82

IV

r
f
1,·

PADUREA CU FIARE SALBATICE..

Ia.tă cmu o zugră-veştc Uăpitan11l.

"Nu trece mult şi cărarea legionari't intră într'o pădure că-·
"reia. lumea i·a zis "pădurea cu fiare sălbatice".
"Dela marginea pădurii se aud mletele acestor fiare sălba­
' 'ticc, cari aşteaptă să intre ciuern ac.ol o peutrn 1d sfâşia . . .
"Este a doua încercare prin care trebue să treaci't legionarul. Cine
"e-ste fricos rămâne acolo la marginea pădurii. Cine are inimă
"de viteaz, intră înăw1tru, se luptă cu vitejie şi înfruntă mii de
"primejdii, despre care s'ar putea scrie şi se va scrie mai târziu
"o carte întreagă. In această luptă, legionarul nu fuge de peri­
"col, nu se ·ascunde după copaci. Din conti-ă, el apare acolo unde
"p1·imcjdia este mai mare".
( Cărticica şefului de cuib, pag. 59) . .,--.._

Perioada aceasta de grea încercare pentru Mişcarea Legio­

nară este ilustrată de ncţiunea ne.fastă a trei persiane:
Carol al 2-lea, Horia. Sima şi Ma.reşa.lul Ion Antonescu.

A. CAR.OL AL 2-LEA.
Oa prinţ moştenitor, în plină tragedie naţională, dezertând
dela datorie, fuge cu Zizi Lambrino la Odesa, unde se că-sătoreşte
morganatic, pierzând dreptul la tron, în 1917.
Exilat., duce la Paris o vieaţă din cele mai scandaloa.c;e.
Venit în ţară prin surprindere, desfiinţeaz1i Regenţa, iar el
ajunge Rege. Duce mai departe aceeaşi vieaţă desfrânată, de da.ta
asta cu Elena Wolf-Lupescu.
Sub Carol, prădarea ţării a ajuna la culme, el însuşi găsindu--

:se în fruntea jefuitorilor sub formă. ele acţionar, cu toate că
„ statul îi dădea 40.000.000 lei anual, ceeace era de 10.000 de ori
m:ai mult decât câştigul anual al unui muncitor român. .Astfel era
mare acţionar la: Malaxa, Reşiţa, întreprinderile aurifere, Con­
'fecţiile pentru înzestrarea Armatei, etc. A fost implicat în afa­
'cerea Skocla, afacerile dela C. F. R., a împrumuturilor din strei­
i1ătate şi a timbrului de aviaţie, cât şi în afacerea construirii
l>alatului regal, pentru care statul a plătit miliarde, deşi n'a
costat nici a 30-a parte, diferenţa intrând direct în buzunarele
lui şi ale camarilei.
Dictatura lui Carol 2.
Ca să-şi poată face ele cap şi să înăbuşe orice încercare de
moralizare a Yieţii publice, reprezentată. atunci prin Mişcarea
Legionară, a transformat ţara într 'un stat poliţist.
Astfel a introdus pretutindeni elemente corupte, ticăloase,
care aveau să. se preteze la cele mai mari josnicii şi la cele mai
i'Qari crime.
Personalul poliţienesc a fost mărit, iar Poliţia pusă sub con­
tfocerea unui om stricat şi fără suflet, G-ral Gabriel l\liarinescu.
S.erviciul Secret al Armatei, reorganizat, mărit şi pus sub con­
ducere�ff. Jandarmeria a fost cleasemenea
modern utilată. sub comanda generalului, de origine ţigan, Beng­
li� ajutat de Colonelul Gherovici, alt strein ��ut
din Siguranţa Generală a Statului un G. P. U. cu mii de agenţi,
informatori şi călă.i. toţi la ordinele lui Nijg_fil�!nescu.
_
Ca să nu se observe to�te aceste manevre criminale, propa­
ganda vorbită prin radio şi conferinţe, ca şi propagandş. scrisă
prin presă, cât şi o bogată literatură îmbătau poporul cu 11esfâr­
·şite elogii la adresa fostului rege şi a regimului său. Astfel i s'a
dat epitetul de "Restanratoml", "Omul providenţial", "Salva­
torul", "Fără egal îu toată lumea", "Reg-de Cultul'ii", etc. lal'
ziua de 8 Iunie, în care ţara a avut nenorocirea să primească
tică.loasa progenitură, a f.oi;ţ decretată cea ma i însemnată să1. •­
bătoare naţională, denu1ţ1ită "Ziua de anivrrsare a restaura­
ţiei".
T,a ac!)astă propqgand� din ţară s'a alăturat şi pre:;a inte­
res;i.tă din streiuătate. Aceasta spunea la 8 Iunie 1940, cu ocazia
'în1plinirii a 10 ani de dictatură carlistă (reprodus clin ziqrul
·11omâ11ţa, org�n c�rli�t) că fostul rege "Carol al 2-leş., era cel
85.
inai mare de pe glob". Acest ziar, fiindcă nu mai găsis- e cuvinte­
de laudă şi linguşire, îl numea "Zeul soare al României".
O. Argetoianu despre "Frontul Renaşterii Naţionale".
Toţi politicienii români, cu excepţia d-lui Iuliu l\faniu' şi a,
altora, au fost fericiţi să se prosterneze în faţa acestei fiare, ac­
ceptând să facă parte din dictatura acesteia, ca membri fonda­
tori sau colaboratori principali. A fost o adevărată coaliţie a tot
ce a avut ţara mai putred şi mai decăzut contra naţiei româneşti,
Cea mai tipică caracterizare a "Frontului Renaşterii Naţio-
e
na:� ': a făc ut_-o îns:1�i C. Ar� �u, �onsi:icr r�gal, care cu
_ _ _ - _ _
-·--
pr1leJul unei solemmtaţ1, cancl toţi erau 11nbracaţ1 111 umformele­
"Frontului", întrebat de Carol ce crede despre noua formaţiune
.....
politică, a răspuns: "Bordel nou cu curve bătrâne" .
..---,-.
Inconştienţa păturii suprapuse.
Ura şi inconştienţa păturii conducătoare -sup1·apuse 1·omâ-.
neşti şi a lui Cal'ol al 2-lea a mers atât c'Le departe, încât consi,
dera Mişcarea Legionară mai periculoasă decât Bolşevismul. La
cursurile şi la exerciţiile Şcoalelor de Jandanni_, de sub condu-.
cerea Ministerului de Interne, se prezentau clonă manecbine i
unul în cămaşe roşie şi altul în cămaşe verde. Roşul reprezenta \
-
comunismul, iar verdele Naţionalismul. Proifesorii şi elevii tl'e­
buiau să tragă concluzia că "verdele" este mai periculos decât
"ro·şi1 l".
Preciziunile "Forului Legionar".
·Iată preciziunile aduse de Forul Legionar, în Cuvântul de
Pomenire pentru Căpitan, Nicadori şi Decemviri, la a 10-a ani�
versa.re a morţii lor:
"Toţi cei fără Dumnezeu şi fărrt Patrie, fiii Satanei, cei mici
"la suflet şi slabi la gândire, paraziţii, veneticii, lumea interlopă
"a cafenelelor cu 1m cuvâ.nt toate "căzăturile morale", care
"vedeau în însănătoşirea morală a vieţii publice româneşti o ·pri­
"mejdie pentru existenţa lor parazitară, s'au strâns şi hi,u
"uneltit moartea.
"S'a. format "coaliţia oamenilor eu păcate faţă de neam
11
pentru izbirea c�loi• fără de păcate 11• ( Circulările Că'Pitanuluj,
pag. 130). .
"Acesta a fost sensul acleyărat al convulsiunilor interne din
'\
 /
·86
87
.,,ultim.ele decenii.' în R-o
man • ia:
• I upta îutt,e iuora.l
itat . .
"tate, rntre lumină şi în
tunerec' între Crist . . e ş1 imorar!- Căpitanul, dându-şi seama că aceasta este o manevră a lui
·"carea acestei lumi co os ş1 Satana.
rupt e de a se prezent încer- Carol pentru scurt timp, i-a oferit lui Go ga tot ajutorul în Par­
. . ..
"p rmc1pulor democrati • •
a drept apa• rar ton. a1.
ce este falsa, • f"undea m Româ lament, în alegeri, etc. Acesta însă, a respins oferta.
"tlll'I·1e de mne' cu sch . . . ma,. cu. f ur-
• n g1u m.1 e s1 omoruril_ e elec t S'au fixat noui alegeri. în timpul acestei campanii electorale
tat niciodată adevăra ' . • . oraIe, n 'a exis-
I

H vieaţ·a 'aemocrat1ca
. .,
" rIsta,• 1a care a par
ticipat , m • tl.eaga clasa• corup
.,' sa• pacteze cu dic
tatur a nazistă pentr
"rea tiranică asu r .'
or ui ,
au fost împuşcaţi in judeţul Ilfov doi legionari: Mija Dumitru şi
' iar dictatura car-
Popescu Florian. Ministru de Interne era Armand Călinescu, fa­
tă.' a fosvt gata
• u -. nariot de origine, însemnat de Dumnezeu şi poreclit de N. Io rga
a ş i c ntn 1Ua stapâni-
. "Monocles". Căpitanul şi-a dat seama de cursa întinsă. Ca să nu
o

"cra t din ultimei: ; c��� �� 101·man. �mgurul mare demo -

e l IU lU .l'M amu mar � le lase nici măcar' scuza lupului din fabulă care a sfâ.şiat mielul
sa mor�lă şi legitimi · ţmu' t�
'
smul său desiivârsit :u
"
" sub pretextul că i-a tulburat apa, El s'a retra s din propaganda
rm
popularitate, a fost ţin . t oa;ă imen sa 1m
• ut de aceleas1 ,c1'.ici . .. electorală. Mai târziu, când Carol pregătea lovitura ele stat şi
"dearand ul în opoziţi,� ·:s·I a pr1m . . , · corupte decem1
1t 'sul iţele aceloraşi schimbarea Constituţiei, Căpitanul a autodi;,: olvat Partidul Totul
"ri• Peste "�J·te· dCOSC l)ll'l uneltito -
- scri· a C" · nul _ nor· ere
a.p1ta pentru Ţară, a închis sediile şi a lichidat comerţul legionar . A
"D-1 11fa 11 mu .
este corect ş, de ţ·muta• . dem ca.•
morala_ , într'o ţara• ordon at apoi legionarilo r linişte absolută..
•
. ,,moar
e în fiecare ;,:i clin r ă care
d ţ .1 nut :_ �norală. şi de Încă din noaptea Anului-Nou 1938, s'a auzit urlâ.n d la radio
"ne interioa ră. Că �e ntru . corectitudi-
.,, a upa i;��east�,L ţlllUta lil contra Irodul venal şi criminal pânri la demenţă, fostul rege Carol 2.
cum se unelteş, te ceas sa .se une1teşte,
cu ceas ş1. contra tineret
•
V

ului". Din guYernul Cuza-Goga făcea parte şi G-ral Ion Antonescu,

/

-- (-Circulări, pag . 133). '.in calitate de ministru de războiu. în fotografia membrilor gu­
Conse cinţele asas inării
Căpitanului , dupa- d·1 vernului şi a consilierilor regali, care a apărut în ziare în
Gafencu
Iată cc scrie d-l Gafencu Februarie 1938 la promulgărea nonei Constituţii pe baza că.reia
lui Codreanu provocase
în o
mânia Fue!e1�� �1 u1 . .
'i
·t �a g. 271: ''.Execu
ţi� s'a instalat regimul de dictatură carlistă, Antonescu stă a lături
putut împiedeca Germani ·. N1 m1c n'ar fi de Armand Călinescu, cu care se întreţine prietenos, zâmbindu-i.
a să între ri11 dc1. o ac!m
contra României. Sin<> ne de pede psire
ura miisur1 � . � ra 1ţ�. Carol l-a împuternicit pe Călinescu printr'o serie de decrete
R?mânia putea s 'o efe�tivă pe care
î�tr;prind� ' 'c�: :l rnc;ie legi să pr ocedeze la exterminarea Mişcării.
Reich·ul' '. re O mţelegere cu
în faţa acestei primejdii, iată di spoziţiile date de Căpitan,
Iar mai departe .- "A. coi . pe care le extragem clin acelaşi Cuvânt :al Forului Legiona'r:
·du1 economic negociat de M. Wolthat
la Bucmeşh. ş1. semnat
la 23 l\fartic 19<:>9 " ' s·ta bJ·1ea nn pla n gene- "Numai :rµarele sentiment de răspundere al Căpitanului a
tal de colabo1"1rc ' în domenrn . I producţiei si

I
era desigur fa,·orahil Rcich . schimbnr1·1or, care '' evitat convulsiuni interne care puteau fi fatale pentru însăşi
-ului. ..• " "-existenţa statului, atunci." Putel'ilor vrăjmaşe - scria Că.pita­
La ·
. . . pagina 27.,, a celaşi autor declară .. "Independen
-
"nul - din afara hotarelor sau dinlăuntru, care·şi închipue că
9

mer devC'nea o problemă ţa Rorna- •

de rezistenţă." "legionarii le pot face jocul printr'un început de răsmcriţă., le
Autodizolvarea p11,rtidului "răspund că se î-uşeală".
"Totul pentru Ţară''.
Evenimentele s 'au petrecu (Circulări, Febl'narie 1938� pag. 265).
t astfel. \
La alegerile din 1937 • , d�ş1· L eg1u . Sau: "Tineretul de astăzi are prea adânc înfiptă conşt_iinţa
· nea obţmus
'Voturi Caro1 nu r._a. mcre e cele mai multe
"misiunii sale istorice şi a răspunderii sale, pentru .a face acte
. ' . d
. mţat formarea guvern
crereze o dive s· e, c1 e ului• Ca sa•
. nat la guvern f ormaţia "necnge.tate, care să transforme România într'o Spanie sânge­
• e din aleo;Cl'!�� oarli cui r8 man:date.
iesis Cuza·Goga' ce
"rândă ".
(Circulări, 21 Februarie, pag. 271).
I
88
Şi pentru salva.rea Ţării s'a pus pe linia martiriului.
"Vom -dovedi acum, scl'ia El la 26 Martie 1938 că nu vom
"reacţiona. în nici un fel la toate provocă.rile voastre. Nu să ne
"închideţi comerţul nostru, să ne înăbuşiţi avântul, ci să ne ba­
"teţi la tălpi, să ne trimiteţi în Insula Şerpilor, să ne ucideţi
"cu pietre, să ne spânzuraţi cu picioarele în sus şi să le bateţi
"în cuie, să ne supuneţi la cele mai mal'i umilinţi, nu veţi întâm­
"pina . . . toţi cei care v 'aţi asumat răspunderea unei sânge­
"roasc şi nedrepte opresiuni, nu numai nici o violenţă, ci nici
"măcar o opunere".
(Circ-ulări, pag. 284).
16 A'Prilie 193S.
în noaptea de 16 Aprilie 1938, ArmaJ1d Călinescu a arestat
aproape pe toţi şefii Mişcării Legionare şi i-a internat în trei
lagăre: Tismana, Dragomirna şi Miercurea-Ciucului. Mai târziu
i-a concentrat pe toţi la Miercurea-Ci-ncuhli şi la Vaslui, iar pe
preoţii legionari la Sadaclâia.
în aceeaşi noapte a1ost arestat şi Căpitanul şi întemniţat la
Jilava, fără a încerca măcar să facă vreun gest de opunere.
Prof. Nicolae Iorga şi primul proces din 1938.
Primul proces contra Căpitanului a fost intentat de către
N. Io_rg�, acuzându-I de insultă,. pentru care Tribunalul Milita.1�
din Bucureşti L-a condamnat Ia 6 luni înc11isoare.
în memoriile sale, prof. Iorga scrie că şi el a fost unul dintre
aceia care a stăruit pe lângă Carol ca să extermine Mişc.area,
ceeace de altfe l a făcut-o în toate articolele sale puhlicate în
"Neamul Românesc", periodicul său.
Căpitanul Ia Jilava.
"ca· o oaie spre înjunghiere s 'a dus şi ca un miel nevinovat
fără de glas împotriva celui ce -l tunde pre dânsul, aşa nu şi-a
deschis gura sa'', zice Sfânta Scrintură..
Iată ce ne povesteşte Căpitanul în "însemnările'' Sale scrise
fo_această închisoare.
89
"Marţi, 19 Aprilie.
". . . Intrăm în fort. Acolo pătrundem prin 1iişte ganguri
"întortochiate şi lungi, pline de întunerec. Iviă izbeşte un miros
"rece şi umed de muc�gai. Sunt int.l'oclus apoi într'un fel de
"boltă, lungă de vreo şase metri şi lată de vreo patru. Deoparte
"şi de alt.a nişte scânduri, aşezate pe capre de lemn, formează
"două paturi mari, comune.
"O fereastră cu gratii de lemn dă într'un perete al fortu­
"lui, aşezat la vreo 10 metri. Deasupra acestei bolţi sunt vreo
"patru metri de pământ. Pereţii exteriori au o grosime de 1,50
b.
"metri. Jos asfalt. Daci't afară aşi vedea un om care numai o
"jumi'ttate de oră ar clori să doarmă într'o asemenea boltă, I-aşi
"opri şi i-aşi spune: Nu încerca., te nenoroceşti . . . De jos, de
"sus, din pereţii groşi, ele pretutindeni, săgeţi reci de umezeală
"îmi străpung trupul. Pare că aceşti pereţi' streini, în care nu
"recunoşti nimic de-a] tău. şi nu vezi pe nimeni dintre ai tăi,
"clusmănoşi, abia aşteaptă o vieaţă de om pe care s'o mistue,
"trimiţâ .ndu-şi miile de si'tgeţi ..."
PROCESUL DIN IUNIE 1938.
I
-� Ce s'a petrecut apoi, 11c povesteşte Căpitanul însuşi în "ln­
semnările" Sale dela închisoarea Jilava.
Duminică 1 Maiu.
"Ieri am fost scos pentru prima dată. afară. din pivniţa
"aceasta. Mi se împleticeau picioarele. !ntre patru soldaţi cu
1'baioneta la armă am fost dus până sus la cancelarie. Acolo mă
._ J
"aştepta căp. itanul Procuror Atanasiu.
"M'a apucat gl'oaza. Căci nu mai am nicio încredere în jns­
"tiţie.
l "Justiţia, cai·e judeci\. "după ordin" şi nu "după conştfor
, ,,\ "ţă", nu există. 1\1:i-a luat un intcrogatol'in lung dela 6 seara
"până la 2 noaptea.
,,
"...Şi căpitanul mă întreba mereu.întrebările sale se re­
"fereau la următoarele puncte: Partidul "Totul pentru Ţară"
"este fosta Ga1•dă de Fer dizolvată; jmămintele legionarilor;
'' semnificâţ.ia cuvântului'' căpitan''.
"J11clecătorul legionar nu se suprapune. judecătorului sta-
 '
90
"tului? OrdiQele secrete ale Ministerului de Interne şi Jandar
"meriei, publicate de mine îu legătură cu campania. electorală,
"sau măsuri contra organizaţiei melc.
"Cc scop avea Corpul Foştilor Militari? Corpul l\foţa-M:arin.
"Apologia crimei, prin distincţiunea cu grad şi crucea albă
"a băeţilor închişi.
Asociaţie secretă. 1\.sociaţia "Prietenii Legionarilor". Şi pe
"altă linie cazul Duca. Dacă nu cumva am dat eu ordin pentru
"asasillllrea lui. Deci o tendinţă de redcschidcr✓� acestui proces
"din care eu am ieşit achitat cu unanimitate, era cea mai bunri
"dovadă a nevinovăţiei noastre, a mea, a Domnului General
"(G-ral Cantacuzino -Grănicerul N. A.) şi a c�lorlalţi camarazi.
'' Senatul Legiunii. Regulamentul făcut de Domnul General,
"care ar da organizaţiei un caracter para-militar.
"Dar nu e vorba aici de un proces în care să te judece ome­
"neşte, ci de o prigoană lipsită de dreptate şi de legalitate şi de
"om enie, în care numai Dumnezeu mai poate interveni cu pu­
"terile lui."
"Vineri 27 Mai.
"Acum o săptămână, dimineaţa la ora 4, am fost scultat şi
"dus la Consiliul de Războiu în vederea studierii dosarelor şi
" procesului. Acolo am stat mai omeneşte într'o cameră cu pat.
"Am luat contact cu avocaţii în fiecare zi. Vineri, Sâmbătă
"şi Duminică. a trebuit să cercetăm 20 de dosare, ceva nemai­
' 'pomenit. în trei zile s11-ţi poţi căuta contra-probe: cărţi, ziare,
"desbateri parlamentare, foi streine. Să-ţi aduni material de al
"tău, orcline, circulări, acte împrăştiate cine ştie pe unde. Şi
"aceasta cu atât mai greu, cu câ.t ai tăi, toţi care an lucrat cu
"tine, sunt arestaţi san trimişi în lagăre sau ascunşi ca să nu fi e
"prinşi. Aa alergat săracii b11eţi, tinerii avocaţi legionari, ca ai­
"binele în aceste trei zile. Avocaţii mari au refuzat toţi să. mă
"ape1·e. Rndu Roseti, Vasiliu-Cluj, Paul Iliescu, ,i\Iora, până şi
'Nelu Ionescu; Petrache Pogonat. Ionel 'feodo�·eanu, de teamri
"ca să nn fie duşi în lagăre . . . Luni dimineaţa s 'a deschis
_"prima şedinţă. Tribunalnl Militar era compus din: Preşedin­
"tele sec. I. Colonel Dumitru şi patru ofiţeri de front.
"S 'a citit apelul martorilor. Lipseau toţi cei din lagăre;
'' adică oamenii cu care am lucrat eu, martorii de fapt. S 'il cerut
91
'' amânarea şi aducerea acestor martori. Tribunalul a respins
"cererea apărării. \
"S'a citit ordonanţa definitivă, plină de patimă, răutate şi
"neadevăruri. Afirmaţiuni gratuite, nedovedite cu -nimic, lipsite
"de bună credinţă, de corectitudine şi de sentimentul onoarei.
"Dupfi masă, dela ot·a 5 până la. ora 12 noaptea, am v-orbit
"eu timp de 7 ore, spulberând una după alta toate acuzaţiile
'' care mi se aduceau.
"A doua zi au apărut în Universul, cuvânt cu cuvânt, tot
"ce am apus, în afară de şedinţa secretă şi de chestiunea depo­
"zitelor de arme, care ele ruşine cenzura le-a oprit.
"Marţi mi s 'au pus întrebări de către procuror, la care am�
"răspuns punct cu punct. în rezumat, am fost dat în judecată
«pentru t1·ădare, art. 190-191, deţinere şi publicare de acte
"interesând siguranţa statului, bazându-se pe şase ordine poli­
"ţieneşti şi jandarmereşti, de natură electorală; pentru art. 209,
«legături cu o putere streină pentru a primi instrucţiuni şi aju­
"toare în scopul de a declara revoluţia socială în România (ba­
'
"zândtne pe o scrisoare falsă, care nu-mi aparţine, pe care nu
"o văzusem niciodată în vieaţă), pentru art. 210, înarmarea po­
"pulaţiei pentru declararea de războiu civil, bazându-se pe nimic.
"în ultimul moment, adică cu zece minute înainte de a da
•' cuvântul procurorului, printr 'o adevă.rată. minune Dumnezeius­
"că, se descoperă. autorul scrisorii, pentru care eram acuzat eu.
"Un avocat di n Râmnicul-Vâlcea, citind scrisoarţa, vede că ea
"este străbătută de două idei:
"î. Ideea de "Economie automată" şi îmbogăţire mutuală,
"cuvinte, definiţii şi gânduri care nu mi-.au aparţinut niciodată.
"2. Ideea 1mei "Alianţe economice".
"îşi reaminteşte că a citit undeva aceste lucruri. Pleacă la.
"Râmnicul-Vâlcea şi într'adcvăr găseşte cartea dată de autor cu
"dedicaţie scrisă de mâna sa. Pe copertă se găsesc în subtitlu cu­
•' vintele "Economie Automată", iar înlăuntru, în multe pagini,
"explică acest sistem economic. Către sfârşitul cărţii, în vreo 20
., '"pagini, pledează pentru cealaltă idee: "Alianţa Economică", un
I "credit internaţional, un "Oficiu Int.ernaţional", etc. şi ca ultim
·"mijloc al nostru, scrisul de mână, dedicaţia, este acelaşi scris,
·«exact ca în scrisoarea de care sunt acuzat.
"Avocaţii freamătă cu toţii în faţa acestei minuni şi cer
·« preşedintelui să fie chemat· autorul scrisorii ca martor: D-l
.,..
 92
93
"Rădulesctr Thanir. (Redactor la
"Neamul Românesc", ziarul
"Prof. N. Iorga N. A.). ,., intra nimeni. Nici stenografii n 'au mai fost admişi. Mesele erau
"Preşedintele respinge cererea. O par "goale de astădată.
te din avocaţi se duc
"la .acest doinn. El recunoaste că a scri
s asemenea scrisoa.re.Vine "în afară de cei 7 avocaţi hotărîţi să vorbească, restul· n'a
'
"până la poarta tribunalului, dar e
ste oprit de a intra . .- în
. "mai putut intra.
"sfârşit pledează cei şapte avocaţi ai
mei impecabil. E Joi noap­ "în timp ce rechizitorul procurorului făcut d� �lţii şi numai
"tea, ora 12, când tribunalul se retrage _
în deliberare. "c'tit de el a fost trimis imediat în ediţii speciale, dm ordm, sub
"Pe mine mă du(\ în cameră şi după
vrea jumătate de oră • ',a�eninţarea suspendării ziarelor, şi citit la ra�io �n înt__regime
"mă S'ue în dubă şi mă duc la Jilava _ _ �
. . . Iată-mă· din nou în "cuvântul apărării a fost ascultat de cons1hu 1�tr o s�la goala
"celula mea . . . Intră procurorul, maio
r Radu Ionescu, grefierur '·' şi nu s 'a bucurat în presă decât de trei patru randur1 ..
'"fudor, Comandantul !nchisorii şi ceilalţi
ofiţeri de gardă. Gre­
"fie1·tH citeşte: Tribunalul militar a răsp "La ultimul cuvânt am spus:
uns afirmativ la toate
"întrebările. Sunteţi condamnat la zece "Onorat Tribunal, aveţi în mâinile D-stră, nu vieaţa m:a P�
ani muncă silnică. Mai _
''rămâne câteva minute şi se uită la "care -O dau b�1curos, ci onoarea întregei tinerimi a Romame1.
mine. Maiorul face -0chiî
''mari şi dă din umeri. Pleacă toţi. ".Cred în justiţia militară a 'j.'ării mele • • •"
"în lfaţa marei nedreptăţi care mă loveşte,
sunt liniştit cu '' Ori, am dovedit cu principii, fapte şi marto:1 că nic� �u ne:a.
0
conştiinţa împăcată. Deschid la întâmpl _
are cărticica de rugă­ "trecut prin gând, niciodată să decla.nis,ăm -u.n razboi� civil.��r
"ciuni a Sf.Anton.Se deschide la- pagi
na 119. Citesc: "Fă ca 11
nu numai atât·, nici măcar să facem o turburare cat de nuca,
"să primes� cu linişte orice trimite Dum
nezeu, pricepând că este "primejdia dela răsărit pândindu-ne fiecare gTeşala, f'iecare pa,s .
"voinţa lui."
y

"Si totuşi tribunalul fă.ră a avea nici o dovadă, n !ci cea

"Duminică 29 Mai. y _
"mai ;nică dovadă, a răspuns afirmativ la toate întrabar1lc
"Note dela proces .. . 'l'ot timpul am fost "condanrnândtnnă la 10 ani muncă silnică.
ţinut într 'o pa'ză ....
"extrem de serioasă. şi cu totul neobişnu "O mare nedreptate. Primească Dumnezeu şi suferinţa mea,
ită.La uşa mea au stat
"sentinele. Iar în carceră cu mine u '"spre binele, spre înflorirea. neamului nostru.
n plutonier. Deasemenea un
"plutonier a stat tot mereu în prea,ima "Durere lângă durere, .chin lângă chin, suferinţă lângă �u­
mea. Discuţiile cu apă­
"rătorii, pregătirea •apărării, care era secr ., "ferinţă., l'ană lângă rană, pe trupuri ş1 în suflete, mormant
etă, le-am făcut în faţa
"lor şi a doi agenţi de poliţie. ';',l�ngi\. mormiint, aşa vom învinge.
"Avocaţii, pentru ca să poată pătrund
e la mine, treceau în­ "Luni 6 Iunie.
" cepând dela poartă prin patru cordoane
, făcându-li-se perche­
''ziţii corporale. Sălile pline de agenţi, "Din alte hrube aud în fiecare seară cântând:
care spiona.u pe apărători,
"pe martori şi pe ofiţeri. Nu puteau vorb "Cn noi este Dumnezeu,
i doi oameni că imediat
"venea al treilea: agentul, spionul . . "înţelegeţi neamuri şi vă plecaţi".
. O atmosferă încărcată,
"înăbuşitoare, plutea între zidurile cons
iliului şi în afara lui. "Vineri 10 Iunie.
"Fiecare avocat sau martor se aştepta
din moment în moment să
"_fie ridicat, arestat, dus în l ăre ... "Pe la 1 am fost chemat sus la cancelarie. O �nc�etă:. Căpi.:
ag
"Avocaţilor din provincie, care s'au însc _
ris telegrafic, li s 'au ''tanul Tărăneanu dela Consiliul de Războiu_ a venit sa certeeeze _­
"făcut uoaptea percheziţii în casă şi li s "dacă �. t�s eu clin închisop.re un manifest prin . care �m
'a pus în vedere că, dacă
"vor părăsi oraşul, ·vor fi arestaţi şi duşi "hldem.nat eu oamenii mei -la. "răzb1,1.n,a.re". Era apocnf,·
în lagăre ...
-"1n momentul în ·care a început apăfarea "bin�'nteles. Am dş,t o declaraţje în ace st sens: Cum vin pe capul
, n 'a mai putut
"lll�u t�t feluj de uneltiri!
. .,

