MARIUS MlRCU

P,.OGROMURllE
DIN

BUCOVINA i DOROHOI
,.- \

Editurawww.dacoromanica.ro
G L O B Bucureti

MARIUS MIRCU

POGROMURILE
)IN BUCOVINA $1 DOROHOI

o
Editura GLOB
1

Bucureqti
4

www.dacoromanica.ro

MARIUS MIRCU
24 de ore in jurul lumii
Paul Valery si Poezia PurA
VAzduhul ne cheamAl

N'am descoperit America I

Povestea minunat a 1W Shirley Temple
SA impiedicam rAzbohz1?

Albumul Shirley Temple

SA emigrAm cu totii 1

Amintirile unei studente

Atlantinia
Extraorclinara odisee a reporterilor
Rango, prietenul oamenilor
Despre cAtiva copii
Pogromul dela Iasi
Pogromurile din Bucovina si Dorohoi

Va apare
Croitorul din Back, roman
www.dacoromanica.ro

Cine poartd rdspunderea crimelor

bestialittilor antisemite ?
de Lucretiu Pittfalcanu
Una dintre cele maY odioase amintiri pe care ta,ismul le-a WOE in isforie este, fdrif indoialif, slutgeroasa persecufie a evreilor. Distrus sub regimul
sovietic pand in ultimele sale radacini, in lode fiputurile fostei Rusii, antisernitismul a reaparut in
Mime

Europei sub forme $i mai crude $i mai bes-

iiale. Pogrornurile, erimele $i jaiurile sotniilor negrepar fleinsemndte in cornparafie cu masacrele $i barbariile comise, oficidl, de regimul nazist in Germania
in Wile ocupate sau de oamenii regirnurilor IotaWare, in tocile fdrile cazute sub influenta celui de al
111-lea Reich. Romdnia ocupii, din nenorocire, un
1.usinos loc prinfre acestea din urrner.
Ani intregi opinia publicii rorndneerscd a fost o'Mailer' printr'o infarnd campanie de presa antisenit& Minciuna, calornnia, falsul $i cea mai neru$iatii dernagogie
totul $i-a gasit o egala intrebunkare. 5i nu doar cribii unor ziare quasi-pornograrice s'au flied vinovati de o asemenea atitudine.

www.dacoromanica.ro

lata se scria insai Conducatorul Statulur, intr'o

scrisoare adresatei d-lui Dr. Fildermann, $i data

publicitii"ii in anul 1941 (1):

Inainte chiar de aparitia trupelor sovietice, Evreii din Basarabia $i Bucovina au scuipiat ofiterii
no$tri, le-au smuls epoletii, le-au rupt uniforrnele

$i avid au puha an omorit mi$ele2te soldutii cu batele.. Am dovezi".

Aceste dovezi" n'au fost niciodat

feicute cu-

noscute publicului, care era, in schimb, imdins prin

asemeRea afirmatii la cele raai semgeroase acte de
reizbunare.

Mai mull. Vati intrelxat d-voastr de ce si-au

incendiat Evreii din Basarabici casele inainte de a
se reirage? Vii puteti explica de ce inaiatarea noastrei

au gtisit ropi:i de evrei de 14-15 ani cu bazunarele

pline de grenade? Sunt (Jae de urei impinsii pan
la nebunie pe care Evreii d-voastra au afisat-o impotriva poporalui nostru tolerant, dar asteizi demn $i
constient de drepturile lui".

Aceasta era un direct indemn la pogrom.

Dar pentru ca infamia sit fie dublatui $i de ridicol, iar toate sustineile sii se Oruie sub greutatea
unor evidente ineptii, in aceea$i scrisoare stii scris

negru pe alb cat drept raspuns la nuirinimia cu care

ati 'fost primi!i in mijlocul nostru $i tolerati, Evreii
d-voastr ajunsi comisari sovietici, impIng trupele
sovietice din regiunea Odesei, printr'o teroare farii
seaman, mrturisitti de prizonierii ru$i, la un masacra inutil numai pentru a ,ne provoca nouei pierderi".

Cu alte cnointe intreaga rezisteniii a trapclor so

www.dacoromanica.ro

era opera exclusivd a Evreilor, iar scopul

precis era rdzbunarea, pe temeiu de rath, impotriva
vietice

Romani lor...

Violentele campanii antisemite, precum $i manifestdri asemdneitoare celor de mai sag caracterizeazd,

de fapt, o bine cunoscutii $i obi$nuit tactith, utilizeta de toate rnino;.ildale asupritoare. Justificarea
propriilor lard de legi. ale incearcii s'o &eased
prin coplesirea victimelor de toate ticalo$ille si crimele posibile $i imrosibile, mai ales de ticalo$iile

$i crimele pe care le comit, in primul rand.

5irul lung $i oribil de cruzimi antisemite din
ultimii aqi va rarndne o ve$nied $i puternith acuzare
impotriva regimului care le-a patronat. Dela asasinatele individuale $i colective, comise de legionari,
s'a trecut la exterminarea sistematicci $i metodicd,
in math, a populatiei evree$ti. S'au organizat pogrofnuri oficiale, soldafii $i organele Statului fiind puse
s le execute. S'au condamnat la moarie
prin
foame $i inghet
mii i zeci de mii 1e odmeni,
bdrbali, femei, copii, bdirini, prin deporteirile in plinci
iarnd, peste Nistru, in finuturi complect pustiite.
Cand ,se vor cunoa$te toate cele fdptuite, dupil lunie
1941, in Moldova $i peste Prat, eand vor fi date in
vileag miile de executii, faith juclecati $i fdril alta

vine"' a calor astfel suprimati dead faptul de a se

fi ndscut Evrei, cand se va face procesul tuturor pcestor crime, atunci nu doar oamenii dictaturii care
le-au ordonat, nu numai acei care le-au feiptuit, (liar
insi regitnul in numele cdruia au lucrat toll acegia
va

trebui

sci

rdspunda. Nu permit

sii se

www.dacoromanica.ro

excite

simful de bestialitate al nafiei pentrucd poate duce la

o situafie tragica. neamul romnesc"
declara maresalul Antonescu in sedinfa Consiliului de ministri

din '27 Septembrie 1940, AO primele excese legionare (Pe marginea prdpastiei" vol. I).
Valul de sage si masacru, abiitut aSupra fifth in
ultimii doi ani, rezultat al excitfirii simfului de bestialitate'a nafiet" a transformat mil qi mil de soldafi,
jandarmi si de funclionari civili in simpli si vulgari
asasini, in incendiatori si jefuitori ealificafi, asmufifi asupra unei populafii in neputinfd s se apere.
Toate actele de cruzime si silbficia nu-fi pot gnsi
justificarea in necesitiifile riizboiului sau in uzanfele lui. Dar toate acestea vor avea urmiiri sigure,
intr'un viitor nu prea indepfirtat. Dar nu neamul

romdnesc" va fi dus la o situafie fragicii", ci door

acei care, individual .si ca guvernanfi, poartii intreaga
riispundere. Acestia vor simil, in propria lor soartii,
acest tragism.

Lucretiu Plitr4cauu
Problemele de bazd ale Rorndniei"
editia a doua, 1945
pag. 209-212

www.dacoromanica.ro

OrganizAnd acest rdzboi, germanii au dat viati

la cloud carp.: una, Mein Kgmpf, a lui Adolf Hitler,

cealaltd Bagatelles pour un massacre a scriitorului
francez Louis Ferdinand Celine.

Celine era, pe vremuri, unul din cei mai cititi

autori in lume. Cartea lui, Voyage au bout de la
nuit, a fost o aparitie unicd. Dacd autorul ar fi
murit Indat dupd ce a terminat-o, ar fi rdmas un
mare scriitor.

Dar n'a murit i a devenit, dupd Hitler ti

Himmler, o mare bestie.
Cdci Bagatelles pour un massacre nu este deck
un lung ranjet de urd, o patologicd revrsare de
otravd, un lung manifest i ncendiar pentru masacrarea
evreilor depe intregul glob, vinovati pentru toate
relele din lume, oameni pe care paginile acestei
fioroase cdrti ii numesc sous-ngres
Cartea nu
poate i nici nu trebue sa fie povestitd. Este destul

sa spunem eh ea culmineazd in cererea ca, evreii

tuturor lrilor sa fie eoncentrati in regimente de infanterie pentru primele linii de foc, cu ordmul ne7

www.dacoromanica.ro

crutator ca nici ranitii S nu mai fie evacuati in interiorul trii, cdci mice evreu intors viu, ar crea din
nou, pentru intreaga lume, problema atat de ingenios
si total rezolvata de Louis Ferdinand Celine". (Dr.
I. Rossman).
In Europa, propunerea lui Celine s'a realizat Aproape complect.

Dupa Rusia Sovieticfi, evreii au dat cele mai

multe victime in acest razboi.
Inainte de razboi, trdiau, in toatd lumea, 17 milioane de evrei. Astazi, dupa calculele ardtate de
serviciul operelor de asistenta dela Geneva, si dupa
aprecierile deputatului englez Silverman, presedintele
sectiei britanice a ConoTesului evreesc mondial din
Londra, mai trdeso 12.000.000.
In Europa (fail U.R.S.S.) aveam, inainte de razboi, 6.845.000 evrei. Azi avem maximum 1.400.000.
In Romania aveam, inainte de razboi, 850.000
evrei. Azi avem cam 300.000.
Dupa cum arata d. Av. B. Mendelsohn, razboiul
impotriva Romci a ucis 200/o din populatia evreeased; cruciadele, inchizilia spaniola, Chmelnitki, au
masacrat 100/o din evrei; Wranghel, Denikin, Petliura, au macelarit in pogromuri 120/0 din populatie;

hitleristii au ucis, in Europa, 80% din evrei. Regimul legionar i antonescian a exterrninat 60010 din
evreii din Romania.
Prin urmare, contributia fascistilor din Romania
la exterminarea evreilor, a fost insenInalA. Dar ea

8
www.dacoromanica.ro

trebuia s fie mult mai mare, trebuia si fie totaIri:

s a organizat On n cele mai mici am anunte de

Intr,

portarea evreilor din Romania in Polonia.

adevar, in arhiva Presedintiei Consiliului de
Ministri, s'a gAsit urmatorul

PROCES-VERBAL
asupra conferintei tinute la Berlin in ziva de 26
si 28 Septembric 1942, privitor la evacuaiea evreilor din Guvernamintul General si expedierea evreilor
din Romania spre Guvernamantul General.

S'a luat

in discutie:

1. Evacuarea a sase sute mii evrei din Guyernamantul General.

2. Expedierea a cloud sute optzeci mii evrei din

Romania in Guvernamantul General.
(Urmeazd .anantrnte care nu privesc direct evreii
din Romania).
,,La punctul 2. Calle ferate romne au comunicat
telegrafic in ziva conferintei, ca nu pot lua parte
la aceastd conferinta din motive de serviciu si au
rugat arnanarea conferintei.

Conferinta tinuta Para reprezentantii cailor ferate

romne, a dat urmatorul iezultat:
Statia de plecare in Romania a trenurilor speciale
este Adjud, pe linia Ploesti-Cernauti, statia de frontiera spre Guvernamntul General este Sniatyn, statia
de destinatie este Belzec".

S'a avut in vedere ca la fiecare doui zile si

circule un tren special compus din 50 vagoane de

www.dacoromanica.ro

marfi i un vagon calatori (pentru insotitori) pentru

transportul a clou mii persoane. Pentru a se evita
curse goale, se vor intrebuinta vagoane de marfi
acoperite germane, care
Romania".

se Ai sau vor

sosi in

Reprezentantul General al tailor ferate germane

din Bucure5ti este rugat a aranja Cu cane ferate
romane punerea vagoanelor la dispozilie pentru efectuarea transporturilor i aceasta, probabil, ceva mai
tarziu'deeit a fost intentional, in irrtelegere cu T. K.

i cu WTL Sud Ost".

Predarea trenurilor speciale de cdtre C. F. R,

Bucure5ti

se va face din limp in zilele de circulatie, de acord

du Directia Cdilor Ferate Germane Krakau, aa
ca ele sa poati pleca din Sniatyn in directia Lemberg la ora 1.03".
(ss) Klemm

Ltd cunf era organizati deportarea evreilor din

Romania in Guverndmantul General. Ranh in cele
mai mici amanunte.
La fiecare cloud zile, trebuiau expediati Cate doua
mii de oameni. In vagoane tip G.
vagoane de
vite.

Nurnai insotitorii" aveau drept la un vagon

de insotitori. Trenurile nu trebuiau sa incurce ce-

lelalte transporturi. Ora de plecare dela Sniatyn

si fie la ora 1,03. Locul de destinatie

trebruia

BELZEC.

Retineti numele acestei localitati. Acolo urma sa

10

www.dacoromanica.ro

ie groapa comuna a evreilor din Romania. Acolo tre-

buia s'a se inscrie 1nct o pagma de sange

i rusine

pentru omenire.

Numai ca Aliapi nostri au vrut altfel.

Uciderea si jefuirea evreilor, in Romania ca si
pretutindeni unde au stkAnit vremelnic hitIeritii, .se

icea fird nici o formalitate i nici an fel de risc

(asa, cel pulin, erau asigurati executantii). Iata tun
act romnesc, o adresa semnatd de locotenent-colonelul (Indescifrabil) Comandant al legiunii de jandarmi Constanta, catre un organ in subordine:

No. 139, 1941 luna Noembrie ziva 3.

Binevoiti a cunoaste c Ipotetica" daunelor in
materie de lagar i starea actuala, nu exist.
Dvs. pe viitor yeti cauta a executa ordinele ce
primiti si in acest caz sunteli scpat de orice rs-

pundere'.
Deaceea, oricine a vrut, 4 putut jefui

i ucide

evrei.

Bucovina era renumit ca un centra legionar

gi

cuzist.

La intrarea armatei romne antonescienc, in Sucovina, triau in aceasti provincie 150.000 evrei. La
plecarea acestei armate, au lasat numai 25.000. Nu
toti acesti evrei au fost ucisi in Bucovina. Cei mai
multi, deportati in Transnistria, au fost ucisi acolo.
In judetele: Cernauti, Storojinet si Radauli, au fost,
totusi, ucisi peste 15.000 evrei.

Am stat de vorha Cu osta5i ai regimentului 14

11

www.dacoromanica.ro

Dorobanti, cari au fAcut parte din armata romana

in retragere. T eceau peste un pod (in Bucovina).
Sub pod, trei barbati evrei, impuvcati, se sbateau
ca gainile pe care le tdiem ca sa le mancim. Unul
striga cat mai putea : omoriti-ma!

Ce-i cu acesti oameni ?

Au fost gasiti cu cloud mitraliere. Au vrat s
impuste armata romand!

In toate satele, evreii crau urmariti, prin paduri,

pe unde se ascunsesera, ca fiarele.
Populatia locala i trupele in retragere, intrau in
locuintele i magazinele evreevti, vi luau ce vroiau.
Soldatii ca i oliterii. Fiecare se simtea obligat s
ia Cate ceva.
Locotenentul Barbiicaru (regimentul 14 Dorobanti,

numit apoi la vcoala Militar, oH Liceul Militar,

Cernduti), a furat o cutioara cu vase gheme de
ata divers colorat, o Ltd de masa si alte fleacuri.
Pe vosea, in retragere, reg. 14 Dorobanti a fost
ajuns i intrecut de o coloana de 100-150 civili
(evrei batrini cu barba, cu perciuni, desbrdcati) incon-

jurati de soldati cu baioneta la armd, conduvi de un

sergent. In capul coloanei, vreo 30 soldati in uniforme
rupte, fr centura, desculti.
Un colonel, intr'o mavind, se oprevte:
Unde-i duci, sergent?
Sunt comunivti i dezertori!
Colonelul a dat cloud palme sergentului:

Sa le dai drumul imediat!

Abia le-a dat drumul, ea sosevte alt ofiter superior in masina :

12

www.dacoromanica.ro

Ce-i cu Olt?
Creidearn ca-s comuni,?ti!

Credeai? Nu vezi ca-s jidani? De ce-i lasati

liberi?

Iar au fost adunati si dusi mai departe, in lovituri

de arme i ghionturi.

La 10-15 km. de Cacica,

niste soldati (cvrei

si romani) lucrau la un sant antitanc. Un chpitan

(D. S.) povestea cuiva:
Am luat -armele dcla cei sase evrei ce-i am
la mine in companie!

De ce?
Sunt baeti foarte buni; dar am auzit cii-s in
stare s impuste noaptea toata" compania!

Preotul confesor al garnizoanei Roman se afla

si

el pe zona in Bucovina. Mergea edam In re-

tragere. A auzit deodata din spate strigandu-se: Vin

Rusii!

Si-a tras sutana peste cap si a fugit, inspaimntat,

oprit, dupa multa vreme.
Oamerni se prapadeau de ras.
Ce-i cu d-ta, parinte?
Jidanii comunisti m'au urmarit Ora aici. Numai datorita cucajului mcu am scapat!

in padure. Cu greu s'a

In satul Ispas (sat mare, linga Vijnita), la

re-

tragerea reg. 14 Dorobanti, cativa ucraineni hitleristi au ucis un primar, un ucrainean romanizqt. Fi
au devastat casele roramilo: plecati. Acesti remain

13
www.dacoromanica.ro

plecati au sustinut apoi ea pdann (erau 20 de familii evertor; in sat) au iefuit 5i distrus naselnl
In satul Strap (Radauti), un grup de soldati din
reg.

14 Dorobanti a ajuns din urma un grup de

evrei. Sublocotenentul care comancla soldatii, a socotit ca-si distreaza grozav compania, in timpul re-

tragerii, daca o intdritd impotriva evreilor. A pus

mana pe un Candr evreu cam de 18 Atli, a dat ordin
ca soldatii sd-i pund, pe rand, ranitele in spate, ca
tanarul sal le duca. Din urmd era indemnat, necontenit, cu baioneta la armd. &and tanarul obosea, i
se sootea ranita i i se punea alta, si mai grea.

$i cand tanarul intr'adevdr n'a mai putut, sublocotenentul a dat ordin sa se treaed ranita in spatele
tatdlui, un evreu bitran.
Cativa km, au dus ei ranita, in hohotele cornpaniei care trebuia s uite ed se retrage. Rand a
observat si a intervenit energic capitanul (a murit
ca maior) Dimitria.
Un fapt simplu, fara urmari tragice; dar care
ilustreaza mentalitatea unora din ofiteri. Soldatii, aameni simpli, fdrani, credeau ca a5a e bine, daca o-

fiterul asa ordona.

Toate exemplele de mai sus se refera la regimentul 14 Dorobanti (Roman), atunci pe zona. Am
luat exemple din =est regiment, tocmai pentruca a
fost, poate, regimentul eel mai cuminte, atunci, in

Bocovina. (Vom vedea ce au facut celelalte). Cu

toate ei era comandat de un antisemit destul de se14

www.dacoromanica.ro

rioa, colonelul Pilaf, acest regiment nu s'a facut vinovat de fapte grave (exceptand unele initiative personale ale ofiterilor marunti). Comandantul era un
om corect si nu intelegea sa abuzeze nici de situatia
lui, nici de oamenii i asa in nenorocire.
In schimb rezerva lui 14, regimentul 54, sub comanda uaui It. colonel, a inteles altfel. Un major,
de pilda, a dal ordin sa se impuste mai multi evrei
din batalionul sdu. De te? Pentru ca erau evrei.

GeneMul roman Richard Rotenburg (neamt de

origine), comandantul unei brigazi de viratori de

in nordul Bucovinei, vazand c, &pa masacrele facute, au mai ramas totusi evrei in nordul
Bucovinei, a dat ordine severe sd fie impuscati pana
la unul (la Ciudei, in regiunea Mile, etc.).
munte,

In Nr. 190 al ziarului Emil" (1

Iu lie 1944)

se afla un reportaj, Cu Maresalul in Bucovina",

semnat sit. rez. Ion Dimitresou.

Maresalul" vizita Bucovina cand se apropiau
trupele sovietice victorioase. Reporterul se plange ca

intalneste mereu fugari: loctitori cari fug de rusi!

De ce? Veneau doar rusii, nu nemtii! Atunci de
ce au fugit?
Nimeni n'a fugit pentnical a agut conAinfa cured!

Sunt multi cei ce au fugit, atunci, din Bucovina si

se adapostesc azi Ia Bucuresti si in alte orase.
$i pe dv. vd deporteaza? (intreaba maresalul").

Printre bejenari, intrebarea aceasta provoaca in

15

www.dacoromanica.ro

prima elipa aarecare stupaare. Oamenii sunt uimiti

de nedumerirea Conducatorului".

Dar reporterul nu explica de ce. De ce fug oamenn s i de ce se mira cand sunt intrebati de ce fug.
Pentruca suntem bestiii ar fi trebuit sa, spuna
oamenii, conducatorului". Te-am ascultat. Am jefuit,
am ucis. Top pe cati ne vezi, suntem talhari si ucigais.Deaceea fugim din calea rusilor!
N au fugit din calea rusilor decat talharii, decat
ucigasii, decat cei ce au de dat socoteala.
Au vrut sa amane cat mai mult socoteala.

Pentru ce au organizat hitIeritii (cei din .Germania, in complicitate cu cei din celelalte tan europene), macelul din ultimii ani? Pentruce a pornit

la razboi sant", rnaresalul" nostru? Pentru ap

rarea Crucii, a creAnismului. Nu mai oboseau oamenu sa repete acest lucru.

Ceeace nu impiedica tineretul hitlerist german si
cante azi (putep auzi mereu si la. radio) cel mai nou
irnn eroic german care are urmatorul refren:
Wir wollen nicht mehr Christen sem
Denn Christus ist ein judenschwein.
Adica :

Nu mai vrein sa fim crestin?

Cci Hristos este un porc de jidan.
Paginile e urmeaza, nu sunt istaricul pogromumurilor din Bucovina si Dorohoi. Ci material pentru
istoricul acestor progromuri.
Aceste reportaje
ce am publicat, ce voiu mai

16 2;

www.dacoromanica.ro

publica

sunt departe de a fi complecte. Nu fac

decal sd inceapi, s stArneased problemele.

Sunt material pentru cei cad vor realiza odatii

istoria extermindrii evrellor din Romania.

Sunt min-turn {acute de eel cad au .suferit. Nu

m'a m informat decat dela martorit oculart. Sunt mar-

turii care, fArd aceasta inregistrare, s'ar ft merdut.

Oamenn uit.
E datoria oficialitatilor, care au toate mijloacete
la dispozitie, s stabileasca precis faptele.
St e rdatoria martorilor oculari sd complecteze sau
s rectifice cele relatate aid.

17

www.dacoromanica.ro

Dulce Bucovina,
Vesela gradina,
Cu pomi roditori

$i MANDRI FECIORI...
In 1940 antisemitismul devine politica oficiala a
statului roman". (L. Patrascanu, Problemele de baza
ale Romaniei, ed. II. pag. 183).

In acel an, in ziva de 10 Mai, nemtii pornesc

in stil mare ad nenoroceasca Europa, ca sd-i aduca
fericirea. Inca din Septembrie 1939 incepuse Ger-

mania razboiul in Europa, dar a fost o mica re-

petitie: Po Ionia, apoi expeditia din Norvegia.

Cu toate cal Romania nu ia Inc/ parte la rdzboi,
guvernele grabese pregatirea sufleteasca" a popo-

rului, mai ales prin presd i prin radio. Nu mai

pomenim de Porunca Vremii" i alte asemenea publicatii. Ziarul Curentur se bucura de o autoritate
deosebita in lumea celor incapabili ori Ienesi sa'
judece, bucurosi s gseasci de-agata pareri pe care

sa le expund, la bodega, ca ale lor. In nr. cu data

18

www.dacoromanica.ro

de 1 Iu lie 1040 un reportaj pe ultima pagini, dupa

ce insira cateva fapte ridicole, conchide: in intreaga
tara domneste o atmosfera de dispret fata de evrei".
Enervata ca a evacuat Basarabia i nordul Bucovinei, oficialitatea romana cauta si gase,ste acelas
ap ispasitor care i-a stat,
cuminte i supus
mereu la indemana: evreii. Pagini i pumere 'intregi
ale ziarelor principale sunt pline de fapte copilaresti

care vor sa arate rolul nefast al evreilor si al rusilor. lath un exemplu luat la intamplare: in numrul

cu data 2 lulie 1940 al ziarului Curentul", pag. 3,

un articol cu titlu mare Cum la fog ocupat Storojinetul. Ma asteptam cia ziarul Curentul" sa insire
acolo lucruri groaznice. Iata intr4 reportajul:
Vineri, in asfintit, primele tankuri au patruns in
oras. A fost o simfonie infernala. Un uruit asurzitor

a fost auzit de departe si 30 de colosi pe senile

au patruns pe strazi ocupand, ca dupa un program
bine studiat, piata garii i posta.

Nirneni nu mai putea parsi orasul prin gara gi

nki prin barierele drumurilor publice, pentru ca alto
tankuri apucasera s inchicla drumul.

Pentru o mai mare siguranta, in timpul noptii,

cite cloud tankuri au fost asezate la capetele podului
peste Siret, astfel c devenisem prizonierii rusilor.

A doua zi dimineata ni s'a ingaduit sa trecem

podul pentru a porni pe jos sau cu trasurile spre
prima gara de uncle ne-am imbarcat si am pornit spre
Bucuresti".

Repet, e reportajul intreg al grozaviilor" comise

de rusi la intrarea in Storojinet. Va rog sa va amintiti
19

www.dacoromanica.ro

ck acest pasaj cand Yeti cut, mai &parte, cutn au

intrat ostaii romani in Storojinet st in restul Bucovinei.

Fantezia, tovarase blind a relei credinte, lucreaza

de zor. Se raspandeso, oral si prin scris, tot felul

de inventii pe socoteala evreilor, Inca chiar ziarul
Curentul" (nr. cu data 2 Iu lie 1940), in pag. 3,
prin redactorul P. Tiprescu, cearta pe proprii redactori si pe ceilalti colportori ai blestemd[iilor nascute in capetele inconstiente ale unor bestii: Sc
vorbeste in toate compartimentele si la toate clasele
in soapta aceeasi chestiune la ordinea zilei. Se vorbeste in soapta, pentru c dincolo de informatia la
zi, fantezia filmeaza tragedia romaneas4 cu adaugiri caracteristice psihozei vremurilor anormale; Inca
un indemn sd-mi yerific informatiile cu toate simturile bine controlate da o logica cumpkaitd, s transmit
ce am vzut i s ascult numai pe martorii oculari ai
ultimelor evenimente, pentru a-mi complecta informatille din sursd oficioasa".
Ceeace nu impiedied pe directorul gazetei, Pam-

fil $eicaru, sa semneze in acela numar un Ape!:

cadre romni- :

....$i in Basarabia i in Bucovina, evreii si-au

lepadat masca. De ce am fi surprinsi? Ne puteam
astepta la aceastd marturisire de abjectie judaica.
Xeeace este mai gray, ceeace legitimeaza ingrijorarile mele i explioa acest apel, este atitudinea
constient provocatoare a evreilor cad s'au grabit, in
Capitala tarii, sa-si manifeste vointa de a dezliintui
represiunile spontwe ale pop-Ati,i ronzatesti...

20
www.dacoromanica.ro

In dosul acestor nerusinari ale leprei

Nici o initiativa particulara impotriva provocarilor judaice...
...Si Israel este in zodia rea a ispasirilor...
;41

'

'

Consiliul de Coroana din 6 Septembrie 1939 a

hotarit, in unanimitate, c, fata de invitatia germana
de a intra alaturi de ea in razboi, numai politica cle
neutralitate corespunde intereselor Romaniei. Romania nu se putea angaja in lupta cleat pentru propriile sale interese. &Inge romnesc nu poate curge
heat pentru interese nationale" (Gh. Tatarescu).

La 6 Martie 1940, un alt Consiliu de Coroana

hotariste, deasemenea in unanimitate, ca fata de nouile
presiuni germane, tot neutralitatea este singura atitutudine corespunzatoare apararii intereselor nationale
romanesti.

'Ceeace nu impiedeca pe maresalul" robitor Antonescu sa strige, la 21 Iunie 1941: Vet ordon Ire-

cefi Prufur

Aa dar, la 21 Iunie 1941, trupe romnesti tree

in Basarabia si in Bucovina de nord.
Armata era plina de legionari, cari staruisera s
fie concentrati, pentru a scdpa de urmarire, pentru
a nu raspunde d crimele i jafurile comise in Capitala i intreaga tara. Se conce,ntrasera la regimentele dela granitd, a sa fie cat mai departe, sa
nu fie recunoscuti, sd fie uitati. Antonescu stia acest
lucru i conta pe acesti oanieni pentru apriga ofensiva te o planuise. $tia ce eaini asmute asupra Basarabici

Bucovinei undo e:au a:Oda e'vrei

ii tre-

21

www.dacoromanica.ro

huia. chiar aceasta momenla: jidaniL ca sa-si asigure

cateva succese initiale. Apoi, ce-o vrea Dumnezeu!
El tot va trece in istorie!...
\Cateva zile dupa oe s'au retras trupele romane din
Bucovina si Basarabia, Senatul roman a finut p
sedinta speciala. Oficialitatile i personalitatile",

s'au intrecut in blesteme si invective la adresa jidanilor. Era o atmosfera penibila.

La sedinta a lug parte si seful cultului mozaic,
senator de clrept, d. dr. Alexandra ,Safran, dei un
anonim ii telefonase dimineati:
Ma Alexandre, daca pui azi piciorul in Senat,
te impuscam chiar in prag!

Dr. $afran a venit, totusi, la sedinta.

La sfarsit, profesorul Tnsescu din Iasi a venit
la Eminenta Sa i, in plin Senat, in acea atmoaera
de urd desgustatoare impotriva jidanilor ,i-a intiis
man% spunand:

Totusi, va intind mna, domnule Sef Rabin!

Era un act cutezitor, mai ales ci1 martor era si
un alt iesean, A. C. Cuza.

22
www.dacoromanica.ro

Judetul Storojinet
CIUDEI
,Cand, in lunie 1940, rusii au intrat in nordul

Bucovinei, la Ciudei (12 km. de fosta granit ro!nand) le-au iesit inainte conducitorii organizatiei comuniste din localitate, ay. Conrad Kreiss, studentul
Knoll Udelsrnann i afti doi intelectuali, cu un steag

ros. Dar la hotarul satului au dat de un batalion al

reg. 16 Dorobanti, in retragere. Batalionul era condus de maiorul Carp (de curand a functionat la
Cereul de Recrutare Faiticeni). Maiorul a dat ordin
ca cei patru sa fie legati. pupa', care le-au rupt picioarele, le-au gfdrmat craniile, i-au legat de copaci i i-au tdiat in bucalti, cu baionetele, Foarte
indurerat era atunci maiorul Carp, cd n'are timp
sd se opreasc in sat, sd-i invete minte i pe ceilalti
jidani.

