului Domnfi la ţinta sa, do- trictele muntóse ale Indiei centrale şi cari în primele Cump. vând.
ămă poporului română din Ibesdorfulă săs. rehabilitarea timpuri ale campaniei engleze, formau ună regată Renta română (5°0). . . . 89»/,
nostului notariala prin ună demnă următoră ală nu- puternică. Renta rom. amort. (5°/0) . . — 92»/8
* * » convert. (6°/0) . . — — -
nitului. S. — u * împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . — 31
-------O ------- Răpirea unei bunice. — Curierulă Stateloră-Unite Credit fonc. rural (7°/0) . . — 102 V
anunţă, că d-na Lena Voghel, mumă a patru copii şi bu­ * i> » (5°/o) • — 853 /8
VOCI DIN PUBLICŰ.*) nică a 15, a fostă răpită de ună nepotă ală ei, de cu- » » urban(7°/o) . . — 983/4
rândă sosită din Germania. Ea e măritată cu ună mi­ » » » (6%) . . — —
Domnule Bedactorü! » » * (5°/o) • • — 84
noră din Pitsburg, Pensilvania, cu care trăia în armoniă —
In numărulă 108 ală preţuitei foi ce redactaţi sub de vr’o 30 de ani. Acăsta femeiă de 50 de ani, slabă Banca naţională a României 1165
Ac. de asig. Dacia-Rom. . . 278»/* —
ubrica »Voci din publică« găsimă ună comunicată, prin ca o momiă şi sbârcită ca o smochină, a lăsată lumea
« » » Naţională . . 225 —
sare se divulgă dinaintea cetitoriloră ună incidenţă de în uimire când s’a aflată că s’a găsită şi pentru ea ună Aură .................................... 10.9J°/0 —
latură cu totulă privată, ba chiar individuală, şi la care răpitoră şi încă răpitorulă să’i fie şi nepotă! Bărbatu- Bancnote austriace contra aură
rebue să reflectămă prin acăsta. său Voghel, se arăta fórte mulţumită că a scăpată de o OUrsula U bursa de Viena
Interesulă bine înţelesă ală tuturora personeloră asemenea societate, este însă desperată de disparinţa a din 29 Maiu st. n. 1885.
larticipante la acestă incidenţă pe câtă de regretabilă, 1000 livre Sterlinge, sumă ce abia a putută agonisi în Rentă de aură 4°/0 . . . 98 10 Bonuri croato-slavone . . 102,—
Rentă de hârtiă 5°/0 . . 93 05 Despăgubire p. dijma de
otă atâtă de inofensivă, ar fi reclamată, ca să fie uitată tötä viaţa lui după nenumăratele dile de muncă şi pri­ hnprumutulű căilorfi ferate vinű ung........................—.—
ub vălulă discreţiunei, ăr dăcă scriitorulă aceloră rân- vaţiuni. u n g a r e ....................... 146.75 Imprumutulü cu premiu
Amortisarea datoriei cái­ ung.................................116.—
url, care după tóté trebue că s’a simţită atinsă de men- lorü ferate de ostü ung. Losurile pentru regularea
-------o ------- Tisei şi Segedinului . 118.80
ionatulă incidenţă, s’a crezută îndatorată să-şi ia o sa- (1-ma emisiune) . . . 97.50 Renta de hărtiă austriacă 82.50
isfacţiune, ar fi trebuită s’o cără dela persóna respectivă Amortisarea datoriei cái­ Renta de arg. austr. . . 82.40
i să nu complice îti acăstă afacere corpulă întregă ală
ULTIME SOIRI. lorü ferate de ostü ung. Renta de aurü austr. . . 108 10
(2-a emisiune) . . . . 123. — Losurile din 1860 . . . 138 75
merilorä comercianţi, căci nu credemă, că ar fi dispusă Din Sofia se comunică, că fóia „Makedonsky Amortisarea datoriei cái­
lorü ferate de ostü ung.
Acţiunile băncel austro-
cere dela întregă corpulă satisfacţiunea cavalerăscă, pe Glass“ provócá poporaţiunea Macedoniei la re ungare ....................... 86 0 —
(3-a emisiune) . . . . 108.— Act. băncel de creditü ung. 288 50
are este gata a i-o da nu numai tenărulă respectivă, ci voltă, (Jicândă că Rusia va fi silită să-i dea a Bonuri rurale ungare . . 103. — Act. băncel de creditü austr. 287.30
Bonuri cu cl. de sortare 1C3. — Argintulü —. — GalbinI
rl care altulă dintre colegii săi. ju to ră. Bonuri rurale Banat-Ti- îm p ă ră te s e i................ 585
B r a ş o v ă , 18 Maiu 1885. m i ş f i ........................... 102.— Napoleon-d’o r I ............... 9.86
Bonuri cu cl. de sortarelOl.50 Mărci 100 împ. germ. . . 61.05
Preşedintele comitetului tinerilorü com ercianţi. Din Pristina se scrie, că toţi conducătorii Bonuri rurale transilvane 101.25 Londra 10 Livres Sterlinge 124.40
Arnăuţiloră au ţinută o adunare în Stanovici Editoră: Iacobă Muresiami.
*) Pentru cele cuprinse sub acăstă rubrică redacţiunea nu 7

;t* responsabilă. lângă Pristina, unde au luată hotărârea sé róge Redactoră responsabilă : Dr. Aurel Mureşianu.