94
"Vineri seara, 17 Iunie..
"Acum o jumătate de Ol'ă au venit avocaţii la mine şi mi-au
1
"apus că s'a respins recursul meu la Casa.ţia Militară.
"Erau toţi trişti şi abătuţi. Am stat cu ei 15 minute. I-am
"întrebat cum s'an desfăşurat desbaterile. Mi-au spus în câteva
"cuvinte. Ne-am despărţit şi reîntors în celula mea ro'am aşezat
"pe marginea patului meu de scânduri şi m 'am rugat lui Dum­
! 'nezen spunând "Tatăl Nostru", "Doamne, fie voia Ta".
"Dnm.inică 19 Iunie. (Prima zi la închisoarea Doftana,
N. .A.)
"Seara după închidere a venit doctorul închisorii şi m 'a cer­
'' cetat. O veste rea. M 'a găsit cu plămân,ii Ia ,,ârfuri şi în partea,
'' de jos şi în spate şi în faţă. prinşi . . .
'' Mi-a dat o reţetă, injecţii cu calciu, o alifie cu care să mă
"ung şi ceva de poftă de mâncare. Sărmanii plămâni nu mai
"pot <le suferinţă. . . După ce am tfost atăcat în fiinţa mea mo­
' 'rală, după ce am fost cu barbarie tratat din punct de Yedere
"fizic, acum vine peste mine un al treilea atac: mă atacă microbii.
'' Dar Dumnezeu vede şi va răsplăti.''
0nm a fost asasinat Căpitanul.
Căpitanul nostru a urmat astfel să-şi poarte crucea prin &il·
nicele închisori din Doîtana şi Râmnicul-Sărat.
Dar îngrozitoal'ea. şi nemaiauzita crimă a venit după aceea.
în acelaşi an, în noaptea Sf. .Andrei, 29/30 Noemvrie, când
la noi în ţară ies haitele de lupi, 3 b�mi, sub con­
ducerea maiorului Dinulescu dela Legiunea de Jandarmi Bănea-
1sa-Bucureştl,âin ordimrt lui Armand Călinescu, primul-ministru,
al Gen. Bengliu, comandantul Jandarmeriei şi al Gen. Gabriel
:Marinescu, ministru de Interne, ridică pe Că.pitan, Nicndori şi
Decemviri dela închisoarea Râmnicul-Sărat, îi leagă de bănci cu
mâinile la spate, îi ]eagă şi de picioare. în spatele fiecăruia.. se
aşează câte tm plutonier de jandarmi şi pornesc spre Bucureşti.
tn pădurea Tâneăbeşti, la un semnal al maiorului Dinulescu, bri­
,cnrile se opresc şi fiecare plutonier sugrumă cu un ştreang pe cei
·dinlăuntru,' fără c a între timp să fi intervenit vreo altă. condam­
nare. li duc apoi la închisoarea JUa..-a, îi împuşcă îh spate morţi
'
95
fiind, pentru a simula "f'u�a ele sub e:xcortă;' şi-i înruormâ.ntea,;ă
într'o groapă comună.
Ordinul lui Cal'ol al 2-lea în ckum spre ţară se executase.
Din dorinţa Elenei Wolf-Lupescu, metresa lui Carol 2, li s 'a. . /
deschis din 110u groapa pentru a se încredinţa că sunt morţi, au
\
turnat var şi apoi vitriol peste tn1pnrile lor şi au pus deasupra
o lespede mare de beton, amintind parcă lespedea de piatră de
pe groapa Mântuitorului Cristos.
în al treilea an, ca şi Mântuitorul a treia zi, s'au întâmplat
totuşi vorbele Scripturii: '' Să învie Dumnezeu şi să se risipeas­
că Vdijmaşii Lui".
Reînhuma.rea Ciipitannlui.
La 30 Noemvrie 1940, Căpitanul şi ceilalţi 13 ce erau cu
El în groapă, sunt scoşi de legionari şi reîngropaţi Ia "Casa­
Verde ", sediul legionar dela Bucureştii-Noui.
De două luni de zile se terminas e "guverniirea" regelui
uciga�.
B. HORIA sma.
AlfUL 1938.
Agitaţiile terfrriste deslănţuite de Horia Suna şi urmarea
acestora: asasinarea Căpitanului; Nica.dorilor şi Decemvirilor.
Căpitanul a dat dispoziţ.iuni testamentare ca după moartea
Lui, conducerea supremă a Mişcării să fie preluată de fondatorii
Legiunii rămaşi în viaţă. La Horia Sima, Căpitanul nu s'a gân­
dit niciodia:tă, nu numai fiindcă acesta era. neînsemnat, dar şi
/ pentru motivul că atunci existau mulţi valoroşi comandanţi le­
gionari.
formarea. Comandamentului.
După arestarea Sa,, la 16 Aprilie, Că.pifanul a dat dispozi­
ţiuni în acest sens.
Radu Mironovici, rămas liber, a păstrat această funcţiune
până după procesul Căpitanului, când a foat şi el arestat.
La 30 Atprilie 1038, a a..-ut loc o consfătuire a gradel?r le­
/.

gionare nearestate, în strada Olari, p.r. 3, prezidată de Radu
:M:ironovici, la care au luat parte următorii: Iordache Nicoară, Ion
Belgeia:, Preot Dumitrescu-Borşa, Nicoleta Nicolescu, Victor Dra­
gomirescu, etc. La această consfă.tuire s 'a hotărît: menţinerea
legăturilor· cu legionarii nearestaţi; cei urmăriţi să stea ascunşi;
-constituirea unui grup care să coordoneze activitatea din afară.
Âcest grup de acţiune era compus din Radu Mironovici, Ion Bel­
gea, Iordiatehe Nicoară, Ion .Antonin, iar pentru legăturile cu
f _provincia, a fost desemnat, de către Belgea, Horia Sima, ca ne­
( fiind cunoscut în Capitală.
În Iunie, după arestarea lui Radu M:ironovici, a venit în
fruntea Comanda.mentului Ion Belgea. La 11 Iunie a fost ;aTestat
�i el, dar, după ctiteva zile de detenţie în beciurile Poliţiei Capita­
lei, a fost transportat în lagărul dela l\iiercurea-Ciucului. A ur-
mat, în fruntea Con�andamentului acesta: cl-1 Constan�in Papa­
(nace, comandant legionar, desemnat, clupa arestarea lm Ion Bel-
gea, de către ing. Gh. Clime.
Indisciplina lui Sima. Certuri în Comandament.
La 25 Iulie au fost arestaţi o parte din l\liacedoneni sub- pre­
�extul că ar fi intenţionat să faci\ 11n complot cu ocazia înmormân­
tă1·ii Reginei Maria. Cu acest prilej a fost arestat şi d-l Const.
Papanace, care, după. un scurt iuterogato1-iu, a fost pus în li­
bertate. Din cauza. urmăririlor el a fost nevoit să se refugieze în
provincie, peI).tru scurtri vreme. Până. la reîntoarcerea sa în frun-
tea ComaJ1damentului, el a fost înlocuit de Horia Sima pentru (
-·câ.teva săptămâ.ni doar. De aici încolo începe şi nenorocul Mişcă-
rii Legionare, prin faptul că Sima comite marea indisciplinri -
marea crimă - de a nesocoti total dispoziţiunile Căpitanului,
imprimând pe de 1altă parte celor din jmul său un duh cu totul
:Strein Legiunii şi acţionând de capul său. Toate discuţiile linişti-
ie sau violente, toate certurile şi ameninţările din şedinţele Co­
uandamentului, nn l-au mai putut reîncadra. pe Sima în clisei-
-plina legionară, chiar şi după ce d-l Gh. Dragomir-Jilava a în-
-cercat să-. 1 arunce în Dâmboviţa. acuzânct�amc- (
11inţă viaţa Căpitanului din închi:soare.
Atitudinea de non· iv olenţ ă a Căpitanul i şi Sima .
. . � : _
Faţă de prigoana lui Carol, Cap1taµu 1 se f1x_as_e pe 1n111
1
.
sp1·
_ ..--- �
1.·ituaF.i a l\liişcă.rii, remniţând la ev_entnaiele avantşgii efemere
--, � .. ., .i
;'.1
'
.,
.
97
şi dubioase pe care i le:ar Îi procurat anumite compromisuri poli­
tice. De aceea, în scrisoairca că.tre N. Iorga, El precizase o atitu·
dine de non-violenţă:
"Puteţi să ne bateţi la tălpi, să ne duceţi în Insula Şerpilor,
să ne spânzuraţi cu capul în jos, noi nu vom reacţiona cu nimic".
j
El n 'a fost preocupat să-şi salveze cu orice preţ viaţa. şi a
1·efuza.t să plece în streină.ta.t�, procedând ca şi altădată, când
l
j
viaţa nu-i era primejduită cu nimic şi când a refuzat invitaţiile
şefilor mişcărilor naţionaliste europene, ca de pildă aceea. ·de a
':>
participa la Congresul dela Nuernberg în 1936, pentru a nu
'( putea fi acuzat vreodată de colaborare cu vreun stat strein.
-�
Dispoziţia pe care El a dat-o celor de afară, era aceasta:
"Intraţi pe linia Evangheliei". Deci tactica de luptă. a Căpitanu­
lui era non-violenţa şi non-rezistenţa. De aceea cei care condu­
ceau Comandamentul legionar în lipsa. Lui, trebui.au să păstreze
cu sfinţenie această atitudine, mai ales că atât Că.pita.nul cât şi
fruntaşii legionari erau îu mâ.n� c:tlăilor şi orice fel de vio lenţă
ar fi dat pretextul de exterminarea. lor.
),
(
Această hotăr'ire a C.iipitanului nu trebuia schimbată sub
nici un motiv. Singurul scop al Comandamentului legiorua·r tre­
I
l
buia să fie şi să rămână deci, câştigare de timp prin linişte, calm
\
şi totală dare la fund.
Atât Radu M:ironovici, cât şi Ion Belgea, Iocla.che Nicoară. şi
'C. Papanace, n 'au ieşit cu nimic din ordinele Căpitanului. în tim­
pul acesta Armand Călinescu, ministru de interne, cerea lui Cris­
tescu şi lui Moruzoff-şefii serviciilor de informaţii şi de sigu­
ranţă a statului -, bătându-le cu pumnul în masă:
"l\fai au înţelepţi printre ei, de aceea nu fac prostii. Ares·
taţi-mi pe toţi înţelepţii." (Informaţie dela prof. I. G. Dimitriu).
l
Horia Sima ori n 'a înţeles, ori n 'a vrut să înţeleagă plia.nul
tactic şi strategic al Căpitanului şi asta fie de rea-credinţă, fie,
însfârşit, penti-ucă el este stăpânit de un spirit romantic revolu­
ţi-011a·r şi de o exaltare bolnavă, un neastâmpăr nervos şi pripit.
La aceasta mai trebue ac1ă.ogată. fil'eşte mândria şi ambiţia. luiI
Îără margini de a parveni cn orice preţ ca şef al Mişcării.
Pentru atingerea acestui scop el s 'a. ser11it de toate armele omu­
..., lui mic şi slab: nesinceritatea, ipocrizia, laşitatea., etc., ce în
il 'i\ceste vremuri, lipsite de control, se puteau uşor folosi.
De aceea el a lucrat împotriva dispoziţiunilor Căpitanului,
�ontra liniei adoptată de Comandament, ducând o acţiune perso-
/

< '
,�-
98
nală în total dezacord cu dispoziţiile primit!!, cu realităţile şi
nesocotind cea mai elementară noţiune de disciplină legionară.
Prof. ,V. Crist escu conduce Comandamentul.
La 18 Iunie au evadat Prof. univ. Vasile Cristescu şi av. .Alecu
Cantacuzino, sărind din trenul ce transporta pe fruntaşii legio­
nari dela Miercurea-Ciucului la Jilava. Aceştia, după ce au stat
vreo două luni ascunşi prin Râşnov şi în Schei-Braşov, au venit
în Buc�reşt!, iar Căpitannl l-a însărcinat pe prof. Vasile Cris­
_
r tescu sa preia conducerea Comandamentului.
Căpitanul şi Gui. Clime din nou contra violenţelor.,
Dăm şi o altă dovadă din care se vede atitudinea Că.pitanu­
lui cu totul potrivnică oricărei acţiuni violente. Alecu Cantacu­
zino a cerut şi el dela Căpitan, prin soţia Căpitanului, deslega-
re� �e a organ�za o lovitură împotriva lui Carol al 2- lea. La ;asta
Cap1tanul a raspm,s: "Nu te desleg s'o faci, ci te leg să n'o f/
faci".
_,, La 20 Iunie 1938, eram la Ciuc, în lagăr, . Am primit o cita-
ţie pentru un proces la Bucureşti. .Auzind că plec, Gh. Furdui,
tânăr cult şi energic, mi-a dat un mia!llifest incendiar, ca să-l dau
soţiei mele', iar aceasta să-l ducă cuiva ca să-l multiplice şi să-l
răspândească.
înainte de a pleca., ing. Gh. Clime, care era bolnav, m'a che­
mat în camera sa. Ceilalţi au ieşit din cameră şi am rămas doar
amândoi. M 'a întrebat dacă mi-a dat cineva vreun manifest.
întru cât eu îl cususem deja în tivul anteriului, i-am răspuna
ca nu pr1m1sem.
V • O \
_ Mi-a adăogat: ,,Să nu iei nimic. îţi ordo n să nu iei nimfo în
racest sens. Liniş�e d:săvârşită sp�iAla toată lumea".
! .Am pleeat, 1ar 111 tren, pr.ofitand de un moment liber, am
' distrus ciorna de manifest a !:ni Furdui.
/ Vorbesc prima dată de aceasta acum, în lucrarea de faţă,
Sima transmite Căpitanului informaţii false.
în acest timp Sima colporta informaţii false : că se mişcă
Ai·dealul, � se răscoală }\foţii, Bucovinenii, etc., numai ca să-l
determin�e pe Căpitan:· a-şi schimba hotărîrea'. Căpitanul, deşi nu
putea ·verifica exactitatea informaţţilor, nu s'a lăsat tottişi in�
-. -
fluenţat de aceste ycşti fanteziste şi a răspuns: "Chiar dacă există
asemenea mişcări, legionia,rii să nu apară,_ci să stea deoparte"..
De aici se vede încă odată atitudinea categorică a Căpitanului
împotriva acţiunilor de violenţă. în realitate era minţit, fiindcă
zisele mişcări de mase erau inexistente. Organizaţia leg:ionai:ă--di-n-­
. } Ardeal, condusă de Laurenţiu Vereş. clupă cum însuşi acesta co-
munică ing. Micu la Bucureşti în luna Octomvrie 1938, nu mai
'--
putea furniza pentru o eventuală acţiune organizată decât doar
câţiva legionaTi siguri. (Informaţie dela prQf. Virgil M{hăilescu).
Alecu Cantacuzino şi Belg·ea despre acţiunea lui Sima.
Atât împotriva voinţei Căpitanului cât şi împotriva realităţi­
lor, Sim.a voia să deslănţue totuşi lovitură de stat, obsedat fiind­
de ideia unei revoluţii. Adusese din provincie o serie ele elemente
din Banat şi Ardeal -pe care le organiza formând mici echipe de
câte 4-5 inşi, ce, la momentul hotărît de el, aveau misiunea să
dea lovitura asupra anumitor instituţii. Rânduri, rânduri, aproape
toţi aceşti legional'i au fost arestaţi şi foarte mulţi împuşcaţi.
I. .Aceste consecinţe dezastruoase ale faptelor lui Sima l-au deter­
, ' minat pe comandantul legionar Io11 Belgea, care era acum în
lagărul dela Vaslui, să spună că- l va pălmui pe Hori.I& Sima •.
(Martor şi prof. Ion G. Dimitriu). Iar comandantul legionar
Alecu Cantacuzino s'a exprimat în faţa legionarilor dela"închi· \
soarea Râmnicul-Sărat, că-l va împuşca pe Horia Sima. (Martor­
av. Ţâlnariu Laurian).
Sima şi agenţii Siguranţei Sta.tului.
O altă mare vină a -lui Sima era şi aceea că mare parte din
elementele folosite de el erau neverificate, iar între ele mişunau
�
şi mulţi agenţi de poliţie. Din această cauză au fost şi atâţia
fi
I legionari arestaţi şi împuşcaţi. E deajuns să amintesc că într'o
vreme el încredinţase unui cunoscut agent de poliţie nu.mit Vâ1-
lfureanu, care era în centrul pregătirilor pentTn lovitura de stat
plănuită, toate legăturile. Se pune acum o întrebare foarte logică:
de ce Sigm·anţa Statuliui, ce a arestat aproape pe toţi oamenii
/
cu care lucra Sima, nu l-a arestat şi pe el, când îl cunoştea aşa
de bine? Nu pot exista decât două răspunsuri: ori Sima era tole­
t- rat de Poliţie pentru ca prin agitaţiile sale să scoată l,a: suprafaţă
---- mereu· în serii noui forţele vii ale Mişc.ării, ca astfJl să poată
fi ·arestat� şi nimicite, ori avea legături directe cu Siguranţa.
 100
Prin acte ca acestea cu totul negative şi crimirua,le Sima
devine faimos în ochii naivilor, cât şi în ochii legionarilor de bună
credinţă, sau a celor nepregătiţi în problemele politice şi moi·ale
şi i se creiază, falsul mit şi falsul eroism de factură tero1·istă în
locul adevăratului eroism legionar, conştient, altruist şi crea.�ot·.
ASASINAREA CĂPITANULUI, NICADORILOR.
,.._
ŞI DECEMVIRILOR.
"Noul Plan de Acţiune" al lui Sima.
Sima se antrenează tot mai mult pe această pantă greşită
cu toată opoziţia comandanţilor legionari nearestaţi. Astfel el în- /
tocmeşte un plan de acţiune aşternut pe două pagini de coală
penumit "Noul Plan de Acţiune", în care !msţinea că trelmesc
neapărat deslănţuite acţiuni teroriste în toată ţara, pentru ca în
felul acesta să forţeze pe Carol 2 a înceta prigoana, a-L scoate
pe Căpitan din închisoare şi a aduce Mişcarrea Legionară la gu-
'Vern. La discutarea acestui plan a asistat şi preotul Ion Dumitres-
cu-Borşa, fost Secretar Genel'al al Mişcării
. şi· voluntar în răz-
boiul eivil din Spania alătmi· de Ionel llfoţa, luptând în rându-
ri!� naţionalişti !or. Discuţia a avut loc în casa legionarului T1;i}_
Cristescu. Dumitrescu-Borşa a combătut cu toată vigoarea acest'
�ebunesc, susţinând că asta poate costa viaţa Căpitanului
şi a celorlalţi legionari şi convine întru totul dusmanilor
care caută doar pretexte ca să treacă la asasinate. Pre�tul Du­
mitrescu-Borşa aveai acest plan asupra sa, pe care l-am citit şi
eu în o�·iginal la Roma, 1�nd� am l�cuit îi� Iu�1ie 1940, îmyreună
_ _
eu el. S1ma, care suferea, rnsa, ele o 111snf1c1enţa congemtala în ju-
decarea situaţiilor, n 'a putut fi convins să renunţe. El a început
· să-şi p�1 e pl�m� în aplicare. �in ordin�c�te ele�nte
�e b�11�1�a_, _sau cu aceeaşi structura ca a sa, au pus o bombă
mtr un teatru-mn �ren la . Oradea-'1( ·
i�au pns dinamită ca să a�1�1ce în aer uzina alectric�a
1
de apă din Cluj, au pus foc la diferite întreprinderi forestiere din
:Bucovina, etc. Ei an încercat •să incendieze şi sondel e şi rafină-
riile ele pe valea Prahovei, clar aici ordinul a căzut în mâna le­
.gionarilor care au refm:at să execute aşa ceva. Poliţia, îngrijată
de ·asemenea. acte ele insurecţie, la 13 ·Noemvrie 1938, cu ocazia
plecării regelui o�rol 2 în st1·einătate1 a cerut Căpit�nuhii să dea-
101
o circnla1·ă către legionari. Circulara Căpitanului a apărut în
facsimil şi a fost 1·ăspândită în t.oată ţara de organele poliţieneşti
şi administrative. Prin aceasta Căpitanul îndemna încă od!ată pe
legionari să păstre.ze linişte totală. El n 'a dat circulara aceasta
de complezenţă, ci era punctul Lui de Yedere spus şi scris de
atâtea ori, era atitudinea Lui sinceră.
N 'a mai fost posibil însă, ca. Sima să fie r<'adus la disciplină.
Conflict între Alecu Ca,ntacuzino şi Sima.
Iată nu alt caz. Alecu Cantacuzino făcuse un mauifest la
adresa lui Carol al 2-lea, în care-l numea "despot îngâmfat".
lntr'o şedinţă specială a Comandamentului, în str, Dudeşti,
la care pa1'ticipau C. Papa.nace, Victor Dra.gomirescu, G-h. Dra­
gomir-Jilava, Horia Sima şi Nfoolne Şeitan, s'a pus în discuţie
publicarea şi răspândirea acestui manifest. Horia Sima voia
răspândirea fără nici o rectificare. Ceilalţi toţi 11u fost împotri­
vă, pledând pentru nepublicarea manifestului. Alecu Cantacu­
zino a aceptat părerea Comanda.mentului. Tot iltunci Că.pita.nul
a trimis vorbă din închisoare interzicându-i tipărirea, Totuşi,
Horia Simn I-a. tipărit. şi a reuşit să răspândească o parte. Ma­
joritatea se găsea,la fraţii Morăt·escu, originati din Canstanţa,
care era.u în centrul vieţii legionare din Bucureşti. Comandan­
tul legionar Nicolae Şeitan s'a dus, imediat după şedinţă, în
striv.la Buzeşti la locuinţa fra.ţilOT Morărescu, oprind astfel răs­
pândirea celui mai mare număr din acest manifest, tipărit �
răspândit de Suna. fără asentbnentnil lui Alecu, împotriva ho­
tărîrii Comandamentului şi mai ales a voinţei Căpitanului. ,A.cest
/ gest criminal l-a întărîuit pe Carol al 2-lea, care avea dese accese
de furie.
. .
rţ
V
,,../, Din aeeastă cauză între .Alecu Cantacuzino şi Sima e.1ist11
t
un eonflict acut.
j
J 'Sima provoacă tulburări în lagăre.
1n acest timp, situaţia în lagăre ţira asemnătoa1·e cu cea <le
_
afară.
Căpitanul comunicase prin soţia Sa deslegarea ca,' 'legiona­
rii să semneze orice fel de declaraţie li s'ar cere pentru a
eliberaţi". Conducerea lagărului, din ordinul autorităţilor su-.
fi\
perioare dela Bucureşti, acceptase formula: "Declar pe cuvânt
?
de onoare că mă abţin dela ol'ioe agitaţie politică".

102
Stoicănescu însă, pe de altă parte, acţiona conform ordinu·
t
/'lui venit dela Sima: să nu se dea nici un fel de declaraţie şi
{· -s ă se facă "rezistenţă până la moarte".
între legionarii din lagărul Vaslui au fost lupte grele pe
această temă.
La 24 Noemvrie, 70 de legionari dela Miercurea·Ciucului,
-printre care se găseau şi Comandanţii Bunei-Vestiri Ilie Gâr­
neaţă, Corneliu Georgescu şi Radu l\i[ironovici, au fost ti·anspor­
taţi la Vaslui. Acolo ei au găsit o stare atât de învrăjbită, încât
nici colonelu4 comandant al lagărului, nu mai îndrăznea .să intre
-decât însoţit de soldaţi cu puştile mitraliere încărcate şi gata de
tragere. în cele 6 zile câte le-a mai rămas până la 30 Noemvrie,
data asasinării Căpitanului, le-a fost imposibil să schimbe si­
( tuaţia.
Stoicănescu însă, care înfreţinea spiritul de "rezistenţă
până. la moarte", determinându-i pe cei mai mulţi să aibă aceas­
tă părerq, a semnat dedaraţia cerută de conducerea lagămlui.
Aifară, Sima acţiona mai departe din proprie iniţiativă.
Atentatul contra. prof. Ştefănesc11,.Goangă.
Inconştient sau suspect, în timp cc Carol al 2-lca era la
Londra, Sima a continu�t acţiunile teroriste culminând cu •aten·
tatul împotriva prof. Ştefănescu-Goangă, Rectorul Universităţii
·din Cluj, care, fiind grav ră.nit, a fost salvat.
Iată ce declară multor legionari, într'un moment când se
găsea grav bolnav de tuberculoză şi era convins că va muri cu­
rând, d�ei, care a primit în 1938 ordinul.de exe·
·cutarea prof. Ştefănescu-Goangă :
I "tmi simt conştiinţa încărcată că am cont1·ibuit şi eu în
1
"parte la asasinarea Căpitanului, prin faptul că am executat
j ·« ordinul lui Sim-a, de a săvârşi atentatul împotriva lui Ştefănes­
"cu·Goangă. La două zile după. atentat, s'a primit nn alt ordin
' dela Sima în care revene_a asnpra primului său ordin".
" mului nostru înaintea tuturor celorlalte neamul'i îndepărtate,
Armand Călinescu a comunicat atunci lui Carol 2 şi i-a
făcut cunoscut că atentatele teroriste se înmulţesc tot mai mult ,
{lă ameninţă să ia proporţiile unui războiu civil şi asta· se dato­
reşte numai faptului că t1•ăeşte Căpitanul· care-i fana"tizează şi
_ dintre zidurile închisorii. Pentru curmarea agitaţiilor el cerea
uc'iderea Căpitanului. Carol 2,. aţâţat ·fa asta şi de Lupeasca, ce
J
103
juca pe lângă el rolul Esterei, n 'a ezitat să·.şi aplice planul
pentru asasinarea Căpitanului.
L� 3 zile după aten:a-tul săvârşit împotriva: prof. Ştefănescu-
_
Goanga, Carol a poruncit mişelescul asasinat din noaptea de)
{
29/30 Noemvrie 1938.
l "·Noul pla.n de acţiune" al lui Sima a. însemnat în fapt sen­
tinţa de moarte a Căpitanului, Nicadorilor şi Decemvirilor.
"Este cu neputinţă să nu ,vină prilejuri de sminteală, dar
"vai de acela prin care vin", zice Cristos ucenicilor Săi. "Ar
''fi mai de folos pentru el să i se leg-e o piatră de moară de gi,t �
"şi să. fie aruncat în mara ..." (Luca, XVII/1--2).
Creştinii au fost masacraţi timp de 313 ani. Aceştia, nu au
întreprins nici o acţiune împotriva prigonitorilo1· şi toţi s 'au
putut mântui. Pe unul singur Biserica nu I-a ierat şi acesta nu
s 'a mântuit: este Iuda, cel care L1a• vândut şi L-a ucis pe "Fiul
lui Dumnezeu".
Tot aşa Suna nu va putea fi iertat şi nu se va putea mântui
'Vreodată, cfoi el a dus la uciderea întemeietorului Legiunii. t .
Dacă Sima nu răsturna planul şi strategia Căpitanului, se
evita această extraordinară--!_ovitură dată Mişcării şi Neamului
românesc.
\
Strategia politică a Căpitanului răsturnată prin agitaţiile
lui Suna.
Acu111:, după ce au trecut atf1ţia ani, ne putem da şi mai bine.
s""eama de marea înţelepciune a Căpitanului. Daciă s 'ar fi urmă-
rit numai câştigare de timp, cwn poruncise El, şi s 'ar f-i putut
'Câştiga prin linişte totală î;ncă 5-6 luni măcar, Căpitanul scăpa 7
cu viaţă, fiindcă puterea Germaniei de care El s 'ar fi alăturat
ca să lupte împotriva Comup.ismulu·i ce ameninţa existenţa nea­
se afirma tot mai mult în Europa, ajungând până la graniţele
României în 1\'fartie 1939. Carol, văzându-şi răsturnate. planurile,
s 'ar fi convins că singura politică val.a-bilă era a Căpitanului şi
nn L-ar mai fi ucis. Aceasta. fusese strategia politică a Căpita­
nului, deaceea ordonase linişte de.săvârşită şi aştepta în închi­
ll08Te desfăşurarea evenimentelor prevăzute. Ţ.ara n'ar mai fi

104
έ
/'fos t împărţită într e vecini" în 1940, nici ocupată de Germani şi
/ !
[ cu atât mai puţin de trupele sovietice, mai târziu.
\ .ţ
:i
Dr. Vălimă.reanu despre "Noaptea Sf. Andrei". !'
Iată ce avea să spună dr. Petre Vălimăreanu, instructor­
legionar, in sea.ra de 29/30 Noemvrie 1943, în lagărul de mw:1.eă :/.
dela Rostock, într'o cuvântare intitulată: "Noaptea Sîâutului
.------.:.....
Andrei'':
I
''1:n Ardeal şi Bana.t începe o serie de atentate � incendii,
)
I
conduse de Horia Sima, menite $1. intimideze guvernul şi pe
rege. Carol 2, du pă o călăto1'ie ]a Lond1'li, Pa.ris şi Berlin, or­
donă suprimarea Căpitanului. în 11oaptea de Sf. Andrei, Căpi­
tanul, Nicadorii şi Decemvirii sunt scoşi din închisoarea Râmni­
cul-Sărat şi ştrangulaţ.i în pădure pe şoseaua spr e Bucureşti. ,.....
Acidul sulfuric şi uriaşa piatră de pe mormânt trebuia să şteargă
orice urmă a existenţei lor".
Alte asll$înate. Declaraţiile din lagăre. �­
'I
Asasinarea Căpitanului a fost începutul altor asasinate care
dela această dată. s'au ţinut lanţ.
I
La 1 Decemvrie, prof. Vasile Cristescu dăduse un manifest
de liniştire spre a nu se da prilej autorităţilor să execute şi l
_ alţi legionari în stradă, deoarece Gen. Bengliu dă<luse ordin
.,, f
să se tragă asupra legionaii.lor �i fără somaţie.
tn Deoomv-rie-1938,-cei 318--legiQnl!:�..Untm1a.ţi---l!iL,Vaslui au
semnat un "apel" către legionarii liberi, îndemnându-i la li­
nişte şi cerându-le să nu se mai preteze la agitaţii. !n fruntea
lor au semnat d-nii: Ilie Gârneaţă, Corneliu Georgescu, Radu
Mironovici, 'Prof. univ. Nae Ionescu, Prof. univ. Dumitru Găz­
<laru, Prof. univ. Mircea Elindq, Prof. univ. Ior�ră,
Prof. Copuzeanu, Prof. I. G. Dimitriu, Ion Belgea, Valeriu Câr­
du, Ion Pâsu Antoniu, Preşedintele Centrului Studenţesc din
Bucureşti, T. Tudose, şeful studenţilor legionari din Iaşi, Spiru
Popescu, Mircea Goga, licenţiaţi ai Academiei Comerciale din
Bucureşti, Victor Puiu Gârcineanu, scriitor, Vir.gil Rădulesc\\,
Şupila, etc. .r----..:---
Apeluri în acelaşi sens, fără prealabilă înţelegere, au fost
semnate şi de legionarii din celeialte lagăre, ei fiind conduşi de
- bunul-aimţ, de patriotism şi de o arzătoare dragoste pentru Că-
pitan şi pentru Legiune. -- ----
�
..,
105
Aceste acte au salvat vieaţa tuturor legionarilor ameninţaţi.
(După. ieşirea din lagăr în 1939, d-l Ilie Gârneaţă a primit
vizita unui maior român din reg. 25 Inf;.,_care i·a mă.rturisit:
"vă mulţumesc că. m'aţi salvat dintl''o ;it.uaţie foarte dificilă, I
căci eu; cu batalionul, trebuia să vă împuşc pe toţi din lagărul
Vaslui. în urma apelului semnat ele D-vs. am fost trimis din nou
la regim ('n t.)
Sima continuă a,gitaţiile.
· Nici după aceste mai·i c1·ime, Suna tot 11 'a renunţat la agi­
taţii.
La 3 Decemvrie 1938 au fost ucişi în stradă; fără somaţie,
următorii legionari : av. Nieolae Păgădarn, Bică Ananie, PetJ'<i
Audrei.
între 19 şi 24 Decemvrie acelaşi a.n, au avut loc în Bucu­
reşti întinse razii poliţieneşti cu scopul de a prinde pe legionarii
ascunşi.
Concluzie.
în ,general, a.nul 1938 îşi încheie bilanţul cu agitaţiile tero­
riste a.le lui Horia Sim.a, ca.re au costat viata. Căpit.anuluiI Nica-
d(?l'ilor, De<?emvirilor şi a 'atâtor legionari, şi printr'o deformare
,
a eroismului legiona.r în sens de terorism şi de agitaţie dăună­
toare, deformaţie care n'a dispărut nici astăzi din mentalitatea
lui Sima. şi a oamenilor acestuia..
ANUL 1939.
PREGĂTIRI DE NOUi "LOVITURI DE STAT".
Sima organizase o lovitură ·c1e stat pentru ziua de 6 lanll'llTÎC
1939, la Bobotează. Atunci urma să fie atăcat regele şi miniştrii,
cu ocazia aruncării Sfintei Cruci în Dâmbov'iţa.
Totul a fost descoperit şi nu este de miraTe, cunoscut fiind
felul uşuratec şi suspect al lui Horia Sima de a acţiona. Legiona­
rii ce urmau să ia parte 1a acest atentat ,n,u fQst arestaţi încă
-. din noaptea de ie i uci i în beciurile Poli · ei Capitalei.
Toţi -�par.ţineau grupului legiollJaT bănăţean. Iată şi numele lor:
Iosif Grama,1 Vfrgil Noaghea, .Anton Barbu, Popescu, Dorea .Afi-'"')