Cand a venit armata rusd, cei patru mas'acrati au

fost dusi la Cernauti i inmormintati cu toate onorurile cuvenite unor eroi.
Peste un an, c'and trupele sovietice s'au retras

www.dacoromanica.ro

23

provizoriu, tot regimentul 16 Dorobanti era pe zoni,

la Vicov, si tot batalionul maiorului Carp a intrat,
cel dintAi, in Ciudei.
Miercuri 4 Iu lie 1941, dimineata, s'au retras
seara au intrat romnii.
Joi dimineath s'a raspandit vestea, printre tarani,

c timp de 24 de ore e voie si se fac price ou

evreii. Taranii au intrat in casele evreesti, au lAtut

si alungat pe evrei si au furat total: imbralcdminte,
obiecte,

mobild. Era o veselie

animatie

(in

sat cum nici in zi de balciu:

Mai, pared de cind au intrat soldatii nostri, e
sarbatoare in fara!

Fiecare cara Cate ceva, in mana, in spate, in

car*. Toti taranii erau ocupati.
De unde ai luat o oglindg aka mare? Nici
nu infra la tine in cash"!
Am s'o sparg, numai sa nu fie la jidani!

Ce n'au putut lua, au distrus. Case le au fost

ii ele devastate. S'au scos si furat uiIe, ferestrele,

sobele.

Evreii se refugiaser la marginea satului,

in

case mai sanace, Cate 40-50 la un loc.

Maiorul Carp, care avea constiinta inchreatia eh
nu-i putuse face pe deplin datoria inainte cu un an,
a pus sh se adune toti evraii din sat, la Juded.htoria
Mixtd. I-a inchis in camerele inchisorii, cate 50-60
intr'o camera.

S'imbati dupa masa, maiorul a pus sa se traga

o ceata de soldati sa traga

clopotele bisericii si

salve in aer. Usile inchisorii aveau gauri speciale

24

www.dacoromanica.ro

pe uncle se supraveghiau detinutii. S'au introdus peacolo tevile mitralierelor i s'a tras. In felul asta,

n'au putut fi nimeriti toti. Cei vii au lost asvarlitj

dela etaj. Copiii au fost impuseati la urina: au privit

intai cum sunt impucali parinfii.
Dupa care au fost inmormntati. Tot satul

ajutat la ingropat. S'au facut vase gropi. Multi nu

muriseral ind. Au fost asvarli[i asa in groap. Tipetele victimelor se luau Ia intrecere cu rasetele
gi

voia buna a tarauilor.

Se ridica mereu pamntul, dupa ce au fost acoperite gropile, ea mai erau vii multi. Dar trami au
jueat cu foc deasupra gropilor, pand s'a battorit pamantul bine si s a astimpdrat.

Din toti
evreeti

evreii satului
cam 70 de familii
n'au sdpat decat 3-4. Au fost ornoriti

572 de oameni.

fed dteva din familiile ucise atunci:

Rabinul Bobcat; familia Gramberg (Pielarie), cam
40 de persoane; familia Schachter (comerciant) cam

50 de persoane; familia Moses (comerciant) cam

30 de persoane; familia Rosenblatt (comerciant) cam

30 de persoane; familia Kula (comerciant) cam 10

persoane; familia Hartman (comerciant) filantropul
satului (lard deosebire de religie i rasa). cam 10
persoane.

Puteau sa se sustragd unii evrei, skt fug. secretarul primdriei, Popescu, a impiedicat orice evadare.
Lui Nathan Schuller, proprietar de moara, taranii
i-au rdsucit

frant mainile, i-au pus lanturi la

25
www.dacoromanica.ro

picioare

l-au plimbat, triumL"tori, prin

sat. be

ce? Nici sitenii nu stiu ce si rispundi.

Sumer Saltinger, invatator la scoala evrecasci,

a fost impuscat de un tiran in fata casei sale. Ne-

vasta a fost siliti s5.-1 incarce intr'o roaba, sa-1

duel la cimitir si sal ingroape.
Singurul care n'a fost arestat era dr. Drucker,
medic. Pentru Ca' era medic, sau pentru cu avea
sotie crestini? Dar dupd (loud zile a fost bagat si
el in lagar, find hrana.
Intre cele catcva persoane care au reusit Si scape,

a fost Bubi Hascal i prietenul sau A. M.

S'au refugiat departe de sat, in casa lui Gheorghe,
vechiu prieten. Dar au venit taranii, cu sape, furci si
topoare i i-au ridicat. Au intalnit o patruld romana:
Uite, am prins doi jidani in picture. Au impuscat ofiteri rom'ani!
Si unde-s armele?

Le-am luat noi in primire. Le-am dat la ai

sli aibe cu ce si se apere.
Cum, oameni buni, ne cunoastem i traim impreund de atitia ani! Ati gisit ceva la noi?
la taci, jidane, tot tu cu gura?
Militarii i-au luat in primire. Au furat unuia conostri,

jocul, celuilalt haina.

Ati ficut armata?

Da.

Atunci drepti! Directia Ciudei, inainte mars!

Pe drum, cei doi evrei au scos totul din buzunare,
si au dat soldatilor: ceasuri, portmonee, etc.

Pentru ci ne-ati dat tot, uite, avem o sticli

26
www.dacoromanica.ro

cu rachiu. S'o beti

o s va vina mai uor sa

rnuriti!

Au luat sticla. Dar n'au putut bea.

Rdtaceau de o ora pe camp. Nu gaseau garla
unde mai impuscasera evrei. Soldatii blestemau i
injurau. Nu stiau ce sa faca cu cei doi evrei.
Daca fugiti pana la pomul ala, scapati!
,Cum au fugit, au tras dup ei cu arma. Nu i-au
nimerit.

Dumnezeu nu vrea sa muriti!

I-au adus in sat. In Ciudei.
Taranii, in fata caselor, strigau:
La carlig! La carlig!
I-a luat in primire majurul Maximin. Plutonierul
Pijeroc i-a batut cu patul armei i i-a cautat in
buzunari. A gasit un Sider (carte evreeasea de rugaciuni). L-a asvarlit:
Voi n'aveti Dumnezeu!
Pad la urinal cei doi evrei au scapat. Dar Bubi
Hascal a trnurit mai tarziu, de foame, in Transnistria.

A. M. a pierdut atunci, in Ciudei, pe tatal sau de

60 de ani, o sora de 35 de ani cu fetita de 4 ani,
un frate de 30 de ani cu sotia de 28 de ani i un
copil de 5 ani, o sofa' de 19 ani, logodniea de 25
ani, cloud matusi, cativa yeti, etc..

Familia lui $mil Katz, Lica.tus, s'a refugiat la

,Criisni$oara Noll& 8 km. de Ciudei. Au fost omoriti
de tarani, cu topoare, furci coase, sape. Pentruca
n'aveau multi evrei la indemana, fiecare tiran a tinut
611

omoale cleosebit. Ace las evreu a fost omore

27
www.dacoromanica.ro

de mai multe ori. Au scapat doar doi bae41, unul

de 1 altul de 10 ani_ rare au fuvit.
CRASNA (q km. de uludei), armatele in retragere au asvarlit podul in aer. Prilej pentru romani
s spuna ca evreii I-au distrus.
Armata a adunat toti barbatii
50
i-a urcat
in niasini i i-a dus in padurea Crasna., unde ,i-a
impuscat:

Puiu Hamer, de 32

ani,

conducatorul

sectiei

furnire la Industria Silvia din Crasna Ilsky, proprie-

tatea Nic. Mavrocordat; lacob Katz, de 48 ani, si

Emamiel Hammer, de 38 ani, functionari la aceeasi
intreprindere; Contabilul Berler; Haim i Herl
Besner; Adolf Katz.
La, BANILA PE SIRET (judetul Storojinet) au
fost impuseati cativa evrci (Tara nici o alegere), restul

au lost dusi la, Ciudei i, bagati in lagir.

La ADANCATA sau Hliboca, judeut Storojinet), a fost impscata, intre altele, familia Silberbuck

In STOROJINET, la intrarea .trupelor romane

(reg. 3 graniceri), intr'o discleclimmeata, localnicii
n'au mai mers la lucru. au mers s prade i sa ucida
evreii.

Armata a scos grupuri de evrei din strazile perifelice.. Fiecare patrula proceda cum..o. tam capul.
Re umi i-a impuscat in easi, pe altn i a gomt pe

2$

www.dacoromanica.ro

camp, i-a iefuit. In unele case soldatii au primit clarurile oferite de evrei i i-au lisat in pace.
Fostul presedinte al Comunitatii israelile din localitate, Salomon Drimrner, a fost prins la fabrica

de pielarie Loebel, uncle sta cu fiul si cu nora sa.

Salomon Drimmer i nora au fost ucisi. La familia
Label au ucis 15 persoane. Doamna Lbel avea in

brate un copil de 18 luni. A fost impuscata din

spate, glontele a [phtruns si in copil. Norbert Drimmer

a scipat, fiind concentrat. Tata]. iloamnei Drimmer

a sc5nat, 1-au crezut mort. Dar cand a vizut omul
travedia din familie, s'a spanzurat in pod.

Toti cei de mai sus au fost impuscati in cas.

Erau prea multi oa st-i, mai transporte la camp.
Tot in casi au impuseat pe Simon Schaller, fost
presedinte al Comunitatii, cu doamna Lbel

i fiica

ei Erna (18 ani).

Pe Feingold (Pielarie) 1-au prins pe strada.
Trecea cu fetita lui, de noua ani. Fetita i-a rugat
sa-1 lase in pace pe tatal a In fata ei 1-au impuscat,
pe urma au imouscat-o si pe ea.
Leon Fleischer, comerciant, a fost prins, im-

preuna cu tatal ski, la moara Margulius". Au fost

taiati in bucati.
A mai fost impuscat familia Schmellzer, cu ginerele Iurman, comerciant. Dela acesta din urma a

mai ramas deer un copil de un an.

Dintr'o familie de 15 persoane,

a scapat unul
singur. Intalnit apoi de soldati, plin de sanga, a fost
batut ingiozitor pentru eA a scdpat.
Doamna Rosa Karpe/ (str. I. G. Duca), func-

www.dacoromanica.ro

29

tionard la Pi imarie, a fost impusdata in casa la ea.

N'a murit. Dusa la spital, i s'au amputat amandourt
bratele si amandoui picloarele (era schioapa din
nastere). Cand s'au facut deportarile in Transnistria,

n'a fost nici ea iertatd: au scos'o din spital pe o

i pe targa au "dus-o. A murit pe drum.
Si au mai fost arid d-ra Ziegler, studenta, Sinreich, functianar la fosta mosie Ornstein. Si altii.
Pentrucd n'aveau destule munitii, au hotarit sa
nu mai impuste. Au adunat pe evreii rdmasi intr'o
gradind, cu mainile in sus si i-au inconjurat cu anitraliere. Batranul Weiss, Iuat numai in ismene, tubenculos, n'a putut merge destul de repede. Soldatii
I-au impuscat pe drum. Pentru acelas motiv a fost
impuscata bdtrina Sontog, de 80 de ani: nu putea
alerga la fel de repede da soldatul care o scosese
din cash' si care a manta de zor, ca sa poata adube
si pc. altii. Fata ei a gasit-o mai tarziu intr'un pnf,
targ

alaturi de un Calrel mort si o gaina moarta.

Soldatii au buzundrit pe toti evreii a.dunati, ofiterii nu s'au lasat eu nimic mai pe jos.
A doua zi, femeile au fost inchise in .scoala primarl, pe strada Panca, bdrbatii in internatul liceului
de befi. Erau cam 4.000 de evrei, toti din localitate.
Sceala primarA era dinamitata, totusi femeile au
Camas acolo. Trei zile au stat fard mincare, -card
ap5.. N'au fast Idsate sal mearga nici in curte, unde
puteau lua apa. Dup.a trei zile Ii s'a dat paine
uscatii. Apa nu mergea, au inchis-o militarii. Dar
ii s'a dat voie sa" stranga apa de ploae de pe jos.
Piimar in oras a fo3t numit ay. Petra Bruja. El

30

www.dacoromanica.ro

ar li vrut s trimeata acasa pe evrei, sa-i lase in

pace. Mosierul ,Serban Flondor, i celelalte auto-

ritati din localitate, s'au opus. Au staruit sa se facd

un ghetto (asta cand Inca nu pornisera din Capita la

Primarul a refuzat sa facia

ghetto si a demisionat. In looul sau a venit primar
asemenea dispozitii).

Dimitre Rusu, i ajutor de primar, ,5tefpn Tomoaici,

edam: feroce, fost senator liberal, fost presedinte

de Tribunal, dat afara din cauza unor abuzuri.

Primaria a i'nfiintat, decii, la Storojinet, doui saptdmani dela intrarea armatei yomane, un ghetto pe
cont propriu, ajutatal si de mosierul Flondor i de
colonelul Alexandrescu, Comandantul cercului de re-

crutare. Ghettoul s'a format in partea de mil a orasului, ocupand cateva strazi: str. Gudiniti, leronim
Makinschi, Lumea Noud (Nicolae Filievici), etc.

In acest timp, casele evreoti, parasite, au fost

complect jefuite de &are 1oainici. Chiar i vecinii,

sau mai ales vecinii, cari trdisera foarte bine cu

evreii, au furat nu cat au putut, ci totul. Era, de

altfel, usor: evreii, pregatifi sa evalcueze localitatea,

aveau lucrurile impachetate in valize, cosuri, baloturi. Localnicii au tavut dee& sa le incarce, in spinare sau carute. Era un du-te-vino, pe strada, de
oameni u pachete )si bagaje, de parch' tot orasul se
muta. In vazul si sub auspiciile autoritatilor, cu concursul lor chiar. FiinctionaruI Rotaru, dela Serviciul
sanitar, p. furat iu numai mobila, dar casa ay. dr.

Berler. S'a mutat pur si simplu in ea. Si n'a dat

proprietarului nici macar o perna sau o patura, cand

evreul a fost deportat in Transnistria.

31

www.dacoromanica.ro

Era mare mLerie n ghetto, era foamete. Oamenii fuseserd ridicati Asa cum erau, unii fdral haine,

n aveau ce sd cumpere, n'aveau cu ce s

cumpere.

Din ordinul lui Tomovici, zilnic erau scosi birbatii

evrei la mdturat strdzile. Numai oamenii de vaza,

notabilitatile. De pilda idei care formau comitetul de
conducere al ghettou-lui: ay. Strominger, Sigmund
Reitzes, Buchbinder Lazar, lay. Haber.
Din ghetto au fost scosi zilnic, in ordine alfabe-

tied, eke un numdr de evrei, cari au fost trimii

in lagarul dela Edineti (Hotin). Cam 1.000.

In cele din urnid, toti evreii din Storojinet au fost

deportali in Transnistria, exceptand 11 familii, meseriasi i liber-profesionisti, necesari in oras: dr.
Klinghoffer, dr. Seinfeld, dr. Rauchtverger, farm.
Stoppler, tinichigiul Boroch, fratii ,5tein specialisti

la fabrica de spirt, specialistii in cherestea Kindler i

Landiver.
'Comandantul legiunii de jandarmi, maiorul Bdr-

zesou, s'a purtat bine cu evreii. La fel secretarul ge-

neral al primdriei, Isiclor Palade, care a furnizat

paine ghettoului. Bine, adica normal. Azi ne pare.
ciudat sa mentionam ca. se purta cinema bine cu un
evreu. Aceastd mentiune tare rostul sd arate ca oamenii se pnteau purta atunci si bine cu evreii, dacii
vroiau.

Dar nu numai la Storojinet era voie ca timp de

24 de ore s'a. se 'Lea orice cu evreii. Ordinul s'a
intins repede, intr o clipa, in toat Bucovina. Cum

32
www.dacoromanica.ro

humai la radio se poate afla dintr'o data, peste tot,

veste mare.
In aceiasi zi cu Storojinet, au fost ucisi i jefuiti
evreii din celelalte [sate i targuri din Storojine i din
judetele invecinate: din Costesti (toti evreii, 420),
o

din Cabeti, (toti evreii, cam 70-80), din Brosauti

,Bobesti (la km lac cam 100), Dracinet (cam 120),
Fllinita (cam 100), Stanesti, (88), Vdsciuti (12),
Carapciu, pe Ceremus (26 evrei), etc.

COSTESTI (jud. Storojinet), avea 450 evrei.

"Dar in aoeste zile lipseau din localitate cam 30.
Restul populatiei era format din ucraineni i putini
romani. In totul cam 2000 locuitori. Cei mai multi
evrei erau oameni in vArstd, de cel putin 50 de ani.
Evlaviosi, nu lucrau SAmbata; buni cetiteni, inu lucrau nici Duminien. Cei mai multi din evrei (ea in
mai toate loealitatile din Bucovina), erau tarani, frani adevdrati, agricultori, sau negustori de fructe.
Foarte harniei, ca Pranii adevdrati, aveau pamntul
kr, fiecare gospodar favea vaci, cai. Erau oameni

stare. Dar nu erau mai 4nstdriti .decit ceilali

locuitori din sat, ca s sarneasei inviche. Singura

'co

deosebire era cd tevreii, mai evoluati, aveau mobild

mai de oras. Evreii, desi mult mai putini, aveau

trei sinagogi i trei Koh, ceilalfi locuitori a.veau o
singur biseried i o singurd scoala. Incolo, toti locuitorii traiau foarte bine, cum nu se poate mai bine.

Doar ea ucrainenii erau cuzisti. Dar numai cu numele. Se agitau, vorbeau (intre ei), dar n'au batut
ii n'au distrus niciodati. Primar era lin ucrainean.

33
www.dacoromanica.ro

Totul a MOM deel, i,iiio, via jutio zi, cand

venit vestea aceea netericita. lia nu, locuitoru spun

ca nu era veste, era ordin, ordin aspru: sa. se faca,
once cu evreii, timp de 24 de ore. Bine, once
mai merge. PO sa-i i aperi. Dar nu, veneau pa
trulele romane sa supravegheze i sa ajute au
se faca once rau evreilor.
'Land s'au retras, prin urmare, trupele sovietice
din Bucovina, toli evren din Costesti au fost portiti
sa dea ciate o declaratie. tvreii, totdeauna bum cz-,
taleni, au mers. Au fost opriti i inctup la coala
primard. Au stat acclo trei zile, r mancare, Vara"
apd, pana Durnineca. Dar localnich neevrei, can ppmsesera din sbor oarecari vesti, nu tiau ce trebue at

fun' cu evreii. bta cam tiau, cei mai multi, dar

mai ovaiau. ?ma erau buni prieteni icu evrea.
Dumineca dimineata au afiat ca prin apropierq
pe oseaua Storojinet-Vijnita, trec trupe romane.

Aw

trimis o detegatie, sa ceara sfat. Ileregatia a luat

contact cu trupele romane in Gabeti, la 3 km. cif
Costesti. Armata i'a bucurat ca vanatul e aa de
aproape. S'a trimis o companie, cu un locotenent.
Evreu au fost incolonati, dui la camp, langa gospodaria lui Hanceruc. Uamenii au strigat, copal s au

rugat, femeile au plans. liege. ua, ordinul e rdin,

mai ales in timp de razboi: n.ilialiereie i-au tacut
datoria. 420 de evrei au fost ingropati pe be, intr"p
singura groapa, de cdtre tarani.
I-lovestea mai tarziu un tara,n ucramean ca ce-a
vitzut acolo, la macel, nici in lad nu poate fi. Trei
saptamini n'a mai putut iesi din casa, i in viata

34

www.dacoromanica.ro

lui nu va mai trace prin aoal loc, eu toate a a pitmAntul lui. Cateva sAptamani dupa asta, mai iesea
sanri,e din groapa!

Iola, cam in ordinea in care locuiau in sat, parte

din evreii urisi atunri:
Familia Srn1 Axelrod (4 nersoane), Meer Collar
(2 nersoane), Morten Panher (4), cu gineele
Sri Oehler (2), lo.el Lannr (4) cu sorrul, Renimnin
'C^Per. Ircoh Flernider (4) ru gin.rele, KoSsierer
(2). Haim Mend! Flerninaer (3), Moses Fefer (3),
Srnl Schmelt,,or (3), Hers Leiser Fral.nern (2), Dani4 Axe lrfvf (3), Weinind,er (3), Etel Rosenberg (2),
Fri-4m Ore Iler (4), Moses Leiser Millsteln (3).

Diyohe ,q,lieeht,r (3), Aba Scherrer (4), vaduva lui

Mrs Millsfe;?7, iciu 3 copii.
Hers Rapelfeld (3 persoane). Acest evreu a reusit

&A se ascinda si n'a fost d'us la camp ca si fie

imnuscat. Dar and sa napoiat acas, cativa locuitori 1-au ,observat. Au asvarlit in el cu pietre

6 au dat cu ciomegile, pana 1-au omorit.

Tanga

casa lui.
Moses Reich (3 persoane). Moses Bernstein (4),
Danid Stisser (3), Lane Millstein (2), Kitrwer (4),
Schechter. habamul satulni (4). Pesoch Axelrad (4).

$loime Flaies Spierer (3), Oisie Rndich (3) cu ginerele, Schililer (3), Seri Siisser (3). surorile Bernstein (una de 25. alta dr.; 28 ani), .Haim Weinin4er
(2 persoane).
A scapat fata lui Hahn Weininder, fugind pe
camp, apoi a fast dusa in larz,arul dela Siorojinet.
de uncle a fost deportatia in Transnistria. $i a mai
35

www.dacoromanica.ro

scapat o fetita de 9 ani. cere a lost luati de un

utrainean: spunea ca e a lui.
Locuitorii au furat totul din casele evreilor. Bineinteles i vitele si caii si toate uneItele.

Iatd ativa din fruntasii satului cari au adunat pe

au patronat totul: postarul Ranciuc (e 5i
azi functionar P.T.T., poate pensionar) si postarul

evrei si

Sandalovici,

amandoi

ucraineni; gospodarul roman

Nicherovici, invalid, lira o mana, a pus si el mult

suflet si multi pricepere in ticaosiile comise la
Costesti.

Molima s'a intins si la CABESTI, aproape de

Costesti, unde toti cei 70-80 evrei din sat au fost
ucisi.

$i la JADOVA (jud. Storojinet) au fost impuscati toti evreii. De pada familia Wes,- 4 persoane,
intre cari Moses i comerciantul Dudi.
La CIRE$ (jud. Storojinet), dcasemenea au lost
evreii, 12 familii: Haim Avrum Baruch,
un evreu foarte srao, cu 7-8 copii; familia Krag'sman, agricultor (2 persoane).
Cetateanul Buhatir din Budinet, aflandu-se intamplator in 'satul Cires, a dat si el o mna" cte
ucisi toti

ajutor. Impreuna cu altii a legat de o caruta peadoamna lungman i pe fata ei (do 16 ani), a dat bide

cailor si a tarit cele dou a. victime, CU capul in jos,

o distanti de 4 km., pana la podul Ciudei. Femeile
au murit dupa ctiva Metri, cu toate c Buhatir
le-a spud:

36
www.dacoromanica.ro

Eu n'am .nimic impotriva dach, in loc sd

traga c au pe vor si caruta, tregeti voi caii st caruta.

Haide, care pe care?

Tot in satul Gres, locuitorul Burki a omorit cu
un ciomag pe stein Avram, batrin de 75 de ani. A
pus pe fata bdtrinului sa Loa o groapa i sa-1 asvarle
in ea pe tatal ci, pe urma a omorit-o si pe ea .si
a irnpins-o cu piciorul in groapa. Si-a facut nevode
in groapa, peste eele dotia cadavre, pe urma a plecat
complect satisfacut.

La STANESTI DE JOS (pe Ceremus, in jud.

Storojinet), cand armata sovietica a evacuat localitatea, primarul a predat primaria ucraineanului Foca.
Era intr'o Luni.
Noaptea, locuitorul Macovei Sopco a V enit in oras

cu o ceata de vreo 8 consateni. Au aflat ca Foca

tine loc de primar, s'au dus la el, I-au impuscat, au
tras si in cateva case evreesti, de pilda la Zeilic

Cveler, negustor de vite, si la comerciantul Schwartz

AM, ea sd-si arate puterea, si au pus astfel stapinire
pe localitate.
Mierouri, o banda de ucraineni s'a adunat in con-

gres si au sArbatorit Ucraina libera. (Nemtii facusera propaganda c ei vor face... Ucraina libera).
Deocarndata la asta se rezurna, la Stanesti de jos,
dar ce-are aface, era un inceput. Sopco, *eful ucrainenilor liberi", a fost ales primar.
Dar oamenii auzeau din cand in cand sbarnaind
avioane, s'au temut ca. prea devreme 'au proclamat
republica lor mjtjtic, asa c s'au imprastiat.

37
www.dacoromanica.ro

Seara au aflat a se apropie o patruli rusi.

Au iesit in intampinare 10-12 ucraineni, afara din
localitate,

la podul de langa Sontag Ruhl, peste

apa Brusnitei. Au desfacut podul i au asteptat. A

aparut o masina ruseasea. Uorainenii au tras, au
omorit un rus, rusii au impuscat i ci un ucrainean,
dar s au ihapoiat pentruca nu erau decat doui persoane in masin5.

Joi, ucrainienli au pus sentinele civile, cu arme,

la fiecare casa evreeasca. Nimeni nu putea sa intre
sau s iasa.
Ajutat de statul salu major alcatuit din: Iscovici,
(agent al Ministerului Finantelor la fabrica de spirt
Fiser), Albota (polon-ratean), Antificiuc, i altii, Sopco

primarul a pornit la actiune. Cu toate ea Iscovioi,

care era intelectualul" consiliului rutean, era foarte
bine cu evreii i ii linistea mereu:
si

N'aveti teama, nu vi se intampli nimio!

Ceata de mai Isus a umblat pe la casele evreesti
a inceput a scoate pe evrei.
La circiumarul Ghidale Finkeltal a intrat chiar

primarul.

Haide, Ghidale, cu noi!

Erau veehi i buni prieteni. Sofia lui Ghidale nu
si-a lasat barbatul sa place.
Ai cuvAntul meu de onoare, eucoana, c nu-i
facem nimic. Peste jumatate de ora vine acasa!
Nu cred!

Zau sa crezi!
Da' mama!

A dat m'ana ou solia lui Ghidale si i-a luat bar-

38
www.dacoromanica.ro

batul. Plul lui Chidale, Adolf, cie 20 de ant, a avtit

minte sa fuga pe din dos.
In aceeasi noapte au fost ridicati: Birnbaum Beniamin, negustor de vite, eu fiul, Buze, de 20 de ani;
Kil Ouch Moses, negustor, cu sofia; Schulman Meer,
negustor de lemne, u sotia, Ente (1-au vrut numai

pe a, dar nevasta nu 1-a lAsat singur: Ce-o sa fie

cu tine, sa fie si cu miner); Pruczi Adolf, aparator,
cu sora-sa, Sura, i

ltii.

De ce au fost ridicati acevia? Aveau vreo vina

deosebit? Nu, fiecare din banda a mers la cunoscufii lui.
I-au dus pe camp, la doi km. departare de sat, la
locul numit Keba (campul lui Fiser) si i-au impuscat.
Au fast gsifi dupa cateva zile, neingropati.
Sambata dimineata a venit, intr'un automobil, pHmul osta roman, un colonel. I-a iesit in intampinare
sofia lui Wagner Nati, ridicat si el de ucrainieni.
Sofia, impreund cu doi copii, s'a eruncat la picioarele
celonelului i i-a cerut sa-i salveze loarbatul. Colo-

nelul a dat ordin sA fie data la o parte i sa fie

toti impuKati.

Aquila au aflat localnicii cd 24 de ore e voie sa

se faca orice cu evreii.
Cum, i numai citiva jidani ati impuKat p:ina

acum? Ce dovada de clragoste pentru fara e asta?

Toli s fie impuscati!
Le-a lasat patru soldati, sa-i indemne la treabd.

In aceeasi dupa masa, Sopco primarul a trimis

oamenii lui sa anunfe oa fiecare evreu si Nina personal la Primarie, sa se inscrie pentru buletin. Evreii

39
www.dacoromanica.ro

s'au adunat iii graba, barbati, femei, copii. Vreo

iece s au temut i s'au ascuns.

Soldatii manan inimos oamenii la treabd. Si pe
evrei ii minau sa se adune. 13,atrinul Grill losel n'a
auzit cand soldatii i-au poruncit sa mearga mai re-

pede. L-au lovit in cap, ca 1-ar fi asurzit atunci,

dna nu era surd dinainte. Surd complect.
La primarie oamenii au fast triati. 0 mica parte,
cam zece la Rita, mai batrini, au fost trimisi acas.
Ceilalti au fost inchisi in localul primariei, in camerae judecatoriei, in camera cartii funciare.
Zissman Abram, functionar la fabrica de cherestea, socotit mai primejdidts, a fost legat de maini,
inchis intr'o camera aparte, CU o sentinela anume.
Sentinela se distra pe socoteala evreilor, cari erau
adusi mereu la primarie. N'a observat and Zissman,
om voinic, a apucat un scaun cu dintii, 1-a pus la
fereastra, tot cu gura a desehis fereastra sr-a sarit
afara.i0 vecina I-a deslegat, 1-a aclapostit pima noap-

tea, noaptea a fugit la Jadova. Nu-i vorba, acolo

1-a prins armata, La bitut, 1-a bagat in lagarul dela
Storojinet. Dar n'a pafit ce-au palit ceilalti din
satul lui.

Pela zece noaptea, au inceput a scoate, dupa o

lista pregatita, date patru barbati dintre evreii inchisi. De preferinta tatal cu fiii.
Venifi sa va inregistram. Dar numai cite patru,
sa nu fie aglomeratie.
I-au dus pe acelas camp, Keba, si i-au impuscat,

dupa ce i-au desbracat de haine si de rufe, ca sa

nu se prapadeasca imbracamintea.

40
www.dacoromanica.ro

Au fost impuseati atunci: Adler Srul Leib, comerciant de vite, cu fiul sat!, Sigfried, de 20 de ani;
Wol loch Iosef, comerciant de cherestea, cu fiul sau,

Bubi, functionar la fabrica de cherestea; Rabinul

Fried lender Bernard, cu doi fii: Nusi (de 20 ani)
i Eli (de 16 ani); Schulman Peisach, comerciant cle
cherestea, cu fiul sau, dr. Her$ Schulman; Wagner
Nati, proprietar de maard, i cumnatul sau, studen-

tul in medicina Osterer 5u1im; loaner lancu, fabricant

de cherestea, ou socrul sau, Ribner Idl, deasemeni

fabricant dc cherestea; Schachter Mendl, functionar
la Comunitate; Finheltall Metal, (fratele carciumarului Ghidale Finkeltall, de care am vorbit mai inainte), comerciant-cerealist, du fiul su, Loniu (de

20 de ani); Mo4e Gabd, cerealist; Mothe Katz,

rnacelar; lacob Schneider, manufactura; Druckman

Bernard, seeretarful Comunitatii israelite.

Druchman Nurd, .functionar la moara si Laufer

Feivl, dentist, ;eand au fost desbracati pe camp si
s'au tras primele gloante, s'au asvairlit la pilmant
si au facut pe mortii. Calaii, grabiti, pentruca mai
aveau atata treaba, au plecat sa aduca alti evrei.
Cei doi s'au ridicat si au luat-o la fuga pe camp,
asa goi. Cineva i-a vazut si a strigat ingrozit:
Au inviat morfii!

Cativa s'au luat dupa ei. Dar fugarii ,erau goi

si mai ales ei erau cei fugarici. Nu i-a putut ajunge
nimeni. So tras dupa ei. Laufer a fost ranit la
umar, dar amandoi uu soapat si, prin ocoluri, au
ajuns acasa, undo i-a ingrijit medicul ,evreu Cremer,
care nu fusese ridicat ()data cu eeilalji evrei, pentruca Joca1ncu vcau nevoie de medic.
41
www.dacoromanica.ro

$i Ierneia Rosentzweig (Dermer) Wu": a vrut s

fuga, in timp cc era dusa la moarte, loan Bacinski,
care o cscorta, cu un cioraag in loc de armil, a iajuns-o si a batut-o pana a cmorit-c. La fel a batut
Bacinski pe Ribner Moses, deasemenca pentruea a
vrut sal fuga.

Unii din cei inchisi la primarie au simtit ce ii

se pregateste, cand au vdzut c tot ies ate patru
si nu se mai. inapoiaz nimeni.

Minim mortii nu se inapoiazal

S'au ascuns intre stivele de registre, de dosare,
n'au raspuns la apel. Aceia au soapat.
Terminandu-se lista, au incleput a scoate fara Usti,

pe barbati. Tot cate patru.

Au fost impusoati atunci, a camp, 88 de evrei
(dintre care vreo 5 femei).
Marti a venit in sat seful de sectie, majurul
Hreorciuk, jandarm roman, impreuna cu eful de
post, ea sa-i reia amandoi functiile avute aici mai
de mult. Cu ei au venit i cativa jandarmi. Cei doi
sefi s'au impus imediat, n'au mai lasat sa fie impuscati evreii. BA au vrut sa-i libereze pe cei din
cladirea primariei. Populatia locala n'a lasat, n'a
lasat nici si se dea cvreilor brand.
'Afland Druckman i Laufer au scapat si Ca
sunt acasa, Sopco prilnarul a trimis doi oameni cari
au adus pe Druckman la primarie. Dar eful de post
cunotea bine pe Druckman, tia ea n'are pentruce
Ii tine arestat, i 1-a trimis acasa.
Laufer n'a mai ateptat & fie arestat, a trimis
pe nevasta lui i ucraineanul lscovici, consilier de

42

www.dacoromanica.ro

frunte al primarului Sopco. Laufer era toarte bun

prieten cu Iscovici.
Ascii lta, cucoana, trimite-1 in alta parte, daca

vrei sa scape!

L-au acuns intr'o caruta mare cu pae

1-au

trimis.

Dar Iscovici s a inteIes ea carutasul i and, in

drum spre Storojinet, au ajuns la Comr4ti, La
(Lmtat sefului de post. A fost impuscat.

Ordin a venit apoi dela legiunea de jandarmi s

fie adunati toti evreii din judet, in lagar la Storojinet.
La Stanesti au ineeput a fi concentrati evreii din
Bkarbesti, din Nepolocrauti (Oraseni), din Calinesti.

Contele de la Scala, mosier in Calinesti, ofiter

in armata romana, oaruia evreii beau ii salvasera
odata viata, a obtinut dela seful de post din Stanesti
da, evreii din satul lui s5. nu fie trimisi in lagar. N'au
mai lost trimii nici cei din Babesti j Nepolocauti.
Contele a erutat astfel pe acesti evrei de multe chi-

nuri. Dar pond la urma, nu i-a putut salva: au fast,

mai tarziu, deportali in Transnistria, odata cu toti
ceilalti evrei.

Cand a fost vorba sa-i trirniti in lagarul dela

Storojinet, Sopco primarul a dat ordin ca evreii si
strngd toate rublele lor. Doi evrei, Bihler i Hecht,
au adunat, dela toti, 77.000 ruble si s'au dus la gucursala bancii Nationale din Vascduti. A fost vorba
s li se dea un leu pentru o rubl. Pungasie. Dar nu
ii s'a dat nici un leu: un simplu bon cd s'au prima
rublele.

43
www.dacoromanica.ro

Vom vedeaca Banca Nationali a mai furat mulL

altele dela evrei.

STANESTII DE SUS, comund vecina cu Stdnestii de jos (tot judetul Storojinet), nu s'a ldsat cu

nimic mai pe jos, cand a aflat ca 24 de ore e

voie... Au fost impuscati toti evreii din localitate,

cam 40. Numai ca aici n'a ucis populatia, ci armata.

Au fost scosi evreii din case, adunati in sinagoga,

ii impuscai acolo: femeia Ribner Cearna, cu fiul ei,
Ific i cu nora; Schechter Rahmil, comerciant, cu
sotia i u copilul; Kugler, comerciant, cu nevasta $i
doi copii; femeia Rones (cdrciumd). $i altii.

Si la VIJNITA (judetul Storojinet), intrarea trupelor romne a fost sarbatorita printr'un pogrom
oficial, organi4at de autoritgi, (intre care si locotenentul Tanaisiciu). Era in 3 Iulic 1941. Aflasera
copiii, c5. 24 de ore se poate i trebue sa se facd
orice cu evreii. $i la Vijnita erau multi evrei, erau
900/0 din intreaga populatie.

Soldatii, condusi de fdrani locali, au intrat in

fiecare casa evreeascd. Au perchezitionat pe evrei
paria la piele. Unde gdseau ceva (bani, bijuterii),
ucideau pentrucd au gsit, uncle nu gseau nimic,
ucideau pentruca n'au gdsit. Unii evrei au fost ucisi
in oras, altii (14) au fost dusi in padurea dela Vijnita noud i impuscaii acolo.
Intro cei notice Natan Roll, comerciant, refugiat
din Berlin; crezuse omul cd, fugind din Berlinul hi-

44
www.dacoromanica.ro

derist, a scapat de urgie; Moses Peifl, comerciant,

si fiul sdu, de 15 ani; dr. Rosner Martin, medic;
Pistiner, comerciant de lemne.

Comerciantul Engel a fost ucis pentrucd s'a opus

sa fie jefuit.
Dupa ce au fost ucisi oamenii, s'a intamplat sa
ploua. Apa, pe strada, era rosie de sangele evreilor.
Populatialocala a luat parte activA la toate aceste

crime. Un consiliu local indruma populatia ce s

facd. Impreund cu soldatii, au jefuit totuI din casele
evreesti. Le-au lasat goale.
Au fost ucisi 23 de evrei. Ar fi fost ucisi toti,
daca a doua zi nu venea un major, (ginerele preotului Petruc din Vatra Dornei) comandantul batalionului, care a oprit imediat macelul. Dar nu 1-a

trecusera cele 24 de ore cat era

voie sa se Loa orice cu evreii. Maiorul sa purtat

oprit pentrucia

eu evreii cum nu dorea nimeni mai bine. A chemat

pe rabin, a impartit i evreilor o cantitate de alimente din cele lasate anume de trupele sovietioe;
vaduvelor evreice de pe urma macelului armatei, le-a
impdrtit bani. A cerut evreilor sal se roage pentru

el la sinagogi, c pleaca pe front.

Si dupa 14 zile, maiorul a murit pe front.
Evreii ucisi au fost inmormkntati intr'o groapi
comma', langa poartd, in Cimitirul Vechiu, existent
de sute de ani si de multa vreme pardsit.
Dupa cateva zile, ajutorul de primar, Tiron Miletic, impreund cu doi so1dai romni, a scos noaptea pe Presner, baiat de 18 ni, i 1-a im,314cat
afara din oras, psntruci era comunist.

www.dacoromanica.ro

45

Exista in America o asociatie evreeasca

vnd

sediul la New-York: Witnitzer Frauen V erein, ClubI temeilor originare din Vijnita. In fiecrare an,

acest club trimetea adevarate averi ca s tie impartite locuitoritor din Vijnita. Un comitet local

distribuia aceste ajutoare. Desigur c acest club va

voi s trimeata. abia agum ajutoare. Cui va mai
trimite, daca evrei nu inai sunt (twist in localitate
ori in Tra nsnistria) si daca neevreii sunt asa cum
i-am vazut mai sus?

De orasul Vijnita ,apartin trei sate invecinate:

Milia. Banila ne Geremus si Rastoace.

In satul MILIA (sau Milie), inainte de a intra

armata romand, populatia locala a stiut de cele 24
ore de libertate si a cautat sa nu-si piarda vremea
in zadar. Toti evreii gati se eflau in localitate, in
numar de 176, au fost ucisi, care de care mai bestial. Fiecare locuitor a imaginat alt sistem.
Femeile au fost complect desbracate, purtate pe
strada i biciuite necontenit, cu nuele, Vaud au murit.

Dr. Jacob Gator, fruntas sionist, care fugise din

Cernanti si se refugiase aici, a fast luat in furci,
cu sotia i copilul, i jucati paad a curs tot sangele
din ei. A fost o distractie deosebita pentru locuitori, dupd cum mare haz au facut cand pe haham
I-au asezat pe capra de talat lemne si 1-au taiat
Cu ferastraul, in cloud, in trei.
Ideia cu ferastraul este bucovineana.
In ziarul Vkzta a aparut in epoca de teroare din

46

www.dacoromanica.ro

ultimil ani, un reportaj al umn ziarist tare tnaotea

te maresalFul" Antonesdu in aucovina. Un Wan
imeovinean j s'a Ispoveclit:

Jidanif, cledlarfi tiranul. nu mer4ii s moarg de

004, am cam mor eroii. Ei ar trebui ko$1 la dramut mare $i fiiifi en feristrgill de cdfre oameni lernesi. ea .1n fk auferink tor mai hinge.

Intro cei ucisi se afli i &mit familii Katz, bl-

triri domercianti (4 persoane).

Singurii dqri au sciont: dr. Lustil, medic, cu
socrul sau. Moses Haim 11a4el, se refezinseri din

la yijnita. Locuitorii au cercetat toti mortii,

disci a scipat vreun evreu. Pentruci n'au
gsit ne Piresti doi. au rascolit toate casele si toate
m

s5 vs da

a5c1-7iqu7ile.

mintece si ai^i c

Tvrline s

1,1g f,,Aise

in

Intn;-1

ini-reaqa ponutatie

intelegere, nu exista ur sau

/intre lorni+nri.
A 0, n'a imnierlicat ne neevrei ca foil s narticipe
la rn5ce1 si Anoi la jaf.

Ca

pretutindeni. a fost iefuit total din casele

evreesti.

Tot ponutatia locaret a ucis, la BANTLA, mai

bine de o suti dle evrei, cam jumatate din numnirul
evreilor din locafitate.
La RASTOACE erau mai multi cArrei. Se refuziaserit aid i cfin alte Iocalitfi. Toti au fost
1..td42. in numir de 320.

A scapat numai familia dr. $tier (8 persoane),

47
www.dacoromanica.ro

deportara apoi in Transnistria, la Jurin. Dr. Stier

era medic. Avea, in casa lui, un sanatonu, o Materrutate creata' de rusi. Cand a venit un apitan sag
ndice, 1-a gasit, impreund eu sopa lut, la capastaiul
unei prance din localitate, care tocmai tastea.
Macelul a fost executat de.localnici. Fiecare 10cuitor si-a ucis vecinii cu can traise in buna inte-

legere, ba nici printre stramosii lor nu s'a pomenit

vreo neintelegere. Voiu repeta pada la absurd acest
amanunt, ea sa nu se explice in nici un fel bestialitatea oamenilor.
Aici, la Rastoace, au fost ucisi i evreii refugiatj

din $IPOTE (Radduti), cam 60. Erau in

totul,

din Sipote, cam 120, dar numai jumdtate au fost

prinsi. Fugeau spre Vijnita; trecand prin Rastoace,
an fost prinsi de populatia locala. I-au jefuit de tot
ce aveau, i-au desbracat, i-au pus sa-si sape gropi
in padurea Nimcici, la malul Ceremusului, i noaptea i-au impuscat: familia Siissmann (6 persoane),
familia Draw/mann (2 persoane), familia Rosenberg
(3), familia Pe 1#1 (4), familia Snapp (2 persoane)
Tot la Rastoace au fost ucisi cam 20 evrei refugiati din SELETIN (Ractauti): familia Sontag
(8 persoane), cloud familii Salpetr (6 persoane) i

cam 20 evrei refugiati din PUTILA (Radauti).

De unde avea arme si munitii populatia locala.,
inainte de intrarea armatei romane?
Cand armata sovietici a evacuat localitaten, lo,
calnicii au prins soldati rusi izolati, i-au dezarmat
si i-au ucis. Numai la Rastoace au fost ucisi peste
50 soldati rusi.

48
www.dacoromanica.ro

La VA$CAUTI au fost scasi din casele lor

toti evreii i dusi la jandarmerie. Li s'a spus acolo

Ca vor fi omoriti.

Au ales un prim grup, barbati tineri si heti nu

mai mici de 10-12 ani. Cam 40 de persoane. Lau

dus tie Anenahora (muntele Anei) i 1-au executat:

Reichman, comerciant, cu baiatul; Lebzeiter losief
pensionar, fast secretar al jrimniei, cu hiatul, Bruno;

Abraham Rincker, ceasornicar, cu fiul de 18 ani,

Hesiu. Si altii.
S'attlinapoiat pe urmd s ieie alt grup la executie;

dar intretimp a venit un maior si a poruncit s

se

inceteze executiile.

Pi nu s'au Iniplinit Inca cele 24 de ore!

La LUCAVAT (jud. Storojinet) n'a fost omorit

n evreu, Locuitorii n'au stiut c e voie. N'au
af bat de cele 24 de ore dec.:at dupa ce ele au trecut.
Multi au declarat apoi, cu adana mahnire, ca regreta c n'au aflat din vreme.
nici

Cand au intrat in localitate primele trupe romne,

locuitorii au cerut colonelului care comanda regi-

mentul, sd le acorde cele 24 dc ore. Sau macar o

ord, de ce sa aibe altii si ei nu?
Colonelul era om cumsecade7 i n'a dat voie s
se omoare. Dar altceva, da, cu placere, ca sa, nu
se spund c e om rau!
Toti evreii au fost adunati i inchisi in sinagogd.
Dup care soldatii s'au raspandit prin casele evreesti,
oondusi sau urmati do localnici. Spuneau c cerce-

teazd dac evreii n'au ascuns curnva arme. Au in-

www.dacoromanica.ro

49

trat hi t ecare cash evreeasch, la bogati si la sh-

raci. Pe toate le-au golit. Soldatii au furat numai

bani, bijuterii, aur, inelele din deget. Localnicii au
luat tot ce a mai ramas, mobPe, imbrAckninte, alimente, (paine chiar), obiecte felurite, tot. Au adus
i camioane si n'au mCii lisat nimic. Au scos
si ferestrele $i pIDeIe chinr.
Iat 5. ativa localnici cari s'au disfins la jaf (unii
din ei aveau i arme): Po';cinc Vasi1e, laciltus;
Garble, Petro, fost gardian public sub romni; Guriuc

cArute

ai usile,

Toader, luerator la cherestea: Feriorec Metro, a

furat desi era Oran inst5rit, invidiat de toti. Avea
chiar masin:i de faHcat unt si smntine spune informatorul meu, oa sA-mi arate ce bogat era talharul; lane, literal-.
Evreii au fost tinuti inchisi in sinagogi cateva
zile, pas.n s'au golit cu des5vArsire case1e ion. Nu
ii s'a dat nici un fel de mincare. Paznir:i cvili ousi
schingiuit in toate felurile. Mai
de locuitori.
cu searn premilitarii au aratat ce pot.
Notarul comunei, Pthzre lie, care fugise cu trupele romane si a revenit odat cii ele, a bitut 'ou
un lant gra!, pe tinerii evrei oari au cerut paine dela

locuitorii neevrei.

Dupa cateva zile, in conformitate cu ordinele pri-

mite, evreli au fost porniti pe jos spre lagarul din

Storojinet. Pe drum, premilitarii cari ii escortau i -au
desbracat de restul hainelor ce le mai aveau evreii,
i-au l5sat numai in cimAsi si ismene.
Tot pe drum, premilitarii $i neoremilitarii, intre
oari: Polidiuc Vasile, Coruciuc Vasiile, fratii So-

50
www.dacoromanica.ro

/rank etc. (unii din ci sunt azt refugiati aproape de

Bucuresti) au batut gray pe: Lincks Saly (Drimer),
pentruca in timpul rusilor a lost invatatoare (de
cloud ori i-au frant bratul drept, incat a lost adusa
la Storojinet in nesimtire); pe Fredich Beno, pentrued, sub rusi, a lost secretarul comunei; pe inva.
tatorul Katz.

La SIRET, intreaga populatie, i evrei i neevrei, a -lost evacuata Inca inainte de a incepe razboiul,'Ia 22 Iunie 1941. Dar neevreii au revenit dupa
12 ore. In trei ore numai, evreii au fost incolonati,
fiecare in mana, eu ce a putut lua la repezeala,.
dusi 134 gara Dornesti, de uncle, in vagoane de vile,
1a, o earamidarie din Calaf at. A ramas doar o parte,

cu autorizatii dela politie. Pe urma s'a dat ordin

ea si acestia s piece. Vreo zece batrini, unii bolnavi, n'au putut executa ordinul grabit de evacuare.

In strada Garii locuia hahamul Moise &drat, cu

batrina lui solie. El era prb. Nic n'au aflat de
ordinul de evacuare. In alta strada se afla, bolnav

de multa vreme, Meir Herr $clzechter, batrinul invatator de ebraica, un adevarat invalat, cunosator a
multe limbi, noui j vechi. Si Inca 8 batrini: Klier,
comerciant, cu solia i cloud fete, Merdler, croitor,
01.11 solia, etc., in totul zece primejdiosi spioni iudeooomunisti".

Au lost gasiti de armata romana, dusi in lunca

-Siretului, desbraeali complect. Si-au btut joc, acolo,

fata de lume, de cele doua surori Merdler, una de

21 de ani, alta de 30 cle ani. Pe urma i-au impusom-

www.dacoromanica.ro

51

pe =ILA Siretului, spre bucuria iniregii populapi

locale. Spun martorii ca a fost un adevarat delir,
cum numai la canibali cnd devorau e albi. Mai
ales jubila grefierul Dubneanu, vechiu antisemit:
Inainte de-i impuKati, intrebati-i unde au pus
banii, sd ne putem folosi de ei!
Intreaga populatie, in frunte

pornit apoi la jaf. S'a furat

autorifatile, a

aici totul. Case le au

fost complect golite.

Primarul, Severin Popovici, a furat mai muh
ca toti.
$i aici, ca pretutindeni, trebue sa nu uitarn cd
populatia a trait totdeauna in foarte bun intelegere.
N'a existat nici un motiv de rizbunare.

Numai ordinul pare obliga pe locuitori s faca

mice cu evreii, timp de 24 de ore, a fost, se pare,
de vine...

Azi, din 3.000 evrei ciiti au fost deportati, s'au

mai intors 400. Orasul sfant al vestitului VijniterRebe (rabinul din Vijnita), centrul hassidimilor din
regiune, e o ruind. Templul cel mare a fost ficut
grajd si closet pentru trupe. Cimitirul, cc pietre pe
care erau inscripii tocmai din anul 1500, e complect
distrus.

52

www.dacoromanica.ro

Judetul Radauti
In crawl RADAUTI povestea a inceput Inca
in 1940, cand rusii au intrat in Bucovina si armatele
romane s'au retras.
Inainte de a se retrage, romanii au adunat evreii
din toate satele judetului Radauti i i-au dus in lalagar, la Suceava, de uncle mai tarziu au lost deportati
in Trausnistria.
Au fost, atunci, evacuati evreii din: Vicov de sus,
Vkoo de jos, Strajz Brodina, Putna, Bilca. In total
cam 300 de familii.
La VICOV DE SUS, uncle au trait sase familii
evreesti, tau fost intai ridicati barbatii: Bartfeld Israel
(fabrica de cherestea), Mayer Mayer (macelar),
Friihling (functionar la fabrica de cherestea) i Inca
vreo trei. Soldatii romani i..au dus in cornuna V01-

TINEL si i-au impuseat pe un deal. Pe urma au

poruncit tiganilor din sat sa-i desbrace si sa-i inmormanteze.

Intimpul rebeliunii legionare, la 22 Ianuarie 1941,

legionarii, sub conducerea scfului politiei, Prelipceanu

www.dacoromanica.ro

53

(originar din Horodnicu de jos, jud, kiiclauti) au

adus la politie un grup de evrei, de preferinra bogfitasii orasului. Au fost adtqi si doi ,bafausi, doi
tarani tineri, romani, din Badeuti. Tannenbaum Leon

(manufacturd) a murit in timp ce era bitut. Salo

lahr (fierarie) a zacut luni de zile dupd. aceea.

Dlugaci, intendent La templu, a murit pe drum Inca,
din cauza btii. Industriasul Isidor Hart a fost
impuscat de un grup de 4 legionari, in locuinta lui,

in centru, in fata sediului legionar. Spuneau Ca a

tras cai o mitralier n sediul lor.
Nenumarati evrei au fost atunci btuti de legionari in orasul Radauti.

Radauti era, pentru evrei, un oras cu deosebire

pretuit. Un ores evlavios. Avea 23 de sinagogi. N'a
mai ramas, dupi evacuarea armatei romane si germane, nici o sinagoga. Au fost distruse, sau prefacute in grajduri, magazii, depozite.

Iar din pergamentul celor 157 de suluri sfinte

(Thora) lasate in pastrare, la deportarea evreilor,
unui om de incredere, Kuezinshy, regimentele in trecere si-au facut tobe, iar cizmaru. au ficut captusald
1000 au
pentru pantofi. Cad evreii au revenit

mai ramas, din cei 9.200 cAti au fost deportati, in

entuziasmul populatiei locale care si-a impartit prada,
in Transnistria
i au vrut sa inmormanteze, dup

datink resturite sulurilor, au inmormantat, eu toati

pompa, tobele i pantofii ce au mai putut aduna!
Pentruca nu mai aveau evrei vii asupra carom

sali reverse ura, trupele in trecere prin Ritd.auti

s'au repezit asupra mortilor. Cimitirul a fast ra-

v4it lum nu ne putem inchipui. Oardul desfiintat,

54
www.dacoromanica.ro

toate pietrele funerare rsturnat i sparta, mernuntele rascolite, monumentul eroilor din razboiul trecut
ai monumentul martirilor macclariti in 1940, distruse.

In TEREBLECEA (jud. Radauti), pe Siret, la

granita, prima patrula romana care a intrat dupa
evacuarea rusilor, a intalnit, la marginea satului,

pe Eduard Schaffer (de 18 ani), cu o farmacista

(de 21 ani):
Incotro?

La mama, la Siret.
Jidan?

Da, evreu!
Dad e jidan atunci e comunist. Trebue impuscat.

L-au impusCat. Au impuscat si farmacista: claca

mergea c un jidan era si ea comunistd. Schaffer

n'a murit la primul glonte. I-au mai tras cateva,

amuzandu-se, in diferite parti ale corpului. ,Pe urma

1-au desbracat i i-au luat totul. Mai tarziu, cand
a venit maiorul care comanda batalionul respectiv, a

protestat foarte sever ca au omorit nn tanar.

Dar soldatii n'au stiut c maiorul va protesta.

ei ca. 24 de ore e voie sa faci ,orioe

Aflasera si
Cu evreii.

Dad primul care ne-a iesit in cale e oomuntst, atunci toti sunt aict comunisti!

Au impusdt pe toti evreii din Tcreblecea. 18.

Pe Rudolf Schafer (35 ani), comerciant. Pe Srul
Schafer, cu sopa. Au impuscat familia Tufiu Akenerg, comerciant, pe sotia si pe flica lui. 1-au ingropat tarann in durtea case(

La OPRISANI (Raclauti) au omorit cam 10

ffrei,[intre oari i pe fmi1ia comerciaritului Ornftein.

www.dacoromanica.ro

55

Judetul Suceava
SUCEAVA a exmoscut masacre inca in 1940,

cand au venit ruii. Trupele romne care se re-

trdgeau, au fost pline de bestii. NenumArati evrei

au fost ompriti, in sate, de cdtre militari, in tot
judetul. Evreii au 'lost alungati si trimisi in pras.
Dar nu multi au ajuns. Fiecare familie care a ajuns
in Suceava si-a adus, drept bagaj, i cativa morti.
Dar cei mai multi

sute i sute

in satele in core au fost ucisi.

au rdmas acolo,

In urma mobilizArii generale, evreii au pornit si

ei sd se prezinte la datorie". Au fost asasinati pe

drum sau aruncati din trenuri. Cand s'a facut secerisul, faranii 'au gdsit nenumdrate cadavre descompuse.

Comunitatea din Suceava a adunat pe ascuns aceste

cadavre i le-a inmormAntat intr'o groapd comund,

care a lost Ina devastata mai tarziu.

In ora au fost omoriti mai putini (Lax, etc. etc.).
Dar teroarea exercitatA de organele guvernului Gigurtu, i apoi de legionari, a fost mai blestemata
56

www.dacoromanica.ro

deoat moartea. Se cautau comunisti. Se descope-

reau, se inventau.
Era o adevarata obsesie pentru cvrei, s. distruga

tot ce e ros in jurul kr. Au desfacut plapumile

au distrus fata rosie din care sunt facute; au distrus
fetele rosii dela perne; rochiile rosii (unii le-au
vopsit in negru); au distrus florile rosii din gradini,
s au ferit sa cumpere mere rosii, un carcium,ar a
varsat la canal vipul ros ce-1 avea. Nona ni se
par azi ridicole aceste lucruri; sau inventate; sau
macar exagerate. Dar iat c o fetita avea o fundulif rosie la codite: intreaga familie a fost inaintata, sub estorta mare, Curtii Martiale. Intr'o sinagoga, sulurile sfinte au fost gasite imbrkate intr'o
podoaba de catifea rosie. Comitetul sinagogii, cali-

ficat drept soviet", si-a primit pedeapsa.

In Octornbrie 1941, teroarea din ora i judet ia
sfarsit: spre satisfactia manifestata a populatiei locale, cei 5.400 evrei sunt deportati in Transnistria,
odata u toti evreii din judetele Suceava, Campulung,
Radauti, Storojinet si Dorohoi (jud. Dorohoi si

Hotin apartineau i ele Guvernamintului Bucovina).

Primul transport din Bycovina care a fost deportat
in Transnistria, a fost eel al evrcilor din Suceava,
Itcani, Burdujeni.

In ziva de 9 Octombrie 1941, la ora 8 dimineata,

evreii au primit ordin Ca n'au voie s piralseased

locuinta. Cite trei persoane din conducerea fieelrei
comuniati, au fost chemate la Prefectura sau politie, uncle Ii s'au citit unele pasagii din ordjnul de
deportare
nu li s'a comunicat destinatia. In patru

57
www.dacoromanica.ro

me (in unele loeuri in 2-3 ore) toti evreii trebuiau

sa phriiseasca localitatea. Nu li s'a dat voie sd ieie
decSt strictul necesar, 25 kg. de bagaj, eel mult,
si 2.000 lei. Toate bijuteriile i obiectele pretioase
trebuiau depuse 1a Prima-rie. Cine nu se supune
in totul acestor dispozitii, via fi impuseat!"

Autoritalile au spus c. evreii nu pot lua bagaj

mult, deoareee vor merge pa jos, sute de kilometri.

Adevhrul era c vroinu si puna mana pe averile

evreilor, asa cum s'a i intamplat.

In ITCANI, cei 300 de evrei s'a,u adunat in

curtea primdriei, fiec,are cu o boccea sau o valira, fiecare cu obiectele de pret pe care le-a predat
unei comisiuni care functiona in cabinetul primarului.
Comisiunea era forrnat din: primarul Niculae CIUbotaru, apitanul de jandarmi Asia (azi maior
comandantul legiunii de januarmi Suceava),

eful

depoului C.F.R., Mihai Gaita.

S'au adunat mari cantitati de bijuterii, aur, argint,:
tot felul de obiecte pretioase, evaluate, atunci, la

eel putin o sut de mili,oane. Nu s'au dat nici un

fel de dovezi de primire. S'au umplut doui valize
mari. Aceste obiecte nu s'au depus niceri, s'au impartit imre membrii comisiei.

Evreii au depus la primdrie i inventare de tot

ce au litsat in case. Aceste inventare au disparut
odat cu lucrurile respective.
Era jale mare: convoae de evrei, batrini, bolnavi,
copii sugaci, purtati pe umeri de parinti, au mers pe
jos, pe ploae *I. in noroi, aproape cinci kilometri,

www.dacoromanica.ro

pang la local de adunare. Rabinul, cu sulurile sflinte,

era in frunte, ca sd-i incurajeze.