106
''
'::;. •
lon, Fleschin Petre, Gheorghe Clement, Pop Ion, Ion Mităt·, µ1--­
]3orzea, Nuţiu Aurel.
"--r;a 7 Ia nuarie se petrece explozia în laboratorul organizat
<lin ordinul lui Sillla în Bucureşti, str. Că.pitan Oarcă, ele către
Lt. chimist Nicolae Dumitrescu. A.ici şi·a găsit moartea, instr.­
legionar şi membru în "Corpul l\Ioţa-Marin", asistent universitar
Nae Dumitrescu şi au fost răniţi instructorii legionari Hanu
�rraian si Alexandrn Stroescu.
La '11 Ianuarie este arestat şi schingiuit îngrozitor în be­
·ciurile poliţiei din l3ucnreşti, conducătorul organiza·ţiei "Răz­
leţi", ing. Augustin :Micu. 'l'ot în această-împrejul'are, în strada
..Vaselor, mai sunt a.restaţi şi următorii legionari: Virgil Borzea,
-Ovidiu Bil'is şi Elena Bagclacl.
La 24 Ianuarie se descopel'ă aruncătoarele de flăcări la
'-atelierul de pe Şoseaua Colentina şi este arestat Lt. Nicolae Du­
mitrescu precum şi legionarul Contcş Constantin, ce era îmbr�­
·cat în unifonnă de caporal. Pe lângă aceştia mai sunt arestaţi:
-dr. Constantin Zisu, av. Dumitrescu Dumitru, Demetrescu Ni­
·colae, prof. Ioan Gh.. Dimitriu, ing. Dumitru Popescu-Coculescu,
Bereclfet Ioan ' Ioan Ştefănescu, Robescu Adelina., dr. Gh. Butu,
"'reodor Constantinescu, Popescu Gh., J\tJircea Robescu, av. p·ar-
vules�u Teodor, studenţii :Mircea Ion, Teohari Nicolae, Chirilă
Nicolae si Cust�tură Ioan.
La 2 5 Ianuarie, ing. dr. în ehimie Lt. Nicolae Dumitrescu,
inventatorul acest.or aruncătoare de flăcări, este omorît prin
•st.ran„ulare î.n beciul Prefecturii Poliţiei Capitalei.
<le
' Siguranţa şi Poliţia depuneau o extraordinară ac!ivitate
urmărire. Insttşi Moruzoff lucra pe teren_. Aceste asa�at: erau
•-consecinţa exploziei laboratorului organizat de Suna m str.
=Cpt. Oarcă.
ASASINAREA PROF. VASILE CRISTESCU.
La 26 Ianuarie 1939 1.ia. rele din Bucureşti anunţau asasina­
:re-.ai prof. Vasile Cristescu, la locuinţa ultimului s�u refugiu . din
i de
-strada. Cpt. ayiator ':['codor Iliescu nr. 15, de ca.t:e agenţ
. ·poliţie. Aşa ])re_cum am spus mai înainte, prof . � . Cr1s escu fu �ese
Iăsat" de,_Căp\tan co1:1ducăt?rul Co�andameutulm Legwna:. S�
(
r
c el
J>oartă O ma·re v.inâ la această ·:.sasmar_?· � foar�e.p;obab1l . � I
a.
de prima garmt uta ale Cap1ţ a-
•urmărea distrugerea elementelor
1 �----·--
\
,..
107
nului, ca să rămână el cu elementele din ultima garnitură, al
I
eărei şef, necontestat de nimeni, să poată fi.
Iată cum s'au petrecut faptele.
Prof. Cristescu aflând că locuin�ai unde era ascuns este
filată de poliţie, a trimis vorbă d·lui Gh. Dragomir-Jilava, co­
mandant -legionar, să-i găsească o altă casă. D-l Dragomir i-a
găsit casa de care avea nevoie, dar fiindcă nu cunoştea a'dresa
profesorului Cristescu, i-a cerut-o 1ui Sima, care, spre surprin­
derea lui, s'a opus categoric la mutarea acestui;a., Cât_eva zile
după aceea, prof. Vasile Cristescu cere din n-0u adăpost d-lui
� \
Dragomir. Sima se opune din nou. .Acelaşi lucru s'a petrecut
şi în Ajunul Crăciunului din anul 1938 şi încă după Crăciun
-de m:ai multe ori. La insistenţel e Prof. Cristescu şi ale d-lui
;, .
Dragomir, Sima admite în cele din urmă să trimită pe ing.
.Augustin Micu să facă această opera'�ie, dar îşi ia apoi se�ma _ş i
1ipreşte pe Micu să vină la întâlnirea dată. După aceea� Sima
mai dă odată întâlnire d-lui Dragomir, lui Borza şi altor le­
gionari, în strada Avrig din Bucureşti. în loc să vină Sima la·
.•
întâlnire, vin agenţi de poliţie, care-i ia1·estează pe toţi, afară
de d-l Dragomir, ce scapă ca prin minune. Lor le·a părut Sima [
de atunci suspect, dar n'au ·avut ocazia s'o afirme.
La 17 Ia nuarie 1939, D·na Codre1111u, soţia Căpitanului, cere
şi Dânsa d-lui Dragomir să-l pună pe prof. Cristescu în sigu­
ranţă. Dânsa avea informaţii dela o persoană serioasă, ce asis­
tase din întâmplare la o convorbire pe un culoar al Prefecturii
de Ppliţie din Capitală între un om de încredere al lui Sima şi
Parizianu, chestor. Acesta îi ş9ptea lui Parizianu, că în cnrâncl
le va fi dat în mâ.nă prof. Vasile Cristescu. Disperat -atunci, a
căutat zi şi noapte pe Sima, dar acesta n'a mai putut fi găsit.
La �1rmă a întâlnit din întâmplare p e p"rof. Virgil Mihăilescu,
ca.re\i·a: aranj.at întâlnirea dorită cu Sima. Deşi Sima a promis
categoric că va veni la înt.âJ. nire, totuşi, spre surprinderea tuturor,
n'a venit nici atunci .
.A fost apoi arestat prof.�ja,...omJ!Llu.i--Hocia.__Şima,
t- ·oore avea legătură cu prof. Vasile Cristescu.
După relatările d-lui Dumitm Arţărea.nu, instr. legionar,
interogatoriul la Prefectura Poliţiei Capitalei a fost urmiitornl:
0
•· "- Unde-i·Horia Sima?
- Nu ştiu unde-i Horia. Suna, .dar ştiu ru.nde-i Vasile Cris­
tescu", a fost rllspunsul lni Obreja,_:
 108
•-.
(.în guvernarea din 194:0, Obreja a primit dela Si wi acte
cu nume fals şi a fost trimis în judeţul Neamţ, ca să nu fie prins
de legionarii ce-l căutau.)
La două zile după aceea, o echipă de agenţi de poliţ.ie, s'a
dus 11W locuinţa sculptorului Iacob, unde era adăpostit prof. Va­
sile Cristescu,· şi !·au împuşcat.
Este foarte probabil ca Sima să fi ştiut de faptul că locuin­
ţa sculptorului Iacob era filată de poliţie. fiindcă din această
canză fusese părăsită de Victor Dragomir�scu:. Vina mare a lui
Sima. este aceea că nu s'a. dus intenţionat la întâlniri. Dacă s'ar
fi dus, prof. Vasile Cristescu avea, să fie muta.t şi salvat. Jude­
când după ambiţia bolnavă a lui Sima şi cunoscând foarte multe.
amănunte, d-l Dragomir-Jilava erede că Sima voia. uciderea prof.
< Cristescu, pentru a-i rămâ.ne şefia Mişcării.
( posibilă, mai ales că l\finisterul de Interne instituise "Cartea
ALTE JERTFE ALE NEBUNIEI LUI SIMA.
La 29 Ianuarie 1939 este arestată legionara Lucia Grecu,
curjera de încredere a Comandamentului legionar şi participantă
activă la toate evenimentele legionare din ultimele luni de pri­
goană. Fiind torturată în mod sălbatec în beciurile poliţiei, se
sinucide în Prefectura Poliţiei 08-pitalei, aruncându-se dela etaj, ,
spre a nu divulga nimic din ce ştia în legătură cu activitatea con·
ducăto11lor legionari. După altă versiune, ea a fost torturată,
batjocorită de poliţişti şi aruncată apoi dela etaj ca să nu li se
<iunoască faptă.
La începutul lui Februarie, Sima 01�ganizează o nouă echipă
care 'llrma să-l asasineze pe Armand Călinescu.
La. 8 Februarie însă, şi aceştia au fost. prinşi de poliţie,
ucişi şi arşiJ.;...Cteamatoriu. Echipa era formată din următorii
legionari: Nadoleanu Enache, Vucu Martin, Gherm,an, Dragoş
Popov'ici şi dr. Iovu Ion.
Tot atunci au căzut şi legionarii: Coman Cosmin, Pop Ti­
beriu, Popescu Marin,, Balău, Rădulescu Ion, Vasile Corbeanu.
La 9 Februarie 1939 se judecă procesul celor ce executaseră
ordinul lui Sima de a împuşca pe R . ectorul Ştefănescu-Goangă.
Iată sentinţa,: studenţii Ioan Pop şi Lăscăianu Aurel, condamnaţi
la moa;te, Atofanei Gh. la muncă silnică pe viaţă,. iar alţi 38
de legionari au primit deia. 3 până la. 18 ani închisoare. Dr. Vasile
And�·ei a· fost condam'rult la 7 ani închisoare.
I
-�1
r
.... 109
J'
La 22-23 Februarie se judecă procesul celor implicaţi în
construirea arlmcătoarele de flă.că1·i. Sunt condamnaţi 14
J; legionari, în frunte cu Prof. Virgil :Mihăilescu şi I. G. Dimitriu.
La 10 Iunie 1939, este arestată şi împuşcată Nicoleta Nico,.
lescu, în urma trădării lui Vâ�llll-de-me�
! de Sima.
După plecarea lui Sima, N,icolcta era elementul principal în
Comandement, mai ales că era conducăt001·ea •Organizaţiei feme­
nine legionare şi 1111 ieşise niciodată din cuvântul Căpitanului.
Primul refugiu În Germania.
Şederea în Bucui·eşti a legionarilor urmăriţi devenise im­
de imobil", care obliga pe proprietari sub sancţiuni severe să
ţină evidenţa. tuturor chiriaşilor cu scopul de a obţine colabora- (
rea. a,cestora la urmărirea legionarilor.
- -� 27 _:f_��,.t1:�.,,gs��1�,9���'�}2.!�J.J�la Sighet,
.al treilea grup format clin C. Pap!l,nace, N. Şeitan, Gh. Dragomir, \
ing. Nicol-ae Smărăndescu şi Teodorescu Eugen, sosind în Ger \
\ mania 1â 1 ivîarhe, unâe au constituit' grupul legionarilor refu- \I
\ giaţi în Germania. Am zis al treilea grup, fiindcă până acum I
mai trecuseră încă două. grupuri. Primul, la 15 Dccemvrie, în f
i
Polonia, compus din Preot Dµ!]itrţş�Ţ1:),��g,_ ţ�Jg.<.>i:a-e -Ho- [
1
roaniceăm ·şi-av: 'ŞJ;li��el. Al doilea grup trecuse tot în
Polo§Lş_i era format i,in Viorel Trifa, Nico�e ,Păt�..Lt.
Anghel D1:,agomiE_ şj__ îlli..,C1j_şţe��\l- \
Acestui grup din Berlin i s'au alăturat aproape toţi legiona· \
rii refugiaţ.i mai târziu.
După toate acestea, Sima fuge.
La 8 Februarie Sima disptlre din Bucureşti fără să lase
llici 1111 cuvânt. El lăsase însă în locul său tocmai pe Vârfureanu,
-agent al poliţiei. Cu mare greutate s 'a reuşit să se dea de gazda.
unde locuise ultima oară Sima. De acolo s'1a, putut afla că acesta
plecase peste graniţă. însoţit de Iliţ.Smultea şi Ale,rnndru Popo-
11ici, două elemente slnbe,· dar c1·edincioase lui. -----