A doua zi dupa pleparea evreilor, locuintele lor

au fost pradate chiar de catre autoritdti, de membrii
comisiei de mai sus, cu concursul sefului de post,
plutonier Garin. Totul a fost impArlit, in parti egale,
intre jefuitori. Ca sa.' nu afle populatia, au vandut la
licitatie o mica parte din mobilele i obiectele lasate de evrei.
In acelcasi conditiuni, sub directivele colonelului
Zamfireku, comandantul cercului de recrutare Suceava, si a maiorului GI/. Botoroagii, cornandantul
legiunii de jandarmi Suceava, s'a evacuat restul evreilor din orasul si judetul Suceava. N'au fost iertati
nici bolnavii, nici paralizatii, nici trei bolnavi internati in spital. (Tenenhaus Idel, cAruia inainte cu

ateva pre i se amputase in spital un picior si care

a murit astfel pe drum si a fost aruncat din tren).
Un medic evreu, bolnav, in varsta de 74 do ani,
a fost scos din spital j asvarlit, ca un cadavru, intr'o arutit traneascd, spre a fi dus la gara Burdujeni. A tnurit pe drum.
Doctoral Bona, medicul spitalului Suceava, a a-

sistat la aceast scend, ba a contribuit chiar la

a-

sasinarea cotegului see.

In log & se opreascii in gara Atachi, deportaiii

au fost coboriti, noaptea, in plin camp, uncle i-au
mai jefuit si soldatii de pazi (din Reg. 3 graniceri)
si bande de civili. 0,ias Gar/hammer (din Suceava)

6 Herman &wooer (din Itcani) s'au opus la id

Au fost impuscati pe loc. Altii au fost injunghiati.
Multi au fest Ifisati i far camasa.
59
www.dacoromanica.ro

Actualul consilier la Curtea de Apel, Marino, atunci sublocotenent, a furat dela evrei ,toate lucrurile

de valoare (le-a scos din degete si verighetele de

aur). N'a dat nici o dovad de primire.
Inainte de a trede Nistrul, s'au cerceiat iar ()data'
bagajele ramase. Unii evrei mai ascunseserd ceva
bijuterii, inele in deget, etc. 0 noud comisie militara
a jefuit restul bijuteriilor i banii, and in schimb
ruble la curs ridicat.

Evrcii cari au venit din alte locuri, cu celelalte

transporturi care au urmat, au putut sa-si aduod mai
multe bagaje. In felul gta au putut face schimb cu
populatia din Transnistria, asa ci i-au mai Ostamparat foamea.
Dacia banditii (adica" autoritatile) din Suceava n'ar
fi inselat i jefuit pe evrei, tasandu-i -Rea nimic,

n'ar fi murit din ei atfia. de frig, de foame, de

board. Nici un sfert din ei nu s'au mai intors.

Prirnarul din Itcani, N. Ciubotara, a fost judecat

in 1943 de tribunalul Suceava i condamnat. La
retragere nemtii I-au eliberat. Azi e plutonier reangajat la ofidul aprovizionarii dela spitalul militar
Sf. Iosefina din Timisoara. lar maiorul llisiu e tot
comandant al legiunii de jandarmi din Suceava.

6Q

www.dacoromanica.ro

Judetul Cernduti
In SADAGURA (Jnd. Cernauti) tralau 654 evrei.
Mai traiau acolo ucrinei, poloni, roman:.
Dupa cc, intr'o Duminica, a intrat in localitate
prima patrula romaneasca (4-5 oameni), tinerii Niculae Levitzky, Serbiniuc, Serbonovici, Novae, Superzon, Tenovici, i altii, sub conducerea lui Rasa,
s'au instalat la primarie. Tara lor!

Au format o garda nationalr si la 9 seara,

inarmati u pusti, au mers din casa in casa (la evrei,
bineinteles) si au scos, asa desbrdcati cum sunt la
acea ora locuitorii unui targusor, in camasi i ismene,

72 de persoane, barbati, femei, copii. Au scos pe

aocia'pe care ii cunosteau mai bine, cu cari erau mai
buni prieteni. Nu trebuiau sa-i caute, mcrgeau la
boo sigur. I-au dus la primarie.

La miezul nopii i-au minat pe un deal vecin, in

padure, linga

transee falcute

mai de mult. I-au

insirat la marginea transeelor, cu fata spre transee,

si i-au impuscat dela spate. Au asistat i vreo 50
de locuitori la acest masacru.
61

www.dacoromanica.ro

Au fog ucisi atunci: Kerner Abroham, comercianf,

cu sotia ci doi copii; Zimmer, invitator, cu sat;a $i
un copil 'de un an pa care il tinea in brate and a

fost impuscata: Taub Iacl, comerciant, cu fiinele:

Aria si ;Walla: familia 5ternherl, alratuiti din 4
surori: Fany, Tut% Le/7, Gi,sti: Hutmqn losef,
tamnlar,'cu ,sotia $i doui fete. To $i Sotv; domna
Gottlieb, cu doi capii; Bala SchUtter. dentist; Avid'
Reis, croitor, cu sotia $i doi cooti; adba. tamolar,
cu sotia $i doi conii; Bernard .1--hrtman, hlnar, cu
sotia (abia se cisdtoriseri, erau in luna de miere).
Familia Grar7ierer Josef (com,roiant) a fost dusi
toata la moarte: e1, sotia, doi bieti $i o fan': d'ar
numai fata, MIN (14 ani) a fog omoritd; ceilalti
s'au asvarlit (on an cazut de spaimd) in groapd si
s'au salvat. Unuf din baeti, Martin, a fost lovit si
el, clar nu mortal.

A mai selipat un barbat care, inainte de a incepa masacrul, pe and erau Iniruifi langa transee,
profitand de intuneric, a Riga. s'a ascuns intre pomi

$i afost martor la micel. Si o fag a schpat: a

sdrit in gronod, la primele salve, s'a ascuns sub parintii ei, morti, pe urma a fugit din groapa.
A mai incercat un evreu sa fuga. L-au observat.
au tras in el cu un glonte dum-dum.
Multi vreme s'a auzit, in noapte, din Sant, un
copil de tdtd scncinct

Patru zile au trecut dela pIecarea rusilor pand

la intrarea armatei romne in localitate. Pentru ce
pa:A.114a locala n'a unis in aceste patru zile, pen-

truce a ucis abia and a intrat prima patruli ro.

62
www.dacoromanica.ro

mane? Pentruea debt patrtda romeinit au aflat 0ii

timp de 24 de ore e voie sa se laza orice oi evreii!
In aceeasi noapte au avut loc toate (sau aproape
toate) masacrele din Bucovina.

Si aici, ea in toata Bucovina, locuitorii triisera

foarte bine (cum nu se pate mai bine, o spun lose scuza."
cuttorii), intre ci. Nu cu hum usoara
au omorit pe cei 70 de evrei. llacti
localniciil
aveau ceva cu ei, ucideau pe toti cei 654 din targ,
nu numm 70.
Intl, de pilda, peful criminalilor, Rusu, era, mai
inainte, un om loarte cum se cade, vechiu prieten
si

eoleg la football cu evreul Schaffer. Totupi,

chiar el 1-a omorit. n'n vrut s stie de nimie

Luni noaptea, aceeapi banda a pcos pe toll evreii
din ease, i i-a adus in saia primarim.
Levi /chi, de exemplu, a fost la Gronich lacob,
optician, cu care era bun prieten:

i hai cu mine!
Cum, pe mine, ma?!
Nu te cunosc! Acum a venit timpul meu si
trebue s mergi u minel Prietenia uoastra nu mai
Irnbraea-te

existal

Marti s'a instalat o comisie de judecata: Rum,

i altii. Care din evrei au
lost constatati comuni,ti, au lost bagati in lagar la
Primarie. Restul a lost eliberat.
Dar pentru ce i-au adtis intai pe toli la primarie?
$erbanovici, Penteleciuc,

Puteau

sti

constate cine e comunist

5.

ridioe

63
www.dacoromanica.ro

cie-acasd numat pe aceta!

lard pentru cc: in limp te

toti evreii erau inchisi la primdrie, localnicii au spart

casele evreilor si au jefuit tot ce s'a putut: imbrdcdminte, obiecte de valoare, niobild.

Dup cinci zile, a venit in JUCICA NOUA (o

suburbie a Sadagurei), o patruld cfe Caliva soldati,
cu un subofiter.
In scoa1a primard lucrau (Muncd obligOorie) pafru

evrei: Katz Adolf, fotograf, Bich, croitor, Schindler,

croitor, Kinsbruner. elev de scoald (de 16 ani).

Adunau lemne.

Novae, primarul din Jucica, a venit la ei cu Ufl

caporal din patruld si i-a luat pe toti patru:

Hai, ca aveti de lucru in altd parte. Asta

nu-i treabd pentru voi, bieti subtiri!
I-a dus langd eazarma parish:A' a regimentului 12

Artilerie. De mult era acolo o groapd fdr5. intrebuintare. Au legat la ttn loc pe cei patru. Novae i
caporalul i-au impuscat, au scos i furat bacancu,
i-au buzundrit, le-au luat totul. Pe urma i-au asvrlit
in groapa destoperitd.
Dupd o 11und, deoarece cadavrele miroseau, pretura

din Sadagura a dat voie sd fie seosi din groapi $i

sd fie dusi in cimitirul evreesc. Au fost gdsiti legati unul de altul, buzundrile toate sdoase in afard,
lui Katz ii lipsea jumdtate de brat.
Toti evreii din Sadagura au fost luati la Munea
Obligatorie: bdrbati i lemei. Erau socotiti un bun
public, de care onctne putea dispune. La fel tot
ce le mai aparlinea. Mai in fiecare noapte erau

64
www.dacoromanica.ro

'

vizitati de conceateni

oari Ii alegeau ce

vrolau,

de fat du proprietarii evrei. Sub patronajul primarului.

Primarul, Bartoi, a oferit targului sau i alt

spectacol. Intr'o S6smbtfi i pus sa se adune la

primarie evreii cei mai habotnici, vestitii hassidimi

ai marelui rabin din Sadagura, Landau, cel putin
e_gal cu tin mitropolit, renurnit peste mari si tart:
Le-a dat niste maturi mari, neobisnuit do mari, si

i-a pus sa mature strada prineipald, lauga scoala

primard. Rabinul a fost numit seful acestor mturtori, cu porunca sd bage bine de seama si mature
evreii cum trebue. 0 garda civild, impozant inarmata,
pazea pe maturatori.

Locuitorii s'au adunat si au ficut mare haz ca

sfintii", toti in haine de sarbatoare, caftane si ed.
ciulite, lucreaza de zor, tocmai in zi do Sambati.
In urma succesului obtinut, primarul a repetat de
mar mute ori acest spectacol, pani cnd a Cost pus
alt prinlar.

A Tost si un lagar Ia Sadagura, poltru o parte

din evreii din judetul Storojinet.
Comandant al lagarului era un capi'an de treabsa.

Probabil ca nu in timpul sau au fost pusi bdrbatii

dela 16-18 ani, sa deserte niste closote, cu cesti,
cu farfurii si cu minile i sa &ea' totul intr'o
groapit mare, la balti.

65

www.dacoromanica.ro

Oraul Cernauti
La.evacuarea trupelor sovietice din CERNAUTI,
o banda restransa de ucraineni, intre cari unii lute-

lectuali", a alcatuit un comitet national", si a in-

fipt la primarie drapelul propriu (galben-albastru) a-

laturi de drapelul roman si de eel bitlerist.

Prima patrula romana venita in recunoastere,
intrat in oras Sambata 5 lulie 1941. A luat contact
cu populatia locald, a dat instructiuni pentru organizarea macclului. Spre sear s a retras.
A doua zi, Dominica, au intrat trupele de avantgarcia romane si germane, pe soselele principale: soseaua Siret-Cernauti, stracla Transdvaruei, i oseaua
Herta-Cernduti.

Evreii erau ascunsi. Se aflase prin radio ed inalute )cu cateva zile, u fost macelariti la Iais. aproape 12.000 evrei. Dar perigolul era si mai aproplat. Tarami care veneau din sate povesteau ea in

toate looalitatile din jurul orasului au fost merit'

toti ovrou.

66
www.dacoromanica.ro

Trupele romne au luat contact cu populatia ciii

carherele periferice: Ministiriste (unde locuiau uoraineni, romni si evrei) si Horeoea (romini i evreil.
Conduse de localnici, patrule romine comandate do
subofiteri au intrat in toate casele evreesti din ace:A-

cartiere. Parte din evrei au fugit, cei mai multi a.,

fost impusCati, fie in Case le lor, fie lae and fugal!,
spre centru.

S'a af bat imediat ci, comandanfi trupelor rcnri

au acordat trei zile libere, cnd fiecare poate Tw

ee vrea cu evreii. Orasul era prea mare si evr_i;
prea multi, et sa-i ajungd 24 de ore. ca in restul
targurilor si satelor bucovinene.
(Intr'adevir, duph trei zile crimele au incetat).

In str. Rzboeni, in str. Romani (partea de jos),

str. Storojinet, soldatii au Lout ce au vrut. Band de ucraineni (tietori de lemne, ingrijitori de case.
mituritori), indicau casele evreesti i colaborau c,
soldatii ea sd prade tot ce era mai la indernind
mai valoros. Au luat parte si unii romni, dar mai
putini la nurnar: parte din romini, indemnati d
autorititi, fugisera Inca la intrarea rusilor, alt partP,
care stia cal are de dat socoteali pentra multe, s'a

retras odati ci nemtii (cei mai multi au decrarat

chiar c sunt germani, ca sal se bucure cle avant'agiik,

pe care a comisie german6 le acorda evacuatilo

nemti).

A lost Un jaf si un macel care trebue sa' ralman.:

in istorie.
In str. Transilvaniei, Haim Walter, negustor (12

yiAe, a fugit pnn gradma casei, Sofia lui s'a into,

67
www.dacoromanica.ro

mai scoati niste haine. Vecinii au aritat d e

i c scoate lucruri din casa (din casa ei).
Solclatii s'au luat dupa ea si au impuscat-o in curte.
In cartierul Horecea era o casa" mare a fratilor
$ciovici cari avusesera acolo bacanie. Chiar fostii
clienti au pradat totul. $aiovici s'a ascuns in pivnita.
Pentruca aveau destul ce jefui sus, oamenii n'au
mai avut limp sa-1 omoare. Fiecare a plecat incdrcat
cu toate bunatatile. Cand s'au intors sa-1 omoare,
sit

evreicd

nu 1-au mai gAsif. Cativa vecini, evrei i neevrei, 1-au

tras acara din pivnita, printr'o ferastruica.

In schimb an ucis pe Sternberg, din aceeasi cas5.,
desenator la directia cadastruiui. Omul a fugit, soldatii 1-au urmarit si Lau impuscat. A stat trel zile
pe calea fcrata.
Schafer, fruntas social-democrat, depozitar

cle

lemne, mare filantrop, se intorcea dela spitalul evreesc, unde era. efor. In piata Fantanei 1-a impuscat
o patrula romind. A murit in spitalul pe care-1
conducea.

In strada Romana a fost ucis de soldati Ozias

Gross (boiangerie).
In suburbia Mandstiriste. surorile Schaffer (Sum
Rifce), s'au ascuns intr'un porn. Vecinii le-au
denuntqt imediat ce au aparut primii soldati. Au fost
impuscote chiar in porn.
Mu lte sute de evrei au fost atunci impuscati.
Oricine era indieqt de localnici. Nu se poate tii

exact numarul mortilor, deoarece multi au fost nnediat ingropati, izolat. Cei mai multi au fost pusi
in giopi comune, la cimitirul evreesc, cite 250 intr'o
groapA. Exist dou5 groo pline i una inceputA,

68
www.dacoromanica.ro

A doua zi iu apdrut multime de Iocalnici din cartierele Rosa, Mndstiriste, Horecea, Caliceanga, toti
cu banderole cu crucea Incrligala. Impreuni eu patrule germane conduse de ofiteri, au pornit s vineze
cvrei. Au intrat in toate casele, au adunat convoale,
bdrbati, "femel, copii, batrani, bolnavi, si i-au dus
in curtea Primdriei, in curtea Iegfinii de jandarmi,
in garajul uzinei electrice. Mii de evrei au fost ingramaditi in cele trei locuri. Au Osit i un evreu,
fest fuactionar de Ranch', bolnav de inima i care nu
putea merge. L-,au prins de guler si de maini, 1-au
tarit, pe trotoar, pAnd la primarie.
La prinadrie, evreii au fost finuti oateva ceasuri.
S'au aclus dou'a mitraliere, evreii au fost poftiti sa

stea cu fata la perete, un plutonier a ordonat sol-

datilor:
Inearcati!

Pe urma s'a adresat evreilor:

In 15 minute veti fi executati!
De mai multe ori a repetat acest joe.
In garajul uzinei electrioe, paza o faeeau gardienii publici (inarmati cu pusti) condusi de comisari. Au cerut toate buletinele de populatie i celelaIte acte si le-au rupt. Foarte multi evrei au fost
bauti cu patul armei. Comisarul sef Grosaru A
strigat garcliendor:

De ce bateti, mai baieti?

Dar cu capul si cu mana ii indemna:
Dati-i virtos inainte!
Evreul Geiger,

ef controlor la

Perceptie, a

observat acest lucru. Cu mare greu a scdpat doar

eu 0 4mpla bdtaie,

96
www.dacoromanica.ro

Politia a prganizat echipe care au mers prin strazile mai principale: Iancu Zotta, Miron Costin, Iancu
Flondor, Maraeti, au ridiciat pe evreii mai de

seama i i-au inchis la Azilul municipal de bitrani

(str. Cuciurul

Mare). Au fost

tinuti acolo zece

zile, -Fara mincare, apoi trimii in lagar la cazarma

din suburbia Roa. N'a scipat deaat cine a dat,

comisarului Grosaru i altora, cel putin 20.000 lei
de cap, un ceas de aur, sau bijuterii. S'au adUnat
kilograme de aur. Grosaru a fost mai tarziu denuntat,

s'au gdsit le el mari eantitali de aur i bijuterii. A

fost demis. Probabil Ia eererea lui, ca sa-i poati
face un rnagazin grozav, unde a folosit functionari
evrer.

Evreii dui la legiunea de jandarmi, au fost batuti ingrozitor (avocatul Bruno Fischer, de exemplu).
Spre sear, evreii prini au fost eliberati, dupa
ce ii s'au controlat buzunarele i ii s'a furat tot ce
avea oarecare valoare.
Marti a venit in ora Gestapoul i s'a instalat

la hotelul Schwarzer Adler" (Pajura neagra).

Si-a inaugurat activitatea trimitand o patrula s
ridice de acasal pe prim-rabinul oraului, dr. Mark,
pe primul cantor Garman i trei persoane din corul
Templului. Au fast tinuti in liftul hotelului Pajnra
Neagra", pka. Mierouri.
Pe curma au incercuit strazile: Mircea Voda, lanai
Zotta, Maraeti, I. Flondor, general Prezan, etc..
Patrule germane conduse de ofiteri, au umblat din

easd in casi, au scos barbatii, i-au inarcat in eamioane $i ieu dus la Palatul Cultural din piata

70

www.dacoromanica.ro

VA-

sue Aiecsandri. Cam 1500 persoane. Au fost tinuti

acolo in picioare de dimineata pn seara. Dupai

amiaza, pela ora 5, a venit o comisie germani in

frunte -cu un major. Maiorul a poruncit evreilor s
defileze in fate lui. A ales pe barbatii tineri, pe cei
mai frumosi, pe cei mai voinici, i pe intelectualj
(Engler, mecanic-laciitus, str. general Prezan 1, a
fost ales pentruca era ingrijit imbracat si purta ochelan, astfel c arata ea un... intelectual). Cei aleei,

peste o sutd, au fost dusi in alb: sala. Nu se stia

pentruce. Pe urm au fost dusi spre Prut, acolo unde
a fost dus si nabinul dr. Mark. S'a aflat apoi c Au

fost impuscati Ia Bila, pe maltd Prutului, dupa ce

au fost torturati i schingiuiti de soldati S.S. si de
legionari. S'au adus in graba 20 de evrei care au
sdpat.gropi pentru ei impuseati. Li s'a pus in vedere
groparilor c vor pati la fel, daca vor spune cuiva ,ce
au vazut.
Cand, a doua zi, au venit sotiile i copiii celor
ridicati inainte cu o zi, s se intereseze la
c
tura Po hoe' de soarta celor disparuti, au fost b_atuti

fara, mei o mda. Gardienii public' erau de o salbatithe de neinchipuit. La once prilej bateau pe evrei,
la paine i onunde.
Rabinul, i cei cAtiva arestati odata cu el, au fost
supusi la chinun groaznice, inainte de a fi asasinati
din ordthul c.apitanului Finger dela Gestapo. In timp
ce.rabinul era condus la locul..de executie, in noaptea
de' Marti spre Microun, nemtii au dinamitat i 'peendiat cu bombe incendiare, monumentala clachre dm
centrul orasului, Templul cel mare (evreesc), cu

71

www.dacoromanica.ro

La, e prilej au ars si multe alte c1dri mari din cantrul orasuIui.

Iata cum povesteste o fetita, Annie, (azi in Bucuresti, in clasa patra primara, adoptata, de un inginer-chimist), un caz din cele multe. Fetita avea sase
ani cand era la Cernauti, iar cand a povestit, domnului A. Mu.nte, cele de mai jos, avca sapte ani:
.... Dimineata au intrat multi soldati ssu pusti la

noi in casa, acolo, la Cernauti. Cdci eu de acolo

sunt. Ne-au gasit la masa, beam ceaiul. Papa si
mama s'au speriat. Eu nu.
Nu-ne-au dat voie s ludm nimie. Am coborit cu
ei si ne-am urcat intr'un camion. Masina mergea si

noi stAteam in picioare. Mama ma tinea lipita de ea.

Am iesit in camp, am trecut prin sate si paduri, apoi

masina a stat. Ne-au dat jos. I-au luat Wei ceasul.

inelele

i banii. lVIamei i-au smuls cerceii din urechj.

Mie nu mi-au luat nimic. Ba unul a vrut sa". nni

mngaie pe obraz, dar am tras capul. Apoi papa
s'a ingalbenit, iar mama a cazut in genunchi, a

pupat cismele la cativa, rugandu-se s nu ne omoare.

Ei radeau. Mama m'a ascuns sub fustele ei i s'a
facut asa, dunkel, ca noaptea. Atunci, tifi, inima-mi

batea tare si mi-a fost frica. Am auzit impuscaturi

si pe &irm nil-44 Cand am scos cipul de sub fustele

mamei, un domn m'a ridicat in brate. El m'a adus

aci, la Bucuresti. Mama si papa erau morti, acolo pe

camp. Nu miscau si nu vorbeau. Ei n'au nici

durere, nu-i asa? Mortii merg in cer, unde e Durmnezeu 5i-i

72
www.dacoromanica.ro

Evreii ramasi in cladirea Palatului Cultural, au

fost triati de politie. Operatia a durat panft seara
tarziu. Cand au fost eliberati, toti odata, trecuse
de mult de ora 6, pind cand era permisi circulatia.
Astfel c'd la iesire chiar, in Piata Teatrului, evreii
au fost intampinati de patrule romane. Patrulele au
tras din belsug. Oriunde fugeau evreii, intalneau
patrule. In case nu se puteau refugia, pentrucd oamenii incuiasera, de frica, multi fugisera chiar. Toate

patrulele au tras. Au fost ucisi mai toti cei o mie

ceva de evrei gasiti nevinovati i eliberati din
Palatul Cultui al.

Putini cari au scApat, au fest arestati, pentruch

circulau peste era reglementarE, si executati la Prut.
(Eberhardt, tanar de 20 de ani, str. general Pre-

zan 7).

A doua zi, Miercuri, eadavrele au fost incarcate

in cdrute, cite 20, si inmormantate de-avalma in
gropi facute de alti evrei.
Dupa aprecierile facute de primarul de mai tarziu
al orasului (pe-atunci prim ajutor de primar), ay.

dr. Tram Popovici, in aceste zile au fost u6si in

Cernauti cam 2.000 de evrei. Dar dupa aprecierile
populatiei, n'au fost mai putini de 5.000. Deosebirea
de cifre s'ar putea datora i precizarilor facute de
dr. Popovici: ...nu cunosc imprejurarile in care au
cdzut, daca in lupta dreepti sau in urma atrocitatilor
trupelor ,care au trecut prin Cernauti,
banuesc Insa
ca din pricina urei de ras...".

Cand dr. Tr. Popovici a venit in oras,

Iulie

la 9

1941, a gsit un ora complectamente mort,

www.dacoromanica.ro

73

populatia ingroziti, ascunsi prin beciurile caselor.

Aspectul orasului era lugubru.Majoritatea prAviliilor
devastate, clAdiri fumegAnde i, dupa relatarde Luc-

tionarilor dela Primarie, in imprejurimile ora sului s i

in suburbii, _nenumaratt morti din randul civililor.
Armata romAnA, Iarmata germani, politia i populatia locala, au colaborat intr'o intelegere deplini in
aceste zile, la asasmarea evreilor.

A urmat o epoca destul de grea pentru evreii

cernduteni. 0 epoci de teroare, patronatA de primarul
municipiului, dr. Strejac, de prefectul judetului, dr.
Nicu Lupu, i de Cojocaru,;eful Sigurantei din Bucovina (care a facut multe alte ticalosii: din ordinul
saiu au fost arestati i maltratati salbatec, 44 evrei
refugiati politici

din Polonia, pe urm i-a trimjs

inapoi si i-a predat nemtilor, cari i-au dus la Lublin

sau la alte tabere de exterminare. Desi inspectorul

general Paun s'a opus, si desi a fost avertizat de

radio Moscova si radio Wadra, Cojocaru a continuat
bestialitatile sale fara de evreii bucovineni i Ltd
de polonezii ee se refugiau in tara).
Prima dispozitie a guvernatorului de atunci locot.
colonel Riclanu, a fost interzicerea pentru evrei de
a mai exercita vreo meserie sau profesie (chiar

aceea de medic). Ca sA se poat lua carnetele de

mester dela meseriasii evrei, s'a anuntat c. fiecare
meserias evreu trebue sa depuna carnetul cte mester
la Camera de Mundi, pentru preschimbare. Bineinteles cd au fost oprite si nu s'au mai dat altele. iE
drept CA s'au gAsit unii functionari cari au sfAtuit

74

www.dacoromanica.ro

pe evrei sa nu depuna earnetele; dar tot nu le-a t olosit la nimic, n'au mai putut lucra).
Asa dar, prima dispozitie a guvernatorului autonescian lovea direct in mtumitori.
Directorul departamentului Interne, al Guvernamantului bucovinean, era Tudor Popescu, intim colaborator ,al guvernatorului. De el depindea viata
evreilor.

Inca in primele zile, prefectul a dat o ordlonanta

care poruncea schimbarea rublelor la pretul de un
leu, ceeace o pauperizat imediat pe evrei. Alte ordonante porunccau ca evreii sa depura tot ce ,aveau
mai de pret. Circulatia pentru evrei era interzisi
dupa ora 6 seara.
Poplin iii Picea si ea de cap. De la 4 dimineata veneau echipe de gardieni in casele evreilor si
scoteau brutal oamenii la munci, indiferent de pro-

fesia sau pregitirea lor. Evreii erau pusi, sa degajeze casele darimate, in centru si la gari, unii erau
dusi la Prut, uncle podurile de fier fusesera aruncate
in aer. Iarna, au fost pusi sa curete zipada (medici,
avocati, ingineri), intro altii ti senatorul Karl Klueger.
Evreii mu i mii
lucrau din zori pand noaotea
tarziu, -Fara nici un fel de plata, hrana, sau imbra-

caminte, in schimb erau snopici in bitae. La gar

batea armata romind, la Prut nemlii, in oras gardienii publici i comisarii.
Evreii i evreicele faceau treburile cele mai grele
si mai primejdioase: daramau casele, carau cardmizi, incircau carbuni in vagoane, miturau strazile,
spalau dusumelele la locuintele sefilor de autorititi,

www.dacoromanica.ro

'75

cleveniscra servitorli orasului sl al orasenilor. Multi

evrei au murit ori s'au schilodit la poduri si la dalramatul caselor.

$eful biroului evrei, la Cercul Teritorial Cernauti, care dispunea de oameni la muncd, a fost
locotenentul luravo, invdtator. Locuia in strada Gh.
Lazar, colt cu str. Delavrancea. Evreii ii cunosc adresa, pentruca acasa la el se incheiau afacerile. Lua
bani dela evrei ca sd-i lase s'a stea acasal; pe urrnd
inainta guvernamantului listele evreilor scutiti de

el, ea sd fie luati la mined direct de guvernamnt.

A fost inlocuit cu maiorul Rang. Nici acesta n'a
fast mai eumsecade.

Situatia s'a agravat mai ales and evreii au fost

siliti sa poarte Steaua lui David, pe panza4galbena
cusut la piept. Era obligatorie i pentru copii.
Atund au inceput incidente grave: populatia stia pe
cine poate sa bata, nu mai putea gresi.
Fiecare sergent de strada s'a imbogatit atunci.
CAci daca dispozifiile date de sefi (batae, arestdri)
le exeeutau dezinteresati, au lucrat foarte ;milt si
pe cont propriu i infelegeau ca pentru un asemenea
riso s fie bine platiti. Gaseau pretexte in fiecare
moment, ea sa se lege de evrei. Si evreii plateau, in
bani ori in natura.
Daed chestorul "politiei, Glogojanu, era un antisemit feroce" (cum spun cernautcnii), oamenii lui
nu-1 faceau de ras in aceasta privinta. Batai le si
schingiuirile erau o nimica toata. Ar putea marturisi
lonescu Traian, eful gardienilor publici dela Penitenciarul Chesturii de Politic Cernauti, in prezent

76

www.dacoromanica.ro

ser'viciul hi ilucureti. 8atea pe evrei Cu [)leitsi.

Pe unii i-a omorit astfel, pc altii i-a schiloclit pe
toat viata.
c:711

Acest regim nu era nimic, totusi, fata de

cel

inaugurat pe la sfarsitul lui Iu lie, si care se datoreste

aproape exclusiv ziarului Bucovina-, singurul ziar

local. Era un ziar nou, de propaganda antisovietied,
antialiatd i antisemitd, andfrancmasonoiudeocomunistoplutocrat", semioficiosul guvernamantului, sau mai
curand tutorele lui. Nernaipomenit de violent. Era

scris de prof. Hie Mandiuc, (liberal), Tcaciuc-Alha,

dr. Aurel Mcrariu (fost senator liberal), Traian Chelariu, Gheorghe Drumuri, prof de lieeu Loghin, dr.
D. Marme liuc (liberal), Traian Gantemir, Drago$
Luta (liberal), *Vasile Porumbijii (sotia e, actualmente, actritd la Alhambra).
Conducerea o avea Ion Munteanu dela inspectoratul propagandei. Porunca vremii" ar fi putut
lua lectii dela acest ziar; care avea i tipografie proprie, nationala", fosta Eminescu", furata dela

Abraham & Co. Mai toate cAte au suferit atunci

evreii hucovineni, sunt opera acestui ziar. Mai ales
cand,s'a publicat in ziar un manifest-program, aratand

cum sa se romanizeze Bucovina. Manifestul a fost

semnat de prof. universitar Marrneliuc, prof. Loghin
si dr. Lupu Strejac, fost medic primar al municipiului. Nu stiu dacd vreunul din redactorii Bucovinei si
mai ales din semnatarii manifestulur, mai indraznesc.
s trdiased.
In manifest se cerea expul7area irnediata in spe

www.dacoromanica.ro

'11

cial a evreilor din toata Bsucovina; dar si a ceforlalte

'inoritaTi.

Cand s'a impus evreilor cernauleni

sa poarte

galbena, Bucovina- a creiat o rubrica in

c.lre denunta evrei cari nu poarta steaua sau, desi
du steaua, ii permit sal mearga pe strada i nimern
L:eaua

iiii ucide sau ii bate cel putin.

Gaud s'a restrans aprovizionarea evreilor, ziarul A

creiat o rubrical in care denunta cum se eschiveazi

cvreii cari nu vor sa moara de foame.
Articolele ziarului erau, pentru autoritatile locale
decrete-legi imediat luate in considerare. Populatia,.
mefeu mai atatata prin articolele din ziar, indraznea
sl ea tot mai mult impotriva evreilor.
Toate acestea au culminat cu infiintarea ghettoului:
apoi cu deportarea in Transnistria.
Un merit deosebit in deportarea evreilor 1-a avut
rrofesorul universitar Marmeliuc, azi domiciliat in
si

bxuresti, unde mai e profesor. Timp de patru ani

;I sese primar liberal al Cernautiului. N'a avut niciodata motiv sa se planga de evrei. A facut, totusi,.
demersuri stdruitoare pe land guvernatorul Calotescu
(a plecat anume dela Bucuresti la Cernauti, desi era

atunci) ea sa obtina deportarea evreilor, ca

elemente indezirabile i neproductive-.
ciificil

Inca in timpul guvernatorului Riosanu s'a discutat

crganizarea unui ghetto la Cernauti. Dar lucrurile se
tut .igdnau. Rana a fost numit guevrnator. Corneliu
Calotesca, avand ca director al cabinetului san militar, pe maiorul
azi inaintat It. colonel, pentru
meritele sale cle 1au
Stelian Marineseu.

www.dacoromanica.ro

fie pare ed infiintarea ghettoului a lost ideea Marelui pretorat al armatei romne, venit anume In

nest scop l.a Cernauti. Ideia a fost excelent primit

de maresalul Antonescu. Dar nu s'au dat ordine
serise. Totul s'a comunicat verbal.
La ineeputul Iunii Octombrie 1941, generalul Caloteseu a convocat Ia Cernduti pe sefii autoritdtilo.adin toatd provincia, ca s puna la punct deportarea
evreilor. Totul trebuia fdcut prin surprindere. De ce?
Ca evreii sa. nu-si instraineze verilc, ca evreii sa
nu-si poatd lua lcu ei nimic, totul s poatd fi jefuit de
autoritali. Dead evreii si-ar fi putut pregdti din
vreme plecarea, Transnistria n'ar fi azi tin mormant
asa de vast.
Evreii nu banuiau nimic.
Era intr'o zi de Sambdtd, la 11 Octombrie 1941.
Evreii au fost treziti de un svon (nu s'a dat nici o
ordonantd, nu era nimic scris, ca frdmantarea evreilor
sa' fie mai mare si rdspunderea criminalilor
credeau ei
mai mica): Pauli la 6 e.ara, toti evreii
vorji 'in ghetto. Cine va fi gasit Ir oras duper aceastii
or, va fi impufonf pe loc.

;Cateva teasuri, evreii n'au crezut, n'au vrut Isa

creadd. Rind s'a aflat cd la ora 9 dimineata generalul lonescu, comandantul militar al laucovinei, a
chemat la Guverniimnt conducerea provizorie a Comunitatii, in frunte cu dr. Neuberger, le-a citit
cateva fragmente dintr'o ordonantd a guvernatorului

(Nr. 38 din 11 Octombrie 1941), a ardtat planul

ghettoului si a cerut ca toti evreii din partea de sus
a orasului s pdraseasca imediat locuintele i sa'
www.dacoromanica.ro

79

moargii in partea de jos, fostul cartier evreesc, in

jurul strazilor: Evreeasca, Piata Fantanii, Ion Creanga, Morariu.
Dintr'o data evreii au inteles. $i au crezut. Intreg
orasul, ea la un cutremur, a asvarlit in acelas limp
pe evrci din case.
55.000 de evrei, cari stiau ca-s condamnati la
moartc, au pornit deodata spre ghetto. Bdtrni, femei,
copii, din toate cartierele i toate strazile, au luat
repede ce Ic-a venit mai intai inainte si au pornit,
in valuri, in goana (desi cu poveri grele), disperati.

Nu mai era prea malt pal Ia. 6 seara. $i aveau

de facut cativa km. pnd la ghetto.

Zi de toamna inaintata, ceata, urnezeala pdtrunztoare, ploae mdrunta i deasa. Toti vreij u valize,
cu rucksacuri in spate, cu perne sau plapumi in maul
(nu le era permis s scoatd decal ce puteau duce

in spate sau in mana), cu boccele fdcute in graba,

din care atarnau rufe si cadeau mereu obiecte. Fiecare alerga din alta dircctie si se indrepta in Alt
loc, nu se stia precis unde e ghettoul, fugeau, reveneau, so. .impiedicau unii do altii, tipete, plansete,

certuri. Unii duceau in mana o oglinda de cristal,

doi duceau eada de bae, pe care o umplusera cu ce
ii s'a pdrut mai necesar. Femei impingeau cdrucioa-

rele de copii, in care pusesera la olalta copii, imbracaminte, obiecte de gospodarie; batranii alergau
de colo-colo cu cate o carpa in 'nand, copiii cu cate

o lampa sau cu cartile de scoald. unite fetite n'au

uitat sd-si salveze i papusile.

Nemtii au fotografiat din belsug acest spectacol,

80

www.dacoromanica.ro

de care romanii i ceilalti locuitori s'au amuzat destul.

I. P. S. S. Mitropolitul Tit. Sitnedrea al Bucovinei, a venit anume cu masina, sa-si dea seama de
situatia evreilor. A fost foarte impresionat cand a
vazut un soldat roman care isi agatase de umar
arma, i cu mainile sprijinea pe o batrang bolnava
ce nu putea umbla.

Din circumscriptiile politienesti au navalit, oa la

un semn, comisarii, agentii, gardienii publici, mobi:
lizati toti in acest scop. Aveau misiunea si mane mai
repede pe evrei si sa-i opreased de a lua mai mult
decat aveau voie. Numai evreii stiu cat au fost
batuti atunci de slujbasii can Isi faceau datoria".

La circumscriptia II-a de politic, (str. Brancocoveanu 2, in centru), seful, comisar Holca Ion, a
supraveghiat din balcon evacuarea evreiIor. Striga

in gura mare gardienilor i jandarmilor sa, nu lase pe

jidani sa scoata prea multe din casd, sa-i opreasca

de a angaja can* pentru tranzortul lucrurilor, si
nu-i lase s circule de mai multe ori intre locuinta
si ghetto. Cine a pardsit casa mi mai putea reveni!
E meritul acestui comisar, c evreii din centru
n'au putut scoate mai nimic din casele lor.

Dar in ghetto, nimeni nu sc ingrijise de adapostirea evreilor evacuati. Important era sa plece, riU
sa ajunga.
Era seard deabinelea,

burnita, frig, Extenuati,

evreii s'au inghesuit PC coridoare, in pivnite, in submink, magazu, garaje, in grajduri, fericiti ca au

un acoperis. Dar cei mai multi n'au mai avut loc

www.dacoromanica.ro

81

si au ramas in curti, uncle s'au prabusit de oboseala

si au a dormit.
Au fost multe sinucideri in acea zi, la Cernauti...

Dar au fost si multi fericiti: localnicii, cari au

pus imediat stapanire pe averile lasate de evrei!

Noaptea a fost frig deabinelea, spre diminpata
a inceput s ningd.
Trupuri de oameni acopereau drumurile i curtile,
zapada acoperea aceste trupuri.
Indata ce evreii au intrat in ghetto, au venit iucritori

i sold* si au imprejmuit ghettoul in graba,

Inca in aceeasi seard, ca in evul mediu, ou gard inalt,

de scandura. Gardul mergea dealungul strazilorHurmuzache, Eminescu, piata Dacia, Regele Ferdinand,

spre piata Fantanii, la capatul strzii Evreesti, spre

Comenduirea Pietii, strada Romana, (Ruseasca), langa
strada Maresal Foch, str. Marasesti, str. Meran.

Maiorul de jandarmi lacobescu (din Iasi) a sosit

cu o companie de jandarmi, pentru paza i organizarea ghettoului. Gardul de scanduri a fost dublat
cti unul de sentinele, s'au pus si mitraliere, evreii au
fost izolati de restul lumii. $1. ce Je mai principal,
restul lumii a fost izolat de evrei.
Pe urma s'a mai adaugat i o bariera din sarma
ghimpata.

Comandantul lagarului, maiorul lacobescu, i ajutorul sau, maiorul Gernanaru (originar din judetul

Suceava) s'au instalat in casa din strada, Romana

colt cu strada Maresal Foch, la intrarea prmcipala
in ghetto.

82

www.dacoromanica.ro

Maiorul lacobescu a facut avere in aceasta calltate. Desi nu i se marise solda.

In mod normal, locuiau, in partea acum imprejmuita, 5.000 de oameni. lata c acum local era
obligat sal addposteasea mai bine de zece ori pe
atita, plus locuitorii vechi. N'aveau apd, n'aveau
n'aveau hrana. Era interzis sa se aduca
paine in ghetto. Si totusi evreii s'au organizat in
ordine, in deplina inteIegere

fratie,

fara nici o

deosebire de categorie. N'a fost nici an incident in

acele zile de ghetto.
Iarna incepuse prea devreme. Copii mici gemeau
de frig, femei gravide cerseau un ceai, batranii cereau

voie sa se inealzeasca la o soh, bolnavii Ii dadeau

sufletul pe margini de trotuare".
Cei mai multi dormeau sub cerul liber.
Pentru a legaliza- acest ghetto, generalul gayernator Calotescu a convocat chiar a doua zi, la 12
Octombrie 1941, o conferinta administrativi la care
au luat parte 18 personalitati". Generalul Caloteku
a putut s se laude ghettoul e un fapt indeplinit,
.

st in curand deportarea va fi sr ea un f apt indeplunt:

Singurul care a protestat atunci impotriva ghettoultu

a lost primarul, dr. Traian Popovici. N'a putut

obtine decat sa se excepteze dela deportare un numar de 120 intelectuali, cari au binemeritat dela
natie , i am 450 specialisti de care era nevoie
in oras.

0 atitudine demna, in aceasti epoci, au avueo

si dr. Teofil Siiveanu, fost ministru al Bucovinei

www.dacoromanica.ro

ei

83

tunsilierul de Curte aherman, earl au protestat

Ltd impotriva crimei ce se face cu evren.
Guvcrnatorul Calotescu, vesnic secondat

sfatuit

(numai in ce era clefavorabil evrcilor) de maiorul

Stere M arinescu, eful sail de cabinet, a luat mdsuri
energice pentru infornctarea evrcilor etraciti cu totul.

Evreii n'aveau voie, sub nici un mottv, s lucreze,

s profeseze, nu puteau face comert, industrie, nu
puteau fi functionari nici la intreprinderile particulare. Prin simple ordonante ale guvernatorului, s'au
expropiat" de drept ceeace de f apt furasera de mai
inainte, dela toti evrcii din Bucovina: proprietatile
rurale (jumatatedin evreii din Bucovina erau tdrarn,
aveau parnant s i gospodarii frumoase) proprietatile
urbane, atelierele, paduiile, morile, mosiile, fabricile,

casele in care locuiau. Nu li s'a dat nici un fel de

despagubire (asa cum nici banditii din coclru nu dau

nici un fel de des:)agubire), fie chiar bonuri de

stat- fara nici un fel de valoare. S'a interzis Ralncilor sa. mai Lea vreo plata evreilor din Bucovina.
Era bagat imediat in lagar oricine era prins cd a

in bani sau in altfel

evreilor.
Obiectele sau banii erau confiscati.
A fost evacuat i spitalul evreesc, cu bolnavi in
stare grava, cari au murit din cauza asta. Au fost
aduse fetele evreice sa." spele i s curete, apoi s'a
adus vreun ajutor

facut acolo spital militar.

La cateva zile dupi ce au fost inchisi in ghetto,

evrcii au fost somati sa depuna oate bijuteriile si
toti banii. In cloud locuri se furau oficial toate acestea, de dtre functiortarii Bincii Nationale: intr'o

84
www.dacoromanica.ro

casa din str. Eminescu si in alta din str. losit. beasemenea, au fost obligati sa schimbe banii romanesti

in ruble, la cursul de o rubla=40 lei, cu toate ca

nu cu mult inainte de infiintarea ghettoului, populatia

din Cernauti fusese constransa sa schimbe rublele

la B. N. R. la cursul de o rubla--1 leu.
Evreii si-au vandut ,atunci, pe pretun de rumic,
tot ce era pe ei, imbracaminte, bicallaminte, rufane,
ca sa-si procure o bucata de paine.
rot ce se da pe cartela (paine, zahar, ulei, etc.),
nu se mai distribma evredon
eel cativa neevrei can locuiau dinainte in strazile
devenite acum ghetto, puteau intra si iesi orioand.
Au facut avert uriase. Au luat i ultima haini a evredor, pentru o pante sau Un loc de dormit pe
podea.

Veneau in ghetto *anode din imprejurimi, ye-

neau roman]. din oras, veneau cucoane simandicoase,

tot felul de intermedia n can speculau uenorocirea

evredon Pentru un kilogram de salam s'a dat un

mantou, pentru un kgr. de unt s'a dat un costum

complect, pentru cateva oua s'au dat camasi de matase. Cucoanele care veneau in ghetto cu mantale
simple, uzate, plecau in blanuri de astrahan".
Poporul din oras nu se mai ducea la.pravalii, nici
la spectacole nu mai mergea. Organizau exeursii
colective in ghetto, unde se distrau frumos si de
unde mai aduceau acasa tot felul de bunatati. Acetia
erau dommi cmstiti i cucoanele din lumea bun, cari
nu s'au repent sa jefuiasca direct din casele parasite,
uncle putea ultra (mime.

www.dacoromanica.ro

85

Intr'o dinuneatii, o parte din strazile ghettoului

s au umplut de janclarmi: strada Sf. Treime i strazile yecine, apoi Franzosgasse, Sbiragasse, Stefaniegasse, etc. Stiau evreii ce este, se asteptau: ineepeau
deportarile. Sub lovituri brutale, au fost indolotaati

oopii cu ruck-sackuri prea grele pentru ei, femei

purtand in brate copii mici si in spate ruck-sackul
cu ultimul lor avut, batrani si mai incovoiati sub
povara pe care abia o duceau in spate. Au fost incolonate femei gravide, lehuze, bolnavi.

I-au dus deadreptul la gard. Aoolo au fost ingramaditi cat s'a putut in vagoane.
In Transnistria ii astepta, intre altele, una din
cele mai ,grele ierni din ultimul secol, in Europa.
Acest prim transport de deportati a mai degajat
ghettoul. Dar numai pentru cateva ore. Ghettoul a

fost comprimat. S'au evacuat nu numai strazile de

undo fusese ridicat primul transport, ci toate strazile

din partea stangd a liniei de tramvai, i altele de

sus, din oras (str. Moldovei, str. Sevoenco, etc.),
In seara de 15 Ootombrie 1941, primarul dr.
Trojan Popovici, a obtinut dela conducatorul Statului consimtamantul ca s fie opriti dela deportare
15.000 evrei. Nu de dragul evreilor, 6 pentruca, ptin
sooaterea evreilor, se desorganizase si se incurcase
totul, la Cernduti.
Pentru a se alege exceptAii,evreii au primit dispozitii sa organizeze inregistrarea lor. S'au asezat mese

numeroase, pentru fieoare meserie si profesiune ate

o masa', peritru batrani o alta masa. Trebuia sal se
aleaga oameni din toate profesiile si meseriile, dupa

86

www.dacoromanica.ro

ce se vor reline toti bitrinii, fostii functionari la

Stat

pensionarii de Stat.

Dar asta s'a ficut pe hirtie. In fapt, a fost un

comert ingrozitor cu aceste autorizatii. Cotau la

bursa. 200.000 lei una, sau contravaloarea in do-

lari ori moneti de ur. Mai multi samsari evrei

ficeau legitura cu cei de sus. Dupi afirmatiile lor,

banii ii lua: guvernatorul Calotescu, maiorul Marinesca, generalul lonescu, comanclantul militar, i ajutorul acestuia, un maior. Daci unii samsari au fost
einstiti", altii, dupi ce au luat banii, au adus autorizatq false.
Primarul, ca si poati supraveghia i influenta
(in bine) organizarea deportirii, a obtinut a intregul

aparat militar de pregitire tehnici a deportirilor sa

fie gazduit in localul primiriei.

A dat i primarul 'autorizatii (cu dela sine putere,
deci pe risc personal), a dat i guvernatorul. In total
s'au dat cam 25.000 de autorizatii.

Dupi care au inceput iar deportirile. Jandarmii

cercetau la rind casele din ghetto: eine n'avea autorizatie, mergea imediat la gard si era urcat in
trenul deportatilor. Zilnic se goleau 2-3 strizi. Era
o vndtoare, casci multi se ascundeau.
Atunci a inceput sit faci avere maiorul lacobescu,
comandantul ghettoului. Prin intermediul dr. Camila
Hart, rnaiorul, in schimbul a 100.000 lei, adiuga
pe autorizatie (scriind pe verso) si atia membri
ai familiei, sau soacra, cumnatul, etc. Pe autorizatiile pentru bitrani adiuga: fiica, ginerele, 1-2
copii. Maiorul ar fi salvat astfel lume multi.

www.dacoromanica.ro

87

Dar si osteneala lui, i paralele date, au fost

degeaba. S'a .dat o ordonanta ca toate autorizatide
trebuesc verificate de generalul lonescu, comandantul

Toli evreii cari au obtinut autorizatii, au parasit

ghettoul si s'au inapoiat la casele lor. De astadata
ii s a dat voie sa-si transporte lucrurile cu cirutele.
Dar acasa au constatat di , in lipsa lor, totul a
I

fost jefuit, chiar

si

mobila. Au fost jafuri atat de in-

spaimantatoare, Inca autoritatile au impuscat din

aceasta cauza, pe platoul Horecea, pe caliva neevrei

prinsi asupra faptului. Furasera din ceeace trcbuiau
s fure autoritatile!
Foarte multe case au fost gasite ocupate : se instalasera stramii sau vecinii, cari n'au dat voie evreilor sa ocupe nim o camera macar.
Cu toate acestea, evren can tmeau sa pardseasca
ghettoul, pe Ianga automatic trebuiau s (lea i o
declaratie ca au gasit, acasa, totul in regula.
Multi evrei, inainte de a porni in ghetto, au.datin

pastrare lucrurile lor mai de pret, la diferiti prietem. Cand le-au cerut, acum, inapoi, au fost amenm:
tat' c vor fi denuntati drept comunisti (multi au si
fost denuntati), ceeace insemna deportare imediata
in Transnistria.
S'au depus in Bucuresti, la Siguranta Statului,

mai multe reclamatii in acest sens. Dc pilda Carol

Wender reclarna ca a incredintat unui cunoscut, pe
care 1-a vazut decurand in Bucuroti, la volanul unei
masini luxoase, bijuterii in valoare de milioane. Cand
a iesit din ghetto si 1-a rugat sa-i inapoleze macar

88

www.dacoromanica.ro

o parte din bijuterii, a fost ridicat din Cernduti ca

bagat in lagar. Acest prieten" era toati
zma prin ghetto, avea acces la orice ord din zi sau
din noapte, venea numai s prade pe evreii inchisi:
"Ltd origina imbogatirii atator .oameni pentru can
spion s i

patriotismul insemna jaf, omor,

i crimat

Ultimul transport de evrei -deport* s'a fcut in

Noembrie. Dupa.' care gardul a fost dat jos, ghettoul
nu mai avea pe cine addposti.
Rdmaseserd in oras cvreii du autorizatii. Dar autorizatiile, cum am aratat, trebuiau verificate.
Comisia de verificare a lucrat in sala de eInte
a Primariei, sub prescdintia generalului Vasile lonescu. Erau vreo 5..a.se mese, la fiecare masa un ofiter,

doi-trei soldati si diferite liste. Evreii trebuiau cdutali in toate aceste liste.
Au dat oamenii parale, bijuterii, ceasuri de aur,
si au obtinut verificarea. 15.000 de evrei au fost atunci invoiti sa ramind la Cernauti, datorita unui
maior de graniceri, adjutantul generalului, care se
tocmea in numele generalului.

Nu toti evreii s'au prezentat la verificare. Cam

4.500, neavnd CU ce s plateasci aceste vize gratuite, s'au ascuns. Primarul Traian Popooici, socotind
c Antonescu autorizase s ramanfi la Cernauti 20.000
evrei, dar ca guvernatorul a confirmat numai 15.000,

a eliberat el, intr'adevdr gratuit, 4.500 de autorizatii

(autorizatii Popovici-) pentru a salva pe cei ascunsi.
A inceput atunci o lupra aprigia intre guvernatorul
Calotescu (sau, mai exact, intre maiorul Marinescu)

89
www.dacoromanica.ro

primarul jidovit. Maiorul vroia s anuleze autorizatiile date de primar, revoltat fiind c le-a dat
gratuil. $i primarul si maiorul, plecau rnereu la Bucuresti, s intervin a. impotriva celuilalt. Lupta a tibia
yi

opt luni.

Evident, primarul a lost cel invins. A fost demis

Iunie 1942, de calre guvernatorul Calotescu, in
oomplicitate cu subsecretarul de stat dela interne,
generalul Jacques Popescu. Prea Ii facuse primarul
de cap, prea Ii permitea s fie om fatA de oameni.
A fost inlocuit cu unul asa cum trebuia maiorului.
o bestie, Dimitrie Gales.
Maiorul Marinescu triumfase. Urma s deporteze
si pe cei 4.500 autorizati" de primar. A hotairit s'o
in

facd in trei transporturi a ate 1.500 fiecare.

In noaptea de Sambdta 7 Iunie 1942, maiorul a

chemat de urgenta pe toti .functionarii guvernimani politici, toti funcfionarjj de Stat,

tului, primdriei

pita la gradul de sef de sectie inclusiv, i-a tinut in

curtea interioar a politiei, dela 11 noaptea la 3 dimine*, si a ales pe cei mai salbatici si mai fiorosi. Le-a dat cate un plic care cuprindea o lista cu

oateva, farnilii de evrei. Toti acesti evrei

1.500
trebuiau ridioati in aceeasi noapte si cleportati peste
Bug. (Generalul Topor, comapdantul jandarmeriei

din tard, stabilise aceasti destinatie pentru cei 4.500

clandestini: cariera de piatra de langa Ladigin, peste
Bug).

Fiecare functionar a rners insotit de patru jandarmi inarmati, sa" adune pe evneii indicati. In 5 minute oamenii trebuiau sit se Imbrac i si-gi faci

90
www.dacoromanica.ro

bagajul. In dou ore, evreii, ingroziti, au fog adunati in Pinta Macabi. Acolo se afla gi maiorul.
A pus pe fiecare s se desbrace complect, ca sa-i
controleze amainintit, sa nu escundil ceva, sa' nu ia
ce trcbuia s rimnd. Chiar i femeile au trebuit
'sa se prezinte goale, pentru control, in ff.* soldatilor. Sub cerul liber, in vizul multimii adunate, ele
au fost supuse unui amanuntit examen ginecologic,
ea sh se vadd dada n'au ascuns bani sau bijuterii.
Maiorul a limit evreilor i un disburs:

Acum doi ani ati primit pe rugi cu flori.

Vit

dau eu acum Kisplata. Va trimit peste Bug unde va

asteapta o moarte sigura !".
Dupai care au fost imbarcati in vagoane de vite
si deportati.

In sAptdmana urmdtoare, tot in noaptea de Sambdtd spre Durninia (14 Iunie), maiorul a trimis sa
se ridice in acelag fel, alli 1.500 evrei. Daci prima
data, evreii, surpringi, an fost gasiti cti totii, acum
multi erau ascungi.

Pentrued erau locuri libere in vagoane i trebuia

complectat neaprat pan la 1.500, aga cum both-Ise
maiorul, primarul din suburbia apropiati, Minnstiri$1e, a oferit evreii lui. A stqruit chiar s se

scoatd evreii din cartierul sau.

Jandarmii gi politigtii au inconjurat cAteva strdzi
(strada Storojinet, etc.), au intrat in case gi au scos

pe toti evreii, chiar pe cei cu autorizatie in regula,

dela guvernator.
Intre multi altii, o doanini (ndscutd Finder), cif
dui copii (de 3 i de 5 ani). Si dr. Lichtenfeld,

91

www.dacoromanica.ro

pensionar, lost consilier la Curtea de Apel, care a

murit apoi in Transnistria. Tot nu era destul.
Au scos, dupd listele dela Cercul de Recrutare,
pe cei reformati, pe inapti. Tot nu s'a complcctat
1.500.

Cateva ore inainte de plecarea trenului, disperati

c n'au numarul neces(tr, au trimis cateva camloane
la Azilul de bihrni si au fost adusi batranii si
bdtranele.

Mai lipseau cateva zeci.

Camioanele au pornit in goand la spitalul de
alienati si au aclus pe toti nebunii evrei intr'o cas
parasita din str. Wilson, s se vadi de citi e nevoie.
De toti era nevoie si toti au fost deportati.
Era mare veselie pe ei eh' merg sa se plimbe. De
mult nu se mai bucuraser de libertate!
Printre acesti nebuni se aflau si ctiva teferi.
Intr'adeviir, cativa evrei, intre cad Schiel, fost functionac la C.F.R., sef de statie la Seletin, jud. Rdciauti, vaind eh' vor fi deportati, au socotit ea' se
pun la addpost dacd se interneazd in casa de nebuni.
Au obtinut internarea. Clue isi putea inchipui eh' si
nebunii vor fi

evacuati?
Cu nebunii au fost evacuati i medicii acelui spital.

N'au Pacut nici o deosebire, le trebuia un noon..

(136.trnii si nebunii numarau, la un loc 200 de persoane. Dusi apoi la cariera de piatra de lnga Ladigin (judetul Tulcin), au fast impuscati de solclatii
romani, pentruca n'aveau ce face cu ei. Asa cum
au fost impuscati copiii pnd la 12 ani i toti ceilalti cad nu puteau munci). Astfel numarul a fost
complectat, trenul a putut porni.

92
www.dacoromanica.ro

Abea peste dou5. saptamni (28 lunie) s'a facut

al treilea transport. S'a 15.sat o Simbdtd liberd, ca
evreii sa crcadd cd nu vor mai fi ridicati si sd nu se
mai ascundd. Dar n'a mai fost gdsit niciunul din cei
cu autori7atia Popovici". Trebuiau, totusi, de;)ortati,
ultimii 1.500 ilegali, sau un ultim lot de 1.500 evrei.

Au scos dela Camera de Muncd lista evreilor

dublati de romiini, dar care nu mai fusescr aprobati, dupd ce au invd[at pe dublanti mcseria. Doi
comercianti romani au stdruit ca acesti ev7ei si nu
mai fie aprobati de Camera de Muncd, desi nimeni
nu pierclea nimic si toti cdstigau din bAsug depe
urma aces:.or hamali evrei cari duceau, gratuit, tot
greul in intreprinderi.

1-au ridicat pe acesiia. Erau prea putini. Iar au

inconjurat, noaptea, banditeste, cteva strdzi peri-

ferice: str. Piici, str. Roemer, Atlasgasse, Fluggasse,

au ridicat pe cei Cu autorizatii in rcguld.

(Una din echipe era formed' din comisarul Topa,

etc., si

un functionar al primdrici, si doi jandarmi).

Convoae de bdtrini gArboviti, do peste 80 de
ani (in Capita la Romdniei, anumiti.oameni mai discutau dacd e politicos sd arestezi, intre criminalii de
rdzboi, pe criminalul de drcot comun A. C. CUZA,
pe motiv c e cam imbdtrinit), copii sugaci purtati
in brate de mamele lor, paralitici dusi in spinare de

rudele lor, orbi dusi do mind de copiii lor, printre

ei nebuni, topdind veseli, au luat drumul mortii, presdrdnd soselele cu sute de cadavre.
Intre cei deportati la acest dc-al tteilea transport, era si Weber lost redactor sef al ziarului

93
www.dacoromanica.ro

Czernovitzei Morgenblatt. Sora lui, vaduva, cu doui

fete (del9 si 21 ani) n'a vrut sii-1 lase singur; au
venit toate trei, de bund voie, eu el. Cu totii au fost
omoriti, apoi, dincolo de Bpg..
Dintre toti cei 4.500 evrei cernauteni deportati cu
ultimele trei transporturi, la care se mai adaugi
500, ultimul rest, deportat la 10 Septembrie 4942,
se mai aflau in viatd la Tulcin, in Noembrie 1943,
dup cum arat o scrisoare a doctorului Teich, 700
de evrei, dintre can 100 copii. Intre acesti evrei
erau si 91 fosti functionari publici, ofiteri de rezervd,
pensionari publici, invalizi, decorati, vficluve din rhzboiul, de intregire al Romaniei, can, prin adresa Nr.
15.376 din 18 Noembrie 1943, a prefecturii Tulcin,
s'au adresat Presedintiei Consiliului de Ministri dela
Bucuresti, cerand repatrierea, pe baza meritelor 5i
insusirilor. Chiar Presedintia Consiliului de Mini-.
stri a ccrut lista acestor categorii afIdtoare in Transnistria.

Numai od a cerut-o dupace mai toll

au

fost exterminati, mai ales c listele erau intAi centralizate la Odessa, ca sa intarzie 5i mai mult.

In gara Cernduti in fata trenului care astepta pe

deport*, erau insirate o serie de mese, la fiecare
cate un functionar-doi, cu registre. Evreii deportati
trebuiau sa trend' prin fata fiecarei mese. La prima
mas trebniau s plateasca china. China Iocumtei din
care au fost ridicati, dar unde mai aveau contract.