':'f:"'r
110
. ),
ASASINATELE DELA 21/22 SEPTEMVRIE 193'9.
într'o cuvântare pe care a ţinut-o în luna Noemvrie 1944,
��-' Fa ·o şecy nţă de garnizoană a oame­
nilor săi din Viena, H-0ria Sima a recunoscut public _ trecuseră.
de acua:na 6 ani - că a ştiut de acţiunea lui Miti Dumitrescu de
a executa pe Armand Călinescu, Prim Ministru. Pentru lupta
eroică şi impresionanta jertfă a lui Miti Dumitrescu şi a ce­
lorlalţi 8 legionari, am toată admiraţia, dar nu am aceeaşi admi-
, raţie pentru in-0-0nştienţa cu care a fOllt pusă la ca.le de către
cel ce pretindea "şefia" Mişcării Legionare.
(în timpul ·guvernării Sima-Antonescu, a apărut o broşură
intitulată "Miti Dumitrescu", în care autorul prefeţei - Sima
ori Pătraşcu - spune: "Miti a acţionat din ordin".)
împuşcarea 1ui Armand Călinescu, la 21 Sept., 1939, ne-a
\ costat uciderea aproape ia. întregei elite legionare, sdruncinând
extraordinar ierarhia Mişcării. S 'au pierdut nu numai valori·
capabile să traducă în fapt gândurile Căpitanului, ci însuşi cli­
matul spiritual, menit să favorizeze })regătirea noilor elemente.
./
Ordinul ing. Clime pentru Sima şi răspunsul acestuia.
La 30 Iunie 1939, CO'mandamentul legionar din Ţară, din
-0rdinul ing. Gh. -Olime, trimite pe ing. Faţi la Berlin, cu ordinul
pentru Suna de a înceta orice acţiune teroristă; pentrucă asta.
ar putea c o sta viea ţa celor închişi.
l
La acest ordin Sima răspunde textual :
"Nu mai interesează cei din închisori. Sunt ca şi pierduţi". /
Astfel Miti Dumitrescu părăseşte Germania, spre a se în- ·
toarce în ţară, 1a 5 Iulie 1939.
în August 1939, ,dne în ţară şi Sima.
împuşcarea lui' Armand Călinescu.
în ziua ele 21 Septemvrie, echipa lui Miti Dumitres�:u re·
· nşeşte să omoare pe .Armand Călinescu la P.odul Elefterie din
Bucureşti. Această echipă, denumită de.Sima a "răzbunătorilor",
este formată din legiop.arii: Miti Dumitrescu, fraţii Cezar şi
Traian Popescu, Nelu. l\fol.doveanu, Ioan Ionescu, Ion Vasiliu,
Marin Stănciulescu, Isaia Ovidiu şi Gh. Parasch_ive�c).l.
După împuşcarea lui Armand Călinescu, echipa a -0cupat
It
111
• I
sala postului <le Radio-emisiun�, prin care a vestit ţării acţiunea
(
;
săvârşită de ei, pronunţâ.nd următ-0arele cuvinte:
"Armand Călinescu, Preşedintele Consiliului de :Miniştri, a
"fost executat de o echip� de legionari. Suntem fii de Români
.'' din Prahova şi am._ de linit o necer,itate dure · să. Am pe­
A
"depsit pe acela cu a cărui învoire a fost ornorît cel mai mare
'' Româ.n: Corneliu Zelea-Codreanu."
Toţi legionarii din echipă s 'au predat apoi autorităţilor poli­
ţieneşti care, după ce timp de 8 ore i·au torturat sfârtecându-i de
vii cu cuţitele, i-au adus legaţi pe scânduri în Piaţa Elefterie
şi i-au împuşcat fără judecată. Trupurile lor au fost aruncate în
stracU şi expuse publicului îngrozit şi îndurerat, sub o mare
firmă pe care scria: "Aşa vor păţ.i tră.dătorii de Ţară".
Poporul plângea. Două bătrâne, care nu-i văzuseră nicioda­
tă, dar care jeleau în gura mare tinereţea lor, au fost lovite
de agenţi şi arestate.
• înainte de clipa jertfirii lor, cei 9 au adresat legionarilor o
scrisoare, din care desprindem:
"Ne"am hotărît "să pedepsim din dragoste adâncă faţă de \
acest pământ frământat de sângele atâtor martiri. Din dragoste
pentru Neamul acesta vom încerca să rupem o frânturii din tru·
pul uriaş al viermelui conducător ce r-0acle fiinţa Neamului.
\
t Violenţa î sine nu sch' • imic (for ea este o dureroasă nece­
sitate:Tum numai atât ca prin violenţa noastră să tt·ezim
I N�amul Românesc".
Urmarea împuşcării lui Călinescu.
Chiar în aceeaşi seară s 'a constituit un nou guvern sub pre­
şedinţia Gen. Argeşanu, ,având pe Gen. Gabr:iel Marinescu mi­
nistru de Interne. Acest guvern a ordonat împuşcarea tuturor
legionarilor. Se vorbea de executarea a 32Q,Q.OO,-S 'a început prin
asasinarea celor din lagăre şi închisori.
Cum a murit ing. Clime.
Astfel a fost împuşcat aproape întreg gTupul dela Râmnicul.
Sărat în frunte cn ing. Gh. ClimG, torturat mai întâiu în mod
înfiorător, ca să. se obţină o declaraţie din partea sa p1·ecum că
el ar fi ordonat asasinarea lui '.A.1:mand Călinescu. Ing. Gb. Clime
a murit ucis cu baioneta, în tilnp ce striga., la întrebarea dacă
el a. dat ordinul: "NU. NU. NU." Scena este povestită de Lau-
 l:12
r rian Ţâlnaru care, împreună cu av. Livezeanu, au scăpat numai
Î: datorită unei ero1·i -administrative. 'f â.lnaru spunea după aceea că
1
'"'
i
'\ Sima va muri pedepsit de mâna sa.
Sima iprovoacă uciderea elitei legionare.
Atunci ·au căzut: Gh. Clime, Preşedintele partidului "Totul
Pentru 'fară." şi şeful Corpului Muncitoresc Legionar, dr. Ion
Banea, şeful Ardealului, Necolai Totu şi Bănică Dobre, foşti
voluntari cu Ionel :Moţa şi Vasile l\farin în riizboiul civil din
Spania, Alexandru Cantacuzino, şeful "Corpului M:oţa-:Marin ",
Gheorghe Gh. Istrati, şeful "Frăţiilor de Crnce"i • Aurică. Sera­
fim, fost şeful organizaţiei Capitalei, prof. Sima Simulescu, Oh.
Furdui, Preşedintele Uniunii Naţionale a Studenţilor Creştini
d-\,_
Români (U. N. S. C. R.), dr. Paul Craja, Gh. Apostolescu, Cris­
tian Tel1, ingJ_ugen Ionică.
Din grupul dela Râmnicul-Sărat au scăpat cu viaţă şi d-nii
ing. Virgil Ionescu, comandant legionar, dr. Şerban Milcovcanu,
' fost preşedinte al U. N. S. C.. R. şi av. RHdu Buclişteanu, ei
/ _,.,
. fiind transportaţi în altă parte.
{,;
în lagărul dela. l\Iierc�9iucului, �egionari au fost
legaţi, scoşi afară clin lagăr şi împuşoaţi într 'o p�dnre din apro­
piere.
în lagărul dela v:asltwau căzut �nari, printre care:
Ion Belgea, Iordache Nicoară, Victor Puiu Gâ.rcin.eanu, Ion Pâsu
.Antoniu, etc.
în spitalul militar dela Braşov, an fost împuşcaţi 7, ptintl'e
care: Pihu, Tra.ian Cotigă, Herghelegiu, etc. Pihu a mers. la
moarte ţinând în mână o nrnre ernce de lemn,, ia.i· Cotigă striga
celo1• ce-l executau: "Sfâşiaţi harta României, Domnule Colo­
nel".
În Bucureşti an fost executaţi
'j.'ării, ci'ite 3_,15 ele fiecare judeţ. Rcâteva sute î11 restul
Expunerea şi spânzurarea cadavrelqr.
Toţi aceşti legionari împuşcaţi şi oribil desfiguraţi .au foot
exp·uşi timp de trei zile în pieţele oraşelor sub aceeaşi firmă pe -
care scria: ".Aşa vor păţi trădătorii de Ţară". Autorităţile au
seos apoi în rând pe toţi elevii învăţământului de toate gradele
- ,113
şi i-:au adus să vadă cadavrele. Mulţi copii leşinau şi erau duşi
la posturile de ajutor. Un caz deosebit s'a petrecut la Chişinău.
Unul dintre elevii de liceu aduşi în rând la oribilul speciacol
s'a prăbuşit înebunit de durere pe unul dintre cadavre. .A fost
ridicat imediat de poliţie şi dus la închisoare. Acolo s'a constatat
eă se numea Diaconescu şi că era fiul Colonelului Diaconescu,
mare mutilat de războiu, distins cu cea mai înaltă decoraţie româ­(
nească: "Mihai Viteazul". Acum, fusese şi el împuşcaţ şi expus
sub firma de "trădător".
În alte judeţ�, după împuşcare, cadavrele legionarilor au
fost spânzurate în copacii de pe marginea drumurilor pe care „
veneau ţăranii la oraş. Exemphţ, Stancu dela Tecuci, etc.
Preoţi asasinaţi.
Ceeace a îndurerat nespus de mult pe ţăranii români, este
faptul că au fost împuşc.aţi preoţi în rasă şi batjocoriţi la fel cu
eeilalţi legionari. Au căzut astfel 12 preoţi. Iată numele unora:
Pr. Miron dela Iaşi, Pr. Chivu, Mocanu şi ..Secărean,u_ din jud.
Constanţa., Pr. )foto.maufeacfin Go1{_etc. Tot aici amintim şi
cazul pr:- că.Ingăi: Isihie d�la Mâ-năstirea Neamţului întemniţat
în lagărul dela M:iercurea-Ciuculni. Pentrucă după moartea Că­
pitanului a îndrăznit să facă o slujbă reUgioasă, a fost ridicat
'în Vinerea-Mare 1939 de o dubă, poliţienească împre�nă cu ing.
M:icu şi încă un legionar, duşi pe vale.a Trotuşului, schingiuiţi, {
1�npuşcaţi şi îngropa.ţi alături de un cimitir de lângă Târgul­
'Ocna.
Cum mi-am cumpărat viaţa.
În aceeaşi noapte de 21/22 Sept. 1�39_, am fost ridicat şi eu .
-de către plutonierul de jandarmi Tudor şi de către agentul de
poliţie Gheorghiu, spre a fi împuşcat. La Postul de Jandarmi
din M:ărcuţa, Parohia mea, am început să mă târguesc cu ei şi
'dela 20.000 de lei cât îmi cereau la început oo să m.ă lase cu
viaţă, s'au mulţumit cu 10�00 de lei, încheind procese-verbale
'Că nu m'au găsit la <lomieili'ti. Am stat ascuns după aceea 3 zile.
'
.Am fost apoi arestat şi tri1nis în lagăr la Vaslui. .
Ruşii ameninţau independenţa României.
La Radio rusesc din Tjvaspol se. vorbea despre "p1�tarii",
-asasina�âni� şi ,desp1,e necesitatea ca trupele ruseşti să
114
î�t�rvină pentru res�abilirea ordinei. Au fost deasemeni şi miş-
can de trupe pe Nistru, ceea:ce, probabil, a împiedecat conti­{
nuarea masacrelor începute.
Se adeverea previzinnea Căpitanului.
CRUZIMILE DELA SIGURANTA
' STATULUI.
Legionarii arşi de Vii la Crematoriu.
Cele mai oribile masacre s 'au petrecut însă în beciurile Sigu­
ranţei Statului. După înseşi declaraţiile lui Niki Ştefănescu ale­
comisarilor şi ale agenţilor, declaraţii luate în 1940, se pro�eda
în felul următor. Din ·ordin superior, Niki Ştefănescu, directorul
general al Siguranţei, avea misiunea să extermine pe cei din be- \
ciurile Siguranţei. Executorul era Maiorul Dinulescu şi O echipă.
de agenţi. Niki Ştefănescu îl chema în biuroul său pe Maiorul �
Dinulescu, căruia îi punea în faţă fata celor ce urmau să fie \
ucişi, câte 10.000 de lei de fiecare şi un revolver încărcat. Di­
nulescu lua banii şi apoi, în dubă, agenţii sugrumau victimele în.
drum spre Crematoriu. Cei care nu mureau încă, erau deaseme­
nea �·tmcaţi în Crematoriul pregătit pentru aceasta. Astfel a
fost ars de viu Victor Dragomirescu, adus dela Spitalul închi­
sorii Văcăreşti, cât şi mulţi alţi legionari.
SIMA. ARATĂ CĂ URMĂRISE A SE FACE ŞEF.
La 26 Octomvrie 1939, Sima, care fusese în Bucureşti în.
momentul tuturor acestor întâmplări, a fugit <lin nou peste-gra-.
niţă. A fost arestat în Austria1 la Graz. De Crăciun ajunge la
Berlin ct't un grup de Bănăţeni devotaţţ lui. Cu aceştia a încer­
cat să-şi facă un grup de susţinere al lui personal în ca-drul
gTUpului legionar din Be rlin. Este prima manifestare a unei ten­
dinţe a lui mai vechi, de a-şi face aderenţi personali în cadrul'
Mişcării. Aici îşi" a.re originea şi p�
Le� Sima desvăluindu-şi nemărturisita intenţie de a lua
locuf Capitanului.
Dela <:Jrăci'Un 1939, Sima a început să-şi organizeze tot mai
mult grup�l de partizani personali î� baraca dela TempelhOf.
�rintre ei au. !fost: Tolcea, Petre Ponta, Traian Bor�baru, Ilie­ (
Smultea, Roşu Octavian, Pătraşcu Nicolae, Mircea Dimitriu,.
115-
Iori oi_ · · s Moisescu san Cârtiţă, . etc. Cu această echipă a.
făcut celorlalţi ad�ţi ai săi de mai târzini, oameni simpli, o ini-­
ţiere poliţistă teroristă, ale cărei roade le vom vedea mai departe..
Cn aceea.şi echipă voia el să se întoarcă în ţară şi să <lea o
lovitură de stat. Toate încer-c'ările de până acunr, toate crimele
şi toate nenorocirile provocate de el, nu-l vindecaseră de această
nebunie. Era mereu stăpânit de obsesia loviturii de stat si de-
ideea unei revoluţii.
ANUL 1940.
� ·�
lb
DESTINDEREA. ';,./f.
La începutul anului 1940, adică în lunile Ianuarie-Martie,
se contină tratativele de destindere începute în 1939, între Caror
şi delegaţii Mişcării Legionare. Cei care se ocupau intens cu Y,Jl · '
acelJ!,ta era dr. Viasile Noveanu, delegat din partea Legiunii şi ·�
ministrul de interne Ghelmegeanu, din partea lui Carol.
Otrăvirea. Prof. univ. Nae Ionescu.
La 15 l\'Iartie, Mişcarea Legionară suferă o grea lovitură
prin otrăvirea prof. Nae Ionescu. Duşmanii, dându-şi seama de­
valoarea lui şi de faptul că Legiunea n'ar fi putut fi aşa de­
uşor manevrată cât timp trăia, l-au ucis. Au pus pe agentul de­
I\
poliţie, care-I păzea, să-i schimbe prafurile ce le avea pe masă
şi le lua contra durerile de inimă, cu pmfuri otrăvite. Schimbul ·
s'a făcut la aceeaşi farmacie Chihăescu, unele fuseseră cumpărate-
şi medicamentele contra bolii ele inimă, folosind acelaşi ambalaj.
Aceasta rezultă din ancheta făcută ele Preotul Dumitrescu-Borşa. .,
Ca să înţelegem otrăvirea prof. Nae Ionescu, amintesc şi faptul'
/
că dr. Noveanu, care ducea tratativele ele destindere, mergea des.
pe la el şi-I consulta. Este ştiut că prof. Nae Ionescu punea
-anumite condiţii care nu conveneau duşmanilor şi pentru care
fapt a fost ucis prin otrăvire. Este o pierdere ireparabilă pentru
cultura românească. El lucra tocmai atunci la un '' Tratat de­
Logică Românească", ceeace marca o revoluţie în gândirea filo­
sofică.
"Sima ia câtorva inşi jurământ de ataşament personal.
în acest timp, în Germania, elementele simiste continuă să­
se întărească. şi_ să provoace criză în gr1J1rnl legionarilor din,
 116
� -Berlin. Astfel la 17 !Martie 1940, Sima îşi adună oamenii, 17
inşi, în baraca dela T�pelhof şi le ia jurământ de a�am.ent
:personal faţă de el. De atunci disensiunea din grupul Berlin
·devine foarte gravă. Ruptura răceşte raporturile dintre simişti
'Şi legionari, căre, din acea.stă cauză, nu le măi vorbesc.
Poziţia -grupului legionar din Berlin.
La 24 Martie 1940, grupul legionarilor din Berlin ţine o
·şedinţă solemnă pentru comemorarea prof. Nae Ionescu. Şedinţa
·este ţinută. de d·l Const. Papanace. Cu acest prilej s'a redactat­
u� act documentar prin care ,se precizeză poziţia Mişcării Le­
gionare faţă de aşa zisa "împăcare dintre Garda de Fer şi re­
:gimul lui Carol 2''. Actul a fost semnat de toţi cei prezenţi.
:ţVIanevrele lui Stoicănescll\ Urdăreanu şi Vorobchievici.
Cea mai importantă dată din viaţa Legiunii din acest timp
·este 28 Martie 1940, când vine la Berlin prima delegaţie legio­
nară formată din Radu Mironovici şi Const. Stoica.nescu, cu mi·
:siunea oficială ele a arăta stadiul acţiunii de destindere din ţară
,şi a trata eventuala întoarcere a gmpului de legionari refu­
giaţi. Oficialitatea română a fost înşelată atunci, fiindcă, cu acest
prilej, s'.a coordonat acţiunea Mişcării conform ţelurilor eL Dar
·şi Mişcarea a fost înşe�ată în buna ei credinţă, pentrucă această
vizită a fost aranjată în scopul unei manevre care s 'ia operat prin
Stoicăneseu, un element dubios şi primejdios. Aceasta se vede şi"
�in alt fapt. Din •această delegaţie trebuiau să facă parte l\Iiro-
.
novici şi Bidianu, iar nu Stoicănescu. Numai în ultima zi a fost
/\.
:substitut, spre suprinderea tuturor, Bidianu prin Stoicănescu.
De ce? Aceasta s'a văzut abea mult mai târziu. Misiunea lui
;Stoică.ne.seu m; era cea oficială, ci aceea de a lua contact
cu Col. Vorobchievici, ataşat militar al României pe lângă
·Legaţia din Berlin şi a-l pune '.in contact -cu Sima, pentru venirea
acestuia în ţară. s·toică.nescu a. jucat totdeauna în Legiune roluri
necurate şi mai ales a dus la sfărmarea Legiunii în interior şi
rla prăbuşirea ei dela 21 Ianuarie 1941. Aceasta o vom· vedea-o
mai clar când ne vom ocupa de persona lui.
La 2 Mai 1940, după ce Stoicănescu pune de acord cu-Urdă­
·reanu, mareşalul Palatului, rezultatul înţelegerii avute cu Sima
·şi Vorobchievici la Berlin, se întoarce din nou în Germiania spre
·ta duce lui Sirua rezultatul ·definitiv şi a·i aranja plecarea. D.c
117"
data asta Stoi(lă.nescu vine însoţit de Bidi-anu. Manevra carlistă.
reuşise.
Sima :vine în ţară. ,Se înscenează arestarea sa.
La 5 Mai 194-0, adică trei zile după aceea, Sima pleacă în
ţară însoţit de câţiva ele ai săi: Nicolae Pătraşcu, Eugen Teo­
dorescu, Ion Boian zis l\foiscscn, Borobaru Traian şi Mircea
Dimitriu, trecând frontiera prin Jugoslavia. Pentru ca să fie.
înşelată buna creclinţ{t a legionarilor din ţară, s'a jucat teatru.
S.ima şi Pătraşcu au fost arestaţi la 19 Mai de poliţia româneas­
că. Sima., în comuna Comorişte, jud. Caraş, iar Pătraşcu, în comu­
na Laţu-Mare. Spre sm·princler:a tut�u·o�·-, ei n:au fost _însă_ 1l�pur ,- '
_
caţi, aşa cum presupuneau leg10nam, c1 clupa numa1 trei sapta­ l
mâni, adică la 13 Iunie 1940, an fost puşi în libertate.
Ne întrebăm pentru ce a fost otrăvit prof. Nae Ionescu cu
<louă luni înainte numai şi n'a fost suprimat Sima care de atâtea
ori a atentat la viaţa lui Carol şi i-a dat atât 'de mult de lucru?·
1A11gumentul că între timp căzuse Franţa este prea slab ca să•
justifice această miraculoasă eliberare.
Sima îşi ia rol de şef.
Imediat.după aceea, deşi "Forul L�gionar'' se reconstituise,._
Sima îşi ia dela sine rolul de şef al Mişcării, cerând, printr'o.
circulară, tuturor legionarilor a se înscrie în "Partidul Naţiunii",
,alt nume pentru "Frontul Renaşterii Naţionale", înfiinţat recent
·de regele Carol al 2-lea, al cărui preşedinte era a.cesta.
La 28 Iunie, •Sima primeşte postul de subsec1•etar de stat
la Ministerul Educaţiei Naţionale, în guvernul Urdăreanu, deşi,.
-cu o seară mai înainte, Forul LegiOnar, unde p articipase şi Sima,
hotărăşte ca nimeni să nu "intre în guvern.
La 4 Iulie, câ.n d cade guvernul Urdăreanu şi se formează
noul guven1 Gigurtu, Sima primeşte să fie Ministru al Cultelor
si Artelor. Oda.tă cu el intră şi dr. Noveanu ca ministru al In·
�entarului şi Augustin Bidia.nu ca subsecretar la Finanţe. Carol
credea că prin această manevră reuşită va putea -să-şi menţină
poziţia faţă de Germapia, c�re·şi ,afirma tot m;iµ mult for\a sa în
Europa.
.- Grupul din Germania a făcut însă, în. repetate rânduri,.
pri n. curieri şi scrisori, presiuni asupra lµi Sima ca să icaşă din..
 ;guvern, căci prin această nesocotită acţiune el s'a făcut unealta
jocului carlist, aruncându-i colacul de salvare dela înec.
La 8 Iulie, după multe stăruinţe, Sima demisionează din
1
�ostul �e ministn� al,,,Cult�lor, răspândind _textul_ �emis· iei sale·'
111 public spre a-ş1 pune d1µ nou numele ş1 amb1ţ1a lm . de şef \
_
-în circulaţie. în locul său este numit av. Radu Budisteanu.
� deputat.
Se pune în scenă arestarea Gen. Antonesc�.
La 9 liulie este arestat Gen. Antonescu, dar nu din pricina
-legăturilor sale cu Legiunea, aşa precum greşit s 'a interpretat,
·ci tot ca o manevră, pregătindu-i-se atmosfera pentru rolul ce
-avea să-l joace mai târziu.
Sima vrea să fie prim-ministru.
La 20 Iulie, o delegaţie legionară compusă din Corneliu Geor­
gescu, Mironovici, 'l'raian Brăileanu şi Sima. a fost în audienţă
la Carol. Cu această ocazie s'a fixat poziţia Mişcării faţă de eve­
nimentele externe şi interne în curs. Sima era nerăbdător. Voia
să ajungă cât mai repede la guvern. Carol, care făcuse destin­
··derea, nu era totuşi dispus să facă acest pas, adică să-l numească
pe Sima Prim-Ministru.
Acesta a fost scopul audienţei.
La 29 August, Carol dă o largă amnistie pentru toate de-
·lictele politice începând dela 1 Ianuarie 1937.
1·
PROFESORUL ION ZELEA-CODREANU,
"V/- TATĂL CĂPITANULUI.
' i/J,,J,f 'Nu ştiu dacă există un euvânt care să-l iup,indă m,ri bine
-pe Prof. Codreanu, decât acela de "Patriarh al Legiun.ii".
·
'1v El te dinamiza cu robusta lui tinereţe, cu extraordinara lui
·vigoare şi putere de luptă, te captiva cu marea lui inteligenţă
·altoită pe un foarte bogat fond s-ufletesc, te fermeca cu darul său
neîntrecut de povestitor şi de umorist moldovean şi te vrăjea cu
'tm formidabil talent de orator.
El îşi tr;i.ge numele dela cuvântul "pădurar", căruia în
Bucovina i se spune "Codrean", iar numele de Zelea, tot dela
tatăl său supranumit Zale, adică cel dela munte,
· încins cu chimir·
'împodobit cu lănţişoare.
Prin politica austriacă de slavizare a Românilor din Buco::
:vina, numele i-a fost schimbat în Zelinschi.
După terminarea liceului, el face cunoştinţă cu Prof. A. C.
Cuza, cu Prof. Şumuleanu şi cu Prof. Nicolae Iorb(l'a devenind în
-scurta vreme prieteni nedoopărţiţi şi împărtăşind aceleaşi idei.
)
V
Pentru lupta sa naţională, el a fost ,ales de mai multe ori
în 1938, este purtat prin lagăre de concentrare şi, spre
deosebire de ceilalţi legionari, este supus unui regim extrem de
greu pe timp de 2 ani de zile.
Profesorul Codreanu este un Patriarh şi pentru f.aptul că
trăia din plin şi bog<at sub unghiul veşniciei. Trăia în biserica
cosmică în familiaritate cu Dumnezeu. Pot să .afirm, că, mai
mult decât alţii, se bucura de o mâncare sau băutură bună, pe
·care le aprecia, dar niciodată nu o făc�a în afară de familiari­
tatea lui Dumnezeu. El trăia totdeauna sub unghiul mare al '­
veşniciei, al vieţii de apoi şi în .comuniune cu strămoşii, de unde,
de altfel_, îi venea şi marea lui forţă spirituală.
în ziua învierii, 1938, în lagăr la Tismana, am ciocnit câte
un ou roşu în arhonderia mânăstirii. Ne-a vorbit Profesorul atât
de puternic,"".atât de măreţ şi cald, că toţi am avut ochii în­
duioşaţi. "Căpitanul e închis, dar e şi mai puternic; mişcarea
e lovită, •asta, pentrucă ea acum rodeşte; neamul urcă drumul
Golgotei, dar acesta este drumul însuşi ,al învierii lui".
într'o seară am fost ridicaţi dela Tism:ana şi duşi cu maşi-
nile. Am trecut prin Horez şi apoi ?1�in Târgul-Jiu ş! d: aci cu
1
trenul la BI'aşov, unde gara era plma de lume. Vemsera mulţ.i
Jegionari şi lume multă cu alimente pentru noi. Au intervenit
jandarm:ii şi nu le-au pe11nis să ne dea nimic. Atunci a vorbit
Profesorul, stigmatizând pe toţi duşmanii Ţării.
în lagăr la Ciuc, el era pârghia. de înălvare spirituală a
legionarilor. Autorităţile s'au purtat cu el mai mult decât săl­
batec. A fost mutat singur la Odorhei. Peste un an l-au adus din
nou la Ciuc şi l-au ţinut într'o izolare de mormânt.
Sima îl minte pe Profesor că trăeşte Căpitanul.
în Martie 1940, s'a aprobat eliberarea sa. S'a dus ·să-l ridice
de acolo Stoicănescu. Acesta l-a linguşit şi J-a pregătit pe;ntru
scopurile ce le urmărea. La Bucureşti a loe1:ţit în oasa fiului său
Horia Codre.anu. Deşi avea domiciliu obligatoriu, a luat totuşi
 120
parte la înmormântarea pro.f. Nae Ionescu. în timpul ce toţi erau
îngroziţi de prigoa'Ila lui Carol 2, Profesorul Je trimite celor pre·
zenţi salutul legionar. Pentru aceasta este iarăşi internat în lagă­
rul dela Sadaclîa, dar după două săptămâni este pus din nou
în libertate.
De data asta, vulturul cade în cursa pigmeilor din pricina
bunei sale credinţe, nebănuind incorectitudinea celor ce·l încon­
jurau. Omul care a luptat o viaţă întreagă şi a biruit, nu şi-a
luat măsuri de apărare împotriva "prietenilor" şi a fost înşelat.
în Iunie 1940, Sima, după ce � fost pus în libertate de către
Siguranţă, unde se jucase teatru cu aşa zisa lui arestare, şi·a dat
seama de patru lucruri:
1 că nu e cunoscut în Mişcare;
2. că din pricina f:a·ptelor sale care au dus la asasinarea
Căpitanului,' Nicadorilor, Decemvirilor, a lui Vasile Cristescu şi
a tuturor legionarilor, el întâmpină o atmosferă ostilă, fiind
foarte îngrijo1'8t de intenţia comandanţilor rămaşi în ţară de a-l
trage Ia răspundere pentru toată acţiunea sa dubioasă şi nefostă;
3. că nu-şi poate satisface ambiţia sa de a fi şel al Legiunii
unde se străduta să ajungă chiar după moartea Căpitanului şi
'
4. că cea mai mare personalitate în Mişcare a rămas prof.
Codreanu, cu puternică simpatie în masele legionare.
Sima a căpătat convingerea că singura cale pentru a ajunge
unde voia nu era decât prin Profesor. A făcut_ toate sforţările
ca să fie în legătură cu el. Pentru aceasta s 'a servit de Stoică·
nescu, cel mai de încredere "om al său", un intrigant şi un om
fără scrupule, care prin linguşiri a isbutit, încă din lagărul
dela M:iercurea-Ciucului, să capete toată încrederea Profesorului.
Acesta ·i-a dat în păstrare şi notele sale cu diferite însemnări din
vieaţa legionară, note pe care nu i le-a m�:i înapoiat niciodată sub
pretextul că le-ar fi pierdut. Aceasta a fost însi'i o minciună. Stoi·
că.nescu însuşi a declarat la Berkenbrueck, în ziua când a afl:att
de moartea Profesorului (Noemvrie 1941), că notele acestuia erau
în posesia sa.
Intrat în legătură cu Profesorut, Sima, prin linguşiri şi
lninciuni, a reuşit să-i capete încrederea, fiind o bucată. de vreme
.nedespăr.ţit de el. Profitând de ocazia ,că în acea vreme, coman­
danţii legionari care-i cunoşteau faptele şi lucraseră în coman­
damentul lăsat de Căpitan erau unii concentraţi pe la reg-imente
�i răspândiţi prin dife1itele puncte âle graniţelor româneşti,
121
iar alţii erau în Germania, că în ţară deci, nu era de faţă nimeni
dintre cei care-i cunoaşteau activitatea din ultimii ani' Sima l-a
. .
mmţ1t pe Profesor, cu neruşinare. I-a spus că el a fost lăsat
drept conducător al comandamentului legionar în 1938 de către
Căpitanul însuşi, că a făcut toate sforţările de a-l pune pe Căpi-
tan în siguranţă, ilustrând aceste minciuni cu amănunte de do-
meniul f�ntezi�i, spunându-i ,că va veni mai târziu şi Căpitanul,
?
(
el ipregătmdu-1 calea, etc. Profesorul a fost în imposibilitate <le
a -i controla aceste aifirmaţii, care l-au impresionat şi l-au făcut
să creadă că trăeşte Căpitanul_ şi că ,Silna ar fi un legionar capa-
bil şi corect.
SÎ.Ina reţine scrisorile Prof. Codreanu.
în August 1940, comandamentul grupului legionar din
Berlin, sesizat de greşa.la lui Sima de a cla concurs lui Carol al
2-lea aeceptând să fie ministru la Culte şi făcând reclamă "Par­
tidului Naţiunii'' - partid unic, cu regele Carol ca şef - a hotă­
rît să trimită pe cineva în ţară cu misiunea:
1. Să evite conlucrarea cu Carol al 2·lea;
2. Să tipărească şi să răspândească o scrisoa·re - manifest
adresată regelui, prin care coma11damentul legionarilor refugiaţi
...... îi cerea :abdicarea.
Această scrisoare a silit pe Sima să lanseze mai târziu un
manifest, care nu era decât aceeaşi scrisoare cu modificări de
formă şi care l-a determinat să întreprindă acţiunea dela 3-6
Septemvrie.
3. Să ducă o scrisoare de lămurire pr-0f. Codreanu, precum şi
altor comand:a-nţi clin Mişcare, unde li se făcea cunoscut atitudi·
nea. suspectă a lui Sima în legătură cu Carol;
4. Să lămurească pe comandanţ.ii legionari asupra. acestor
probleme şi
5. Să se întoarcă la Berlin aducând răspuns dela "Forul Le­
gionar'' şi dela Prof. Codreanu.
Pentru îndeplinirea acestor misiuni, am fost însărcinat eu,
. singurul care venisem în Germania cu pafaport. .,
Am găsit, în Bucureşti, pe prof. Codreanu, în oasa fiului
său Horia, în cartierul Tei. Nu i-am putut înmâna atunci cores·
pondenţa dela Berlin, pentrucă era cusută parte într'o curea
dublă şi parte într 'o perie, ca să le pot strecura la frontieră.
A doua zi, înainte de a mă duce la profesor, l-am vizitat pe
 122
.Sima în str. Mântuleasa, la dr. Sandi Popovici. Era acolo şi Stoi­
cănescu şi preotul Boldeanu, cât şi Borobaru. M'am adresat lor,
iar lui Sima nu i-am dat nici o consideraţie, fiindcă nu-l cunoş­
team şi fiindcă după înfăţişare nu părea nici pe departe să fie
•cum se svonise. .Am rămas surprins când Stoicănescu mi l-a pre­
_zentat, în persoana unui tânăr mic de stat şi surd, pe Horia Sima,
acela pe care Profesorul Codreanu îl recomanda pentru funcţia
de comandant al Mişcării. _Deprins ca în Legiune, unde exista,
--totală sinceritate şi indus în eroare de faptul că Prof. Codrea.nu
îmi vorbise frumos de Sima, le-am mărturisit cinstit scopul pentru
,care venisem în ţară. Stoicănescu mi-a răspuns atunci că este
foarte periculos să mai merg pe la Profesor, el fiind supraveghiat
'îndeaproape şi de aceea singura soluţie ar fi fost să le las lor
:acea corespondenţă pe care o vor înmâna ei prin curie1'.ii lor. Ne­
'bănuind nimic, le-am dat scrisorile. .Am observat în schimb la
·Stoicănescu, un gest de demonică satisfacţie şi grabă în a le băga I /
în buzunar, cât şi un zâmbet Ja Sima. .Am rămas cu această scenă
l.llult timp în suflet. .A treia zi, -obsedat de bănuială, m 'am dus
"la Profesor, ca.re mi-a răspuns că n 'a primit corespondenţa. A
patt.a zi ,am fost chemat la Sima prin Titi Cristescu, unde mi-a
'.Spus să mă întorc imediat la Berlin ca să comunic celor de acolo
,să mai amâne răspândirea scrisorii - manifest adresată regelui,
:până va găsi el, în scurtă vreme, momentul potrivit.
Sima n'a înmânat niciodată Profesorului şi celorlalţi coman­
,danţi legionari corespondenţa adusă de mine.
Scrisoarea Prof. Codreanu.
La o şedinţă a „Forului Legionar" şi a altor legionari pre­
,zenţi în Capitală, şedinţă convocată de d-l Ilie Gârneaţă, co­
-ni.andant al Bunei-Vestiri:, la 20 August 1940, în casa d-lui av.
�adu Budişteanu, s'ial discutat problema demisiei d-lor dr. Vasile
:Noveanu şi av. Radu Budişteanu din guvernul Gigurtu.
S 'a prezentat atunci d-l 1Ylex. Ghica, fără să fie convocat,
--cu o scrisoare din partea Prof. C?dreanu, prin care ia.cesta reco­
:manda p e Sima drept conducător politic, el socotindu-se condu-
•cătoi• spiritual.
Cei de faţă au considerat aceasta, cu excepţia lui Sini:a·, poate,
,ca un fapt divers, întrucât Profesorul Codreanu n 'avea calitatea
:-.să o facă. .A vorbit a_tunci împotriva lui Sima_ d·l ing. Virgii
.:Ionescu, comandant legionar.
123
Sima a trimis această scrisoare grupului din Berlin, ca să -i
impresioneze şi să tempereze atitudinea acestora ostilă lui, ceea.ce,
în parte, a reuşit să-i deruteze.
Calomnierea Prof. Codreanu.
Ce a făcut Sima, îndată după aceasta?
.A fost sigur .că autoritatea şi prestigiul Profesorului va fi
-un pericol, din clipa în care va cunoaşte adev�rul, pentru poziţia
-sa atât de anemică şi de aceea prima; lui grije a fost izolarea,
.minimalizarea, şi distrugerea Profesorului Codreanu. .A _făcut
.aceasta cu multă abilitate.
De atunci a început scoaterea şi izolarea prof. Codreanu din
·centrul de activitat e legionra·ră, prin cele mai diabolice procedee.
întâi l-a pus în imposibilitate de a mai lua legătură cu ceilalţi
-comandanţi legionari din ţară şi streinătate . .A început, apoi, cam­
paniJa, d e discreditare a Profesorului în faţa maselor legion·are şi. ·
.a ţării, debutând pe seama sa tot felul de mişelii. Profesorul,
·decepţionat; scârbit şi revoltat, iar pe de altă parte suferind de f
rinichi, s'a retras la Căl�i.
Profesorul desvălue legionarilor minciunile
lui Sima şi ale lui Stoicănescu.
Când s'au întors legionarii dela Berlin, l-,au .găsit pe Profe­
- sor sdrobit sufleteşte, deşi animat de aceeaşi vigoare. Cu această
-ocazie Profesorul şi-a exprimat marea durere pentru faptul că
a fost ,asasinat Căpitanul, despre care Sima îl asigurase că a fost
pus de el în siguranţă şi că-i pregăteşte venirea, pentru care
motiv el l-a recomandat lor comandant politic al Mişcării. Le-a
·vorbit şi despre faptul că încredinţase lui Stoicănescu, în lagărul
·dela Miercurea-Ciucului, ·mai multe C'aete cu note de ale sale în )
legătură cu Legiunea şi se plângea că nu le mai poate scoate
-dela acesta, precizând totodată că Mişcarea se află_ la un greu
imp:as. El a continuat să stea mai departe retras, ceeace a dat loc
la nemulţumiri, discuţii şi interpretări atât în lumea legionar�
·cât şi în lumea nelegionară.
" îţi retrag tot creditul moral" . .
tn luna. Octomvrie 1940, Sima l-a luat cu sine pe Preot :q_u- .
1nitrescu-Borşa şi l-au vizitat· pe Profesor, care acum se găsea

124
în casa lui dela Huşi, rugându-l să·şi exercite mai depa,rte cali­
tatea sa d e şef spiritual al Mişcării. Răspunsul primit atunci de­
Sima a fost: "ln d-ta nu mai am nici o încredere şi-ţi retrag tot
creditul mor:a,J pe care ţi I-am dat.''
La înapoierea sa în Bucureşti, Sirna a dat un comunicat în
presă în care a�ucea fa cunoştinţă faptul că a fost la Profesor
împreună cu preotul Dumitrescu-Borşa, radăogâud că "sunt
întru totul de acord". Aceasta l-a determinat pe Profesor să iasă
din rezerva ce şi-o impusese. El a conceput un manifest către (
legionari în care demasca pe Sima ca primejdios pentru Legiune.
Nu l-a răspândit însă, atunci.
Prof. Codrea.nu ia atitudine contra lui Sima.
La 2 Noe:mvrie 1940 el a trimis lui Sima o scrisoare-ulti­
matum, în care îi cerea ca până la 5 Noemvrie seara, orele 22,
să facă cunoscut în mod public că renunţă la orice veleitate de
şef. în caz contrar va începe acţiunea de lămurire în cadrul Miş-
cării şi o ,acţiune publică pentru înlătur.irea lui Sima.
Scrisoarea a fost adusă la Bucureşti de insu:.·le�l'. şi lf.J
de maiorul Nicoară, care au înmânat lui Sima scηis�rea şi utani­
festul.� de faptul că tot atunci cere'a, şi Antonescu şef ·
Mişcării, Siw.a a trimis la Huşi o comisie formată din D·nii Po
i /
pescu·Buzău, fost magistrat, Const. Papanace, Preot Titus Măl
VasLle Iasinschi şi Gh. Dragomir-Jilav:a,, ca să-l determine a re
nunţa la această hotărîre. Profeso111l, anunţat la vreme, i-a primit
părinteşte şi a discutat toată nO'aptea cu ei. La urmă, a acceptat
doar să amâne reînhumarea martirului legionar ing. Ion Zelea­
Codreanu, fiul său, şi a celorlalţi legionari împu�caţi la Huşi l'a
21/22 Sept. 1939, pentru ziua de 9 Noemvrie, ca să poată parti-
cipa la solemnităţile dela Iaşi, la 8 Noemvrie, când Iaşnl ,a, fost
ales ca. "oraş al Mişcării Legionare". în timpul discuţiei Profe-
sorul a d(lmonstrat că Sima e primejdios pentru :Mişcare şi pentru
neamul românesc, iafirmând că "în el este întrupat Belzebut şi
duhul trădătorului Stelescu". S'a ridicat apoi cu toată vigoarea
împotriva oamenilor de casă ai hţi Sima, în frunte cu Stoicănescu,
d�cJarându·i "ucigătorii spiritului legionar şi ai unităţii legiona-
r_e"
· .
Genemlul Antonescu, auzind de intenţia Prof. Codreanu de
a pa.rticipa la serbările dela !,aşi, a renunţat la pretenţia lui de a.
...
125
ajunge şef al Mişcăr'iţ, anunţând în acelaşi timp că va participa
şi el, împreună cu Regele.
Sima l-a anunţat pe Profesor că va merge la 7 Noemvrie seara
la Huşi, iar de acolo vor pleca, împreună la. Iaşi, ceeace nu s'a )
- întâmplat.
Acest fapt l-a supărat mult pe Profesor.
A doua zi, în căminul deLa "Râpa Galbenă", Profesorul a
avut cu Sima o discuţie violentă de peste o jumătate de oră,
mustrându·!. --..
Sima a tăcut.
La 9 Noemvrie, la reînhumările dela Huşi, Sima nu s'a dus
aşa cum promisese.
Ce se întâmplase? Sima a urmărit doar atât: să iasă cu bine
din primejdia care-i ameninţa poziţia. Pe deoparte scăpa. de pri-
mejdia ce o reprezenta Profesorul, iar pe de altă parte a înlătu­
r.at şi pericolul Antonescu. El trebuia să treacă cu bine peste
data de 8 Noemvrie, pe care o socotea. hotărîtoare pentru soarta sa.
( împlininclu·şi scopul, speculând din nou buna credinţă a
Profesorului şi dragostea acestuia de Legiune, Sima şi-a dat din
nou aram� josniciilor pe faţă. El n 'a permis să se publice în ziare
nici un cu;,ânt în legătură cu Profesorul şi nici discursul ţinut
de acesta la 8 Noemvrie, la liaşi.
Profesorul se fixează acum şi mai mult în botărîrca sa de
a termina "problema Sima".
Arestarea Prof. Codreanu, la sediul central din Bucureşti.
în ziua de 12 Noemvrie, Profesorul a venit la Bucureşti.
El s',a dus la sediul legionar din str. Imprimeriei nr. 3, însoţit
de câţiva. legionari. Acolo, după ce a intrat în curtea sediului,
partizanii lui Sima i-au pus revolverul în piept, l-au declarat
arestat şi l-au închis în salonul 100.re, ce servise de birou Căpita­
nului, altădată. Au mai fost acolo Col. Ştefan Zăvoianu, Prefec­
tul Poliţiei Capitalei, Alex. Ghica, Directorul General al Sigu­
ranţei Statului, Fănică Anastasescu şi Deceba,1 Codreanu, cu cei
- d oi copii ai lui Horia Codreanu. Profesorul le-a comunicat că
a venit la sediu să·şi reia activitatea, dar că la intrarea în sediu
i s'a pus re �lverul în piept şi a fost arestat.