Trebuiau s pldteascd diferenta de chine Odd la

expirarea contractului. Dac evreul n'avea ban' destad,

se

tocraea

si

obtinea

mai

94
www.dacoromanica.ro

ieftin.

Dacii

n'avea nimic, lasa haina, paltonul, rufele; functionarii

erau oameni. intelegatori i primeau mice, numai sa.
primeasca.

La a doua masa, evreii trebuiau s plateasca

taxele datorate Primariei, pentru apa. Primaria avea
bugetul fixat pe un an, nu puteau pierde veniturile ce
le-ar fi nadus evreii daca ar fi ramas in oras. Si
aici te puten tocmi.
Lat a treia masa se platea lumina.
La' a patra masa, barbatii (numai ei) plateau unui
functionar dela Administratia Financiara, taxele militare. S'au facut reduceri importante celor ce n'aveau
decat haina pe ei.
La a cincea masa, up functionar al Bancii Nationale schimba leii romanesti in marci de ocupatie, a
60 lei marca.
La, a sasea masa se cumpara dela evrei aurul, argintul, bijuteriile, obiectele pretioase. Pentru o verigheta de aur au dat 3 marci de ocupatie.
Insfarsit, la a saptea masa evreii erau perchizitionati cu multa bagare de seam. Li se fura oficiaI
tot ce flu oferisera de buna voie, la celelalte sase
mese. Fiind jaf, nu li s'a dat nici o dovada pentru
tot ce ii s'a luat.
Banuind ea evreii deportati mai ascund bijuterii,
BancaNationala a trimis doi functionari si la trece:
rea Nistrului, la Atachi, la pod, sa prade ce se mai
putea. Evren din nordul Moldovei, din Basarabia, ti
cei ce scapasera de controlul dela Cernauti, au fost
din nou desbracati si control*. Cei doi funclionari

95
www.dacoromanica.ro

au umplut dou saculete in valoare de

al P.N1.12.

multe sute de milioane, poate miliarde de lei.

Pentru ce au stdruit atata autori,tatile si mare par1ta.
din populatia bucovineand, ca evreii s fie deportati?
Aveau evrcii vreo vin deosebita?

Nu. Romanii veniti la Cerniuti si in restul Bucovinei, dupa: retragerea rusilor, au venit in calitate

de banditi de codru. Au jefuit inspaimantator. Si

prea erau multi martori acolo, evreii, cari, intOrnpla"tor ef au si victimele acestor jafuri. Prea erau
multi aceia care ar fi putut care odatO. socoteali. Au
avut loc diferite consilii prezidate de seful de banda
general Calotescu i s'a gasit ca nu e altO solutie
decat deportarea evreilor. 5tiau c asta insearana
exterminarea lor.
La 4 Septembrie 1941 s'a dat un decret prin care
toate bunurile situate pe teritoriul Bucovinei de Nord
si al

Basarabiei, bunuri ce apartineau evreilor sau

persoanelor juridice evreesti

la data de 28

Iunie

1940, sau dobOndite dupit acea data, se expropriazii

(pseudonim pentru jaful oficial).

Dupa o luna, la 11 Octombrie 1941, evreii cer-

nauteni au fost bagati in ghetto, in acecasi lun

evreii bucovineni au fost deportati in Transnistria.
5i averiie lor au fost impartite intre populatie si

autoritali.

Din acclas motiv a tinut Antonescu sa fie depori evreii din restul tdrii (mai ales cei din Bucuresti), ca evreii sa fie pe veci deposedati de bu-

tali

nurile lor.

96
www.dacoromanica.ro

tIar nu nurnai averile ewe/esti au fluid pi-atlas.

In retragerea lor, rusii au Idsat uriase depozite de
mdrfuri de tot felul, magazine pline, fabrici bine utilate si cu rezerve de materii prime in valoare de

miliarde, ca sa nu infometeze populatia dvil, ca sa

nu o lipseascd de strictul necesar. 0 adevdratd noud

Californie. Nenumdrati banditi romni, din toate

provinciile, au Advdlit la Cernduti sa-si imparth prada.

Acesti noui cautatori de aur au fost porecliti chiar

de cdtre populatia locald (neevrei): californieni.
Pentru sume deadreptul ridicole, oricine, daci era
numai roman, obtinea primul magazin sau prima
fabrica pe care o intalnea. Era destul si te adresezi
legionarului inginer 0. Ciimpeanu, directorul Economiei Nationale a Guverndmantului Bucovinci, care
dispunea cu totul arbitrar si discretionar, nu numai
de averile tuturor evreilor, dar si de averea Statului
zeci de miliarde. Un nesecat isvor de bogatii, la

indemana cui poftea, cui se aventura pain la Cernduti. La inceput oamenii au sovait, pe urmd s'au
repezit. Nu era nevoie sa faci intai cerere, puteai
s ocupi intai fabrica ori magazinul care iti placea,
si apoi s faci cerere.
Asa cum s'a petrecut pa vremca Californiei, oa-

meni in toata firea si-au pardsit ocupatii cinstite, profesiuni, meserii rentabile, (ofiteri au demisionat din
armatd), dar care cereau oarecare osteneald, si cau

pornit la Cernduti sd se imbogateasci prin jaf. Pe

langd ea obtineau, pentru o nimica toata, fabrici 6
magazine gata sa fie puse in functiune, se mai bu97
www.dacoromanica.ro

eurau de o multAme cle alto avantaii: erau scutiti

de serviciul militar in timp de razbom, erau scutiti
de impozite, ea pioneri" in industrie, eveau materie
prima gratuita, aveau mad de lucru gratuita: evreii,
aveau credite nelimitate.
Ca si eautatorii de aur din California, cad clupa

ce au adunat o cantitate de aur, plecau, nu-i mai

interesa ce lasau in urma, californienii de la Cer-

nauti, dupa ce transformau, in fabricele obtinute,

toata materia prima gasita in cantitati mad, sau dupa

ce vindeau uriasul stoc de marfa din pravalia arendata,
lasau totul balta, si se intorceau acas, in orasul
kr, cu averea adunata. Nu-i interesa sit munceasca
cinstit, sa desvolte o industrie sau un comert. Ve-

nisera sa fure

ei un ciolan din friptura cea mare.

La ce sa se mai osteneasca, sa caute alte materii

prime? Lasau totul, lasau pe drumuri muncitorii si
functionarii, i o stergeau intr'o noapte. Mai ales
ca stiau cal odata

odata tot vor da soicoteala.

tine a patronat toate acestea? In primul rind

Antonescu. A dat si recomandatii speciale unor oameni ca sa beneficieze de aurul dela Cernauti. Apoi
guvernatorul Bucovinei, generalul Calotescu. $i inginerul Campeanu, directorul Economiei Nationale
bucovinene. Primarul (noul primer) Dimitrie Gale$,
fost judecator. Presedintele C amerei de Comert,
Octavian Voronca, antisemit de profesie, sbir nemaipomenit, fost presedintele Camerei de Comert inca
sub regimul Goga,Cuza. Inspectoldi Camerei ,de
Munca: Furtarr (originar din Rogojesti-Siret), Beraria. Ms..

98
www.dacoromanica.ro

Clad a venit, apoi, guvernator al Bucovinei, se neralul Dragalina si a vrut s5. ridice unele restrictii
privitoare la evrei, sau sh mai tempereze laComia
de jaf a banditilor cari invadaserd Bucovina, s'au
opus o Eer ie de intelectuali si personalbti: Voranca,
dr. Gales, ing. Campeanu, prof. Pavelescu (fost directorul Economiei Nationale), inspector Berariu,
etc. Negustorii, in frunte cu Haralambie Mandreanu,
s'au opus energic s se dea evreilor posibilitatea de
a reincepe comertul. 5e temeau de concurentd. Ei
nu se plicepeau, veniserd nurnai pentru jaf.
E lungal lista californienilor". Dar ea va trebui
intocmit. Pentruca averile lor sa contribue la acoperirea datoriilor tarii.

lea cativa:
Dr. V. Noveanu, fost ministru in guvernul Gigurtu, presedintele AGICOB (Asociatia generald a
industriasilor din Bucovina). A pus mana pe fabrica
de ciorapi si tricotaje Trinaco", cu o rezerv imens'a

de materii prime ldsate de rusi. Era in comisia de

revizuire a carnetelor de muncd.
Ing. Cupsa, ardelean (arestat ca legionar sub Antonescu), a lust marea fabric de tricotaje si ciorapi

Hercules-.
Vasile Negru, proprietarul firmei Negalis- din
Bucuresti, a preluat" mai multe intreprinderi.
Aurelian lonescu, fast controlor financiar, a dernisionat chiar din aceastd .functie, asa de fructuoas
pe atunci, s'a repazit la Cernauti si-a inhatat si el
calteva intreprinderi, pe care le-a- mutat apoi Ia Buwresti.

99
www.dacoromanica.ro

Avocatul Teofil Nitealnu, din Bucuresti, a pus

mana pe cea mai mare fabricd de cauciuc, Caurom".
Fabrica era a familiilor Yortner i Roskyes, evrei.
Niteanu era avocatul fabricei. Pentru motive de ro-

rnnizare s'a trecut in registre 6 el are 60010 din

actiuni. S'a gandit, in 1941, 6 e mai bine si fie
proprietarul ei. mai ales c i-au riimas si enorm de
multe mdrfuri, materii prime si

semifabricate, de

peste 50 milioane lei.

In 1944, cad au inceput evacuarile, a vrut M.

se piardi urma fabricei Caurom: a constituit societatea Teonit (Teofil Niteanu), cu sediul la Fagaras,
unde a transportat toate masinile fabricei Caurom. Nu
s'a sinchisit de clauzele armistitiului si nu le-a de-

clarat. Totusi organele armatei sovietice le-au descoperit.

Azi, Niteanu este in Bucinesti, extrem de bogat.

Cum nu plesnesc oamenii de atata boggle, mai ales
cand nu le apartine?
Fratii Brirbulesetz (Comana), in pragul falirnentului, au luat o mare industrie de cherestea. Atit de
mare, incat trei ani de zile au transportat si au tot
transportat si tot a mai fimas.
Haralambie Miindreami, oltean, lost chelner la
Dragomir Niculescu, a luat, pe strada Iancu Flondor,
cel mai mare magazin de Coloniale i delicatese.
Daca intra in prdvalie un evreu, Haralambie 11 da
pe rnana politiei. In schimb a specuIat ca un nemernic

pe clientii neevrei.
ardelean, a luat inagazinul de galanterie

Aura", de pe strada

I. Flondor. Era mernbru in

comisia pentru revizuirea carnetelor d munch',

100
www.dacoromanica.ro

Comandorul Ion Pemescu a venit la Cerniuti

fra.. un ban, dar cu o recomandatic-ordin dela Auto-

nescu si a obtinut in arendd (cu 20.000 lei pe an)!,

o fabrica de capace de ceasornice, in valoare de
zeci de milioane. A uitat Ca fabrica nu e a lui si
a mutat'o in Bucuresti, (Splaiul Independentei, 2).
I-au trebuit cinci vagoane, complect incareate, ca
sd mute totul.

Alti californieni" sunt inregistrati in ziarul Finante si Industrie" (Nr. 195 -198, Septembrie 1944).
Pentru 245 industrii si 2.282 bunuri comerciale
arendate, Statul a incasat, intr'un an, numai 164
milioane lei, in medic 65.000 lei anual, pentru intreprinderi ce produceau miliarde.
.,Numai dela 5 IuIie 1941 pind la 5 Iu1ie 1942,
industria bucovineana a consumat 156.638 tone ma-

terii prime si a produs 104.348 tone fabricate.

In aceiasi perioada, industriasii" bucovineni au
obtinut credite de peste un miliard.
N'au mai restituit banii.

Au mai fost i altfel .de californient , aceia cari

ntr'adevar adunau aur sr argint, sau alte obrecte de
valoare, iar cand s'au terminat acestea, tot felul de
obrecte ce le puteau vinde. Erau oameni pe earl nu
r-ai fi banurt vreodatd pasari de prada, .ch plecau,
saptamanal .sau sr mar des, intr o .expeditie (fman-.
tata de socrerati, sau de partrculan, .sau de grupurr
de asociati ad hoc), pand la Cernalutt, de unde aduceau la Bucw esti valize pline cu tot felul de obrecte
ca sfesnice, taanuri, tabachere, podoabe, de argint

101

www.dacoromanica.ro

sau de aur, furate din casele evreilor, din sinagogi,

din magazine.

Am vazut atunci asemenea valize la un cdpitan

care demisionase din armat si pleca mereu Ia Cernauli. Ca si ghetele i pantofii dela Maidanek, fie-

care object, din care multe palate cu sAnge, si

toate stropite cu lacritni, plangea i povestea o alta

tragedie.

Averile tuturor acestor jefuitori sau profitori de

pe urma nenorocirii evreilor, trebue sa refaca viata
celor ce au suferit si mai sunt in viatd.

Californienii au pus mana si pe multe case evreestt, cu mobila cu tot. Case le evreesti purtau etichete: Averea SrSatu Li. Mobile le evreilor au fost si

ele furate de Stat. Orice roman putea evacua imediat un evreu, ca sa-i ia locuinta. Chiriasii romani
aveau posibilitatea sa cumpere foarte Wan, si Inca
in rate, casele evreilor, cu mobila cu tot. Mai ales cia,
la inventarierea mobilelor, functionarul delegat, pentru

un oarecare bacsis, inregistra ca a galsit mai puttne.

Cei cari au ramas numai chiriasi, and s'au retras,

odata cu trupele romane, au furat si au luat cu ei t.
mobilele din casa.
Iata in ce fel vroia Antonescu sa faca (asa cum a
declarat) din Bucovina si Basarabia, tinuturi model.

A crezut (cum a declarat) Ca pentru asla e deajuns

s deporteze si sit asasmeze pe evrei.

La NEPOLOCAUTI (jud. ernauti), soIdaii

tomanii au impuscat pe toti barbatii evrei, pe urmti
i-au asvarht in apa.
102
www.dacoromanica.ro

La CAMINA, sat la cAtiva kllometri de Cernauti,

au fost impuscati 16 tineri evrei plecati din Cernuti spre Storojinet, acasd. Intre ei, Ificov;ci.
La Camina locuiau numai doi evrei: Halstuch
i Woloch, carciumari. Foarte bogati. Cnd a inceput pra'padul in Bucovina, popuIatia i-a ascuns. Dar

carciumarii erau bogati. Unul din cei care-i tinea

aseun,i, i-a scos afard:
Haideti, c vd duc intr'un loc mai sigur!
I-au dus la un pod si i-au tdiat in bucdti.
Au impartit apoi cele mostenite dela cdrciumari.

www.dacoromanica.ro

103

Judetul Dorohoi
HERTA a fost singurul oras din judet in care

au intrat rusii in 1941.

La 22 Iunie 1941, in prima zi de razboiu, artileria
rornnd a bombardat orasul, in special obiectivele
miiitare din centru (str. principal, I. C. Bratianu):
toate magazinele evreesti.

RetragAndu-se armatele rusesti, la 4 Julie (Vineri

spre seara) au intrat primele patrule romane (reg.

3 graniceri): Au adunat tot poporul, dar un ofiter
roman a strigat:
Jidanii deoparte!
Domnule ofiter, a spus un roman, Botezatu,
noi n'avem nimic cu evreii, traim in buni pace cu ei.

Nu ne-au facut niciun eau, ne ajutdm unii pe altii

la nevole, ne bucuram impreuna cand e sa' ne bucuram.

Jidanii deoparte!

Un ()filer superior a dat ordin ca evreii

sal

stea

in case si sA astepte.
iimbati chmineata teti emu au fest alumati. la
104

www.dacoromanica.ro

sinagogi, in beciuri (mai ales in beciul cel mare al

lui Abram Rosen, fierarie), la priman'e. S'a poruncit sa nu li se dea nici mancare, nici api. Seara,
batranii au fost invoili sa doarma acasa, dimineata
au revenit.
Rana Luni au stat evreii inchisi. Intre timp Au
fost scosi din beciuri si inghesuiti numai in sinagogi.

Luni a venit un major si a citit lista celor

ce

...urmeaza" sa se prezinte imediat pentru cercetdri!

Lista a fost intocmitd de Panait Chifu, liberal,

fost ajutor de primar, Mihai ,5tefanescu, nationaltaranist, Ilie Steclaru, cuzist, lancu Alexandrescu.
Chiar ei s'au la.udat, apoi, Ca au fcut aceasta
lista.

Cei cititi au fost scosi, fdr sa mai fie cercetali: 65 persoane, barbati, femei, copii. 0 fosta invatItoare a scdpat din acest convoi, pentrucd tatal
e; a klat 20.000 lei unui locotenent care aduna evreii.
0 parte din acesti evrei au fost impuscati la

Moara, cu pustile, ceilalli la Obor, cu mitralierele.

La Maara, a ramas vie o fetita de 7 ani, a lui

Leizer Rotaru, care fusese impuscat cu toat familia. Un soldat a tras de cloud ori in fetita i n'a
nimerit-o. A impuscat-o locotenentul care comanda
plutonul.

Cativa din morti: Latzer Rotaru, lemnar, str. I. C.

Bratianu, cu sotia si 5 fete; Copel Meer (Max),
fost perceptor la Falticeni; Leiba Butnaru, dogar,
cu sotia u cativa copii, rabinul orasului, Moscovici;
Druckman, invaldtoare, i tatall ei, losif Druckman,
cerealist.

www.dacoromanica.ro

105

Doi batrani de 90 de ani, intre care Marcu Cojocaru zis Marcooici, invalator de ebraia, str. I. C.
Bratianu, au fost trecuti pe list i impuscati, pen-

trued ar fi spionat pe langa biserica si au tras cu

mitraliera in armata romanr.
La Moar, ingroparea evreilor a fost supraveghiata de brim Alexandrescu, unul din principalii
intocrnitori ai listei. Aflandu-se, mai tarziu, la Do-

rohoi, s'a laudat de multe ori ca el nu se teme de

evreii lui, evreii lui sunt la Moard.
Iancu Alexandrescu a fost v5zut, nu de mult, in
Bucuresti.

In timp ce evreii erau inchisi, parte din populatia

locald a jefuit. Aceiasi oameni cari au furat dela

romni cand au intrat rusii, au furat dela evrei cand
au intrat romanii: Borcea Alexandru, Popescu Constantin (muzicant), Sticlaru Hie, etc., romani toti.

Dar n'au furat numai ei. Au furat i ofiterii,

i trupa. Ofiterii au adus gamioane s

subofiterii

incarce lucrurile din casele evreesti si le-au trimis

aeas5, in orasele uncle aveau familia.
Au fost i uncle case evreesti unde nu s'a jefuit.
Cine a platit bine, avea la u,d o sentinela militara
care pdzoa casa.
Dup ce jaful a fost terminat, evreii au fost li-

berati. Marti. Nu mai ieseau din case, de tearnd,

si pentrucd nu era voie. Doar la piati, o ord.
PAnd cand au ieit pentru totdoauna, paste trei
sdptdrndni. Au fost ,dusi la Edinet, pe urmd in
Transnistria.

106

www.dacoromanica.ro

La MIHAILENI na fost pogrom. Cu toate ca

targul era la jumatate km. de granit.
In ziva de 11 lunie 1940, Joi, locotenentul A larq
(din reg. 10 Dorobanti), comandantul Pietei, n'avea
ce face. Se plimba. A intalnit pe Cu la Bercu (comerciant, rnateriale de constructie, strada Carol) care
mergea sa cumpere un mar:
Actele!

I le-a oprit, desi II cunostea.

Dacd-s in regula, ti le trimit maine.
(Vom`vedea ca fi trebui p. o sperietoare pentru cci-

lali evrei din targ).

Cula Bercu a alergat pe la

cunoscuti. Leon
Wexler s'a oferit sa." vorbeasca el cu locotenentul, sa

vada ce vrea.
Asculta, Leon Wexler, soarta lui Cula e pecetluita.. Ce conteaza un om, in ansamblul evenimentelor de azi? Ocupati-va mai bine de voi, de ceilalti.
Strangeti 100.000 lei, daca vreti s v saIvati, altfel
trebue s v arestez pe tofi.

S'au strns in graba 100.000 lei Leon Wexler

le-a dat dirigintehri postei, Constantin Chelaru, tovardsul locotenentului, oa s i 1e predea.

Kind s'au refugiat taranii din Tureatca si Si-

nauti, spre Mihaileni, locotenentul Mare$, cu dirigintele post' i on dr. Costin, s'au constituit in
bandd, au umblat din cas in cas, Ia evrei, pa

s strang fonduri pentru refugiati. Cine refuza, era

palmuit, ori bAtut cu ciomagul. A fost mare groazd

in tam laid pentruce s'au speriat-

1i

acum evreii,

mai ales cand au vdzut Ca vechea bandd, aceiasi trei,

a reapdrut In cedru.

www.dacoromanica.ro

107

Vrasazied evrei iu scapat, cleocamdata. Nu mai

erau primejohe nationala, de vreme ce dasera a pada

de jertfa, in valoare de 100.000 Iei. Dar n'a scipat

si Cu la Bercu.

Sambata, Bercu a fost chemat de un sergent la

politie. Dela poliite Lau trimis, ca anexa a unui
plic inchis, la locotenentul Mares, spre ceroetare.
Esti baiat de stept, Bercule, ia spune: care-s
comunisti in targul

nostru?

Nu stiu.
Risel este?
Nu stiu.
Griinstein este?
Nu stiu.

Smal Wasserman, directorul

colii primare,

este?

Nu stiu.

Dentistul Stir Isac este?

Nu stiu.
Dar Copel Izel?
Nu stiu.
Ii insira mai ales pe bogatasii targului.
Daca vrei sa scapi, spune oine e cornunist!
Nu stiu.
Nu scapa asa de usor si (le simplu un evreu,
cum povestim noi aici, cand nu stie ceva si se afla
in cercetare.
A fost inchis la fosta vamd. L-au perchezitionat.
Soldatul care-1 perchezipona a scapat" jos un
cartus.
Ai cartuse, jiclane? Vroial si ma omori?

1 08

www.dacoromanica.ro

A ksat corpul delict jos, si a alergat, t emit, sa

aduc pe sefi.
Dar Cu la Bercu nu si-a pierdut cumptul, a
ridicat cartusul si 1-a asvarlit &parte, pe fereastrai.
Ploua torential. Nu 1-au mai gaisit. Soldatul era
se sinucida de durere.
La 10 si jumitate seara a venit iar locotenentul
Mares:
Spune adevdrul, c te fac...
Am spus numai adevrul.
0 palma 1-a rsturnat pe dreapta.
Ce-i cu doamna Leibovici, (sotia directdrului
sit

de Banca. N. A.)?
Nu tiu.

Alta palm5. 1-a rdsturaat pe stanga.

Spune adevdrul, ca ramai aici!

Nu stiu.
Doud palme gemene 1-au rasturnat pe spate.
La unu noaptea au yenit cAteva sentinele:
Du-te acasa", s mananci. Aici n avem ce-ti da
n'ai sa stai la noi flAmnd. Oameni suntem. Nici
pe ciment nu poti dormi!
Bercu se temea si se bucure. Stia cd are timp
pentru asta.
Avea dreptatc. Nici nu 1-au dus acasa. L-au condus la plutonul de grAniceri.
Dimineata, a venit comandantul plutonului de
grniceri, locotenentul Paulioc. II tia pe Bercu.
Bercule, chestiunea e serioas!

Abia acum a aflat Bercu ce scria in adresa

care politia

II

cu

inaintese la Comenduirea Pietu.

www.dacoromanica.ro

109

Avem ortotreca ea va inainthm pe individul Cu la

Bercu, care in ziva de 11 Julie cr1. venea dinspre

Siret. Se banueste c a tratat cu sovietele predarea
thrgului Mihaileni.
lar locotenentul Mares, comandantul pietii, 11
inaintase mai departe, plutonului de graniceri:
...din cercetarile noastre (adica din interogatoriu,

N. A.), reiese intr'adevar c acest individ a tratat

predarea targului Mihaileni...".

.Cand a venit capitanul

BaleitiFescu,

comandantul

companiei de graniceri, s'a repezit la Cu la cu varga:

Ma jidane, tradator, beti sande nostru? Veti

fi impuscati cu tojiI
Si 1-a retrimis la comandantul pietii, locotenentul
Mares, care 1-a inaintat comandantului batalionului,
maiorul Gezar Constantinescu. Abia acesta si-a del
seama cu ce gaindrii umbla autoritatile locului. I-a
facut raport favorabil, aratand neseriozitatea lototenentului Mares, a trimis pe Cu la Blercu la regimentul
10 Dorobanti (Zvoristea) care 1-a pus in libertate.
Locotenentul Mares turba. Trebuia fcut ceva
in stil mare impotriva jidanilor.
Peste cateva zile a venit maiorul dela Parchetul

militar si a pornit in razie serioasd, la toate casele

evreesti. Au arestat 70 barbati i o femeie. 18 din
ei .au fost inaintati Curtii Martiale din Vladeni (jud.
Botosani); rabinul orasului, Marilus; Wasserman, directorul scoalei israelite; Isac 'Stir, dentist, pentrued

a vrut s piece la Cernauti, la rusi, sd scape de infernul din tfirg; Copel Reizel, pentrucd, in urma
unei minutioase anchete, s'a descoperit a dela el

110

www.dacoromanica.ro

a fost cumparati fata de mash din plus res, Jere

altarul Sinagogii; Hervu Segal; Cala Bercu (cel
care a vrut sa. predea targul); domnisoara Horoltvitz, pentrucd s'a gdsit la ea o piapuma ro5ie; Grainberq; dr. Axler (din Dorohoi), pentrucd s'a gsit
la el o carte de un autor rus; Leib Mieraru, pontrued fetita lui, de cativa ani, avea in cap a fundi
f

rosie.

I
I

Dela Parchetul .Militar, toti acesf a au fost tri:

i la Roman, unde au fost achitat;. Dar au fost ti
sfd:uiti s. pdrdseascd orasul, altfel...
La 13 Iunie 1941, opt zile inainte de izbucnirea
ra.71,oiu1ui, au fost arestati alti 13-14 cornunisti
(i, t-e cari: Ionel Flor, Megringer, tardl 5i fiul) si
ip i i la Videle. Tot orasul era atunci in doliu, era
rms.-1u. Erau ridicati cei mai bu-ii din oras.
La 21 Iunie, Joi dimineita, -Fara ca oam-nii s
Tfi bannit ceva, gardienii publi_i au urnblat d:n casd
in casd:

Toti evreii, dela mic la mare, sd fie intr'o

jumdtate de oral in fata Primariei, cu bagaj m;c, c

pleaca la 7 km. de oras, sd fie feriti de bombardamentele bolsevice!

Cine a intarziat, a fost batut.

Evreii au cerut s inchirieze, cu plat, cdrute

pentru bdtrdni, pentru, bolnavi, pentru, copit. Nu s'a
admis.

Clara Baron a rugat pe gardianul Raufu i apoi

pe seful politiei, Axinte, st-i dea vole s. pund intr'o

cdrutd Re mama ei, Lea Baron, care suferea de

inima.

111

www.dacoromanica.ro

Iti vs aesiancla" caruta, dar Inti si ajungeti la destinatie.

`Convoiul a inners pe jos 30 km., pAnd la Bucecea.
A fost fotografiat de nemti.
Au stat sase saptannani la Bucecea, gazduiti de

evreii din localitate. Dupa care au fost trimii la

Dorohoi.

Drumul spre Dorohoi a fdst

si mai chinuitor.

Mereu convoiul era oprit:

Ei, de data asta s'a terminat, -va impuscam!
Au fost alesi mai multi barbati (intre cari Solomon Baron):

Daca dispare cineva din convoi, pe voi v

impucam!

Dupa o scurta sedere la Dorohdi, au fost trimisi

in Transnistria.

rula Berea n'a fast deportat in Transnistria. A

avut norocul ca era periculos Statului, era politic'',

asa ca a .:3st refinut in lagar. Altfel murea si el,
ca toti cei 7 membri din familia lui cari au fost
ucisi in Transnistria.

La Mihaileni n'a fost pogrom. N'a fdst omorit,

de jandarmi, decat Ijcu Moscovici cu sotia (din Tureataa) i Stoime Weiner din Mihoreni (pendinte de
Mihaileni), cu toata familia.

Mu ha vreme dupa aceia, Bercu s'a intalnit cu

locot. Mares:
Ma Bercule, spune drept, erai atunci comunist?

N'am fost; dar sunt acuma. Atunci nu prea

stiam ce e. Mi-ati trezit dv. curiozitatea, apoi interesul. Am suferit pentru comunism, sa merit cel
putin suforinta I

112
www.dacoromanica.ro

Dar oe-i attita resu pe voi?

II avefi i dv., chiar la drapel. Aproape nu
e tar s n'aibe. Stiti ca numai evreii n'au rosu la
drapel? Mai ult, rosul ne este in sange, in sangele
meu ca i in al dv., de vreti ori de nu vreti! Se
schimbal vremea, domnule locotenent!
Care e deosebirea?

Inainte, oamenii lsau in grija lui Dumnezeu

s rezolve toate problemele; ii ii cedau lui toate
beneficitle. Azi omul le rezolv si are el toate
loloaselel

Ma Bercule, ce vor, ma, ai vostri?

Nu-s ai nostri, sunt iai poporului!
Bine,

si ce vor in definitiv?

Domnule locotenent, in viata

teti dv.?

CiVila ce sun-

Eu? Industrias.
Dintre d-ta i lucratorul d-tale, cine munceste mai mult?
Lucrtorul, fireste!
$i cine ca.,tigd mai mult?
De... eu.

Orasul DOROHOI.
La 28-29 Iunie 1940, a inceput retragerea trupelor romne din Basarabia si Bucovina. Trupele
din nord, din CerautiHotin, s'au retras prat
orasul Dorohoi.
Inainte cu cateva zile, coloane mari
in carute
pline cu bagaje
de civili basara6eni, care fugeau
din ordinul i spaima raspindita cle autoritalile ro-

113
www.dacoromanica.ro

mane, .au trecut i ele prin orasul Dorohoi. Acestia

au crelat atmosfera, asa cum fusesera invdiali de ele-

mentele legionare din armata, si de autoritatile lui

Antonescu:

`0arneni buni, spuneti peste tot cd jidanii ataca

trupele rornane in retragere.

Pdi chiar ataca?