126
Suna şi incidentele dela, sediu.
Aflând despre aceasta, unii legionari au încercat să aducă.
la sediu pe alţi comandanţi legionari, spre a clarifica cele în­
tâmplate. D-l' Papanace n'a venit, fiind într'o conferinţă la Mi­
nisterul de Finanţe. Iasinschi a răspuns că-i ocupat. Puiu Traian
şi Dragomir-Jilava, foarte revoltaţi, au reuşit în sfârşit să-l aducă
pe Sima. Xntrând în curtea sediului, s'a prefăcut că vorbeşte la
/ poartă cu Titi Cristescu, .i-a trimis pe cei doi în sediu, iar el a
./ ştres-o cu maşina, lăsând lucrurile baltă în apa1·enţă. Puţin după
l�·','/ acee� a sosit un camion înc�rcat cu elemente din poliţia pe�o�al �
V _ _ _
a lUI S1ma, care a fost primit cu focuri de revolver de s1m1ştn_
din garda, dela sediu. S'au tras focuri din ambele părţi, cu care
ocazie a fost împuşcat legionarul Cazangiu şi rănit grav un
altul, care a murit la spital. Deasemenea :au fost şi ,a·lţii uşor ;
răniţi. Văzând aceasta, Profesorul s 'a exprimat: "Iată ce a
fost în stare să :facă sufletul lui Stelescu. A omorît bieţi copii
nevinovaţi".
întors acasă, partizanii lui Simă i-au înconjurat casa şi nu
i-au mai permis s'o părăsească.
De ·aici înainte vom vedea. mereu lupta lui Sima de a se
înscăuna la comanda Mişcării.
Deshumarea Căpitanului.
· La 27 Noemvrie 1940, când a avut loc deshumarea Căpita­
nului, Nicadorilor şi Decemvirilor, Sima, Stoicănescu, Pătraşcu
şi Iasinschi n'au luat parte şi nici n'au invitat ziarişti şi dele­
gaţii streine, Cu această ocazie, legionarii care deshumau pe Că­
pitan, revoltaţi la vederea trupurilor celor :asasinaţi, nu şi-au
mai putut stăpâni indignarea şi au intrat în celulele, unde se aflau·
84 autori ai masacrelor, ucigându-i, fiindcă . Gen. Antonescu
amâna în mod int enţionat judecarea lor şi se ştia că urmărea
să-i pună în libertate şi chiar să le favorizeze trecerea peste
graniţă.
Decorarea Căpitanului.
Profesorul Codreanu, prezent la deshumare, luase hotărîrea
să-l decoreze pe Căpitan şi pe ceilalţi cu "Crucea _Albă", a
doua zi la orele 10, la •biserica Ilie Gorgani.
Sima s'a prezentat însă, la biserică la orele 9 dţmineaţa şi
r
127
i-a decorat el, în lipsa familiilor şi :a legionarilor, lăsându-se
fotografiat la lumina reflectoarelor. Apoi, a dispus sigilarea
cosciugelor, luând astfel familiilor posibilitatea de ia-şi vedea
pentru ultima dată pe cei dragi, iar Profesorului pe aceea de
a înfăptui iniţiativa luată, ceeace fireşte a produs multă in-
dign1aTe.
sy
_/ Profesorul a rupt. definitiv orice legătură cu Sima şi
retras la Huşi să-:,;i scrie memoriile. ;Y.
Profesorul contra Ivi Sima şi contra lui Antonescu.
I
După "rebelim10", Antonescu a încercat să atragă pe Pro­
fesornl Codreanu de partea sa, împotriva lui Sima, dar acesta
a refuzat, continuând totuşi lupta. Chemat martor la procesul
legionarilor din Bucovina, la iiaşi, el a făcut un aspru rechizitoriu
atât lui Antonescu, cât şi lui Sima,. declarându-i pe amâ���
duşmanii Mişcării. Atunci a cerut lui Hojbotă Matei şi celor"'1
legionari să se lepede de Sima.
Când a fost asasinat în stradă fiul său, Horia Codreanu,
de către agenţi necunoscuţi, Profesorul a avut curajul să-i facă
înmormântare legionară. La cimitirul Colentina, când poliţia şi
armata ,au tras cu mitralierele, iar asistenţa s'a. culcat la. pământ,
Profesorul a rămas în picioare, nemişcat.
Oamenii lui Sima si- au manifestat o bucurie drăcească,
atunci când au afl:at de moartea Profernrulm Codreanu, la 21/
Noemvrie 1941, în urma unei operaţii de apendicită.
în rezumat.
în 1940 şi mai ales după căderea Franţei, când o acţiune in­
transigentă începea să fie în acord cu vremea, Sima, spre uimi­
rea tuturor, ia atitudine contrară: el capitulează fără ·condiţii
în faţa lui Carol, ucig.aşul Căpitanului.
Când Căpitanul cerea tuturor această comportare, în 1938,
şi ceilalţi comandanţi legionari deasemenea în 1938 şi în 1939,
Sima era intransigent ş i indisciplinat până la trădare.
Acum, când planul Căpitanului cerea o altă comportare, el
calcă în contratimp. în 194,0 el comite greşeli şi mai grave:
· 1. Se apropie de Carol şi intră în guvernele acestuia;
. 2. Primeşte să fie indicat de Carol al 2-lea ca şef al Miş­
J
cării. Ne întrebăm de ce tocmai pe Sima care de doi an·i de zile
mi făcuse altceva decât să urzească atentate împotriva lui 1

3. Face -compromisuri în vara anului 1940 în favoarea rege·.
lui Carol al 2-lea., spre a·l scăpa de -un moment extern grav.
:A,oeasta ,convenea lui Carol acum, aşa precum u" convenise şi
acţiunile teroriste ale lui Suna din anii 1938 şi 1939.
AŞA ZISA "LOVITURĂ DE STAT" DELA
3 .SEPTEMVRIE 1940.
Sima a speculat foarte mult în guvernarea sa această '' lovi·
tură" care i-a .crei,at pretinsul "mit de erou".
Ea n'a fost decât o copilă.rie. Dar şi ce s'a făcut, este meri·
tul lui Groza, şi nu al lui Sima.
Eliberat în 'Sept. 193�, dela închisoarea Chişinău, Groza
stă o lună de zile în M-ţii Fă:găraşului şi apoi vine în Bucureşti,
tmde organizează echipe de legionari. Când Sima ajunge în ţar.ă
prin Col. Vorobchievici şi se joacă teatru cu închiderea sa la
Siguranţă., Groza trimite scrisori de ameninţare lui Ghelmegeanu,
ministru de interne şi lui M:oruzof�, cerând eliberarea iui Sima.
între alte condiţii de eliberare, Siguranţa pune lui Sima şi pe
'aceea de id preda pe Groza. După două zile, Sima i-a propus
lui Groza să mear.gă la ,Siguranţă şi să. intre în legalitate, dar
acesta n'a acceptat, luându-şi doar oblig:aţia să nu stingherească
acţiunea de destindere. Între timp Sirn.a că.uta să-I convingă pe
Groza că regele Carol al 2-lea e un om ma.re, că merge pe linia
neamului, că luptă împotriva comunismului şi că se impune deci,
· ca legionarii să-I apere. Groza a avut la un moment dat o ieşire
foarte brutală la adresa lui Carol, declarând că el, în ceeace-1
priveşte, nu 1admite nici o încercare de împăcare cu acesta. Dacă
Sima se va hatărî între timp să suprime pe Carol al 2-lea, în
această acţiune, îi stă total la dispoziţie. Până atunci, el va ră­
mâne ascuns.
Câ.teva zile înainte de 1 Septernvrie, Sima l;ai chemat din
nou pe Groza, comunicându-i că s'a hotărît să facă revoluţie,
pentru care i·a cerut G._oncursul. Groza. i-a pus la dispoziţie o
echipă de 11 legionari înarmaţi pentru a da atacul la Braşov,
în frunte cu Sultan Donat şi cu Sălceanu, care au şi murit în
acea acţiune. Sima îi ceruse lui Gr-0za să stea deop-a-rte, fiindcă
s'ar putea întâmpla ca acţiunea să nu reuşească şi el ar avea
. nevoie de Grozai mai târziu. Acesta însă nu l-a ascultat, ci_ s.'a
129
:hotărît să participe la lupta din Capitală, unde s'au fixat trei
obiective: ocuparea Postului de Radio, ocuparea Palatului Tele­
:foanelor şi o demonstraţie în faţa Palatului Regal.
O echipă de legionari a pătruns în pqstul de Radio, produ­
când ·stricăciuni, din care cauză postul şi-a încetat emisiunea.
Echipa dela Telefoane a reuşit să taie cablurile. Groza, a pătl'll.Ils
·în curtea Palatului Regal şi a aruncat două grenade în ferestre
în care a tras şi cu revolverul. Groza, rănit la braţ, a scăpat
totuşi nearestat.
Unii din echipa care trebuia să acţioneze la Braşov cu Sultan
Donat au fost arestaţi pe şoseaua Braşov-Sf. Gheorghe şi duşi de
.jandarmi la Cicsereda. Se aştepta dintr'un moment într 'altul
·să fie împuşcaţi.
Alţii au încercat să ocupe Postul de Radio Bod.
La Constanţa au fost mai multe echipe. între legionar_ii de
.acolo erau şi Puiu 'rraian, Atanasie Chircu, Jorjoaia, Zeaua,
Posteucă, Dobrin, Bujin, Radu Constantin, fraţii Cavachi, av.
Mitică Predescu, Ghiţă Stoi;a,, Petre Ioan, etc.
,
-N ;;euşit a.tacul dela Poştă, unde echipa Jorjoaia s'.a retras
cu pierderi. A eşuat deasemenea echipa dela Chestm'.a, de Poliţie.
·Obiectivul principal era Cazinoul ofiţerilor, unde aceştia tre­
· buiau să semneze o telegramă prin ca.re să se ceară lui Carol al
2-iea abdi0a·rea. Mulţi ofiţeri erau pregătiţi pentru aceasta.
Eugen Teodorescu, "omul lui S1ma" pentru conducerea ae·
'ţiunii la Constanţa, trebuia să fie prezent la Cazinou la orele 21.
Nu s'a prezentat. Din această c;a,uză detaşamentul de marinari
dela Mangalia, condus de căpitanul de marină Isbăşescu, căzut
'?µai târziu pe· Don şi grupa legionarului Mitel Dobrin, aştep­
tându-l pe Teodorescu, au ajuns târziu.
Cu mari sacrificii a fost ocupată Legiunea de ,Jandarmi de
·către echipa condusă de Chircu, fiind arestaţi peste 100 de soldaţi.
/
IJai Cazinoul Ofiţeresc s'a prezentat doar Puiu Traian, ca
ofiţer şi Lt. Radu Constantin cu o companie din Reg. 34 Inf.
Aceştia -au făcut cunoscut ofiţerilor că a fost dată o lovitură de
stat de către Garda de Fer şi de Gen. .Antonescu.
Mai târziu au fost şi ei arestaţi, din aceeaşi oa.uză a lipsei
1ui Eugen Teodorescu.
Au murit cu această ocazie a "loviturii de stat din 3 Sep­
temvrie'' următorii legionari : Caramlău Lucian, Grigorescu Gri-

·130
gorc, Sălceanu Const., Don�t Sultan şi Ştefănescu Gheorghe, la
Braşov, iar Ardeleanu Constantin, Caporani Cristu şi Cavachi
Ilie, la Constanţa.
Unde era în ace st timp Sima?
însoţit <le Stoicănescu şi de Borobaru, a fugit în judeţul
Braşov, la graniţă, pentru ca în caz de nereuşită să poată trece
în Ungaria. Cine răspundea de toate acestea! Sima avea să fie
nlllllJa,i er-0ul. El n'a răspuns de nici una din marile lui trădări
şi n 'a avut până acum mustrări de conştiinţă.
Legiunea a fost salvată dela un nou măcel în care o arun­
case iarăşi Sima de d-l General Coroamă' , Comandantul Garni-
zoanei Bucureşti, care a refuzat să execute ordinul lui Carol al
2-Jea de a scoate a-rm:ata în stradă şi a trage în legionari.
Sima şi fuga lui Ca.rol.
La 5 Se pt. s'a răspândit şi manifestul antedatat cu 1 Sept.,
în care se cerea abdicarea regelui Carol al 2-lea, ucigaşul Căpi­
tanului.
Cu totul alte motive îns�, au--determinat pe Carol să cheme
pe Antonescu la 5 Sept., şi să- l însă.rcineze cu formarea guver­
nului, iar în noaptea de 5 spre 6 Septemvrie, să abdice.
Sima s'a întors Ja Bucureşti în ziua de 6 Sept., când Carol
fugea din ţară petrecut la gară de miniştri, cu pupă.turi şi flu­
·turări de batiste.
El n'a împiedecat plecarea lui Carol, nici jefuirea Ţării de
un tezaur extraordinar de bogat în valori artistice, lingouri şţ
bijuterii, care abia au avut loc în cele 17 vagoane ale -trenului.
A fost a doua ma.re devastare a statului român după cea din
1917, când tezaurul României s'a pierdut în Rusia.
în rezmna.t.
Sima a recunoscut într'o convorbire avută cu d-l C. Papa�
nace, că "material, încercarea dela 3 Sept. 1940, n 'a reuşit".
Răsturnar_ea regimului Carol se datoreşte cu totul altor
cauze.
lată-le, văzute de d-l C. Papanace:
1. Conjunctura externă creiată de căderea fulgerătoare a
Franţei;
2. Hao�ul produs în interiorul Ţării prin ciopârţÎl'ea Rom��
/
131.
niei: cedarea Basarabiei, a. unei pă.rţi din Ardeal şi Bucovina şi
a Dobrogei de Sud.
3. !nvingerea punctului de vedere al Că.pitanului în ce pri,
veşte politica externă cât şi în cea internă;
4. Intervenţia G-ralului Antonescu pe c:are Carol l-a înves­
tit drept "conducător al statului", ca un aranjament vechiu,.
pentru care fusese internat la Bistriţa.
5. Factorul decisiv a fost intervenţia -Gen. Coroamă.
Lui Ca-rol nu i-a rămas decât . abdicarea.
.....,_
Astfel ţara a putut răsufla de teroarea celui mai ticălos rege,
care a fugit ruşinos peste graniţă, pet1,ecut de blestemele popo�
rului.
CRIZA DE ŞEFIE A MIŞOABII, NESOLUŢIONATĂ.
Puterea în stat a trecut în mâinile Gen. Antonescu.
!n ce priveşte zisa învestÎl'e a lui Sima în funcţie de "co�
mandant al Legiunii", nu s'a făcut de către forurile superioare
ale Mişcării, cum era de aşteptat să se întâmple, ci printr'un
decret semnat de Antonesc11 la 14 Sept. 1940. Sima- aflând că
"Forul legionar" intenţiona să dea altcuiva delegaţia de şef at-­
Mişcării, i-a pus în faţa unui alt fapt împlinit. L -a minţit pe
Antonescu că Profesorul Codreanu şi Forul Legionar îi pregătesc
răsturnarea, că numai el, Sima, îl susţine şi că, deci, singura.
soluţie ar fi ea Antonescu să-l întărească pe el ca şef al Mişcării.
Este singurul caz când se încearcă a se soluţiona criza de şefie a
unui partid politic, prin decret-lege. Forul Legionar n 'ave.ai nici
o obligaţie să _accepte această "numire prin decret", dar gă­
sindu-se ţara într'o situaţie internă foarte grea, Antonescu vrând
şefia Mişcării şi să facă dictatură personală, iar externă, ame­
ninţa-rea permanentă a Rusiei Sovietice, care în fiecare zi schimba
· hotarul, răşluind părţi din trupul Ţă.rii, nu s'a pronunţat imediat.
"Forul Legionar", competent, nu numai că nu şi-a spus
atunci cuvântul în chestiunea crizei de şefie a :Mişcării, declarată
în 1938 pifo asasinarea Căpit.1nului, dar nu l-a validat pe Sima
niciodată. Criza a rămas nesoluţionată până azi.
Din considerente de înaltă disciplină legionară, Mişcarea n 'a
cunoscut grave convulsiuni interne, cu tmite crimele săvârşite de
Sima.
 '132
GUVERNAREA SIMA-ANTONESOU.
Iată faptele mai importante din cele pat111 luni de guver­
:nare, între 14 Sept. 1940-21 Ian. 1941.
5 Septemvrie.
Carol cel Ucigaş semnează decretul nr. 3052. Articolul 1 sună
..astfel:
'' învestim pe Gen. Ion Antonescu, Preşedintele consiliului
de miniştri, cu depline puteri pentru conducerea Statului Ro­
mân".
6 Septemvrie.
Este proclamat din nou rege, Mihai I. Antonescu anunţă
,prin proclamaţia sai un "regim al tineretului - nădejdea Ţă­
•rii -". Ia următoarele măsuri:
1. Suprimarea Consiliului de Coroană.
2. Dizolvarea. "Străjii Ţării".
3. Scoaterea din cadrele armatei a gcnera-lilor: llasievici C.,
-Argeşanu Gh., Mihail Gh., Tenescu, Florea, Ioan Ilcuş, Corni­
cioiu Gr., Bengliu Ion, Liteanu Gh., Dombrovschi Victor, .A.ta­
nasescu C. şi amiral Petre Bărbuneanu.
4. Sunt ;a-restaţi autorii asasinării legionarilor: Moruzoff,
Niki Ştefănescu, Gen. Gabriel Marinescu, Gen. Argeşanu, Gen.
Bengliu, Maior Dinulescu, Maior JVIacoveanu, etc.
5. Institue controlul averilor foştilor demnitari ai statului.
6. Ordonă anchetarea proceselor politice din ultimii 8 ani
•şi a magistraţilor care le-au judecat.
7. Dispune controlul fondurilor pentru înzestrarea armatei.
7 Septemvrie .
Manifestaţiile continuă în toată ţara, într'o explozie de bu­
·uurie şi uşurare. Toţi vedeau în Legiune salvarea Neamului. în
toată ţara se fac parastase pentru legionarii ucişi. Mişcarea în­
cepe activitatea luându-şi înapoi sediile şi proprietăţile confiscate
"în 1938. .A.pare ziarul ·Buna-Vestire. Sunt î 1gropaţi legionarii
·căzuţi la Constanţa în ziua de 3 Sept.
8 Septemvrie. Sunt înmormântaţi legionarii căzuţi la Bra·
şov. Are loc întrevederea Sima-Antonescu pentru p'articiI?area
"Ia guvern.
11 Sept: Solemnitatea reînhumării la Predeal a celor 44 da
legionari asasinaţi la Ciuc.
13 Sept. Ziua Căpitanului. Mii de legionari defilează în.
Bucureşti, la mormintele M-0ţa-Marin dela Casa-Verde.
14 Septemvrie.
Sima numit şef de Antonescu prin decret regal. Iată textul�­
"Mihai I, prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională Rege,
al României, la toţi -de faţă şi viitori sănătate.
Am decretat şi decretăm :
i(.
1. Statul român devine stat naţional-legionar.
2. Mişcarea Legionară este singura mişcare recunoscută în
noul stat, având ca ţel ridicarea morală şi materială a popOrJlui:
român şi desvoltarea puterilor lui ,creatoare.
3. Domnul General fon Antonescu este conducătorul statu­
lui naţional-legionar şi şeful regimului legionar.
4. Domnul Horia Sima este comandantu l Mişcării Legionare._
5. Cu începere dela data acestui înalt decret, orice luptă
între fraţi încetează".
Dat în Bucureşti 1n 14 Septemvrie 1940·
(ss) Mihai I
Conducătorul Statului Român şi
Preşedintele Consiliului de Miniştri
(ss) Gen. Ion Antonescu
Se alcătueşte guvernul: Sima, vice-preşedinte, Iasinschi la Să­
nătate şi Muncă, Prof. Traian Brăileanu fa Educaţi_e, Gen. Petro­
vicescu la Interne, ing. Nicolau la Lucrările Publice, Mihail'
Sturza, la Externe, Corneliu Georgescu subsecretar de stat la Co­
lonizări, C. Papanace, subsecretar de stat la Finanţe, Alex.
Constant subsecretar de stat la Propagandă; secretari generali:
Herseni la Edu0aţie, Vladimir Dumitrescu la Culte, Victor Biriş
la Interne, ing. Smărăndescu, Iosif Dumitru şi Chirculescu la­
Domenii, Gh. Ghiţea la Muncă, Alex. Popovici la Sănătate, Sterie
·Dului la Colonizări. Gen. Dona a fost numit Prefect al Poliţiei
Capitalei.
21 Sept. Reînhumările morţilor legionari la Predeal, la care
asistă şi Gen. Antonescu, Sima, Miniştrii Italiei şi Germa-niei.
Se fac pomeniri impresionante la Bucureşti, R-Sărat, Vasiui şi"
Râşnov.
26 Sept. înfiinţarea "Ajutorului Legionar". Comandantut
Bunei-Vestiri, av. Ilie Gârneaţă, ia comanda acestei instituţiuni.
Contribuţie uriaşe la ia,jutorarea refugiaţilor din Ardeal, Basara-.

-bia, Bucovina şi Dobrogea, a sinistraţilor dela cutremur şi a să­
racilor. Singura activitate legionară în această vrenie.
6 Oct. Are loc în Capitală manifestaţia legionară de 100.000
·de cămăşi verzi, c:are au defilat. Au ţiriut discursuri Antones cu
-şi Sima. Antonescu îmbracă pentru prima dată cămaşa v�rde.
10 Oct: O echipă de 100 de legionari sub comanda av. Vi ctor
-Silaghi_ sunt invitaţi la serbările Tineretului Italian, la P-�dova
şi defilează în faţa Du celui.
r
13 Oct��nari_���e;·tatea' '..
'iar la 14 Oct., "Cuvântul", sub direcţia pr-0f..
, �:��*'
P. P. Panaitescu.
27 Oct. La Predeal, are loc reînhumarea legionarilor 'l.Sasi·
<naţi la Vaslui şi depunerea urnelor cu cenuşa. celor a_rşi la Cre·
·matoriul din Bucureşti.
8 Noemvrie. Sărbătoarea legionară dela Iaşi, în prezenţa
.iM. S. Regelui 11.ihai I, a Gen. Antonescu, Prof. Codrea1iu, Sima,
.:_delegaţiile tineretului italian şi 1german. laşul este -declarat
'" ora şul Mişcării Legionare".
. - 9/1-0 Noemvrie. _Cutremurul care face multe victime şi pa·
g��e. _Q?�ţ1�i��ţia u_ riÎişe:· �_-MTş.c �r�l_ Jn-�Itlt.orai_:"e"'�ist;ţ"Jor.
l9._No�m"""'Moartea marelui luptător ardelean Protoereu fon
�ţa
25 Noem. încep săpăturile dw11. .Jilav:1.J.... p_�ntn�. g�s_h�)�area
·rămăşiţelor pământeşt i ale Căpitanului Nicadorilor şi Decern·
· · ···.•., � ··
'
virilor.
��··· •-r, -- ........-. ...-, ..... ,�-..- · _ __ ..., ...,_, . .. _
.... �
26/27 ,Noem. în faţa osemintelor Căpitanului, legionarii care
·săpau, indign:a-ţ1 la ma.xi��m," împuşcă pe cei 84 ·de .u cigaşi 'în·
�i-lli. Jilava, vinovaţi de sfâşierea integrităţii României. Tot
·a,tunci__.au __ fost asasip.aţ_i,..SL!l...., !lle.m!ln.t�c;.l!r.��ill!.&e...§.��i_,au
.f��--,�-�P-\lU,<ir. ,. sau din ordin, sau din sugestie strehiă;
m:-ofe �or:ii .NJ�qla3}Q.rga şi Vi!'gi._t�f��earu. Autorii acestui asa­
;s.inaLsunt: Boeru, Tu\lan, Cojocaru, Iorga, Ilie Olteanu, Dacu
c
-�ac0Ji11ţă, e,;;;�u -a v;t° legătii'ri strâ�se',: cu__ :��fş(�brf"âl"
par_.¼l.e�-���:.Jlie.-9Jt�!l);1J1_cl.Lmldă-1A,!!.z.!,,.află,to�î_1i.,.ruş.tw�
-� Amer�L4�~�Q!:d,�pe_c,&:11Q�îr!J1���Jn.Jk1!iâ,,J!J;..��­
c
respondenţ'
�-
ă" u PetrtJ; Q,roza
a;........, � ,,,_ ---
. prestigiului Legiunii şi nu din ataşament faţă de Sima.
27 Noem. Este revizuit procesul Căpitanului şi anula.tă sen·
•tinţa d� c ondamnare.
80 Noem. Reînhuma.ha rămăşiţelor pământeşti ale Căpita·
"1l'Ului, Ni_cadorilor şi ·Decemvirilor, la "Casa-Verde" din Bucu·
135.
reştii·Noi. Cea mai înaltă solemnitate pe care a cunoscut-o­
vreodată Capitala.
. 1 Decem. S'a săr�t.o.rit.J.a..Alh!ldulia_J.lllir.ea�Ardealului la
România, P-ll,l'ticipând. Guvernul şi Mişcarea.
�10--Decem. S'a celebrat cu 1:11are fast "Ziua Studer�Jimii
Române". Antonescu nu participă.
-- 19 Dec�. Ant��e;cu d:��te_ pe l\��h�ţl,_�ţ�1�z�_c!l,��..J>J�ţ�� :·de
ministru de -�xterne.
în rezumat.
. /
Sima şi Antonescu se înhamă la acest jug cu bunăvoinţă.
Trage Antonescu, trage şi Sima. Amândoi fac multe greşeli. An­
tonescu şi Sima, ambii extraordinar de ambiţioşi, nu se mai pot
suferi unul pe altul şi-şi organizează lovituri pe ta, spate)ii timp
-ce l\iişca1·ca po1�nită iiu un mare elan,.. îi târăşte -p·e amâ.ndoCdiipt···
-ea.
în schimb, Sima şi Antonescu şi-au strâns oameni de casă
. - în jurul lor. Gen. Antonescu s 'a înconjurat de Mihai Antonescu,
�...-- ing. Mareş,--Gen.
Rioşeanu, ........ ---- -·-- -·· Cristescu,
..... . Eugen
Steflea, .. - fostuCşef
al Siguranţei Statului pe vremea lui .Carol, lăsându-se tot mai
·-
mult antrenat p� panta duşmăniei împotriva Mişcări{ --
Sima s'a înconjurat deasemenea de elemente dubioase, con--.
fuze şi sla,be, pentru care motiv a devenit şi el jucăria duşmanilor
care manevrau şi învrăjbeau din umbră ambele părţi, împingân­
du-le spre desnodămâ.ntul care conveMa- acestora. ·
Guvernarea simistă a fost în fond o afirmare pronunţată a
"spumei comandantului", recrutată după criteriul ataşamentu�,
lui i)erso�âl şi n;a· avut nimic din spiritualitatea Mişcării, pu·
nându-se cu totul în slujba persoap.ei lui Sima. El n'a fost ni­
ciodată capabil să polarizeze în jurul său oameni de v.afoare, fie
din teama de a nu fi pus în inferioritate, fie că -0amenii de va­
loare nu se pot alătura de el, fie din motive necunoscute. Cei
câţiva legionari valoroşi, puternice personalităţi, care au partici•
pat în diferite posturi înalte de stat, -au făcut-o pentru salvare{},
Sima n'a avut nici o pregătire de guvernare, nici posibilităţi
sufleteşti pentru ia, face faţă situaţiei şi nici elemente capabile. A
cuceri puterea es_te cu m1,1lt mai uşor decât. a o ,păstra, lucru de
- .� nu şi-a dat scama.
care El n'a lucrat_la aş�zarea.cât• mai te-
I
j
j
 ,,;
136
meinică ,a Mişcării în viaţa statului român şi nici n'a armonizat-o.
măc-ar cu partenerul ei, Gen, .Antonescu.
Sima, sbătându-se în acţhmi inutile şi încleştat în lupta de•
concurenţ ă pentru eonducere cu Gen. Antonescu, nu s'a intere··
sat deloc de problemele Legiunii. Ba mai mult, chiar. El n'a
executat hotărîrile luate de Forul Legionar şi nici de recoman­
dăr�le acestu��_n,'?, ţinut seamă, iar de multe ori a sabotat �c-ţi�ea
de r-efăcefi:i°'a Legiunii. De pildă,.]a.,a,legerea p.ersoanelor .care tre··
buiau �ă ,.i:.epr�zmt� _:fy;�t��.1�e!t _}�)t�n.(}ţiu�l)le. ;admiajs.ti:;.il�;:.ii'.1�
st �tulm, el a ayut �a singur, crţteriu_ legăt�riJ_e. ..P.�!'Ş,OJJ.�!�dl���
chiaţ:,.perso:ai;i�,.§_ţreme de Mişcare, ce puteau să-i rămână obligate
personal. Astfel,, lista de· :ifrefecţi a fost întocmită în şedinţa
;:;:�� ·.,. • :.----• - -.-·• .. •- ..::,••••· - -• _.-. .:.-.,,..'J •.•r
Forului Legionar. A doua zi, Sima a înaintat o altă li�tă,J�tă.
de el cu Stoică.nescu, P�trţ1şcu, Eugen Teodorescu, etc .
•••
Activitatea pozitivă.
.............�-....•-'""'",-,..•:•-•...,__,,
Activitatea pozitivă a Legiunii s '.a făcut independent şi de
multe ori împotriva voinţei lui Sima care o sabota. S'a făcut
prin instituţii ca "Ajutorul Legionar" şi altele. Acest "Ajutor
Legionar" org,anizase ca prim ă bătălie, reorganizarea şi afirma­
rea Mişcării în sens constructiv. Aici au fost editate timbrele
comemorativJ ale Căpitanului, ale lui Moţa-Marin, albumul -al·
cătuit de d-l -�manuil Bucuţa şi alte publicaţii de propagandă
peste graniţă. S'a făcut una dintre ·cele mai bune opere de asis­
tenţ ă socială, la care participau foarte multe persoane din 1afara
Legiunii, prietenii şi simpatizanţii ei ca "Mişcare", dezarmându­
s e prin aceasta ostilitat�a; împotriva ei, creiată prin gesturile
necugetate şi prin crimele lui Sima.
Sima prigont,şte pe legionari.
Dar el a mers şi mai departe, începând '' prigonirea legiona-
. ri-lor". Mulţi dintre legionarii care puneau vieaf,a, şi soar..ta Miş­
cării mai presus de ambiţiile şi cariera "comandantului", au
fost arestaţi. Ei au fost daţi în"paz,a•" lui O. Găină, fiind bătuţi
la t ălpi şi la spate de către acesta. Tot atunci a fost arestat şt
d-l iJ'%.,:.,...Y!:.�!l)?!3:�scu, iar decretul deja. semn:at pentru trimi·
terea' sa ca ministru al României la Lisabona. a fost·.anulat de
Sima. El pregăte;J,_ ''Ja.g_ ăre -� .....<:,?.�nt��.::_.Jl�� ,leg��1!�·
tn �ebruarie 19tI,..i!.:L!.�!'.iL., !nJ�!PA��l, 1:./� .,gr_feienJlin
,
M1msterul de Inţerne care-i spunea: "erai şi tu pe lista celor
. ----...-...�·...,.---��-.,.�,'L,�-"':o....
' .
.
\
137
câteva sute de l�gionari, pe care voia Sima să vă bage într'un
lag ăr, d:ac ă nu c ădea dela putere".
Forul contra participării la guvernare.
în 1937, Căpitanul, care avea o elită verificată în atâţia ani
de luptă şi pregătire, plus adeziunea întregei Ţări, s'a pronunţat:
'' dacj_yq,i_�_ f� chemat la p�ter�, voiu f�c� �111-c g}lyei,:ţ1_ ,iL�--�-3:..1!1.�ni
streini de Mişca:1•e, pe t11np de.Ull,,,an de zile, .iar .cu y:oiu pregăti
;r��ntele�}e�9iiai_e . dela_ p9sţµ�_cJe, 1I)D�i�ti·u. pâ,n�Ja,�ti.m�::;���·
duc �ng. _sţ�,�tp�l�.!�I!�)ll�AtşL�E�;gt �a__<!,�1J>}:,�.1W..!11l..!'! ă
akătuesc un guvern legionar". Această hotărîre a Lui se găseşte
amintită şi în ''Circulările'' Sale.
Sima, acum când Mişcarea era decimată, a respins propune·
rea Forului Legionar de a nu participa la guvernare. El n'a ur·
mărit decât ambiţii personale, lăsând problemele Neamului _ş_i
•• • • - • ••u-••-
1
ale Legiunii. în voia soartei. pj�ţ1::vn--P1mct ,de yeqţ!:',_e,i„,!f�!�E?�­
�J._gi,!\,jg,ŞJ;..Q,.,Rtlfiln!..de nebunie anarhică şi de total ă incapa­
citrute. D� .o spiritt�alit�f:'ţ�;�;f';fcTii� ,.. .,.
seÎ>Oate"vorliC"'_,
.t,,-·��..----. ·• ••
��-.......lh•I;.....,-__-,-!.\ r�,,Y.-,�,__.,,:>".-..• ,:-,;,!>_,",..,..��,,;,v. ._.q.,,,••
GREŞEIJLE LUI SIMA.
Se pot împărţi în trei categorii.
1. Greşeli faţă de Mişcare.
a. Şi-a pus problema numărului. Dă ordin lui Pătraşcu- şi
organizaţiilor judeţene să încadreze cât mai multe elemente ca
.l
să arate că ţara este cu el. Nici partidele nu făceau aceasta, ştiut
fiind că, atunci când un partid vine la putere, năvălesc elemen­
tele oportuniste. Intr ă profitorii, şi .._nu vin luptătorii.
El trebuia dimpotrivă să procedeze la reducerea numărului
legionarilor eliminând din Mişcare elementele slabe care aru că.zut
la examenele din prigoan ă.
b. Lipsa de organizare . Mulţi legionari nu s'au mai ocu·.
pat de Mişcare, . gL,ş'.au.irosit în diferite · posfoffâintat-sa:u·-m:­
afaceri, câ.i:e·-;{{;. e�·au decât curse întinse ele adversari. Se fac ·în
schimb, sub firma Mişcării rămasă f ăr ă control, cuiburi noui de
escroci care nu asct\ltau de nimeni, dar făceau totul în numele
Legiunii.
4
c. Permisiunea de a purta cămaşa verde dată oricui. Au
existat mulţi hoţi de meserie care au �acut spargeri în camaşa
�--
iU4IPS"I': -.:.
 �·
138
verde nestingheriţi de poliţie, întemniţaţi apoi sub specificarea
de "legionari".
Cămaşa verde trebuia să fie permisă numai legionarilor _ve­
rificaţi şi numai de câtev,a ori pe an.
d. Legionarii abia eliberaţi din lagăre şi închisori au fost
î�ca_draţi _ �11:_ fo}itl�. �i ..§fgJr��ţ�,_,unde--nu. numai că nu aveau
nici o pregătiţe, dar s'au lăsat de multe ori stăpâniţi de senfr
mente pătimaşe.
e. Nu s'a o rganizat siguranţa Mişcării şi a Ştatului Le­
glo:µar, care au rămas astfel la discreţi:a c�ior-��-�v�at� fo�ţ;~;;�.
'-
-terială şi. �ilitară în mână.
. f. . Diminuarea intensităţii
de trăire legionară şi _ch_ ia
C .i:. .�ba·. .
�J�Ji!2_iJ,�EiE�tu 1_ a lV� ffe,rii afaceî:i -şr-;fe.aţi ;ş<>'�r·
a ă işc în
Acesta .a fost răul cel mai mare, fiindcă s'a atăcat însăşi esenţa
"omului nou", legionarul.
2. Greşe li în raport cu guvernarea.
a. Lipsa d e pregătire a elementelor folosite de Sima în
guvernare, mai ales că elita legionară fusese în mare parte deci·
mată.
b. împingerea pe lglie.. moar.tă"a,Jţgionarilor buni şi folo­
sirea ele�ent;lo�· pe�if;�:ice şi slabe, penti�1-sf�piu(merifcă efau
simiste. lată câteva nume.
Traian Boi:obarn_1!,yea, .._cţte.v.a.�Jarş__e_Ji�e�l� :şi 26. d.e„ a_ni. (în
Târgul-Iviureş, Sept. 1944, l-am întâlnit pe Vasile Iasinschi. Ne­
dumerit încă asupra tragediei Mişcării, mi-am exprimat părerea
că una din cat1ze este şi faptul că Sim-a. s'a înco�ju_rat_d.llJl!eiqjl_n-
J .te. i_nferioare ca Borobaru, care din secretar de comună rur�lă
ajunge secretarul particular, confidentul, .sfătuitorul şi secreta­
.......
rul Preşedinţiei C-Onsiliului de Miniştri.· Răspunsul lui Iasinschi
a fost: "Cama1',ş.qul Borobaru este de mare utilitate, fiindcă co­
mandantul n'aude.
C
La audi�1{ţ;re· oficiale· şi la niesele d; gaiă, îl
âJ�tr ca si îi11�şi demaşte acest- defect. Pe �de · alt·ă ·p:axte· îi f3:.ce
ţoţ__fiiu1 de treburi easnice ".)
Ion Boian, ZIS l\iloisescu, de aceeaşi yârstă, cu o clasă indus­
trială, este nmn:it de Sima şeful poliţiei legionare,,.fotr !un„post
eg.[tl cu cel d,ţţÎŢţut .d�imrnl.edn.. Germania.
IÎie.,ŞE!aj_ţ,;_�_ ţşţ,,e',1E}!!llH�.RQ..IIHl:Ma. !!t.l!1.':Frăţiilor -de .Cruce'',
fără �ă fi făcut partţ di� această or:gaqizaţie-1 în locul ocupat
altădată. de .Gh. Gh. Istrati, mare pedagog şi autor al -''.îndrep.
139
-iar'Ului F. D. C. ", a cărui operă voia s'o îrilocuiască; pregătind
-alt îndreptar.
N. Pătraşcu este nuntit Secretar Gep.!lral.al Miş�ir.ikU.D om
nef���!iţualiceşte, fără posibilităţi intelectuale şi cu multe
lipsuri. Atât pe el cât_ şi pe alţii îi vom vedea mai târziu din
· faptele lor, când vom vorbi despre .��!?_�k.1... �_espre guvernarea
din Viena şi mai ales-după prăouşirea frontului anticom�nist
în 1945.
'Sima, preocupat să-şi menajeze "fidelităţile", era propriu
· .zis stăpânit de ele. Au fost numeroase cazuri când elemente du-_
bioase sau neverificate se prezentau la domiciliul_9-iverşiloE ce�!ţ�:
ni Români si Evrei în uniÎ<ii•m. ă.. ş1, ......�·-· cu
revolverul în mână, dându-
#••··'-:::.--- ..
·seîaacte· reprobabile, ei fîind î· n acelaşi timp legea, judecătorul
• ....,!.......... •i,..~ -..-,,. .. ~·-�-�..........:._;_•---
� ..
-••,.....
şi executorii. Cele mai multe din ace ste acte erau conrl_. �ţ.Jle .P-9:.. ..
• V ••
Iiţie din ordinUJl lui Suna, care, în loc sa �Pe!�-�!lO.
. • ..__ _ _., -. ...-.-,,;..,, •"••~•-•• ._,...._.,... . ,.,,.__, ,_..,
!!-!�?!. �-ş��l'!!,
1�fmenaja p·artizaniCA:Cestea-mh1u'fo_st comunicate mie de un,ii
dintre ceiMÎe:au~executat, pe care i.;am întâlnit la,îi;ichil;oarea
din Aiud, ca de pildă Ernţ�ţ _Q_r!ciuH1._Du!Dit�·escll, �!,c._, [Qş_ţi
comisari la Prefectura Poliţiei Capitalei.
.
__. -- ·- ····-
.-.
c. N'au fost folosiţi oamenii ·care nu făcuseră politică de
partid şi nici elementele de specialitate. Sima şi-a plasat, ca şi
politicienii mai înainte, oamenii de_ casă._ Un o�. din lumea_veche,
I care-ocupa un. post, nu atrăgea răspunderea Mişcării, pe când
/
un legionar consuma din prestigiul EL
d. Nu şi-a apro piat armata, ba chiar şi·a îndepă1:at�i::;�, �l_
nefiind capabil să polarizeze oameni superiori. {
e. Sima se pre ocupa d�_ l��nc!_rj m�r_unte.:.. Asculta zilnic
plângerile a sute d.e 0ameni ca1·e umple.au ţiurtea-P.reşedinţiei;
Pădurari ce voiau să fie mutaţi dela un Ocol _Silyi�J!I-. -�!ţp.l,
funcţionari destituiţi sau .certaţi cu şefii lor, şmecheri care voiau·
posturi şi mai ales prăvălii de "romanizat", oamenii nedreptăţiţi
de guvernele de mai înainte, etc.
Toate injustiţiile din ţară de zeci şi zeci de ani, voiau ·acum
să fie rezolvate. în loc ca toat� aceste cazuri să fie . trimfse la
:autorităţile respective, care le-ar fi putut rezolva, mult mai just,
fiindcă în Bucureşti nici nu erau posibilităţi de studiere a fiecă­
ruhiaz, Sima, dela 8 dimineaţa-şi până la.3 după masă, se istovea
ascultând pe cei ·ce-l asaltau. Pe la 11 dimineaţa, de pildă, mintea
lui nu mai putea judeca. S'a·dus ·el personal de 5 ori la Ploeşti
 140 141