Asta ne-ar mai li,)si!
Atat de des, atilt de mecanic repetau oamenii
acest refren: jidanii atacd", incat numai oamenu

de rea credinti n'a.0 observat c erau placi de gramofon fabricate anume. $i le-au insusit, le-au amplificat cu ceeace ar fi vrut ei sd mai fi ficut jidanii
si le-au imprastiat mai departe, ca sa fie inflorite
si de ceilalti.
Tot orasul, tot judetul i pe urmd tob.tai fara, povesteau tot mai amdnuntit" purtarea evreilor. Ziarele, in frunte cu Porunca Vremii" i Curentul",
erau pline de murclarie nationalis:a.
Dar ce s ne mirdm c Porunoa Vremii, Curentul
si alto otrdvuri, ndscoceau i raspandeau asemenea

miselii, cand Revista Fundatillor Regale (anul IX,

1 Februarie 1942, Nr. 2) cu comitetul de directie
alcatuit latunci din: I. 41. Briitescu-Voinesti, D. Gusti,

E. Racovitei, C. Ridulescu-Motru, I. Simionescu, i

avand ca. redactor sef pe Camil Petrescu, publica, Ia

deschidere, un lung articol Intrebari privitoare la

ziva de maine", semnat S. Mehedinti:
..... dupa ce Evreii au fost nicovala in Apusul
Europei, iar mai tarziu au avut s sufere atatea
prigoniri i pogronsari par in rasaritul Europei..

114
www.dacoromanica.ro

iata ca in secolul al 19-lea, strimtorati autrea, ei se

revarsa psupra Romniei. Gasind aci un popor patriarhal si tolerant, pu putut deveni si ei ciocan. (Cana
armata romand insultata i umilita se retrdgea din
Bucovina si din Basarabia, dupd ce Evreii sovietici
ii daduserd. atatea lovituri, cei din Dorohai i-au primit

chiar cu impuscaturi)". (pag. 256, nota).

Daca 1-am tii om serios, sau macar cinstit, i-am

cere s ne faca dovada ca evreii din Dorohoi au

tras in armata romand. Dar in acelas articol, S. Mehedinfi spune i urmdtoarele:

Para i neamul paria ajunsese sa pima Ia cale

cultura si destinele poporului roman"...
...presa evreiasca a fost desfiintata, pribegii din
Dahlia si Rusia incop a fi trimisi la urma lor..." (in
Transnistria, la moarte.
N. A.).
...ca in tdrile cti pogromuri, de uncle Evreii e'au
strecurat in Romania..." (S. Mehedinti e poftit af
urmareasca intreaga colectie Pogrom, unde e vorba
si de o noua tar cu pogramuri", a cl-sale.
...ne-am ales, intre altele,

dovesc... ,,

cu un plural ji-

Amintesc din nou, articolul n'a aparut in Porunca

Vremii", ci in Revista Fundafillor Regale. Ne inchipuim revolta Capului Statului, cand a vdzut aced
lucrul

Dar in incheere, autorul arata ca in privinta ce1or

discutate de el in articol ateptam ou cel mai viu

interes pdrerea specialistilor cinstiti i competenr.
Da, am vrea sa cunoastem i noi parerea specialistilor cinstiti i compeenti, caci pe-a lui S. Mehedinti e tmeatem.

www.dacoromanica.ro

115

biversiunea l'usese bine regisat de guvern, poporul

uitase de toate, tara nu mai avea decit o preocupare,

o problemd: jidanii. Ce ne facem cu jidanii?"
striga poporul intaratat.

La care autorittile au rdspuns cu acel faimos:

24 de ore e voe s se food orice cu evreir.

Dacd in Moldova si in restul tdrii, teroarea dezldntuitd atunci impotiiva, evreilor, s'a rezumat mai
mult la jafuri, asvArliri din tren, bdtdi groaznice,

in Bucovina si Basarabia, (la care se adauga Iasul)

mdcelurile au intrecut chiar prevederile optimiste

ale legionarilor si ale Iui Antonescu.

Judoul Dorohoi, din nu stiu ce interese persqnale, fusese incorporat tinutului Bucovinei. Si pentrupd
in Bucovina au fost mdceluri, a trebuit si ie macel

si la Dorohoi.

Nimeni nu, spunea c a Vitizut cu ochii lui" cceace

povestea. Fiecare povestea ca si cum el a vdzut.

Dacd era intrebat, spunea insa cd a auzit dela altul
care si el auzise dela altul care auzise dela altul.
Plutonierul Litera, dela regimentul 29 infanterie
(Partea Sedentard) povestea foarte aradnuntit, ce au
fd.cut evreii la retragerea trupelar romane.
De uncle stii?
Cum, toed lurnea stie!
Cine ti-a spus?
Un plutonier din jandarmerie, la Hotin.
al

El de unde stia?
I-a spus un sergent care aflase dela tin Irate
lui, caporal, cu serviciul la Chisiniu.
Si caporahd de undo stia?

116

www.dacoromanica.ro

Caporalul era bun prieten cu ordonanta until

sublocotenent.

Si nu spunea de undo stie sublocotenentul?

'Cum sa nu! Sublocotenentul tocmai se intorcea

dela Bucuresti, din concediu, la unitate, in Basarabia. Povestea toat Capita la, ba scria si in toate
gazetele. 'El a adus vestea in Basarabia. Era legionar
infocat, nu putea minti!

Vrasazia vestea a fost dusa: din Bucuresti in

Basarabia, nu invers.

In schimb, multime de alti refugiati

alungati
de autoritatile romne care vroiau s arate groaza
populatiei la sosirea rusilor
poyesteau dranii
basarabeni, ucrainem

romani, persecutati, maltra-

tali de autoritatile romneti, mai cu seanai de jandarmerie, si-au manifestat entuziasmul la intrarea
trupelor sovietice. Au fost manifestatii spomane,

unamme, ale populatiei, care fusese atita vreme jefuita, torturatd, masacratd,

child nu era Inca raz-

boi, cand nu erau Inca nemlii in tari, de e1em4nte

gen locotenent Morreseu, un precursor al regimului hitlerist (are dosar la Curtea d,e Apel
din. Cernauti) care lega evreii si ii impusca fard sa-i

mai numere; sau ca acei ce au impuscat pe evreii

din Soroca; sau ca judeatorul de instructie Rudolf
Costrakevicz dela tribunalul Hotin, care la o ezdtoare a Ligii culturale (Bund) a- arestat pe toti
participantii, a desbracat femeile i fetele (pentru
control sanitar!) si si-a bAtut joc de ele. Toate acestea erau maruntisuri care se intAmplau zilnic,
de ani de zile, in toatd Basarabia i Bucovina.

www.dacoromanica.ro

117

In orwil Dorohoi, locuitorii romani au constatat

Cu prisosinta cat de periculosi sunt jidanii. Cand s'a
declarat ,razboiul sfant" impotriva celor mai sfinte
interese ale tarii, locuitorii din Dorohoi ca i i cei din
tot restul tarii, stiind c vom avea, o vreme pe neamt
in Ora, ,s'au gandit sh se aprovizioneze ei cu ce le
trebue, inainte de a le-o lua inainte nemtii, ocrotitorii nostri si mai ales ai alimentelor noastre.

Un evreu din Dorohoi si-a facut si el o lista cu

ce ii trebuia i a -dat-o bacanului Haim Schwartz,
sa-i pregateasca cele scrise. Omul n'avusese altceva
la indemana si a scris-o cu creion ros.
Lista a fost vazuta pe masa bacanului, de catre
sotia (invatatoare) maiorului Nistor, care a alergat
inspairnantata, la vecini, apoi in tot orasul, sa tipe
ca la bacamd jidan se afla un manifest comunist.

In ale cloud zile cat a durat trecerea trupelor

in retragere prin oras., s'a svonit in localitate ca evreii

din Dorohoi vor capital o lectie pentru ceeace ar fi

facut unii evrei in Basarabia si Bucovina. Chiar sol-

datii cazati in oras, au avertizat gazdele, cu o zi

inainte, c5. 24 de ore va fi liber sa se faca orioe

cu jidanr.

Deaceee, nenumarate case, dela mahala mai intai,

au scris pe usa, pe pereti, pe gard: Aici lacuesc

romai i au desemnat cruci multe. Iar in ziva pogromului, s'a dat ordin romnilor s puni icoana
Maicii Domnului, sau drapelul roman.

Intre timp, la Herii a avut loc un incident cu ca-

118

www.dacoromanica.ro

racter militar, in urma caruia au fost impuscati, ou

un singur glonte, cdpitanul de artilerie Boros, romfin,

(din Bacau) i soldatul evreu lancu Solomon din

armata romand), care se asezase, din proprie initiativa, in fata cdpitanului, ca sad apere.
Au fost aduse amanclou cadavrele la Dorohoi,
ca .sa." fie inmormantate cu onorurile cuvenite unor
eroi, capitanul la cimitirul roman, evreul la cimitirul israelit.
Legionarii (ofiteri i chiar enii comandanti) din
regimentul 3 graniceri, care cantonase peste noapte
la marginea orasului, au cautat s. foloseasca aceste
inmormantari drept pretext pentru lectia ce trebuia
data evreilor.

A doua zi, Luni, 1 Iunie 1940, au avut loc inmormantdrile.

Regimentul 8 Artilerie din localitate a trimis la

cimitirul evreesc o companie de soldati evrei, impreuna cu plutonierul T. R. Emil Bercovici (student),
sa dea onorurile.

Sub pretext ca evreii veniti la inmormantare, !se

adunasera la cimitir ca s comploteze, mai multi
ofiteri si soldati din regimental 3 graniceri, care toemai paraseau orasul, pe soseaua ce duce la Suceava
(prin Waal Campului) si care trece chiar laugh'
cirnitir, au intrat in cimitir, au prins compania de
oldaci ,evrei tocmai cand ii terminase misiunea si
iesea, le-au poruncit sd se desbrace, i-au asezat

la gardul cimitirului si au tras. Numai trei au scapat,

raniti (intre ei, administratorul ziarului Baedul").

Pe plutonierul T. R., Bercovici, dupa ce 1-au linRutcat, 1-au aiezat 1a o mitraliera i au cheinat

119
www.dacoromanica.ro

martori sa arate ca evreul a tras in armata roman&

Alte grupuri de soldati din reg. 3 graniceri au
intrat in cimitir. Venisera cam tarziu. Inmormantarea
se terminase, fruntasii evrei, intre caH rabinul, seful
Comunitatii si multi din asistenti, plecasera de vreo
zece minute. air au mai gasit oameni.
Evreii din cimitir, auzind ce se petrece afara,
s au risipit si s'au ascuns dupa morminte. Paznicul
cimitirului israelit, un roman, a mers cu soldatii sd
le-arate unde s'au ascuns evreii.

Au fost atunci impuscati 52 sau 53 evrei. Nu

erau mai multi.

S. Sulimovici, secretarul Comunitatii Evreilor din

Dorohoi, unul din supravietuitorii acestui macel sj

martor ocular la executarile Pante in curtea cimitirului, povesteste cd in ziva de Duminica 30 Iunie
1940, a fost ehernat la Comenduirea Dorohoi, pentru
A i se pune in vedere sa organizeze inmormantarea
soldatului erou lancu Solomon, pentru Luni 1 Iunie
1940 ora 4. p. m.
Asa cum s'a stabilit, in ziva de 1 Iulie 1940 ora
4 p. m. s'a deplasat la cimitirul israelit o delegatie
a Cornunitdlii compusd din: dr. I. Axler, presedintele Commitii0i, David Sechter, prim rabinul Co
munitalii, Aron Goldenberg, rabin secund, Aizic I.
Aizic, secretar general al Comunitatii, S. Sulimovici,
secretarul Comunitatii i alti membri i functionari.
Gaud au ajuns la cimitir au &hit o delegatie de
10 soldati evrei, din reg. 8 Artilerie, sub comanda

unui plutonier crestin, i a plut. T. R., Emil Bercovici, cativa batrani evrei, femei, copii i intregul

personal al serviciului de inhurnaro.

1 20

www.dacoromanica.ro

La ora 4,30 a inceput cerernonia in casa mortuara,

uncle era depus cadavrul, dupa care sicriul a fost

ridicat i transportat la groapd.

In momentul cand scoborau sicriul in groapa,

au aunt o detundturd de armd, urmatd de o salva.
Asistenta .a crezut cd este vorba de o salva in onoarea ofiterulur, a .carur inmormantare se ficea in
acelas tulip la cinutrrul crestin. Focurile inoepurd
insd sd se inmulteasca i atunci si-au dat searna cd

nu e o simpla salva.
S'a produs o panicd de nedescris. Au dat drumul
sicriului in groapd frd a mai termina ceremonia si
au iragit cu totit sd se ascunda in casa .mortuara.
Soldatn. evrei, sub comanda plutonierulm, au fugit

spre iesirea din cimitir. Printre ei se afla

i pluto-

nierul evreu Emil Bercovici.

Din casa mortuard s'a putut vedea cd soldatii evrei

sunt intampinao de un ofiter superior, dezarmao sr

insirati in Ma gardulm cimitirului.
S'a auzit apoi o salva. Sofia intedentului klela

a povestit apoi c tbli soadatii evrei cari

au participat la inmormantare sunt morti in dreptur

cimitir,

gardului dela cimitir.

A urmat o ploaie torentiala, cu descarcari elec:

trice, cum rare ori s a mar vdzut la Dorohor. Evren
stateau ascunsi in casa mortuard.

La incetarea plon, dr. I: Axler, presedintele Comumtatil, irnpreund cu rabmul

membrn Comma-

tatii, s'au hotfirit s piece spre casd..GeilalP au rdmas acolo: un grup de femer, batrim, copn sr personalul de inhumare.

121
www.dacoromanica.ro

tmpucturile continuau. 0 jumatate de or dupa

plecaroa dr. Axler, si-au fcut aparitia in cimitir

40 soldati din Reg. 3 Grhniceri, sub comanda unui

locotenent. Soldatii au impresurat casa mortuara,
in pozitie de tragere, iar locotenentul a intrat in camera mortuara si a strigat:
Sus mainile! Predati imediat armele si preghtifi-va de moarte, lifte ce sunteti!
S. Sulimovici i-a explicat ca nu aveau nici un fel

de arme, au participat doar la inmormantarea unui

soldat evreu cazut la Herta, inmormantare ficuta
din ordinul Comenduirii.

Femeile i copiii au inoeput sa planga, sa roage

sa le ddruiascd viata c sunt nevinovati, sa-i sdrute
bocancii.

Locotenentul nu s'a lasat induplecat, a chemat

ditiva soldati, care lovind cu patul armei, i-au scos
din casa mortuara.
Soldatii care asteptau afara: aveau intentia nfl
execute in curtea cimitirului. Locotenentul a dat insa
ordin sal fie incadrati intre arme i scosi pe oseaua
Dorohoi-Varfu Cmpului, chiar la esirea din cimitir.
Odat ajunsi pe sosea, evreii au fost insiruiti in
sant. Soldatii asteptau ordmul locotenentului pentru
executare. In timp ce soldatii Ii mangaiau armele
care urmau s fac atAta isprava, S. Sulimovici a
iesit din sant si s'a apropiat de locotenent:
Domnule locotenent, stiu c viata noastra .este

in mAinele dv. Va rog sfi m5. ascultati inainte de

moarte. Suntem nevinovati, nu ne luati viata inainte
cis a-mi acoula cinci minute pentru a v vorbi1

122
www.dacoromanica.ro

Nu vorbesc cu nimeni! Tree.' la loc si prepteste-te de moarte!

In momentul eand a auzit raspunsul, in loc sa se
intoarca in sant, $ulimovici a luat-o la fuga pe
camp. Dupa el au fugit imecliat: Aizic I. Aizic, un
!Darin dela azil, i doi copii.

Soldatii au inceput s tragi dupa ei. Nici un

glonte nu i-a nimerit.
Glad fugarii au ajuns in dreptul strazii Raileni,
le-a iesit inainte un grnicer, trimis de lacotene4 sa-i
urmareasca. La o distanta numai de 6 metri, acesta
a descarcat trei focuri. Primul a lovit mortal pe

Aizic I. Aizic, al cloaca pe batrinul dela azil,

tal

treilea a perforat mana stanga a lui ulirflovici, producandu-i fractura osului dela antrebat.
Aizic I. Aizic i batrinul dela azil au murit
imediat, $ulimovici a izbutit sa se ascunda intr'un

grajd din apropiere. De-aeolo a putut vedea cum

granicerul, dupa ce a buzunarit victimele, Ii asuta

pe el. A iesit

din grajcl si a alergat In strada.

Aoo ld a ;ntalnit o patrula trimisa de comenduire, sub
conclucerea,papitanului Hergheligiu, care facea ordine.

S'a apropiat de cdpitan, explicandu-i in ee imprejurdri a fost impuscat. S'a apropiat i granicerul
care fi fugarea.
De ce 1-ai impuscat? a intrebat ofiterul.
Gramcerul a raspuns:
Pentruca a fugit de sub escortii!
Pentru ce 1-ai escortat?
Soldatul a raspuns raspicat:
Domnuld capitan, dv. probabil ca nu eunoateti
12

www.dacoromanica.ro

ordinul cu jidanii. Va rog si mi-1 predati pentru

conduce domnului locotenent care asteapt in
drcptul cimitirului israelit.
CApitanul s'a ldmurit si era gata sa predea pe
Sulimovici granicerului, In acel timp s'a apropiat un
plutonier de jandarmi, cantonat la scoala israelitd si
care il cunostea. Auzind discutia si vazand in ce hal
a-1

este evreul, 1-a luat sub o'crotirea sa si a dat ordin

soldatului si plece imediat.
Soldatul avind intentia s se opund, plutonicrul a
scos revolverul i 1-a ameninfat ca-1 executd pentru
dezordinea fcutal in oras.
Sub ocrotirea plutonierului jandarm, Sulimovici a
pornit
dreptul
tescu,

sd caute un medic. Era plin de sAnge.

In

co1ii israelite a intalnit pe generalul Sind-

care era pe atunci

comandantul

Corpului.

Vazand pe evreu plin do sange, s'a interesat in woe

imprejurdri a ajuns in ,aceast stare. Generalul Sntescu a fost foarte impresionat, si a spus ca va
lua cele mai severe mdsuri contra color yin' ovati.

A doua zi, 2 Iulie 1940, Sulimovici a ;lost

in-

ternat in spitalul Judetean, uncle a mai gsit vreo

30 raniti adusi din oras. Printre ei se aflau si trei

soldati evrei cari au fa'cut parte din garda de onoare
si care au scdpat ca prin minune.
In santul din dreptul cimitirului, tovardsii lui de

suferint au fost gdsiti morti. Executarea s'a Plait

imediat 4up plecarea lui Sulimovici. Singurul care
a scdpat a lost oficiantul losif Davidovici; s'a ascuns
printre rnorti.

124
www.dacoromanica.ro

In acelas timp, alte trupe romne din reg. 3 gramen*, au intrat puhoi, in oras, prin trei bariere:
Trestiana, satul Broscauti, si bariera Hertei (strada
Carmen Sy Iva). Cum au intrat in oras, au tras peste
tot cu armele. Ca dupa un chef urias.
aande inthegi, din reg. 3 grdnioeri si din 4 N/A-.
ntori, cu ofiteri i subofiteri in frunte, au facut
ce-au vrut cu evreii, timp de 24 de ore. Au cutreerat
tot orasul si au intrebuintat toate gloantele ce le

aveau la indemana. In strigate de vin bol?eviciir

au pdtruns in case, au impuscat, au jefuit, in toate
strazile unde locuiau evrei: strada Costica' Stroici,
I. C. Bratianu, Spiru Haret, Ca lea Dorobantilor,
etc.,. etc. Nu erau manifestiri spontane, totul era
executat dupa un plan bine organizat: si navalirea
in oras, si rispandirea, in acelas timp, a bandelor,
in intreg orasul. Daca n'au fost ucisi mai mult de
110 evrei, este pentrued oamenii erau bine ascunsi,
in pivnite, ostasii, prea turbati, nu cunosteau, to-

tusi, locuintele si mai ales pentruci erau ocupati cu

jaful. 24 de ore era prea putin ca sd se -Nei tot

ce ar fi putut ei cu evreii.
Cand s'au tutors dela cimitir, dela inmormantarea
eroului evreu, rabinul orasului, David Schechter, i
presedintele Comunitatii Israelite, dr. Axier, in tra-

surd, au fost opriji, pe strada Spiru Haret, de un

grup de ofiteri i soldati. Cu greu au scapat, numai

dupace presedintele a aratat Ca e colonel in rezerva,
decorat cu Coroana Romaniei, panglica de Virtute

Militara. Dar nu atat pentru asta au scapat. Inca

nu avusese loc masacrul din cimitir. Abia 15 minute
I ?5

www.dacoromanica.ro

dupd aceea, la 4, avid evreii din cimitir au fost oaasaorati, s'a dat semnal sa inceapd si n (was, unde

trebuia sa se arate c sunt represalii pentru cornplotul organizat de evrei in cimitir.

Soldatii se ndpusteau cu furie in casele evraesti,
dupa ce trdgeau cliteva gluante, ca intimideze,
dupd ce spdrgeau obloanele, gearnurile, usile. Au

prddat ce le-a venit inainte, rnai mult au distrus,

pentrucd, neputdnd lua totul in brate si in buzundli, au rdscoht sa. gdseascd lucruri mai de pret. A
fost un adevdrat prd,pad. Unii soldati, mai nestiutori,
au luat cc le-a venit mai intdi inainte. Mai departe,

eland de lucruri mai bune, au asvdrlit primele. Po

urrnd au asvdrlit si aceste lucruri si au luat altele.
Unde gaseau evrei, ii scoteau din ascunzi s arate
unde-s banii, pe urind ii impuscau.
Hers lonas, un bdtrin (80 de ani) cornereiant de
langd podul Botosdneniler (str. I. C. Brdtianu) a

fost scos din casd, i-au turnat gaz pe cap si i-au

dat foc, aprinzandu-i barba. L-au impuscat, apor,
i-au prddat casa.
Berm Aclipei, cdreiumar (calea Regele Ferdinand)
a fost scos din beciu 4.! silit sd arate unde sunt banii.
Dupd ce a, preclat totul, 1-au impuseat in curte.
af

Pe aceiasi stradd, o fatd a frizerului I. Pe-tram

isi astepta logodnicul, concentrat, care trebuia s

vind cu armata in retragere. Auzind c vin soldatii,

a scos, fericitd, capal pe fereastrd, s swig dacd nu
vine el. A impuscat-o un caporal, ibovnicul pervitoarei de aldturi. Creerii fetei ai irnproscat toti perelii din apropiere,

1Z5

www.dacoromanica.ro

A doua zi &nine* au errif autorit'aple sa uitrebe eine a impu$cat-o

In stracla I. C. Bratianu, au scos din casi pe comerciantul Manole Wittner, in varsta de 80 de ani
i 1-au impuKat in stn.&
Tot pe I. C. Bratianu, spre ora$, tanirul Moscovici, functionar, fiul unui tinichigiu, nestiind ce
s'a intamplat, a venit afard. L-au prins in stradd
1-au tdiat cu baionetele.
In fata spitalului israelit, tanrul Isac Rabinovici,
(din str. RA.zboieni) mare comerciant, trecea .spre
cas. Un militar alare i-a cerut legitimatia $1 1-a
impuKat in gurd, cand intreba ce au cu el. Cateva
z.ile a zdcut in spital, desfigurat. Beregata i limba
Ii spanzurau tafar.

In colt la carciuma lui Moise Zolter, un ofiter

legitima trecatorii. Pe gvrei Ii 5rripu$ea chiar el, pie loc.

Aproape de piaf au fost sco$1 toti evreii, barbati, femei, copii, dintr'o casa cu mai multe apartamente,. si. &ob.. Tiganu $ii din mahalale au i ntrat
galagio$1 $1 au iesit cu ce au putut : cu cearpfuri,
cu plapurni, u paturi. S au inf4urat in ele si au inceput s5. joace $i s. cante in stradd. Pe urmd,
practici, s'au inapoiat in casa. $i au incarcat in cear$afuri i pturi tot ce au putut.
Cele mai multe victime au fost in cartierele Tresliana $i TAutu.
Prin centru, localnicii romani atatau soldatii impotriva evreilor. Pormarleana, elev de liceu, legionar,
apoi sublocotenent in armata germand, acum in Bucurefti, arhta 'soldatilor uncle s'au ascuns evreii.

127
www.dacoromanica.ro

bentistul Co/in (basarahean fzie origini) a fost arestat, dupi indicatiile localnicilor, pe motiv ci ar fi
tras din cash' (locuia la etaj, sus la Muller).
David Haifler, mare bogatas, gray bolnav de an-

ghina pectorala, a fost denuntat de localnici cd a

tras de pe acoperis, A murit dupi cteva saptamini.
Unde sunt mortii (sau cel putin rinitii) romani in

care au tras- atunci evreii? De ce nu s'a numit

macar unul ?

Avram Calmanoviri, mosier, revenea, cu trasura,

dela mosie. A fost oprit n fata cimitirului evreesc,
impuscat, jefuit, apoi aruncat in sant.
Sotii Zelinger, bitrini, negustori (str. Tiutu) au
fost jefuiti de tot ce aveau, apoi impuscati lAnga
gardul casei lor.

La Rapaport, functionar la Primirie, (tatil sa.0

era de profesie ghicitor) era in gazda un sublocotenent. Familia s'a rugat de el sa-i apere.
Fiti linitifi, dv. n'o s vi se intimple nirnic.
Asculta, ordonanta, ai sal Iasi s ardi lumina toata
noaptQa, ai s stai la u si ai si spui Ca aici
sade un ofiter roman!

Asa a fost.
Numai un geam a fost spart, de un glonte ratacit. 9 vecinal romancal a vazut geamul spart,
intins mina si a tras perdeaua pe care o filfiia
vintul. Femeia avea o fati i fetei ii trebuia, ca
zestre, ori ce fel de lucruri casnice.
La Roger (parfumerie) oamenii au scipat pentru
c s'au bigat in saci i sacii erau in pod.
In strada Regele Ferdinand 50, in curte la fa-

128
www.dacoromanica.ro

milia Salzberg, erau niste incdperi goale in care

au fost gazduiti 30 de soldati din regimentul 33
infanterie. Cand soldatii au auzit impuscaturile din
oras, si-au luat armele:
Hai i noi in oras sa." impuscam caliva jidanil
Doamna Salzberg i fiica s'au refugiat la un
vecin, plutonierul in rezerv Cehan, cu a arui sope
se cunostea bine. Sotia .plutonierului le-a prima bucuroasd, le-a sdrutat rnmile, le-a fcut cafele. negre.
Dar Vasile, (azi sublocotenent), fiul plutornerulm,

a facut scandal:

Mama, de ce ai strans

aici jidani,

ci

kiln

cauza lor sufertm not atata!

Sotia plutomerulut a fost nevoit s ceard musafirdor ad piece, ca sa n'o pdteasca ei.
.1

_f

Se plimbar, gloantele prin aer, ca ploaia. Cum

nu s'a mai pomenit pe-aicx vreodata.
Si curand

a inceput s ploui, s plou ade-

vdrat, o ploaie torentiala ca in visul oamenilor care

sperd, care cred.
Asa s'a oprit macelul.
1

1,

Cand s'au auzit, la regimentul 29 infanterie din

localitate, impuscaturile din oras, nestiindu-se ce

s'a intamplat, s'a format o companie din P. S., care

s faca ordine in oras. Sub comanda locotenentului,
Isaceatur (eroul, de mai tarziu, la Bucuresti, al Carnetelor de scutire de muncii pentru evrei), au pornit
60 de soldati i gradati (intre cari i 20 evrei). eu
armc i munitii. In urmd veneau patru soldati CU
lazi cu cartuse de rezervd.

129
www.dacoromanica.ro

Evreilor nu li s'au dat munitii.

Pe drum, locuitorii romani strigau soldatilor:
jidanii s'au ascuns in poduri i beciuri i trag
cu arme i mitraliere in armata romand care se
retrage din Basarabia!
Locotenentul Igaceanu a asezat pe soldatii evrei
in Ltd, A primele randuri:
Daca evreii din oras vor voi sa traga in noi
vor vedea pe ai kr in fata, n'or s mai traga!
In fruntea plutonului mergea un soldat roman cu
pusca-mitraliera. Ca sa sperie pe evrei, baga feava
prin case si descarca mereu cateva gloante.
Soldatii romani din companie trdgeau i ei grin

case.

L-am omorit pe Itic!

Eu 1-am omorit pe $mil!

Eu pe Ruhalal

Soldatii evrei s'au rugat de Isaceanu sa astampem

pc camarazii romani. Locotenentul a retras cartusele dela soklati si le-a pus in lazile insotitoare.
Din oras se auzeau impuscdturi tot mai multe.
Trecand prin fata casei sale, locotenentul Isaceanu a chemat un ostas din companie, caporalul
T. R. lzu Abramovici, avocat.
Asculti, Abramovici, ne cunoastem de mult
si numai in tine am incredere. Poate vin ruii. Stai
la pearta, si-mi palzesti casa i sofia..
$i plutonul a mers mai departe.
Erau doi kilometri dela cazarmi in oras,

Para ati ajuns in oras, a inceput ploaia torentlal cum_nu s'a mai vizut in acele locuri. 0 adev drab., minune. $i nu mai inoeta.

130
www.dacoromanica.ro

Bandele din oras, udate ping la piele, s'au retras.

Altfel nu inceta Inca pogromul din Dorohoi, care
,era abia la inceput.
Ajuns la podul Botosanenilor, locotenentul Isiiexam s'a convins Ca mci un evreu nru trage Ir armata
si ca orasul e pustiu.

Plutonul s'a dus la scoala israelitg. Acolo era

in comandament militar roman. Comandathul a dat
ordin locotenentului Isaceanu sa aresteze pe toti evreii din oras.
,,...pentruci au tras in armata romna.

N'am intalnit nici un evreu inarmat, a spus

locot. Isaceanu. Convingerea mea este ci evreii n'au

tras. Dealtfel, nu s'a putut gdsi nici un mort sau

rAnit roman, Mci din populafie, nici din Arupele

Iii

retragere!

Dupa ce a ineetat ploaia, compania s'a inapoiat

la regiment.

Paza orasului a fost predata unor patrule db

soldati (numai romani) din reg. 29 infanterie P. S.

(regimental era in manevra) cari au inceput sa aresteze pe evrei, dupa indicatide populatiei romane:

$i cutare a tras! Si cutare!