să romanizeze o mică fabrică de înc·ălţăminte. El personal, cu

mâna lui, a făcut fişe!e__t:uţuror _�genj;�J�t_<!��a_foliţi:a CapitaleL
:că la soluţionarea cerută de împrejurări. Pe faţă, raporturi de
,cobborare cu Antonescu, iar î� spate, înjurături şi ameninţări. .
Sima s'a încurcat şi s'a pierdut deci în mărunţişuri, el având
concepţii mărunte, structura lui nepermiţându-i a lucra altfel.
f. Bunul plac în mânuirea fondurilor legionare, fără a ţine
Sima a făcut desemenea greşala că nu s'a dat la o parte
-dela guvern la timpul oportun." 6
seama de interesele generale pe într�aga ţară. Din 110 milioane­
ce s'au distribuit în ţară, în Vechiul Regat s'a împărţit numaî ANUL 1941.
un milion, iar restul în Ardeal unde avea interese Pătraşcu şi·
f;toicănescu, în al cărui judeţ (Timiş) s'a dat 54 de �ilioane. REBELIUNEA.
d� l�i, iar în Moldova, unde problema comerţului românesc era,
mai actită decât în celalte regiuni, a dat numai 500 de mii de lei Aceasta a fost doar desnodământul fatal al unei agonii. Sima
la Tecuci. a că
� u :_ �JittE�!�eg_ ,te_ �;i;;:~;.�;,:·î��r-aTiJună ·_9.·gţ.;·:i��II
.._Sima .1Jtlli,.lai...g:iu��,J!,l�w� Dacă în opoziţie se poate început să -l dep�ască guvernarea. Sima scăpase hăţurile din„
duce oÎUptă cu partiza�ii, la guvern ·mai trebuesc şi alte cali­ mână. Lumea se scârbise de ·garnitura lui personală cu care l�c1•a­
tăţi: capacitate de guvernare, viziune realistă, abilitate, etc. se ş\ decepţ� �--do�;�·scÎ1imbati( Din p;iict�l de v'edere�al
Nici reconstituirea "Forului Legionar" u'a .putut îndrepta, MişcăriCeră' necesar. 'c a Sima sa.plece-dela guvernare, fiindcă
lucrurile, pentrucă Sima, în egocentrismul său exagerat, nu i-a în­ o făcuse de râ s şi-i uza zestreâ. F�}ig__Î_l,!Să, �ţWl� �-;a-�_-_$iwiJ.ii···­
ţeles rostul, ci a crezut că-l va putea transforma în instrument "1:ţbţJill.ll,!lll.�'-wdela gklanuarie
- ····· ... "•-··~•.-W ,-........ ,cel
1941, a ..făcut ·•·· -mare rău
.. - ...mai
personal. Mişcării _2�eamului.
✓-··--••-'�-'--

3. Greşel ile în rapOrt cu Gen. Antonescu. •Sima iporneşte Rebeliunea.

a. Sima s'a aruncat în braţele lui Antonescu ţără să-l cu­
noască.
. b. Nu şi-a _dat_ s�ama că Antonescu ,urmăreşte., c_omp-1,'.q!l)i·
terea şi dărâmarea Mişcării. Cân_d ţoţi i-o sp1mea.u, legionari sau
nelegionar1, el nu credea ş1 nu-şi lua masuri.'
,, .-
�•••--�. ..._,...,__.I",;.--.,,:..,�....._,_: .;•�, .•,•;-• V
Rebeliunea a fost organizată de ambele părţi: de o parte
politicienii din junu lui Antonescu, iar de altă parte Sima şi
oamenii săi. ......... ·-·
Siina însă, a p<>rn,iţ·o,_ ���eJ piă.Ţeşte �yj.�ţ�ş., căci
făcând jocul �dversarului, el se dovedeşte nerealist, -apolitic şi

Iată ce scrie d-l C. Papanace în această privinţă: total incapabil a conduce.

"Antonescu urmărea uzarea Mişcării pentru distrugerea mi­ Iată cum s'au petrecut faptele.·
tului legionar, �n�;K.G.â°'iifui-i p�)egţ�nari fo 'comisariate dTr'o�â­ Omul de încredere al lui Sima, N. Pătraşcu, ţine la 17 f
"iuza:i:�i�1Jf_d�. !!�.1!1ţnisţ;:�ţiez __ î�ţ�eJ?.�'i�d_eri, et�., sfâşi-ind;.1;; Ianua rie o cuvântare· la Academia Comercî'âll""�din Bucureşti,
astfel nimhttl purităţii prin întinarea în cele materiale. în faţa şefilor d� _ c1�buri', unde demonstrează că rap orturile \
F-aţă de toate acestea, Sima n'a reacţionat nici apărându-se dintre Mişcare
. şi Antonescu sunt încor<late, dar că ''. armata. \
şi nici luptând, spre a 01 uza pe Antonescu prin manevre politice. tanără--e- cu noi; 'ne vom baricada în .'instituţi -' "
. . ·-i' şCvcmi.:�_ţr--;ge
. .. .. ..
El n'a lămurit opinia publică, arătând că Mişcarea Legionară cu�arme1e~ae1a ferestre''. -
neavând întreaga putere în stat, ea nu-şi poate desfăşura progra­ O nesocotită ameninţare :faţă de Antonescu şi ·o provocare la
mul. luptă.
El n'a câştigla.ţ Armata de partea sa, profitând de deziden­
Anglia, Hitler şi wniformele)ui Sima..
ţele şi nemulţumirile creiate de Antonescu.
în loc de -0 atitudine precis� dup� l!n .P!�!l_b»ei ..§.ţabilit,-Sima. Tot la 17 Ianuarie; Sima a comunicat Forului Legionar că
,., .
s'.a pierdut într'o ati;mgine.a,mhi�psindu-i curajul să păşeas- el ·a fost chemat la Hitler împreună c11 Antone·scu şi că, ·deşi s 'au
..._,
♦ 1'11»""".L'· s· · id ii■Z ,._, •
 n2 143

depus mari stăruinţe pe lângă el din partea lui Fabricius, mi­
nistrul Germaniei în România şi de către Gen. Hansen, şeful
misiunii militare germane în ţară, el a refuzat. Comanclllmţii Bu­
nei-Vestiri, foarte surprinşi, l-au întrebat dacă s'a gândit la co�:­
secinţe, la felul cum va fi interpretat g estul s�u,· ��r��ial1��}_.
în· culmea puterii, iar România în zona ei de 1nfluenţa, cu trupe­
germane în ţară şi ameninţată de primejdia rusească. Sima le�!
răspuns �- şJ1·.�.â�4it şi__ �ă va organiza întruniri pu�lice_în \oaţă_
ţ_fil:,!!c,_,'ii;i. cai,:e_.V!1 at_ăc!!:, PW' şi simplu, Anglia. A motiva�.apo: re­
fuzul de a merge l•a Hitler împreună cu Antonescu, fnndca nu
voia să fie pus în, JID1b1:t �.!l,.,1ţ�sta. în toată problema, atât de­
g��'i: el �'a văzut -�e9_�t._lat_ q_i,:�3.t�pjg.ă a ambi�ac�
ne întrebăm de ce nu s'·a dus Sima la Hitler, nimeni nu va şti
să răspundă. !n fapt, nici nu trebue să-şi bată cineva cApul
· gândindu-se la cine ştie ce motive serioase. Există un motiv, ca­
raghios ce e drept, dar singurul. Sima şi Guvernu: .l��-��ţ�!­
seră uniforme l:a, croitor. El, cum e mic de statu:a.,_ �E�.:!1- _s� �e
.J>.O�tă evid�nţ� intre ceilalţi într'un costum mai bogat Îll:P.��-o�­
Răspunsul lui Antonescu.
· Gen. Antonescu, întors în ţară dela Salzburg, unde avuse•
se la 18 Ianuarie întrevederea cu Hitler, a şi dispus, la 19 Ianu­
arie,. desfiinţarea comisarilor de. românizare, urmărind a -şi ,a,tra·
ge bunăvoinţa îndustrl. ei româneşti. Tot în această zi, a fost asa­
sinat la Bucure şti maioyul german Doering, după câte se pare,
de către elemente din jurul lui Antonescu, care, pentru acest.
motiv, destituie pe G_en. P etrovicescu, legionar, ce deţinea. postul
·· · .,.. • · · · - · ·
de ministru de interne·.
Vrem conducător pe Horia Sima.
Iasinschi ţine tot la 19 fanuarie un discurs în aula Facul­
tăţii de Drept, discurs care a, fost tran;�is şi pri�/îfăJio:1i'âun
:monieîit dat, Iasinschi începe o propoziţiune „Îll 'ielui următor: ­
" Conducătorul Statului, Gen. Ion .Antonescu ... " Atunci, oamenii
lui Sima, postaţi din vreme în sală, au isbucnit în strigăte : "Ho- (
:I
ria Sima, Horia Sima.Vrem conducător_pe Horia Sima ..." După
câteva minute; Iasiuschi spune aceeaşi frază, ia1: cei din · l�
răspund cu strigăte şi mai prelungite. Se repetă acelaşi joc de
sJt

bit şi c� 0 şapcă mult mai înaltă, a_le căror desene e_�a_u _ <;lupa mai multe ori.
fantezia lui Stoicănescu. Eu le-am văzut la desenatorul _Pet:e Se trăda prin aceasta intenţia lui Sima de �- p§rvţni în _pos­
e şi şapca lui Sima
. I_>onta' alt om d.e încredere - . . ,..al său.-... - Uniformel tul de conducător al statului, de ţinut de Antonescu. însăşi cu­

//4
� gata încă, deş1 se lucra la�-clf zi şi noapte. ·
- �u erau vântarea lui Iasinschi a .fost o provocare.
./, Deţin informaţia dela. m: fost ministru, care trebura să-l în-
, Marşu l "Spărgătorilor de fronturi''.
ţească pe Sima în Germama.
Tot atunci '' Spă.rgătorii de ·fronturi'' - paza personală a
· �) Hitler, jignit de r�fu_zl!l lui Sima �i în a�:l_a,t�i�� ,.c���i :. �t
%l' .
d!l,.!lecesitaţea
. ii f a ac_ ;.1â.!__!o�- t�)��j-�er-eă.n._
ca în :Româ �1 să_!ie_ _��şte__ �-� �o���;nt UlllC'. lui Sima - comandaţi de O. Găină, în vârstă d e 19 ani, au·

r- - ·-
�recut în grup p1in centrul Capitalei, cântând marşul Spăi;g�t9-
� ��L����! Şl 1-a dat lll ;_�e¼_ş1
rilor d e Fronturi, �,le cărui versuri denotă o monstruoasă deviere
ti. .
ră să_ş9}&.t�J!;,_��1 rn za terna .
� ' m_p_ii.!��!-��: dela spiritualitatea legionară:
Sima n'a putut găsi nici o scuză, mai ales că Fabricius i ,a
J
"Urle patru veacuri peste ţară
repetat invitaţia şi în faţa Gen.Hansen.Se ştia şi între. l�gionari. Răzbunarea noastră legionară ...
1nainte ca invitaţia să se facă pe cale oficială, ea a vemt v er�� Din spânzurători şi leşuri frânte
prin consulul german la Constanţa. Acesta i-a comunicat-o priete­ Diavolii trădărilor să cânte .. .
nului său av. Mitică Predescu, prefect de Constanţa, care a ple-· Să le sune ciolanele în vânt ..
cat cu p:imnl tren„la· Bucureşt/şi a ·adus-o la cunoştinţa„luî -Avem un comandant viteaz pe Horia ...
Sima Ja Prescdinţi
� ,-- a Consiliului de. Miniştri.
......,....... - �"'-·-� .. .
d;e-;i;ci-;i drege gafa comisă, el organizează conferinţe în
-..�----:-...:•, şi Glol'ia'' ... etc.

to�te capitalele de judeţ la 19 Ianuarie, pentm manifestarea le­

găturii ,dintre România şi hă.
Trifa şi Rebeliunea.
A doua zi, Luni......_,_
..
20 Ianuarie 1941, la orele 15. O, · 1111 curie1•
_1;�.Jl11�at pe d ! VioJ:�l .T�Lfa„,;e1:e�ediAtele "Uqi;unii �.H�ale
a �tl!
,:
_ d�ilor C.re�it;ini _Români", la_ locuinţa luLSima.
 I
144
Trifa mi-a relatat la Viena cum s'au petrecut faptele. Sima
i-a sp�: • ,·Ge�.
Antonescu a destit�t. pe Gen. Petro�cescu. Aş�
nu mai merge. :Mişcarea treţ>_�e să-J! i� p��s�i. Pe d-ta te !·o_g ��
oro-a.nizezi cât se poate - de repeg,!) o__ IJ!ş.nij_es_ 4:ţie cu stu��nJ!•
��ci,i'o;i----;i- cel;lialte u'�ită.ţi ·:legionare şi să lansezi un manifest
chim-
�-�R��t��t�l-urm;iţgţ,)p. ��:·e__eve�1�ual �-��-�� ţ�,/_a��-��� _ s_
bări ce le crezi de -cuviinţa, d?,r sens.ul sa ramana acesta . (Ţ,extul
_pr�dat_Q.::lui Trif� de.�9r9qaru pgaţe f � _ ����\.o!:)��n�J.
['rifa .,_a. obiectat că timpul e prea _s_cur� pana seara ş1 a
-propt; să � facă a doua zi. Sima i-a replicat că e prea târziu
r
,şi că are nevoie astăzi, chiar dacă manifestaţia n'�r av�a p�·o­
porţiile ce le·ar putea avea a doua zi. A da.ţ �9�·-�-U1.,..J��!¼
-c a manifestaţia să aibă loc �hiar _în se_a;q1. ;i.ceea, .io,. I�nuane:
La orele 18 Sima a trimis la Casa 'Studenţească din Calea Plevnei
pe_d.t. Ilie_�J.<:u!e_ş11u, şeful Corpului Răzleţi_• !i pe_Du�tr� �roz�,
•şeful ·corpului :Muncitoresc, având ordinul sa sev p_u�a la �1spozi­
-ţia lui TriJ'a, cu care să întocmească împreuna 1tmerarml ma-
"llifestaţiei şi să pună la punct ultimele amănunte. . . C- crpul Gardienilor Publici din Şoseaua Bonaparte. Dintre cei
La orele 20, coloanele au plecat din Piaţa Umvers1taţu
V • •
,spre Calea Victoriei, manifestând la P_alat p�nt�u Rege, la Le-
� gaţia Germană pentrţi__ Hitler, la Legaţia :rtal�a_,n� ?en!ru :Musso­
"lini, oprindu-se la' Preşedinţia Consiliului de_ :Mm1ştn, �nde �u
,cerut revenirea asupra demiterii Gen. Petrov1cescu. Au mcheiat
.,cu urale pentru Antonescu _şi pentru Sima. T1?a a ,.: dat ·vttţ�U}"�!-'
·unităţilQX. _grdin de pe _treI?,t�e 1'1:�şed��ţie�--:�--�- im.I!�!:5��: ��
�t- Pfo�â�d să"-raporteze lui �ima de m�d�l c� n a decur s
_ _
·tb.anifestaţia, nu l-a :qi.�,.g�şit acasa. Nu_ l�a g_a_ş}_ţ-1'.1�J-�_ d1JJ.a zi:
Dela-.ace�tă dată Ttjîa...n'a. mai.�!l�t--���:t!�,....q.rd� . _ş1 n a�
·j�1eat nici �� -�oi" îi:{'�venimentele care au urmat.
��-f•.••.-.... .,_.- ,....,.-.. �-.. .C'....,.:.,...,-.r.- ''l,h ·1��--,:-:���
Groza şi Rebeliunea.
Iată ce mi-a povestit şi Dumitru Groza..
Luni 20 Ianuarie·, la orele 15.30, Sima a chemat la el pe Trifa,
'Groza şi Găină. Groza n'a fost ,găs_i_t atunci. Cân� a aflat _aceasta
'[a sediul din str. Romei, la orele 17, s'a dus la S1ma, pe <mre l-a
-găsit foarte agitat. Sima i-a spus c_ă el !l,_ aranjAt. t_o�l!..f.rifa
:J;li Găină şi, <ţeci, să ia..con.tac.t cu ei.
.--Groza O convocat muncitorii legionari pentr u orele 19 m
A
·.str. Romei. Ciroar 6-7000 de muncitori s'au încolonat şi 1� orele
J.9 au plecat în faţa Universităţii. Au urmat traseul indicat de
145
•
'l'rifa. Pe când strigau la Preşedinţie "Trai�scă Antonescu, I
I
·Trăiască Petrovicescu", a venit Victor Biriş, Sec:·etar Generali
.la :Ministerul de Interne şi le-a spus că Antonescu e fu?..rte supă-!·
r�t. :Manifestaţia s'a te mina �up! ac ea în linişt . Gr
� : � � ��-a
·cautat deasemenea pe S1ma fara sa-1 gaseasca._ A ramas m sir 1
Romei.
A doua zi disdedimineaţă, l-a căutat din nou pe Sima. Nu
1-a găsit. Era 21 Ianuarie. în str. Romei, pc la orele 9, a primit· ~
un telefon dela Pref. Poliţiei, prin C"al'e i se spunea să trimită
·oameni, pentrucă armata vrea să-i evacueze din instituţie. S'a
·dus.personal să vadă ce se petrece. Prefectura era înconjurată
de armată. Şi-au făcut loc prin mulţime câteva tancuri. Acestea
au deschis foc şi au căzut trei legionari. Groza, disperat, l-a
-căutat din nou p.e Sima. N'a găsit pe nimeni. Reîntor s în str,
- Romei �-primit dela Prefectura de Poliţie ordinul superior d e
11. se "face -i·ezistenţă" la Prefectură, la sediul din str. ·Romei,
la Prefectura judeţului Ilfov, unde era prefect Emil Po·pa- şi la
strânşi în faţa sediului din str. Romei, el a format un grup de
500 de legionari şi l-a trimis la Prefectura de Poliţie. A doua
-dispoziţie a fost ca legionarii de sub comanda sa să se strângă
la sediile din Capitală. A treia dispoziţie dată de Groza a fost
·să nu se tragă în armată.
J!ifihai Antonescu şi incendierea Bucu..--eştilor.
1n toate aceste trei zile, Groza n'a făcut decât să-l caute
·pe Sima. S'.a •întâlnit doar cu Radu Mironovici, care şi el nu ştia
nimic despre cele întâmplate. Deasemenea Trifa îl căuta. Tot
-atunci a aflat că se dăduse foc cartiereloi; ·:ou.deştişi Văcăi-eşti
şi că se fac spargeri. A constatat aceasta pe teren cu Laurian
Ţâlnaru. A telefonat din str. Romei la Preşedinţia Consiliului d�
·Miniştri, cerând să stea de vorbă chiar cu Gen. Antonescu, pe
·care nu l-a găsit şi a vorbit cu M:ihai Antonescu despre cartie­
rele incendiate şi jefuite, cerându-i să trimită armată pentru
restabilirea ordinei. Acesta i-a răspuns că "n 'are armată decât
'Să se apere pe ei şi nu să facă ordine la periferia Capităfoi"";
-după care i-a închis telefonul. Groza a format atunci câteva
echipe ca - să restabilească ordinea în cele două cartiere. A aflat
-cu acest prilej de jafurile şi de mărfurile amncaţg,J)upă "rebe·
-liuue'' a aflat şi mai precis de iniţiativa izolată a. câtorva. dintre
 I
.<
'
elementele rece!!t încadrate fără nici o alegere în cuiburi legionlr
1
:re în urma ..iorinţei lui -Sima de a ;arăta că "masele sunt ilu el",
· ' · el cmei1te ·au încărcat în căruţe mărf-uri aruncate în stradă de
1 care .
..
·: jefritori şi le-au depozitat la câteva sedn.
Unde fusese ascuns S�a? Ordin de încetarea ''rezistenţei''.
în dimineaţa zilei de 24 Ianu�rîe a lU'mat ordinul lui Sima
'de înceta.rea "reziste�ţei" şi de predare� legi�nar� lo7;Jn �âna
_ _ . N.
autorităţilor. Era primul ordm dat de S1ma Şl pnmi'I; pun
Pătraşcu. Imediat totul a intrat în ordine. După predarea insti­
tuţiilor şi sediilor legionare, Groza a umblat sub nume false prin
Capitală, mereu cu 'fâlnaru. Fiind socotit comunist şi autor
al "rebeliunii", n ':a, fost luat sub protecţia Legaţiei Germane.
Abia târziu l-a primit un german din Bucureşti, Schuellex,--iai•
la 5 Martie a fost însoţit de un căpitan SS şi trecut' graniţa în
Germania.. Aici abia a aflat, în sfârşit, unde fusese ascuns Sima,
d-e nu 1-a găsit cu toate eforturile lui dispera.te: în casa .aceluiaşi
Colonel Vorobchievici.
D-1. I. Gârneaţă şi C. Georgescu despre Rebeliune.
_.,. L -am întrebat mai târziu şi pe d-l Gârneaţă, ce. ştie despre
"rebeliune". Iată ce mi-a spus Domnia-�a.
Duminică 20 Ianuarie, pe când era la sediul ''Ajutorului
, căruia i-a spus "să-şi bage minţile în cap şi să retragă t:rupele"..
Legionar" din str. Romei, a văzut legionari adunându-se în co­
loane. întrebând ce se întâmplă, i s'a răspuns că aveau ordin să
..se adune. Dela Secretariatul Mişcării, n'a primit nici un răspuns
privitor la aceasta. La Preşedinţia Consiliului de Miniştri, unde
erau de asemenea nişte copii, n 'a primit nici o lămuri!·e. A aflat
până la urmă că era vorba. de o întrunire de studenţi şi munci�
tori. A întâlnit în stradă })e Corneliu Georgescu şi au_ -�}J!ţ
amândoi manifestul semnaţ d_E) ,J\j_fa. Au plecat la sediul din str.
âăffi:aşi,�;ă; 'au st;at pâ,�ă dimi.neaţa.. A doua zi, 21 Ianuarie, au
văzut Sig. Gen. a Statului ocupată de trupe. După -amiază au
auzit oe împuşcarea lui Silaghi la Ploeşti, unde fusese trjmis_ d&
Iasinschi să reziste. Au am1rşi '"d"e :atacurile dela Cazarma Gar­
dienilor Publici din Şoseaua BonaJiarte.)-a Îost imppsH>iLsă_ia
contact cu Sima. N'ă gă·sit peninieru ·care să-i poată ·spune rostul
a�est'oi· fapte. Printre legionari domnea o mar� �ie1·bere.
------
":\ ...._.. --· ....
-\•
li.-7
Oa.re -f11sese rostu.I Rebeliunii?
D'upă o oră ·şi jumătate, doi Germani l-au ifrvitat să mMrgă.
intr'un loc spre a se _înţ_âini_cu Sima. A fost dus la o ·casă a
Legaţiei German'e unde a întâlnit pe Iasinschi, Papar(ace 1şi
Stoidinescu. Abia 1\Iiercmi a fost adus şi Sim_a cu-Borob'iiu,
Sima le-a -spus că a trimis. ''p:e _Grecea.nu_ să propue lui Anto�
neseu o �i.Jist_ij,��.�ern,_jp,_f�unte__ plJi .d, c� _Şţln.a, ţ��­
acum. aştepta rezultatul, fiindcă Antonescu ref!ectsază.''.
--Câîîd a auzit Sima tunurile în Bucureşti, a rămas uluit şi
a început să tremure. Acesta fusese rostul "Rebeliunii", cu ur ..­
mă.ri catastrofale pen'tm Ţarri şi pentru Legiune.
Joi dimineaţa a sosit un ordin dela Berlin prin care trupele.
germane er.au puse la dispoziţia lui Antonescu. Atunci Sima a
dat cunoscutul ordin de încetarea ''rezistenţei'' şi de predarea
legionarilor în _mâna armatei.
Aici se termină relatările d-lui Gâ.rneaţă., care a rămas apoi•
1·eţinut
-niiin1a.'--de.. German i în ·acea
-- · ·---------- - c„asă,-pâ1îă Ja- tri�niterea„sa-rn
· -'Ge:i--:
Incendierea Bucureştilor.
fată ce povestea· Col. Ştefan ZăvOianu.
'M:arţi 22 Ianuarie, la orele 19', l-a găsit pe Iasinschi în se-·
diul "Răzleţi", însoţit de maiorul Hahn şi de Stoicănescu. Iasins­
chi îi explica maiorului, că a vorbit la telefon cu Antonescu
El a asistat deasemenea pe când s·e raporta încercarea nereuşită
a lui Ilie Niculescu de a ocupa locuinţa Gen. Orezeanu şi pe­
când se raporta că ''în noaiptea asta vOr fi incendiate cartierele
Dudeşti şi Văcăreşti''. Col. Zăvoianu l-a întrebat: "Ce în­
seamnă asta?" I:asinschi i-a răspuns: "Trebue să rezistăm". Col.
zrivoianu i"-a . reproşat iarăşi : "A rezista nu înseamnă a da foo
oraşului". Iasinschi a revocat atunci ordinul printr'w1 legionar­
care 1-a răspuns, însă: "E prea târziu. Echipele au plecat".
Sima intră într'un cufăr de ma.<pni.
Sima c_apitulase. Apoi, Andreas Schmidt, şeful grupului
etnic- german din România, l-a ghemuit în cutia de bagaje din
-spatele maşinii lui şi l-a transportat la Braşov. Astf�l Sim,a, car&
nu încăpea înJre graniţele -unei Ţări,. în posţul de Vice -fr�şe·-
_
 -1.48
--dinte al Consiliului de Miniştri şi voia să ·ia locul lui Antonescu,
-a. încăput foarte comod într'un cufăr de maşină al unui Sas.
Sima s'a reîntors în Bucureşti, unde stătea ascuns. Inţr�
J n . cgg�ş,ţjjJe_ mi11J3���-�1;>-��J!l::Jlrin ..fr.rt(J!)fillJ!�.�J-��,a.şi_,l�P.
i u t demnitate legionară şi din spirit de imitaţie a celor din _Capi­
leg.ii,tuxa. cu. Gen. __Antone_scu, sperând că sosirea noului ambasa­
. :dor g�rm_q;n, Kilinge;:, �r pute'a•-sciî:i:mba-situâţrâ-di'� nou-tî' fa:
. .... ,,. . . . ,, � ..._ ..--..................�.�- _........... •·-=---·-.........". ..,.,... ,,_,__
/'
,, voarea sa.
El a trimis o scrisoare, prin Prof. I. Gă_,:§nescl!._l, Generalului
.Antonescu, care nu numai că a refuz.at reluarea raporturilor, dar
'în..tr'o scrisoal'e publicată în ziare declara că va "lua măsuri
__
.-eontra rebelilor,
.,_ .. __ ..
, - - dela Sima şi până la ultimul borfaş".
Incon,�tienţa lui Sima.
Sima porneşte rebeliunea în mod dement, căci, având pute­
.rea în stat, -el o face împotriva lui însuşi. Apoi, după ce o por­
:neşte, lasă lucrurile în voia soartei, iar el se dă la fund di-spă­
rând fără urmă. Antonescu profitând de acest prilej a dat Iviiş­
·-cării lovitura, iar legionarii, fără riici o comandă, s 'au apărat
cum au putut. Este ca şi când l1ll coţnandant de oaste d_uc_e tn1pş,
·pe front şi apoi fuge, lăs?,-�f.o_singură. Ace.st "c?m�nd8:_nt'', �a
, -dÎeptv<Îrbind, este· măi
·ina.re duşman decât duşmanul însuşi cu
. ,-care se dă bătălia.
Inconştienţa lui atinge culmea atunci când propune lui .An­
·tonescu să se dea la o parte şi să lase locul de preşedinte de con­
·siliu liber pentru el, într'un moment când Ministerul de Interne,
• Armata, Prefecturile, Poliţia, sprijinul direct al Germaniei prin
·trupele din ţară, etc., stăteau la dispoziţia Generalului.
Urmări.le Rebeliunii.
Rebeliunea a fost începută de Sima şi de Stoicănescu, fără .
J.M!:��-i;µ:in,�u� şi_fă.rl să„putem înţ�lege_ ni�L., �_§ţă�i,. _. ,şg,2]?.!11
pentru . .c1!:r�. fJ. _f9sţ făcută. Cred că numai duşmanii Mişcăl'ii au
-şîîut.ce vor.
Ceiace putem spune cu certitudine ceste altceva: rebeliunea
·a pătat_911oaxea...Mişcării,. .faru.2rci nu s'a întilmplat în niciuna
di�anele,.pl'�edenltl.i���,.�iit:�ci�;J.:,e;:�p-;;;:20.oDAe�
l�gio�9.Jll1l.aţiP, civil�1 �r����u]lJ����l- �,1���
------------�-�-
�.
· ,.av. Victor Silaghi; a vârît în temnite anroape 60.000 de legi@..m;;.;
a adus atâtea lacrin1i şi suferinţe cum n'a adus nici o alţă. pri-­
goană.
/4 Rezistenţa legionarilor din ţară a fost făcută din spirit de·
tală. în tot acest timp Sima, care sta :ascuns la Col. Vorobchievici,
n 'a fost î� stare să ia, nici o hotărîre de"a.'tac-;�-d�--;păra;;; şi
. nici de î�păcare cu Antonescu; î� m���nt�i cân·d· a� mai fi fost
posibil.
Germania, care lăsase mână liberă lui Antonescu, n 'a inter­
venit nici. măcar pentru respectarea armistiţiului de neprigonire­
a legionarilor.
Antonescu demite şi arestează imediat mai întâi pe Prefec:.
tul Poliţiei Capiţalei,· p� Directorul Sig. __ Gen. Alex. Ghica 'ş[.pe·
toţi_ prefecţii legionari, înlocuindu-i cu militari, instalaţi cu forţa­
de către armată şi nu de căi{•� Ministerul de Interne cum ··era·
normal.
La 26 Ianuarie este arestat şi domnul iVIile Lefte�,- Direc­
torul
Î General al Monitorului Oficial şi ing. Iâeobesft�Djf·ecto­
l
ru sâ;:-c1tRadiodlf;;iu;c�y�1.-.fra�şpoJţăţi' iăJnchi;o;.;ea Mal-
maison.
• • .. ••.,.••_, __ _...._.,...__, ,•.,...,,.;...,.-..J...s. • .
Mişcarea Legionară se prăbuşeşte deci, după patru luni de,.,,/
guvernare din cauz.a. incapacităţii lui Sima. · /
·
'"' D;pil �;pitt�Îarea lui' Sima, .Antonescu începe o extraordi1!a-. __
r§hpr.igoană. Se suprimă presa legionară şi orice altă activi�te,
-;e porneşte o campanie de denigrare a legionarilor, _taxându-i de
1
rebeli şi borfaşi. Din nenorocire, Sima îi prilejuise lui Antonescu
suficiente do-iezi şi pretexte pentrn aceasta.
Zeci de mii de arestări şi procese urmează în toată Ţara ..
Fiindcă aresturile poliţiilor şi jandarmeriilor e1·an nerncapa­
toare, legionarii au fost închişi în cazărmi militare san în mane-.,.
juri, cum a fost "M�l_m_'.1ÎS��1_" di!1 B_�1cureşti şi mai multe regi-·
mente.
La 5 Febr. 1941, Antonescu, printr'un decret lege, institue,
pedeapsa cu moartea .. Pe baza acestui decret a.u· fost ucişi mulţi
le:gionari �evinovaţi. După rebeliune, Iasinschi face o serie..de.­
scriso1·i şi memorii către oficialităţile germane pentru a. îndr�p-.
ta lucrurile şi a urca <lin nou p_e Sima în ·scaunul Preşedinţiei, ·
scoţându-l din înti.mecatul cufăr de maşină în care intrase. !�­
cercări tardive şi ineficace. Astfel el trimite_l�2.7,__Ianuaritr0·
__
scrisoare la ·Berlin în care dă
-.._____.,.-.-._, ... ljijirii{q�spr,e refu.zul lui Sfouf
--

150
·de a l:l'.ler-ge la Hitler., înceroând să arunce· toată vina în spina­
rea lui Antonescu. La. 30 Ia.nua.rie ad1·esează o telegramă lui
Rudolf Hess, locţiitorul· lui Hitler, cu ocazia ani.ve� bÎritlnţii
.
1>arliauhii Năţioruil-Soc1alişt.--:-··- - --"··--
Oonjtmctura internaţională şi rebeliunea.
lată cum descrie d·l Pamfil Şeicaru situaţia__ �ţ:te.rnă din•
:PJ�aj;ma nibelţunU, în cartea sa '' Pax: AnÎericâna. o Pax Sovieti•
· c;,.."'i. 1{adrid 1947, pagina 77: '
"La frontiera românească din Răsă.rit trupele. ruseşti de
.g�ijniceri �levene.au din ce în ce. mai agresive, atăcând pichetele
i'Q�â�eşti. în �cest tii:np, Sovietele concentra,u trupe, ţa graniţa
rQil).ânească în regiunea Ungheni şi î1i Bt!COvina. L,� 21 'ianuarie,
".Prµ,;na zi a rebeliunii legionare, sosiră, la Ungh.eni un tren i?l.Îl}.:..
dat şi două trenuri cu soldaţi ruşi. Pe de altă parte, ofiţe_llii
sg�ietici. care se aflâri cu ţrupele ţn Basarabia. şi. ���ovi�a,_ nu-şi
aş_�iµ).de�ll intenţii)._ ae· a ocupş. R,omânia în momentul în care
• �_. ••••• --•• .,_ ,.--•-•._,1,,.- • ,..:,... _·,J•
·-en1za mtcrna le-ar fi fost favorabila".
♦ • V
· · ' Îar Căpitanul, cu. marele Lui simţ de răspundere
s!)_ria în l938, când p1•imejdi1ţ. rusească era departe,
doar de vizionarii cu a,dâncă dragoste de viitorul
"Puterilor vrăjrµaş_e din a,fara hotarelor sau dinlăuţ1.tru
-c�1:�:şi închipue c(\. legionarii le pot face jocul printr'un început
�ţi ră!?meriţ�, le răspund că se înşeală".
(Oircula.ri, Febr. 19:t8, pag. 265).
tn '' tnse mnărils'' Sale dela Jilava, Căpftanul precizează:
"Ori am dovedit cu principii, fapte, martori că nici nu ne-a
'trecut prin gând, niciodată să declarăin un războiu civil. Dai lin
numai atât: nici mă.car _să facem o tulburare cât de mică, pri­
mejdia, dela Răsărit pândindu-ne fiecare greşală, fiecar.e pas".
Această linie fixată de Că.pitan a fost Ul'lllată fidel de toţi
legionarii cu răspunder.e.
Şi totuşi, iată cum Sima porneşte "rebeliunea" în mod de-
� Ilient atunci când trupele ru seşti ameninţau graniţele României
şi aşteptau momentul să invadeze ţara, aşa cum r.eese şi din cita�·
�ut de ·mai sus din cartea d0lui Pamfil Şeicaru.
. · · Pe drept cuvânt, d-na Lilica Codreanu făcea obser:vaţiii că
• ! Sima înscrie în Istol'ie unicul caz al unui · guvern, ca.re face
:ttebeliune ea să cadii dela putere".
151
AL DOILEA �EFUGIU iN GJI�MANIA.
Primul grup, d-nii Papan,acii şi Iasinschi, a �juns l!). Berlin
în ziua de 18 Febr. şi a !fost găzdµit la Ahornalţie.
La 22 �941, a venit al doilea gmp compu s din d·nii
Ilie Gârneaţă, Vir�i!Jijl1.�il�sc1,1 ş i alţii, tră�ând liţ aceeaşi casă.
--La 6 Martie, vine un grup de legionari care trecuseră prin
�ulgaria,, condus de d-l Ni�?��� Ş�itan. în acest timp în ţară
.
avea loc plebiscitul lui .Antoncscui fără vot secret, ca la ·s-Ghim­
barea Constituţiei lui Carol al 2-lea din 1938.
La 13 Martie trece în Germania al treilea g111p, în număr de
ea. 49, în frunte cu d-nii: Corneliu Georgescu , N. Arl!�Ut"\]., N.
Pătraşcu, Dragomir-Jilava, Lau ria\1 Ţâlna.ru, Dumitrn Groziţ,
.
Viorel Trifa, N. 'Kcrrodniceanu,· Du mitru �u, etc.
-·La-18 Martie, P�of��ifv. Chirnoagă şi domnuJ��­
au fost invitaţi la prcşediriţia Consiljt�l{�i de iiiniştri, primiţi de
Mihai .Antonescu care· 1;-a comunicat !lrt nu e�stă nici o :posibi­
-•--•••-•- ·:,,.,._.-, ••- •• •o-> •,\F litate de împăcare între Gen, Antonescu şi. Legiune, c�t timp
Sima se cramponează de idei� de a fi şef al �Iişcării.
� 22 M�rtie, Sima tri�ite o scrisoare (xen . .Antonescu prin
care-şi e�primă dorinţa de ·a· se restabţli raporturile nor�ale cu
Legiunea.
· ' El spune, între !\ltele:
... "Del a acele evenimente pe care eu le consi9-_er _ .P2'.�2.c.�te
de duşmanii Neamul u i peste-�oi� ţa_ ]lll�r. paJlleiţi care au Yoit să
facă n umai bine' necontenit am îndemn:a.t e p legionari, cu eâţi
. - ..
�m a,,vut putinţa s� stau î11 le�ăţură, la, or�u;e şi linişte" ...
~--r;a:-·2�-�a.:rtie, 1941, legionarii refugiaţi în Germania (Bcr
kenbrueek-Berlin) dau declaraţiile cerute de autorităţile germa-
ne prin care se ,a.ngaj�ză că nu vor mai întreprinde vreo ·acţiune
pQ}itică &tât timp c�t se află p� teritoriu! geriţuţg_ şi ţş,. nJJ :vor.
avea c9respondenţă cu Ţ�ra.
=· ·u 26' Martie, domnul îit{i}e Lefter este chemat din nou l�- 1
P1,eşedinţie de acelaşţ lv1iE�� -�ntoncscu care, în c01�ersaţH1e \
l!)r, i,a declarat că posedă docl)I!!,!l,D,te .de.sp_i:e _legăturile. av:ute
qe Sim:a şfa.C săi eii . Soy:i�tele. P-1 Lefte1, şh� ar�tat ��doii_ila, · -�
cef�u4 să radă document_ele originale,. ceeş.ce. i .S'&-P!tQm,ţ§. - -�
Făcea între altele, probabil, alu zie la fapt_�Uiă· .în .,P!1!.�JJll
· · "1,�bel\tg1ii !' Nicol- �e....fit�E-§✓ţ.11"a vi�j_ţa_ţ lQţgl,,.dt...��11nls1ti .del(l·,
Doftana. . . · . .. ' , · ·-
 152
La 9 Aprilie, soseşte
. -"' --. .-şi--Sima,
la Berlin
Bulgaria. Este găzduit tot ·1a Ahornalee.
-��'<;� -.....���
adus c u avionul din
La 10 Aprilie, Antonescu răspunde prin presă la scrisoarea.
trimisă de Sima la 22 Martie.
Antonescu scrie :
..."La 18 Ianuarie, când m'ani întors dela Salzburg, am
comunicat lui Iforia Sima că acolo mi s'a spus: ''d�că nu reuşiţi
_
- să păstraţi liniştea internă, SUIJ.teţi în primejdie: de a- pierde şj
.res.t\ll. ţării, deoarece ac 2i c e stau la pândă vor proîiţa __de orie(?. ____
ocazim��-ie veţi da, penh·u. realizarea tutur�r- p�·etenţiunilor lor
teritoriale...
Dacă, după cum în.suşi Horia Sima mărturiseşte, rebeliunea­
° .
din Ianua1·ie s'a făcut fără voinţa şi peste capul lui şi, dacă după
rebeliune nu a fost şi nu este ascultat de subalternii săi, atunci
înseamnă:
sau că a fost incapabil să conducă Mişc area Legionară;
sau că în realitate, printr'o manevră perfidă., a acceptat să
fie un şef nominal, fără autoritate în faţa partizanilor săi, lăsând
căcondt1eeriîa 'eîe c tivă să se exercite de o ''ocultă'' legionară
c.are dnpă toate faptele ei nu a avut şi nu are decât numai numele.
Este singura explicaţie verosimilă, atât faţă de ceeace s'a
petrecut în sânul Mişcării Legionare dela 6 Septemvrie la 24
Ianua1·ie, c ât şi faţă de_ afirmaţiunile din ultima sa scrisoare" ...
Sima împiedecă împăcarea eu Antonescu.
. . La 11 Aprilie, Pţ>oÎ. Ion Găvănesc ul, Prof. univ. Chjrn,�agă,
d -l Mil� Lefter, C-dt legionar Andrei Ionescu şi Preot Bol­
�deanu _sunt. p�iJ'.!1iţi întţ•'o. auclienţ� de trei .ore de-• către -Gen.
.Antonescu. în principiu s'au stabilit unele puncte pentru c on­
şi convo·
lucrare. Antonescu admitea lansarea unui manifest - --•·•--...c--ar.ea
-. - � --··
-
gr,�A�lor le�ionare. în acest timp, §im�!. !.iiLin!.eJJ.ţţ,Q_nâ.nd--să-şi
rei:!!J_ act,i_unile teroriste, fie să zădărnig_ească _îrp.p�cariia _m.� ·. An�
onescu, dă ordi11· prii.1 .coinandainentul lfott .de el în Bucureşti
să fte jgi_.puşc at un librar Evreu, Lindau, �a1:e a fost răn_it 11,ll.!llai.
Ceit;ei l;gionâit"că'r'e"âif încer�ta, a1tfost„ c ondamnaţi
la moa-rte şi au fost executaţi. Astfel s'a r upt în ceputul de ra"
porturi cu Antonescu.
. La 14-Aprilie, încep condamnări la moart� şi exec utări. Au·
fost. împuş caţi, în Vinerea-Mare, legionari din Galaţi.
153.
La 18 Aprilie, ,grupul legionar dela Ahornalee-Berlin, pri-.
meşte vizita lui Franz Rademacher, consilier de legaţie din Mi-,
nisterul de Externe al Germaniei, care le anu�ţă ·1.olărireâ ·gu-.
interrui' ·p�- toţi.
vernului germap., de acord cu cel român, de.-a ----�---...,c..---,
refugiaţii legionari înl;găre.
-· _,______ .
Interna.r�a legionarilor în lagăre de mtmeă.
La 19 Aprilie, s'a făc ut-mutarea legionarilor dela Ahorn­
alee la Berkenbrnec k am Spree, unde rămân d-nii: Ilie Gâr­
neaţă, Corneliu Geo�cu, Papanace, . Iasinschi, Sj!P-a, Tw,
Gr9za, Smnltea, Dragomir-Jilava, Nie. Horodniceanu, Ştoi cănes­
c �; · Traian· Borobaru, Virgil Mihăilesc u şi Ştefan Cernea.
Tot atunci legi0'11arii din Berkenbrueck sunt mutaţi la.
. Rostock. Sima numeşte şef al grupului Rostock pe Nic olae
Pătraşcu. Acesta a fost acceptat şi de Gestapou, care i-a plătit _
un salariu de 200 de mărci lunar dela 1 Mai 1941 până la 1 Dec.
1942. Salariul i se plătea fiindcă era socotit şeful ·muncitorilor le­
gionari care lucrau în fabricile dela Rostock şi împrejurimi, cât
şi pentru faptul c ă era -obligat să ţină Gestapoul la curent cu
toate informaţiile ce priveau activitatea acestora.
La 20 A'Prilie, Sima trimite o telegramă de felicitare lui
Adolf Hitler, cu prilejul zilei sale da naştere.
La 29 Aprilie, Sima înaintează lui_ Hitler llI1 memoriu expli·
ca.tiv în legătură cu situaţia internă din ţară şi criza provoc ată
p rin evenimentele dela 21 Ianuarie 1941. Trimite de asemenea
o sc rişoare şi o copie după memoriu, lui Himmler.
La 5 Mai, Vj..9.rel�'D'-W. şLR:•.9.WJ,iJ.���ţ,j_,111i_ţ�tLL�,�ul
cenţr�l al serviciului de Sigurapţă
tf
<;lin )�erJ.i_11_,. 1;1pţe)ţ se� cer
d7t;priv'iiicf a�ti�îfatea ·1o; {'L;gi�l).e,-!l�l�to1:iile _Îl],. �t!:ţf_ ri}tiie
JLl.r.iE.1.§.���i.�l�:.Jt1��1!.(l;.rie. .
ll ?.
c r se c _ uto ' liu ' i si g
rii '1'.��- � _ 11i� J . i: �!!i.!.�2., � /, n
. . Si�§l: } ;�- l� � _ ă � _
�i.:a.u...Tr.iJa..,.ş_
. �oza. · ·
La 19 Mai, autorităţile germane clin Sofia, înlesnesc wmă­
torilor le,gionari să plece spre Viena unde ajung după 8 zile:­
Mile _L_ţJter, ing. Mihăesim, N. 11fad.p.�scu, Gh. Ma_i:inescu, T.
Iata_n, Pimen Ceacâi,11. Aici se mai aflau; prof. I.. Ioni c i,�
...,,
Mihai, Tase Gh. şi alţi 20 de legionari. .
�onsilierul de legaţie Franz Rademacher şi Hans .
Legat din S. D. şi delegat al �oliţ�ei _. de Stat ·pentru _legionar_U .

refu,giaţi în Gel.'mania, fac o vizită la Berkenbrueck. Cu ia.Ceastă
ocazie Sima, şi-a. atras o aspră admonestare din partţia _autorităţi­
lor germ!l,ne pentru faptul că adres-as
• - e lui .Hitler memoriul amin-
• • • ··-"- ... -�--.... . ·V
. .,,..,;_.,...
tiţ. El a fost în acelaşi timp avertizat că dacă mai repeta · ase-
menea 3cţiuni scrise va fi extrăd!at.
Hitler djlSpre Sipia..
.!4i, 22 Iunie, Germania declară războiul contra bqlşevisiim·
lui. Roma,nia intră şţ ea în răzl:>oiu alături de Germania. în cartea
sa scrisă din ordinul lui Sima în 1945 la_Milano, "Lumea arde
J!!:-M.�Y.şj,,.flacără ", Toader loraş, spune la pagina 12câ'Ritler
"în.• discursul său (,cp_ ociţzilJ. g_ecla.ririi r.iizbQi_1_1,ţui)_ �re_ 4-ţrul
de _l,l; ş_e co11sid!lr!l îndreptă_ţit_a�11e.n�nni p_a.pete_µccoapte Ş.i _ţOll•
.fuze". Faptele arată că, în această ia.preciere, n'a exage1•at.
'fotuşi legionarii din Germania au făcut cerere de înrolare co­
lectivă ca voluntari.
Manevre simiste.
La. 9 1111,ie soseşte la Rm1tock mi grup de legional"i dela---:Şţl-
grad, sub comand �j..CU.
Tot atunci, la Rostock, N. Pătraşcu şi Eugen Teodorescu
trimit un memoriu, nesemnat, la Ministerul de Exteme german,
contra Gen. Antonescu. Dela Berlin a venit o comi�iune, care voia
să afle pe autorii memoriului, ameninţând că diţc� nu-i v; a,ţ_ţa,
v.a _e:�Jr_ăda întreg grupul. Autorii n 'au mărturisit. în sehimb
l-au forţat pe d-l 4le;. �all��, Jlare venis!l ca repatriat germim
Ş,i deci nu putea fi extrădat, :c,ă-şi ia răspunderea,. Astfel a,u scă­
pat Păt�aşcu şi Eugen T�odorespu.
Legiona.rii nu sunt �ce.pta.ţi ca vol,µit!l,l'Î.
� 25 Iulie, guvernul german opreşte legionarilo r orice le­
gătură cu ţara. Franz Radc.macher -vine la Berkcnbrueck şi co­
munică respingerea cererii de voluntar.iat înaintaţă lui Himm·
Ier la 22 Iunie.
în general, grupul din Germania şi-a propus în primul rând
apărarea unităţii Legiunii şi în acelaşi timp folosirea timpului
liber pentru punerea la punct a planului _d e_Junt� şi. a progţa. ·
mului de studiu pentru ca, la o nouă· co,njllJlc.turlCfa:v.wabilă '. ..
Tuegiuriii, să-tiu se mai· găsească iarăşi în 1,ituaţia. din Sept. 1940.'
155
Prin $�a, &�a. f8i]1.taj� pe. �ton�scu.
O problemă 11ouă care se punea era participarea Legiuni{
la i,:4?,p.oiul c9ntra �olşeviş�ului pentru care. fusese pregătită: 20.
d� ani de Căpitan.
$ima, n:u ma.i pute:a; lua raporturik�eu Qe_1'1ll;anja, iar. pti­
.g9aµa lgi 4-titoiţescu îinpuţjna şi mai mult posibilităţile de c9la­
borare. Prin publicarea cărUi '"Pe Marginea Pr.ăpăstieii1-'; în
,care nu atacă pe Sima-, ci pe Căpitan şi" esenţa lvlişcării Legiona­
re şi prin faptut că pune _sub urm�rir� pe cei ca1·e au partici-­
pa.t la aşa zis� lovitură dela 3 S_ept. 1940, cât ma(�les prin im­
P.UŞC�re�_ __Qpl:, �xoian:u şi a_ alt_ora şi. pr.in 1,mb).icl).rea cărţii '' .Asa­
-sinat.eie dela Jilav.a,", �ntoµescu îşi desv.ălµe intenţiile_ de exter­
Iµ�;��; a �_şcătji Leg_iong,r:�, îngre_uind Qrice. po�ibilitate d�· îm­
P,��.re ţu el. Şţ, tot1J.şi, legioruJ,rii- n 'ar fi. putut participa la·
războiul acesta decât prin împăcarea cu Antonescu.
Singura soluţie er-4- să, se lucreze fără Sima şi prin alte ele·
'IP,ente decât (}ele q.in anturajul lui, acceptate şi de Germani şi: de
.,4nţimei;cu.
Piedeca mare era grupul lui Siiµa, care-l comund_ -a pe ac�a
.
'CU însăşi Mişca.rea Legionară.
Sima, stăpânit de ambiţia lui nexµăsurată, a refuzat catego·
-ric orice acţiune pe această linie. A respins- propunere!a,, Germa-
-niei de a trimite. pe cineva care să: trateze separat cu Antonescu.
Mai mult decât atât, s'a dat cuvânt de ordine ca nici un legio- -
nar- săi nu angaj. eze tratative cu Antonescu sau să ia, atitudine
:ostHă lui Sima. Acelaşi cuvânt de ordJne a fost d-at şi Ia Rostock.
Această atitudine convenea Germanilor1 care aveau_ asţfel
un permanent m_otiv de �ntaj asupra lui Antonescu. Amenin­
ţfmdu-1 cu readucerea, lui Sima la guvern, obţineau dela. el
'concesii în defavoare� economiei şi suveranităţii: naţio?ale ro­
mâ�eş_ti-.
Crampon�rea lui S,h11a la �0D1a1J,d:al_ Mişcării a f�cµt mult
l'ău-Ţării şi LegJunii. A pr�domil).�t interesul lui _ persop.al . -·şi
mă]::Unţ, în l9_c să se a�ţfol).eze pe linia intereselor mari şi I}-â'­
ţionale. Un nou act de i�conştienţă şi indisciplin� a iru Şi�a, .
-eare . avea să pretindă i;iec_oI?,ţE)p.it lll_gion�rilor i:1a.rba discipiină
faţă de el, ee ada�gi la -a"tâtea altele. L;· viaţa celor vârîţi în
.l,�j�,9: şj î;t).cQt�ptj pr�J}. �pa�_iţAtie.a, � .�ţ (l'a� - rtt<Bt\li-şj: �-. îµ . '
:aeeleaşi chinuri morale şi fizice, Sim�. �ll: t'ţ g��iti n,i�Q�a;ţi.
 157
156
.. El .şi-a făcut armata la Cavalerie. C�nd a ajuns of_iţer a de•
· Reacţie în grupul dela Berkenbrueck. -venit o spaimă în arm;ată, pentru care fapt a fost supranumit
"'Câinele Roşu". A făcut studii militare şi în Franţa şi a fost --;
Din această pricină, trăirea în grupul dela Berkenbrueck
.ataşat militar în Anglia.
devine rece şi cu permanente :fricţiuni. Către sfârşitul anului,.
Căpitanul a avut lungi discuţii cu el la Predeal, dar nicioda- ·
din pricina întâmplărilor dela Rostoclr, despre care va fi vorba
t� ��au căzu� de acor� nici în ce priveşte programul Legiunii şi /"
mai departe, aceste fricţiuni s'au accentuat, ajungând până acolo,. _ , ,
încât, la o şedinţă, d -1 Gârneaţă i-a strigat lui Sima: ,,Din punct �c1 m ce priveşte poht1ca. externa. Dupa aceste întrevederi, Că•/
_ p1tanul, care era un :foarte bun cunoscător de oameni, a afirmat·
de vedere moral, eşti un infirm"! p
'"F.eriţi-vă de Antonescu. E periculos"!
Antonescu n 'a fost niciodată legionar şi nici măcar prieten.
C. MAREŞALUL ION ANTONESCU Nervii îi erau atât de sdruncinaţi, îrrnât nimeni nu se mai putea
faţelege cu el. Colaborarea dintre Sima şi Antonescu a fost o
Trebue să recunoaştem dela început că Mareşalul Antonescu
monstruozitate, după cum vom vedea.
prin războiul împotriva Bolşevismului; s'a mişcat pe linia mare:·
Iată cum îl zugrăveşte d-l Pamfil Şeicaru :
lo:' !nteres� naţionale, linie care a fost dintru începuturi şi a
"Impulsiv, de un orgoliu bolnăvicios, frizând adesea cunos­
Cap1tanultu. Pentru aceasta Istoria îl va pomeni la locul de­
cuta boală a delirului de mărire ( delirl,g_ de grandezas), Gen.
cinste.
Antonescu nu avea nici calmul şi nici timpul necesar ca să exami­
Suntem totuşi obligaţi de fapte să spunem că el a fost în
neze o problemă şi să împiedece o serie de fapte care la început,
acelaşi timp şi unul din marii prigonitori ai Legiunii datorită
'în stare embrionară, puteau fi tratate printr'o politică preven­
conflictului cu Sima, a ambiţiei lui nemăsurate, cât şi datorită­
tivă; toate măsurile luate de :a.cest improvizat conducător de stat
:faptului că a fost manevrat de Mihai Antonescu şi de alţi poli­
·erau expresia unei vanităţi agresive„ în aşa fel că şi bunele sale
ticieni din jurul său. I
i intenţiuni nu puteau fi realizate''.
Carol al 2�lea, dându-şi seama că politica dusă de el fali­
mentase şi că avea să fie tras ia răspundere pentru nelegiuirile­ \
lui, l-a numit pe Gen. Antonescu şef al Statului. \ CONTRIBUŢIA LUI ANTONESCU LA "REBELIUNE".
Ca să i se pregătească drumul pentru aceasta, creindu-i-se
..
u,n mit de persecutat şi de adversar al lui Carol, câştigând deci„
\ Referitor la împrejurările în care a căzut Legiunea dela
\
guvern, pot spune că ele n 'au fost cauzate numai de greşelile
totodată şi simpatia Ţării, Antonescu a fost internat la mânăsti­
• şi de ambiţia lui Sima, ci au, fost premeditate şi diabolic con·
rea Bistriţa, staţiune climaterică, unde n 'a stat mult şi n 'a avut·
dure deasemenea de Mareşalul Antonescu şi de cei din jurul său.
regim de lagăr, ci o foarte confortabilă pensiune.
Iată o dovadă.
Ca dovadă că între Carol şi Antonescu exista o înţelegere
în spatele librăriei Socee din Bucureşti erau nişte ·anticari,
de a înşela buna credinţă a Ţării, sunt mărturiile unorai dintre­
ce între altele cumpăr:a.u şi cărţi şcolare pe preţuri de .nimic şi
cei care l-au însoţit pe Carol până în Spania. întorsi în ţară ei
le vindeau apoi pe preţuri de speculă. Pentru a curma aceasta,
au a_dus cuvântul de ordine dela acesta, ca "politi�ienii să dea­
elevii de liceu se strângeau alături, în aceeaşi piaţă şi·şi_:vin­
concurs lui :A:ntonescu, fimdcă el are misiunea specială d� a dis,..
deau cărţile direct, fără intermediul anticarilor. A.ceştia, nemai
truge Mişcarea Legionară". Unul dintre aceşti domni este şi
putând continua, şi-au închis prăvăliile şi s'au plâns G.en. Anto­
I.Jf.� care a spus cele de mai sus la_ Cafeneaua_ Capşa, în Bu·-
nescu prin soţia acestuia, d-na "Maria Mareşal Antonescu", care
cureşti.
primise în prealabil un cadou de 2000 de volume pentru. bibliote·
Cine esţe Mareşalul Antonescu.
ca "Patronajului Social" de sub conducerea dânsei. ,Antonescu
:.. An:onescu îşi ·trăgea·y o�â�şia dintr'un sat din>Balcani, eU; trimite cererea· acestor anticari la Minist_erul Propaga�dei, un,de
- populaţre
. bulgaro-alban'eza :
\..
-' .11:'.58
159