Teodor Nedelcu, fost comerciant, strada Carmen

Sylva, actualmente in Bucuresti, str. Popa Tatu, a

sustinut cd el a vgzut cum copii evrei de 14-15

ani au tras cu mitralierele de pe baleonul casei proprietatea lancu Rosman (cofetgria Pitaru).
Bine, nea Toadere, asa o fi. Dar uncle sunt

victimele dv.? Wear una. Wear un ranit. 0 zgarietur. Nu cumva au tras tot in evrei?

131
www.dacoromanica.ro

Au lost arestati multi, femei, copii, batrani de.

70 de ani, si dusi in curtea regimentului. A fost
adus si rabinul, cu barba impozanta, David Schechter. Soldatii romani 11 impuKasera in picior. Sol-

datii evrei au vrut sa-i dea ajutor:

Nu, stati deoparte, sa nu va pedepseasca
pe voi ca-mi dati ajutor!
Cand locot. colonelul Alex. Marino, ajutorul de
comandant al regimentului, a vazut cu ce-si pierd
vremea soldatii i ce oameni au adus, i-a lovit (pe
soldatii vinovati)
evrei acasd.

cu arma in cap si a trims pe

La acest regiment s'a mai intamplat un incident,

inainte_ cu o zi. Era Duminica, ofiterii erau plecati.

0 banda de soldati din regiment, sub conducerea

locotenentului Balcisescu (sau Ionescu), a adunat pe
evreii concentrati aici (vreo douazeci), i-a desbracat,
i-a inchis, complect goi, intr'o camera dela etaj. $}
s'au pregatit sa-i impu0e.
S'a format un pluton de executie, s'au strans
cearsafurile de pe paturile din odaie, sa nu fie murdarite de sange da jidan, s'a asezat la usa un soldat
cu pusca mitralicra, sa nu poata fugi nimeni.

Intro timp, insa, unul din soldatii evrei Inchii

Moses, iesean (fabrica de tesatorie), a grit pe fereastr si, gol, a fugit spre poarta. A intalnit pe
capitanul Stino, eful biroului mobilizarii care, impreuna cu locot. colonel Marino, a alergat si a

oprit macelul in ultimul moment.

Toate cele intfimplate in ziva de

132
www.dacoromanica.ro

Julie -1040s

Ia Dorohoi, au fost anchetate. S'au intocmit cateva

procese-verbale. Unul din ele spune:
Confidential

PROCUROR GENERAL,
La ordinul Domniei-Voastre Nr. 9311940, am
onoare a raporta urmatoarele in legatura Ca evenirnentele dela 1 hdie 1940.
Din investigatille facute de mine personal, precum
si din informajiunile primite dela Garnizoana si din
registrele Starii Civile, rezulta ea in ziva de 1
Julie 1940, ,atz fost impusoafi 52 de evrei.
Faptul sa petrecut in imprejurarile urmatoare:

In ziva de 1 Julie 1940, se facea la cimitirul

erestinesc inmormantama ramasitelor pamantesti ale

Capitanului Boros, ipr evreii erau la cimitirul lor si
Inmormantatz pe un oshas evreu.
La,un moment dat s'a auzit o detunatura de arma,
.urmata de o ak. Asistenja, fund la mormntarea

unui of iter, a crezut di este salva de onoare data

ofijerului cazut la datorie; dar focurile incepura sii
se inmulteasca ci atunci clandu-se seama oci nu e o
simpla solo& s'a produs o panica de nedescris, lumeatcrezand cci au venit Rwit.
Nimeni, atat ofiterii cat si civilii nu cunosteau
motivul acestei acfiuni, deoarece unii speriati de _primelc detunaturi, trageau in vant, pentni intimidare,
crezand ca celelalte impuscaturi vin deb Rusi.
Toata lumea s'a imprastiat, Wand sarcofagul in

mijlocul cimitirului. Mai tarziu s'a observat ca in

_realitate focul fusese deschis do niste soldati dirt
Ilrupul 3 Graniceri si 8 Artilerie, care se retrageau

133
www.dacoromanica.ro

din regiunea Herfei, umiliti

i batjocoriti de evreii
din Herta si ca rasbunare au 'bleep& sa traga In
evreii dda cimitirul evreese. Probabil c fusese oarecare intelegere intre uoldati, deoarece focal s'a

intins imediat la

periferia de N. V. a orasului,

soldatii patrunzad prin casele et7ree.>t

tot ce erau prin ele.

i impuscard

Semnificativ este faptul a unele case cresiinesti

aveau in geamuri icoane crestine, sau aveau pe perefi eruci facute de diferite boeli, aceasta Ca indica
c acola locuieic crestini si in consecinta sit nu se
tragei. Probabil co au venit inainte vreo edfiaa soldafi i au anunfat ce s:e vor inMmpla. Ne lipsesedate precise pentou aceasta imprejurare, deoarece
primele cercetari au fost facute de catre Comendan:iul Militar prin Presedintele Curtii Media le, care afast insotit la iaceasta" cercetare numai de atre Domnul Procuror Alexandru Scripca si organele Politiei.
In urma acestei eercetiiri, constatandu-se ca Mainuitii erau militari, cercetarile au names in sarcina
organelor militare.

S'au identificat de chtre aceasta Comisie vreo 47

cadavre si cativa radii.

radavrele erau raspandite vreo 15 la cimitird

evreesc, iar mai sus de cimitir, spre bariera un geup

de 5 militari evrei, resinl riispanditi prin case ;i

pe strazi.
Inhumarea cadavrelor s'a facut in ziva cle 3
Julie a. c..
La ofiterd Starii Civile, am gasit inregistrat unt
=mar de decedati dintre pare 6 soldati neinclentificati,

134
www.dacoromanica.ro

'Actele in cauzei atl lost incheiate de ditre oda.

nde militare.
Aducandu-va la cunostinja Domniei-Voastre, ceM
de mai sus, cu onoare Va rog sci binevoiji a dispune
cele legale.
Procuror-delegat,

Secretor.
('ss) Const. Grigorescu

(ss) Filaret SaIlleanu

Nr. 462/1940 lulie 4

Medicul Orau1ui.

PROCES - VERBAL
Astzi 3 ktr lie 1940 orele 10, Noi Procurorul Mi.
litar de pe langa Curtea Madiala a Comandamentu-

lui Garoafa- Capitan de Rezerva Duca I. Mihail,

in asistenja domnilor Colonel Medic C. Enfichescu
Medicul Orasului Dorohoiu,' Sub lt. Darabana Grefierul Curjii Marjiale i Primaria Urbei Dorohoiu,
reprezentata prin Ing. Pascu, ajutor de Primar, am
procedat la identificarea cadavrelor gasite in veciniiidea' cjmjtirului israelit 0 in diferite puncte cde orasului, cadavre ce se gnsesc cram in casa dmili-

rdui si o parte in faja acestei case.

Totalul cadavrelor este de 50 din care 11 femei,
Printre cadavre se gasesta
34 barbaji si 5 copii.
si sergentul T. R. Bercovici Emil, din Regimentui
29, precum si 6 soldaji evrei, intre care am putuf
identifica dupa spusele populafiei pe soldatul Brein-

zIt soldat din Reg. 16

135
www.dacoromanica.ro

#ein din Reg. 8 Vaned.

Artilerie, dupd cum amid sernnul matricol dela bedelia pantalonilor.

In ceeace priveste nurnele i unitatea precise a

celor 6 soldati evrei, aratati mai sus, nu s 'au putut
face constatari precise, desi aceste cadavre au fost
examinate cu dearnanuntul.

Soldatii aveau imbreiciimintea rupta, murder& si

infiltratei Cu sage.
Am ridicat dela cadavrele soldafilor, vine pereche
cisme si 2 perechi bocanci, oaf s'a gasit asupra lor,
pentru a .se yam locului in drept.
Din examinarea cadavrelor am putut constata ca
moarfea fufurora a jog provocaf prin phigi produse
de armii de foc, asupra craniului, toracelui j abdomenului, afarli de un singur biltrdn, care avea fracturatii baza craniului prinfr'o lovitunti puternia
Numele indivizilor de mai sus decedati:
I) Bercu Aclipei
Str. Reg. Ferd.
Varsta 35 anl.
2) Leiba Blonder
, Tralan
60 an!.
3) Idel Bercovici
1. C. BrAtianu
50 ani.
4) Froche
Azil Evreesc
60 anl.
5) Leiba Zelingher
Tautu
58 an!
6) Senlo Rotaru
Miron Costin
1-2 anl.
7) Avram Calmanovici
St. cel Mare
50 an!.
8.) Necunoscut civil
apr.
35 anl. poarta
m0naG.1.

9) Soldat necunoseut

apr.

10) Soldat necunoscut

26 ani.dintl plaVain fata.

apr.

27 anl. 2 dinti
Intbacatt

11) Itca Abramovici

12) Soldat necunoscut

gaslt ceas
Spltal

19

59 ani.
24 an!. 3 dintl
jos funbr.

136
www.dacoromanica.ro

33) Soldat necunoscut

14) Z(ndel Fanea
15) Femeia lui Eli Rizel
161 Eli Rizel
17) Sloim Ceausu
18) Leia Zina
19) Un necunoscut
20) ldelovici Calman
21) &nil Groparu
22) Calman Croitoriu
231 Meier Moscovici
24) Emil Bercovici

25 anIGAsIt mo-

V.CArnpulni apr.

nografle pe
bet. pant
16 Art.
41 an/. \
60 anl.

75 ant
, Azil Evreesc
Muzelor

apr.
141

Dorobantllor

, Reg. Marla 27
H

I/

PP

. Gr. Ghica

30 anl.
55 ani.
45 anl.
24 an/.
54 anl.
36 ani.
41 ant.

25 ani, Sergent
T.R.

25) Rife a Croitoriu

, C. Strolci
26) A.ron Elie Iosub
27) Marcu Volf Croitoriu
zis Gottesman
28) Mina Davidovici
29, Steina Leibovici
, Reg. Maria
30) Borenstein
, C. Vaslliu

60 anl,
43 anl.
59 ani.

31) Ghelber Huna

32) Herscu Ionas
33) Aizic L Aizic
34) Roza Cauffman
35) Un necunoscut
36) Iosub Cherbia
37) Iosub Gherber
38) Ghizela Colin
.39) Moise Croci
40, Freida Rudich
41) Tony Rudich
42) Moise Rudich
43) Jacob Rudich
44) Ceausu Malca
45) Marcu Guzan
46) Elias Aronovici

26 anl.
94 anl.
43 anl.

40 anl.
50 an!.

25 ad* Reg. 9
vAnAtorl

141

Mare

35 az/. Save&

TAutu

36 anl.
80 anl.
66 anl.
45 anl.
43 anl.
7 ant.
6 an!.
2 anl.
38 anl.
35 anl.
/8 anl.

Spital

30 an!.

apr.

'Mtn, 33
Azil Evreesc

Reg. Marla apr.

Daraban1

Reg. Marla
H

p
D

137
www.dacoromanica.ro

75 ant
47) Hers= Mendelovici , Miron Costin
21 anl.
,
Reg. Ferd.
48) Hana Petraru
50 anl.
,
Vantulul
49) Sin Itic Leib
2 anl.
,
Reg. Marla
50) Simon Cohn, fiul Itic
Hers Solomon
Noi, Trocurorul Militar Cdpitan n Rezervii, Duca'

I. Mihail, pe baza delegatiunei date noud de dare

Domnul Prim Procuror Milifar Major Magisirat I.

Tinfu, constakind couza mortii acestor indivizi, dupii

cum s'a specificet mai sus, am dispus inmormatarea

lor, dad autoriqatiunea de inmormatare, domnului
Ajutor de Primar Ing. PasC11.

Pentru a irnpiedioa comp/Ma deScompunere a

cadaorelor si a accelera inmormntarea lor, am carat
si ni s'a trimis dela Regimental 29 P.S. din Cornpania Garnizoanei gm delasament de 72 de c.ldati..
sub comanda subl000tenentului &Ilan Savel.

Parchetul Tribunalului Dorohoin, a fost repre-

zentat prin D-1 Cornisar Ajutor Mercur Constantirr

dela'Polifia Dorohoiu.
Drept care s'a incheiat prezentul proces-verbal rt
4 exemplare, din care s'a dat unul Prirairiei Doro/tau, prin d-1 Ajutor de Primar ,Inginer Pasco, rind
Garnizoanei'Dorohoiu, unul Serviciului Sanitar al 0-

rasalui, prin d-1 Medic C. Endchescu, iar altul ia

retina de noi.
Procuror Militar,

(ss) Cpt Rezervd Duca

Colonel Medic Rezerva
(ss) Dr. C. Enchescu

Ajutor de Primar,
(ss) Ing. Ion Pascu

Grefier,

(ss) Sb lt. Rzv. Daraband

138
www.dacoromanica.ro

P. S..
In registrul Comunitatii, la Iosub Gherber;.
trecut la Nr. 37, vArsta este trecuti 16 ani ix)
kc de 66 ani.
Intr'adevar p yorba de un
tartar de 16 ani..
$eful politiei, Pamfil, a fa' cut i el un bier raport
in care vorbea de o incaerare-incident" in loursul!
eareia au etazut mai multi evrei. Ata.
In urma cereetarilor, ofiterii dela comanda regimentului 3 griinieeri au fost inlocuiti.
Comandarit al garnizoanei locale (Corpul 8 armath') era atunci generalul Siinaleku.
Un martor important: chpitanul loan H. Vailitz,
dela regimentul 29 Infanterie.
Pentru linistire se pare ci a intervenit ci maresalut
Ilasievici, dorohoian de origine.
...Iar cand soldatii diii reg. 3 granieeri s'au retnas
si din orasul Dorohoi, cu cdrutele pline de mirfuri
si obiecte din casele evreilor, in urma lor au rantas
dire multicolore: furaseri multe cutii cu vopsele pe
care ploaia le-a sours si le-a spidat.
lar in helium s'au facut perchezitii din cele mai.
severe.

In trenul Dorohoi-Iasi, la un soldat evreu, chemat

in concentrare, s'au gsit niste lame de ras. Plutonierul de jandarmi 1-a intrebat gray:
Ce scop scu aceste lame?
Evreii cari veneau la Dorohoi, mobilizati, au Tost
asvarliti din trenuri si

Leon Cohn (Faibi$), frizer in Bucuresti (strada

Carol 77), ndscut la Dorohoi, venea in trenul Buouresti - Dorohoi. Pleca la Dorohoi ea sit se prezinte
1 3 q'

www.dacoromanica.ro

la regimentul 29 infanterie, de unde primise ordin de

ehemare. La 2 Julie 1940, aproape de statia Vdcutesti
(jud. Dorohoi), a fost aruncat din tren, imprema

cu a1i trei camarazi evrei. I-au ingropat taranii, aproape de linia ferata. Primaria comunei Vaculesti a

incheiat Actul de deces Nr. 59 din 29 Iu lie 1940.

Dupa trei luni, sotia lui Leon Cohn a aflat si
a venit sa-1 caute. :1.'aranul-cantonier i-a dat actele
sotului ei i i-a ardtat gropile. Groapa lui Leon Cohn
nu fusese adnca. 11 dcsgropaser cinii i 11 man-

caserd. Sotia a mai galsit doar cateva oase, cateva

bucatele, pline de sange, din haina, si palaria.
Resturile lui Leon Cohn au fost apoi ingropate
de comunitatea din Dorohoi, ,in cimitirul din oras.
In cornunele IBANESTI, POMARLA si VA-

CULESTI (toate in jud. Dorohoi) se afla ingro-

pati multi soldati evrei asasinati de camarazii lor

de arme.

Reg. 27 Dorobanti, din Bacau, se afla si el prin

aceste locuri. Sergentul Aroneanu (dentist in Bacau,
.nepotul d-rului Aroneanu, fruntasul socialist, asasifiat La Bacau de maiorul Porzer, prin 1919), se afla
cu compania 12 mitraliere la Herta. Pe and mergea
din satul Probotesti spre Herta, unde instalase la

regiment, pentru soldati, un cabinet dentar, a fost

impuscat .din. spate de un camarad din companie.
Glontele r-a resit prin oartusiera.
Aceasta companie a fost singura din Batalionul 3
(comandant, maior Dogrowsky), uncle evreii au fost

gray batuti, la 19 Iu lie, and au fost alungati din

arrnata.

La retragere, Batalionul urma sa treaca grin p:14 0

www.dacoromanica.ro

rasul .Dorohoi, spre Leorda. In ziva de 2 Julie.

Ca sh nu vadd ce s'a petrecut in oras, Batalionul A
fost linut atard dirt oras 6.1cl/a ore, pand s'a Inv tat.
Au trecut noaptea. 'Tot s'au vizut distrugerile i cadavrele.

Calvarul evreilor dorohoieni nu s'a termtnat aici.

Au trebuit s impirthwasch soarta bucovinenilor,
Pentrucd Dorohoiul fusese anexat finutului Bucovina. Deci, dupa mhoel, deportarea.
Orasul Dorohoi avea cam 7000 de evrei. In vari
au mai fost adusi i evreii evacuati din targurile djn
judet. Era agiomeratie mare in oras, antisemitii n'au
putut suferi. S'au faeut tot felul de rapoarte despre
pericolul ce-1 reprezint evreii, despre scumpetea
din ora. Rand s'a obtinut deportarea evreilor in
Transnistria. Unii locuitori aveau tot interesul s

piece evreii, ea sa le fure averile.

Deportarea a inceput la 9 Noembrie. Au mai
rhmas, nedeportati, 2100 evrei, din care 800 tineri
trimisi la munch, la Brdila.
La a doua evacuare, unii romani au ascuns .pe
evrei in casele lor. Gativa evrei au fost ascunsi in
niste sicrie. Dar au fost descoperiti. Romnii vinovati- au fost bagafi in lagar. Nu s'au putut deporta
decat cateva sute de evrei, de data asta.
Prefectul a dat apoi o dispozifie, pe optite, tig
evreii ascunsi pot iei fdr teamh, nu vor mai fi
deportati. Cum au iesit, au fost prinsi. Care ,a
plitit, a schpat. Era un mio antai local.
Reproduc, dupa d. Sasa Pan& o serie de ami14 1

www.dacoromanica.ro

nunte despre situatia din Dorohoi in acea vreme.

Deportarile in Transnistria si la Tg.-Jiu t'au
facut in patru loturi. Au fost trimisi numai barbatii.
In noaptea de 18 spre 19 lunie 1942 au fost stransi
simpatizantii comunisti-, vreo cloud sute; in noaptea
,de 19 spre 20 Iunie, cam tot atatia, etiohetati sus-

peer. In noaptea de 20 spre 21 au fost ridicati 26

de intelectuali evrei ea ostateci si un ultim lot in
noaptea urmateare. Oamenii au fost strni naaptea,
in graba, dandu-li-se permisiunea sa-si ia putin bagaj de nianh, apoi au fost porniti in convoaie spre
.gara locala i inciircati in vagoane sigilate.
Deportarile le-a organizat seful politiei, capitanul
Munteanu (azi maior, cu domiciliul in Bucuresti,
strada' Pitagora 21) care contrasemna listele intocmite de seful sau ajutorul biroului sigurantei din Dorohoi, Constantin Mercur. In ultima instai4a, tpr*barca pentru ridicarea dela domieiliu o da maiorul
Victor Isiiceartu (hate cu alta canalie, Vasile Iscia
ceanu, vestit prin matrapazlacurile dela taberele de
,munca obligatorie) care teroriza targul. Organele
de executie ale deportarii nu fost puse la dispozifie
de 1egiunea de jandarmi loeala.
Intre timp fusese adusa la Dorohoi i cazata in
farcuri, populatia alungata din Targul Darabani (1*bati,,femei, copii i batrani). Ace,asta populatie fusese
stransasub pretextul tmui exercitiu de aparare pasiva,

a*a cd oarnenii n'au luat cu dansii nici un fel de

bagaj. La Dorohoi a mai foot adusa toat evreimea,

i mosnegii neputinciosi, din Raciiinfi, Svezi
P o parte din Mihaileni.

chiar

Principalii autori ai chipului cum s'a procedat

142

www.dacoromanica.ro

targurile din judet, sunt: colonel Bardan Iooji

(fost ofiter in reg. 29 infanterie, (azi pensionar), 'prefectul judetului, i Mihai Popescu, directorul PreIn

fecturii. Inca inainte de a se purcede la deportari,

s'a pregaltit terenul psihologic, prin inregistrarea la
Prefectura a unor petilii in care se sernnala pericolul
prezentei evreilor in localitate. Aceste petitii erau

mai cu seama opera primarului, Jenje Pascu, ins

care fusese mai toat vi4a un intretinut si prieten"
al evreilor (in prezent se and la Gaesti) si de farmacistul G. D. Timq (domiciliat azi in"Bucuresti,
parcul Domeniilor, str. Alexandru Constantinescu Nr.

19), un antisemit notoriu si permanent. Lipsit de

pie de rusine, G. D. Timis, si-a oferit de curancl
serviciile Partidului Social-Democrat, ea sa organi-

zeze o filiala la Dorohoi! Ceeace i s'a refuzat.

Intre timp, prefectul colonel Barcan loan a foist
avansat general de brigada. Acest om a dat la 22
hmie 1941, o proclamatie pe judet in care elogia
glorioasele armate germane", Lea sa pomeneasca tut
cuvint despre armata romna. I s'a atras atentia i
peste o jumdtate de ord a placardat o proclamatie
modificata.

Deoarece in Dorohoi mai rAmAsese un lot de

evrei, au inceput si se primeasci la primirie oui
petitii prin cari se cerea indepartarea4 lui urgenta.
Aceste petitii trebue s'a se gaseasea in arhiva evacuata la Gaesti. Primarul lenica Pascu, prefectul
Baroan loan i secretarul general al Guvernamintului
Bucovinei, au intoonit un proces-verbal in acest sows.
Se motiva c evreii vor provoca epidemii din cauza
murdariei

in care triese. Pentru acela motiv

143
www.dacoromanica.ro

iusese interzis sa paraseasca domiciliul in alta zi

decal Vineri, uumai intre 8-9 dimineata. $i sa nu
circule pe strazile din centru. Apoi Ii s'a ingaduit
zilnic o ora, dimineata, sa se aprovizioneze.
Curand, toti evreii originari din judet, au fost
trimi6 in Transnistria. Pentru localnicii ramasi s'a
alcatuit o (comisie de triere alcatuita din farm.. G. D.
Timus, din partea Camerei de munca, Titus Onofrei,
dela meseriasi (acesta se aPa in BUcuresti si are un
magazin de articole radio-tehnice pe calea Rahovei),
primarul orasului si maiorul Barcan. Maiorul Baitcan,
calare, aduna evreimea in juru-i. Apoi didea pinteni

calului. Grupul de evrei in care calur &dm buzna,

Operatia a repetat-o de cateva

ori pe zi, mai multe zile, pana and calul n'a mai
era sortit pieirii.

intalnit obstacolul.

Pentruca cei vizafi s poata obtine scurte amanari

(de zile sau ore), erau necesare autorizatii bazate

pe certificate de boala. A inceput un trafic tenst
6 la preturi astronomice, pentru obtinerea ausweisurilor. Negustorii de autorizatii au fost: Miliai Po-

pescu, secretarul prefecturii, dr. Felix Niidejde, fost

medic primar al judetului. Acesta din urma a reusit,
prin legaturi de familie, 'chiar sub vechiul regim de
imediat dupa 23 August sh fie transferat cu serviciul
la R. Valcea. Numitii luau pentru eliberarea acestor
autorizatii, can ii pierdeau reped'e valabilitate% sute

de mii de lei: brose, ceasuri de aur si tot felul do

bijuterii. Alti traficanti eu certificatele de boala no-.
oesare pentru eliberanea autorizatiilor de rarnnere in
localitate au fost d-nii Vescanu i sotia sa Zoe, nzi,
pensionari de varsta. Acestia erau protejatii genera-.

144
www.dacoromanica.ro

lului Calotescu, fostul guvernator al Bucovinei i ai

colonelului pensionar Topliceanu. Alia hiend, la ace-

las capitol, e pretorul Moroide.

Deoarece Dorohoiul apartinea de Guverndrnantul

Rucovinei,trebuesc mentionati i polilaiul Pamfil care

a avutsolicitudine numai pentru acei cdrora sesimtea

obhgait, dar pentru colectivitatea nenorocitd, ht poate
iritocini un bogat cazier. E mentinut i azi in politia
orasului Roman. Multe nemernicii a practicat comi-

sarul Mircm Luta" (aflat azi in Fagdras), Printre

organele de executie ale sadicului Const. Mercur, nu

trebuesc uitate, pentru ziva judecatii, doud brute:co-

misarul Gavaciuc care aindrdznit s revie apoi la

Dorohoi, dar organele polittenesti locale nu-i dau vole

s reintrein serviciu, i comisard Costea. Amandoi

specializati in bdtdi si maltratari.
Intrucat priveste executarca legilor de romanizare, ele s'au fdcut sub tragismul .celor
sdlbalice executh. Oamenii au lost asvarliti, la once ord
din zi si noapte, fard niciun preaviz, din casele sau
bojdcucile durate din privatium indelungate i grele.
Operatille erau conduse de starpiturile Marcel Adam,
fost ajutor de ministru in guvernul Goga-Cuza, a-

vocat public si Alexandra Adam care era inspector

de romanizare. Marcel Adam continua O.' fie avocat
public la Bucuresti sau Pitesti. Alexandra Adam a
facut afaceri scandaloase si cu eliberarea carnetelor
de scutire de munch' obligatorie. Deasemenea avocatul

E Codreanu trebue anchetat pentru ordinele drastice

ce &idea pentru evacurea din locuinte i asvarhrea in
stradd.a tevrellor. Aceste trei canalii au avut .cuvantul
in actumea de deportare a evreilor locabum.

145
www.dacoromanica.ro

Populatiaevreeascd a lost invitati a depund banii

la B.N.R. i a Prtimit pentru 40 de lei o rubla. Rub la
era fard putere circulatorie in Transnistria. Deasemenea populatia in curs de deportare a fost chematd
sa depuna obiectele de aur i argint (oeasuri, sfesnice,
bratdri si briliante). Nimic din cele depuse nu a fost
inapoiat. Unde stint sumele de bani? Nici acelor care
au rams pe loc nu li s'au inapoiat bawl i obieotele
pretioase! Cum au fost contabilizate depunerile? Nu

stim. Cunoastem in schimb, pe vinovati.. Ei sunt:

Pope, directorul sucursalei B.N.R.; Renchi, expert
trimis dela centru i legionar, si.,un agent de politie
din Bucuresti, sosit impreunh cu Renciu. Cei trimii
dela Centru au .batut i jefuit pe evrei in localul
Bancii Nationale si la gard.
La a doua evacuare, operatiile de jaf si maltratarea nenorocitilor le-au executat dorohoienii Breabdu

i Naalia Hreleac. Aceasta controla pe femei si in

organele sexuale,

spre a

se

incredinta c nu au

ascuns bancnote sau giuvaericale".

EPILOG (care este si epilogul aoestei cdrti):

fostul prefect, coIonelul Barcan, a fost avansat general si se and in Bucuresti; -fostul primar, lon Pasleu,

demis, s'a refugiat nu de mult la Gaesti i spera ci

a fost aitat; farmacistul Gh. Timu$ i-a recdp5.tat
farmacia, dar n'a plecat el ci a dat procurd unui
functionar; Mihai Popescu, fost secretar general Al
Prefecturii Dorohoi, A fost avansat i detasat intr'un
serviciu principal din Municipiul Bucuresti (Primana Colentina); Mercur, fostul sef al Sigurantei Do-

146
www.dacoromanica.ro

rohoi, e detasat la Siguranfa Capita lei; Tihzs' Pnofrei, ofeur, s'a refugiat si el ia Bucuresti.
Capita la tarii e azi un oras prea plin de banditi
si de criminali. Chicago n'a avut niciod4td o asemenea populatie.

SAmbiit 24 Februarie 1945.

Urinatoara carte din colectia Pogrom",

va cuprinde POGROMURILE DIN BASARABIA.

Rog staruitor pe martorii oculari care-mi

pot comunica am6nunte in leg6turg cu
asasinarea si jefuirea evreilor in Basarabia,
s'o fael de indatd, fie in scris (foarte aingnuntit), fie verbal,
Adresa mea este : Bucuresti IV, Sir.
Valeriu Braniste 47
Autorul

www.dacoromanica.ro

147

CUP R1N$UL :
Cine poart raispunderea trimelor i bestialitgilor
antisemite.
de LUCRETIU PATRASCANU

Pag.

1NTRODUCERE

Judetul Storojinet

Ciudei
CrAsnisoara NouA

Crasna
Beni la pe Siret

23
27

28
28
AdAncata (Hliboca) 28
Storojinet
28
Costesti
28
Broscauti, Bobesti 33
Dracinet, Hlinita
33
Carapsciu
33
Cbesti
36
Jadova
36
Cires
36
StAnesti de jos
37
ComArAsti
43
Calinesti
43
BAbesti
43
NepolocAuti(OrAseni) 43
StAnestii de sus
44
ijnita
44
Milia
46

Banila pe Ceremus 47
II Astoace

47

VascAuti
LucavAt

49
49

Siret

Jude tul RAdAuti

Sipote, Seletin
Putila
RAdAuti

51

48
48
53

Vicov de sus
Vicov de jos
Straja, Brodina

53
53
53

Putna, Bilca, Voitinel 53

Tereblecea
Oprisani
Judetul Suceava
Suceava
Burdujeni
Itcani
Judetul CernAtiti
Sadagura

Jucica nottA
Orasu1 CernAuti
Pogromul
T eroarea

Ghettoul
DeportArile
,,Californienii"

NepolocAuti
Camina

Judetul Dorohoi
Herta
MihAileni

55

55

56
57
58
61
63

66
74
78
86
96
102
103
104'
107
112

Bucecea
Tureatca, Mihoreni 112
Orasul Dorohoi
Pregatiri, Pogromul 113
141
DeportArile

Tip3grafia ,,VIATA LITERARAW Bulevardul Elisabeta, 37

www.dacoromanica.ro

Editura GLOB
COLECTIA -POGROM-

Au apAruf
Pogromul dela lasi.
,

Pogromurile din Bucovina si Dorohoi.

Vor iapare :
Pogromurile din Basarabia.
Teroarea din Moldova si Transilvania.

Taberele de munca.

Lagarele cu detinuti politici.

I. El 500+6
www.dacoromanica.ro