ministi-n ei'a ·d·l C-onstant, com�ndânt legionar, cu iirniătoarea tuit, prin decretul-lege dela 14 Sept. 1940,/înlocuit cu alt decret
rezoluţi·e : '' Regret că legionarii riu văd ·că prin asemenea pro­ abia l,a, 14 Martie 1941.
cedee 'duu -ţar·a de râpă. tncă puţin şi-i voiu da peste cap. Voiu
scă �� ţ�r� de in�apaci�ăţi. �rdon să fie lăsaţi în pace cetăţenii: CAROL CEL UCIGAŞ DESPRE ANTONESCU.
_
'.Evrei sa-ş1 e'xerc1te ma:1 departe comerţul lor".
Haosul produs care a împins ţara P.e "marginea pră.păstiei",
ceasta se petrecea la 9 Octomvrie, 3 zile numai dup·ă ma·
. _� era doar un pretext ca. Al1tonescu să poată trage din pliu în le­
mfestaţia dela -6 Oct., când Antonescu îmbrăcase cămaşa verde.
gionari, apărând în faţ.a Germanilor şi a Ţării ca "Salvatonil",
Cu această cerere m 'am dus imediat la Preşedinţia Consiliu­ ''Eliberatorul'', '' Singurul mare naţionalist'', etc.
lui de Miniştri să vorbesc cu Sima. Erau de faţă Stoicănescu
1n tiinp ce anumiţi inconştienţi sau agenţi infiltra.ţi printre
Borobaru şi alţi câţiva oameni de casă. Sima a citit rezoluţia a�
râs cu toţii şi apoi a aruncat hârtia într'un dulap, zicând: ":Pă­ oamenii lui Sima, la ordinele celor din imediata sa llpropiere,
dădeau foc cartierelor Dudeşti şi Văc[treşti, Antonescu nu numai
rint e, o mi� de ani nu cădem dela putere". Am plecat dezamăgit
_ că n 'a trimis armata să facă ordine, dar a eliberat deţinuţi de
de mconşt1enţa lui. Mai târziu, pe când ţineam un discurs la
drept comun, care au fost îndemnaţi să se cledea la jafuri. Ban­
Câmpulung-Muscel, am fost întrebat de câţiva ·legionari din asis·
t�nţă <lac� s'au luat măsuri serioase, căci Antonescu e pregătit
J dele de spărgători_ Măruntu, Bucur, Cealâc, toţi ţigani recidivişti,
le-am întâlnit mai târziu_ în puşcării şi mi-an povestit cn lux de
sa 'inceapa prigoana. Le-am răspuns: "Nu cădem dela putere
o mie de ani, fiindcă .a, zis ''comandantul''. amănunte multe din aceste fapte.
Antonescu a scos apoi tancurile şi le-a pus în bătae, trăgând
"
în �oe�vr.ie 1940, oamenii lui Antonescu făceau propagan­
" cu tunurile şi mitralierele, timp de o săptămână., asupra popu­
da publica mdemnnd lumea să se lepede de legionari, fiindcă laţiei.
în curând vor fi "daţi peste cap". In acelaşi timp, ameninţările Antonescu, care a putut scălda în sânge Bucureştii, n'a putut
abundau pe hârtiile oficiale. împiedeca răufăcătorii dela fărădelegi.
-1
Amintesc şi faptul că în armată si în şcolile militare înec· Cu Meastă ocazie, Carol al 2-lea s 'ar fi exprimat: "D
".
puse prigonirea legion:arilor. ştiam pe Antonescu, nu- l mai foloseam pe Armand Călinescu _- ;
�
La începutul lunii Ianuarie 1941, Antonescu a dat ordin ca
toţi legionarii să predea armele ce le aveau în Poliţii, Prefecturi
sau sedii, iar pe de altă parte a distribuit muniţii regimentelor. CUM ERAU JUDECAŢI LEGIONARU.
Cu trei zile_ înainte de ''rebeliune'' a dat ordin să fie păzite­
locuinţele şefilor legionari, iar 1a nevoie să fie arestaţi. !n lunile Feb111arie şi Martie 1941, au fost arestaţi sau con-/'
/
La 19 Ianuarie au fost chemaţi la Bucureşti toţi prefecţii
_ _ damnaţi peste 30.000 de legionari la tribunalele militare.
. trei
legionari dm ţară, iar la 21 Ianuarie dimineaţa, şefii şi chestorii Sub Ca1·ol, legionarii .-erau condamnaţi în general între
10
de Poliţie au fost chemaţi la Inspectoratele regionale respective. luni şi 2 ani. Numai Căpitanului i s':a dat o condamnare de
Îil noaptea de 20/21 Ian., Antonescu :a. dat ordin gamizoane­ ani şi câtorva dintre şefii legionari.
lor militare din toate oraşele, ca cel mai vechiu colonel în grad Sub Antouescn însă, zece ani muncă silnică era o pedeapisă/
să ia comanda Prefecturii judeţului respectiv si să. fie ocupate mfoă.
7
Poliţiile; etc.
în ziua de 21 Ian., la orele 11, aceşti colonei s'au prezentat Condamnări la muncă silnică şi la moarte.
cu forţa armată şi au1 ocupat prefecturile, cu sau fără incidente.
"�ebeli�nea" a fost o lovitură de stat, în care o instituţie a La 16 Iu1ie are loc procesul conducătorilor legionari. Tribu­
st�tulm, armata, a dat-o împotl'iva statului }egionar,)egal consti- ,., nalul militar a.I Capitalei dă următoarea sentinţă: Si�a, Iasins-
• I

160
chi, Ilie Gârneaţă, Papanace, Pătraşcu, Viorel Trifa, D. Groza,
Gh. Sârbu, Corneliu Georgescu, Traian Borobaru la muncă sil­
��ă .P� viaţă; Radu Mironovici la 10 ani temniţă grea, ·Col.-$(
Zăvoianu la 15 ani muncă silnică, Alex. Ghica la 15 ani muncă
silnică, Gen. Pctrovicescu la 7 ani temniţă grea; Ilie Rădulescu
la 10 ani muncă silnică, Victor Biriş la 10 ani muncă silnică;
Prof. P. P. Panaitescu la 6 luni închisoare.
La 28 Iulie, Col. Ştefan Zăvoianu, comandant legionar, Se­
nator şi membru a.l Forului L<'gionar, este judecat şi condamnat
la moa1:te de către Curtea Mal'ţială din Bucm-eşti. Este execu­
tat la Jilava împreună cu legionarii: l'.farcu Octavian, Gh. C1·eţu,
Savu Constantin, Dumitru Anghel, Tăn{tSescu Ion şi Anghel
Oprea.
Sunt �ondamn · la oarte în � să: ?-�·oza., Şţeli.AA,.ş_�­
.
,!llil,el, Traian oeru, Romulus Opriş, Grima.lşc11i Pavel Tucan
Ion, Dacu 'Ţcodor. Iacobuţă Ştefan, Popescu· Harion, I�n Efti­
mescu, Rădulescu Ili�, Sauciuc Vanghele, Bndulescu Gh. şi Du­
mitrescu Ion.
Au fost judecaţi "conform decretului lege pentru reprima­
rea faptelor ce pun în primejdie existenţa Statului, 'Publicat în
Monitorul Oficial nr. 31 din 6 Februarie 1941, în care se prevede
pedeapsa cu moartea pentru cei care tipăresc şi difuzează mani·
feste ce conţin o idee de răsvrătire contra ordinei în Stat''' ur-
mătorii 10 legionari:
Condruţ Ion, Smultea Ion zis Tuican, Ciucur Nicolae, şi
soţia sa Ciucur Elena, Răduca.nu Mihai zis Vasile, Nemeş T. Ion,
Danga Constantin, Danga Boris, Vlad Alexandru Marin şi Gheor­
ghe M. Alexandru.
A fost condamnat la moarte pentru port ilegal de armă, de
către Tribunalul Militar al Capitalei, la 12 Mai, legionarul Co­
logrea. Nicolae.
Pentru port ilegal de armă, delict pedepsit altădată doar cu
amendă, au fost oond�mnaţi la moarte foru:te mulţi legionari din
toate judeţele ţării.
Ceilalţi legionari primeau condamnări de 20-25 ani muncă
silnică; alţii erau condamnaţi la 35 de :ani, la 45, 50, 80, 120 şi
ehiar la 132 de ani, plus muncn. silnică pe viaţă. -
,,
161
157 de ani muncă silnică.
Titularul celor 157 de ani se numeşte Ristache, licenţiat al
.Academiei Comerciale şi este originar din jud. Dâmboviţa, unde
a. activat la Federala Cooperativelor. !n calitate de împuternicit
al Federalei a cumpărat prin Tribunal 8 magazine dela Evrei.
După "rebeliune" Evreii s'au plâns la. 'fribunalul Militar Ploeşti,
susţinând că n 'an vândut de bună voe magazinele, ci au fost
forţaţi la aceasta. Fiindcă Eneii u 'aveau nîci un martor cu
care să susţină cele reclamate, conform unui decret lege al Ma­
reşalului Antonescu, Parchetul Militar şi-a însuşit plâugerile lor,
punând pe reclamanţi martori în propria lor cauză. Deşi Ristncho
,a dovedit contrariul cu martori, a fost condamnat Ia 132 de ani
mµncă silnică plus muncii. silnică pe viaţă. Nu ştiu dacă Ristacli'e
sau altul, la ultimul cuvânt, a cerut preşedintelui uL·mătoarele:
"Domnule Preşedinte, vă rog să daţi şi un decret ca Dumnezeu
să-mi lungească viaţa cu încă 125 de ani ca să pot executa în­
treaga pedeapsă pe cal'e m.i-aţi dat-o, căci, dacă mor mai înainte,
rămâneţi păcălit". Cazul lui Ristache se găseşte în Arhivele
Trib. M:ilit. Plocşti şi nu este decât unul din .fOal'te multele cazuri
asemănătoare.
✓
Niciodată plângerile Ev1·eilor u 'nn fost mai avantajos sati.
•
:făc11te ca sub gnvemarea. antisemitului Ion Antonescu.
Condamnarea preoţilor.
Am întâlnit la Aincl 12 preoţi condamnaţi pentru fapte de
caritate creştină faţă do familiile celor arestaţi, faţă de scliin­
giuiţi, etc.
Preotul Belu din Prahova, condamnat la 65 ani munco. sil-
nică;
Preotul Marinescu, la. 55 ani nnmcă silnică,
Pi•. Puşcaşiu i Grebene la câte 25 de ani muncă sih1ică, etc.
La rib. Milit. Galaţi a fost condamnat un preot, munai
fiindcă n făcut o sfeştauie la o ca!.ă românizată. clela Evrei, deşi
slujba nn influenţa cu nimic asupra proprietăţii.
"Moa.rtea la. plimba re".
Când a. fost distrusă, printr 'un bombardament, închisonrea
din Ploeşti , au fost aduşi la Aiud 200 de legionari condamnaţi
1a moarte.
162
Gardienii îi chemau la legiuita plimbare de o jumătate de­
oră cu vorbele: "Moartea la plimbare".
-----------..·
Eleve de liceu cO'll.damnate la muncă silnică.
"Dela Curtea Marţială a Capitalei.
Curtea Marţială a comandamentului militar al Capitalei a,
judecat în ziua de 3 Martie 1942, procesul studentei Florica Mitre­
acuzată că după data de 6 Februarie 1941 a constituit şi condus
un cuib legionar, la ,a.Ie cărni şedinţe au participat câteva eleve­
dela liceul '' Iulia Haşdeu'' din Capitală.
Fapta comisă constituind crima de activitate politică inter·
zisă şi penată de decretul lege nr. 236/1941, Curtea a pronunţat
următoarea sentinţă:
- Florica Mitre, studentă anu l I la facultatea de ştiinţe
(chimie industrif!Jă), în vârstă de 19 ani, legionară din anul 1935,.
condamna.tă la 25 ani muncă silnică.
- Elena Ionescu de 16 ani, elevă în clas.3. VI-a, în a cărei
locuinţă s'au ţinut şedinţ.e de cuib, condamnată la 20 ani muncă
silnică.
- Eufrosina Pârvu, ele 17 ani, elevă în clasa VII-a, Iulia­
.Petru, de 18 ani, elevă în clasa VII-a şi Elena Dinescu, de 15
ani, elevă· în el.asa V-a, condamnate la câte 10 ani muncă silnică" ..
(Universul din 12 Aprilie 1942).
Arhanghelul Mihail în pri,goană.
Majoritatea proceselor au frizat deadreptul demenţa. Dau
cazuri.
într'o comună din părţile Pt.ahovei, Plutonierul de jandarmi,
făcând percheziţie la locuinţa unui legionar, a dresat următorul
proces-verbal: "Astăzi . . . făcând percheziţie la domiciliul dom­
nului . . . am g·ăsit în locuinţa sa fotografia individului Arhan­
ghelul Mihail, pentru care am dresat prezentul proces-verbal în
trei exemplare, dintre care am onoarea a vă înainta unul d-stră
împreună cu posesorul fotografiei sub etare de arest". Pentru
iconiţa Arhanghelului Mihail, legionarul a luat nu mai puţin­
decât 10 ani muncă silnică.
, Amintesc şi faptul că pe la toate puşcăriile erau afişate or­
dine drastice care 'i�terzic�au aceste iconiţe, prevăzând grefo
sancţiuni.
163:
/ Mihai Eminescu ipus în urmărire.
în altă comună, undeva în părţile Turdei, ia1·ăşi caz auten­
tic, un legionar avea pe masă o cruce şi cartea de Poezii a lui
Mihail Eminescu (1850-1889), unde, la o pagină, el subliniase
cu creionul nişte versuri din poezia Doin�.
Are nenorocul să fie percheziţionat de plutonierul de jan­
darmi din sat care i-a dresat următorul proces-verbal: ''Astăzi ...
făcând percheziţie la domiciliul individului . . . am găsit în casa
s.a o cruce legionară ( ?) precum şi o carte de poezii unde la pa­
l· gina. . . individul a subliniat versurile :
"Cine-a îndrăgit streinii
Mânca-htr inima câini,
:Mânea-i-ar casa pustia
. Şi neamul nemernicia".
întrucât <lin aceasta se constată că individul este împotriva;
minoritarilor, vă rog să binevoiţi a dispune arestarea nu numai
a posesorului cărţii, care a dispărut dela domiciliu, dar să puneţi
în urmărire şi pe autorul cărţii prin toate organele poliţierieşti
din ţai;ă, fiindcă este cu adresa necunoscută, ca unul ce este şeful
lor".
Prigonirea morţilor.
,, . La o "Sâmbăta Morţilor", o femeie dă unui preot dintr'o
comună din Ardeal un pomelnic în care printre alte nume se
găseau şi acelea de Ion şi Vasile. Fiind acuzat că aceste nume ar
fi fost ale lui Ioan I. Moţa şi Vasile Marin, eroi legionari căzuţi în
Spania în lupta anticomunistă, preotul a fost condamnat la 5
ani închisoare, deşi posesoarea pomelnic1J,lui a dovedit la, tribu­
nal. cu înseşi actele de deces că sunt morţi din familia ei.
Reetmoştinţa lui Antonescu.
în timpul acţiunii dela 3 Sept. 1940, comandantul leg:· ing.
Jorjoaia a fost unul dintre aceia care a luptat pentru aducerea
lui Antonescu la. Bucureşti: Pentru aceasta Antonescu (a felici­
tat şi i-a mulţumit în scris. 1n 1942, 'i s'-a deschis proces pentru
participare la aşa zisai lovitură de stat şi a fost condamnat.
 164
Cazul ComandorulU!i. Costăchescu.
România avea un singur submarin, vechiu, numit ''Delfi­
nul", la Constanţa, sub comanda Comandorului Costăchescu, care
în apele Mării Negre a avut mari succese împotriva flotei ru­
seşti, aşa cum nu avuseseră nici Germanii cu submarinele mo­
derne. Pentru aceasta, Comandorul a primit cele mai mari dis­
tincţii româneşti şi germane ca: Ordinul Mihai Viteazul, Crucea
de Fer cu Frunze de Stejar, etc. Pentrucă luase şi el parte la
.acţiunea: dela 3 Sept. 1940, a fost dat în judecată. _în faţa com­
pletului, a apărut cu toate decoraţiile pe piept.
- Ce sunt astea? l-a întrebat Preşedintele.
......., Răsplata dată de Mareşalul Antonescu pentm merite
militare.
- Fleacuri, i-a răspuns Preşedintele.
Comandorul Costăchescu şi le-a smuls din piept şi Je-a arun­
<l'at pc podea.
A fost condamnat la 25 ani muncă silnică.
Cazul căpitanului 8,viator Agarici.
în anul 1942 Lt. Agarici se găsea la o bază de aviaţie din
'Constanţa. Toate avioanele erau plecate în misiune, cu excepţia
unui avion "Huric•ai, n", care avea defectat rezervornl de ulei şi
- cu care n'avea nimeni voe să sboare. O escad_rilă rusească este
anunţată prin .alarmă aeriană. Lt. Agarici, contra ordinului dat,
sboară totuşi cu acest avion şi doboară, în trei atacuri, patru
.avioane ruseşti şi avariază altele, împiedecând astfel bombarda­
rea oraşu!ui Constanţa. Populaţia i-a făcut un cântec de admi­
r.a,ţie.
în urma acestoi• fapte a fost avansat la gradul de căpitan.
La 15 August 1942, de Ziua M:arinei, Mareşal Antonescu a fost
la Constanţa şi, în faţa, frontului, a ţinut să-l decoreze personal,
·c u "Coroana României cu spadă şi panglică de Mihai Viteazul".
Când a vrut să-i prindă decoraţia pe piept, căpitan Agarici
şi-a descheiat tunica de sub care s 'a văzut căm· aşa verde, cerând
{ Mareşalului să i-o prindă pe această căm.aşe.
N'a mai fost decorat.
t0a_
Mai târziu, s'a găsit asupra lui o iconiţă a Arhanghelului,
fost scos dfo cadrele armatei şi băgat la puşcărie.
- -
Inci dentele de competenţă.
Felul cum se judecau procesele legionarilor nu mai ţinea
de nici o lege. Veneau 17, 20, 30, 50 de legionari într'un proces.
şi poate chiar mai mulţi. Adeseori aceste procese se judecau în
5 minute. Iată cum.
- Eşti acuzat de cutare fapt. Recunoşti? întreba Preşe-
dintele.
- Nu, răspundea legionarul.
.- Scrie, grefier, nu, ordona, preşedintele.
Astfel proceda şi cu ceilalţi. Martori .admitea numai când
voia şi câţi voia preşedintele.
Avocaţii apărării, la Ploeşti de pildă, erau daţi afară din
sală. Nu puteau pleda decât trei avocaţi cu ca.re făcea el afaceri.
După acest telegrafic interogatoriu, dădea imediat sentinţa care
cuprindea totdeauna condamnări dela 10 ani· în sus.
La câte un proces, avoc·atul, in liminc litis, ridica incidentul
absolut legal de incompetenţă: "Vă rog să vă declinaţi compe- ·
tenţa, fiindcă conform articolului, ... cazul acesta cade în com­
petenţa instanţelor civile şi nu-l puteţi judec.a d-stră".
- Nu-l pot? Ia să vezi emu pot, răspundea el furios. '' Gre­
fier, citeşte inculpaţii şi martorii".
Procesul începea şi în câteva minute e1<au condamnaţi legio­
nari la mulţi ani ele temniţă, duprL care preşedintele se exprima-­
satisfăcut:
- Ai văzut cum pot? Acuma., du-te şi fă apel.
Pe vremea lui Antonescu, nu exista. pentru legionari nici o,
cale de atac :a. sentinţelor tribunalelor militare .
Condamnaţi la moarte pentru piese de arme ruginite.
An fost apoi condamnaţi la moarte o mulţime de legionari,
pentrucă s'au găsit în locuinţele lor diverse piese ruginite de­
armă.
Trib. l\'lilit. clin Galaţi a condamnat un ţăran din jud. Co-­
Vlll'lui, fiindcă acesta, în timp cc-şi construia casa, a găsit în pă­
mântul pe care atunci îl cumpărase patul de lemn al unui pistol'
turcesc. Pe:ntrncă nu era alt articol de lege şi nu existau cir-­
cumstanţe atenuante, procurorul a cerut să fie condamnat la·
moarte. La ultimul cuvânt, ţăranul a avut o singură dorinţă:­
"Domnule preşedinte, dacă mă condamnaţi la moarte, aşi avea:
166
·-dorinţa să mă împuşcaţi cu arma, găsită la mine''. A primit 5 ani
.muncă silnică.
Am fost de faţă, aşteptându-mi şi eu rândul să fiu judecat.
Plincipii de '' j11Stiţie'' teroristă.
Preşedintele dela Tribunalul Militar Galaţi, Enăchescu, a
-
,spus în plină şedinţă: '' mai bine să fie condamnaţi 10 nevinovaţi
-decât să scape un singur legionar''. Nici o deosebire, deci, faţă
-de ceeace fac astăzi comuniştii.
1\1:o.mlitatea magistraţilor militari.
. Pentru "şperţ", însă, faimosul preşedinte dela Ploeşti, pe
.nume Manca, ca şi mulţi alţii din ţară, te achita chiar şi atunci
·când ai fi avut vreo vină.
M-anea a cerut multora dintre soţiile preoţilor şi legionarilor
.----
-a�u�aţi să trăiască cu el, clacă voiau să le scape bărbaţii din puş­
,carn.
Acest "preşedinte de justiţie militară" a fost citat cu
ordm de zi pe arma.tă şi deoorat de Antonescu "pentru merite
·excepţionale".
Prigoana împotriva legionarilor a fost în schimb o adevă­
rată mină de aur pentru membrii Tribunalelor Milita.re, 'incepând
'<iela primul preşdinte şi până la ultimul grefier, ca şi pentru toţi
-avocaţii. Au luat atât de multe şperţuri "oamenii dreptăţii" şi
au făcut atâtea afaceri, cum nu s'a făcut în nici o altă ramură.
·Chiar şi atunci când unii au fost prinşi în flagrant delict, cum
'a fost cazul preşedintelui dela Secţia 3-a a Trib. Milit. Bucureşti,
·care a fost surprins de către Primul Preşedinte în timp ce încasa
·dela fotograful Baraş, german de origine, din Bucureşti, suma
·de 150.000 de lei (valoarea unei case în centrul Capitalei) ca să-I
achite într'un proces, Mareşalul Antonescu nu numai că n'a luat
nici a măsură de îndreptare, dar l-a pedepsit pe Primul Preşe,
·dinte, destituindu-l.
Antonescu n'a g·ăsit legionari vinovaţi de nereguli.
Cu toată stăruinţa lui, însă, Antonescu n 'a putut găsi nici
·un prefect s.au funcţionar legionar care să se fi făcut vinovat de
-nereguli ori furturi. Crimele puse în seama Legiunii ca petrecute
167
'în timpul "rebeliunii" au fost înscenări ale celor din jurul lui
Antonescu, sau fapte ale aderenţilor personali ai lui Sima, ori
.întâmplări fatale.
Despre magazinele incendiate.
Multe magazine arse în timpul "rebeliunii" au fost distruse
-de cutremurul din Noemvrie 1940, cărora proprietarii le-au dat/
foc ca să poată căpăta şi alte despăgubiri dela stat, precum şi
·c:a să dea o mai mare amploare acuzaţiilor împotriva legionarilor
"Soldatul ars de rebeli'/
S 'a publicat multă vreme în ziare fotografia unui soldat ars,
fapt care urma să arate cruzimea "rebelilor". Un arhitect, doi
medici şi alte persoane ale căror nume le voiu reproduce cândva,
-au âsistat la această scenă petrecută pe Calea Victoriei. De o parte
.şi de alta a Preşedinţiei şi a Palatului Cantacuzino, se făcuseră
baricade din ordinul lui .Antonescu, pentru ea nici un vehicul să,
nu poată trece pe stradă. Mitralierele puse în bătae trebuiau să
·deschidă foc la comanda Lt. Galea. Puţin după aceea, a trecut
-o maşină militară ce avea şoferul la volan şi un maior medic
-alături, iar înlăuntru 18 soldaţi. Neştiind de consemn şi venind
'în viteză, nu s'a mai putut opri la somaţiile santinelei. Rafalele
de mitralieră au ucis pe toţi şi au incendiat maşina. Până să
'fie scoşi soldaţii dinlăuntru, unul a căpătat grave arsuri pe faţă
şi pe corp. Acesta este extraordinarul caz al "soldatului ars de
rebeli''. Dom1!1,1L�!���n _<:��!.. _ la��-��i-�,.-a :R_9_'.'J�tlţ_.î· {
,a��:11 _ :er_t��iat
_ , p- u�!utru.J'.ă,i;,ao1u, etc,_f_i®:JJ!i )
:ace_as_ta _qJo}.' .I(oraţ1-q. ,_Qp�J!,.P.,Iţ!U
·şi observaţia: "Iată cum se scrie Istoria".
-••• •�• _.. Y. •-• -
•-. • . - �........,....
-- •• ">
,-·-
''EATALIOA1."'iE DE REABILITARE''
"Condamnaţi politici trimişi pe front pentru reabilitare.
Preşedinţia Consiliului de Miniştri comunică:
La cererea lor, mai mulţi condamnaţi politici au fost trimişi
-pe front pentru reabilitare.
Unităţile de pe front şi-au exprimat însă, dorinţa de a nu
'fi amestecate cu elemente compromise prin delicte şi dezordini.
Faţă de această reacţiune foarte explicabilă, cei ce dorţsc să .
'fi:e reabiliteze servind ţara pe front, vor fi constituiţi în �nifaţi
 168
speciale şi -după reabilitare vor fi trecuţi la unităţile în care vor
trebui să fie".
(Universul nr. 90, Joi 2 Aprilie 1942).
Prin pretinsa "dorinţă" a unităţilor de pe front, Ică Anto­
nescu încearcă să justifice formarea batalioanelor de reabilitare.
Legionarii fiind împrăştiaţi pe la unităţile lor militare, n 'ar mai
fi putut fi organizată exterminarea lor în masă, "servind ţara
pe Îl'.Ont".
în urma unei_ declaraţii dată în închisoare că vor să meargă
pc front, legionarii erau deplasaţi la Sărata, în Basarabia, unde
era Centrul de Instrucţie special pentru ei. De aici, după o su­
mară pregătire, erau duşi pe front în batal�oane de sacrificiu
şi rămâneau. acolo până la decimarea acestor unităţi.
Foarte puţ.ini dintre ei au putut fi trecuţi, "după. reabilitare,
în unităţile în care trebuiau să fie".
Antonescu şi ma.rii mutilaţi legionari.
Existau ordine precise dela Antonescu şi dela Statul :rvra.jor
ea "să se dea legionarilor misiuni aievea, din care numai cu aju­
torul lui Dumnezeu, eventual, să scape cu viaţă".
Regimul din aceste "ba.talioane de reabilitare" era tot atât
de neomenos ca şi cel din închisori.
Iată două din nenumăratele cazuri despre felul cum se făcea
asistenţa mediC3.lă a răniţilor.
1. Poetul şi compozitorul legionar Radu Dumitrescu-Gir,
căruia îi explodase o bombă în faţă şi-l rănise la ochi, a fost in·
ternat într'nn spital român din Odesa. Medicii l -au tratat la fel
ca pe ceilalţi răniţi. Auzind despre aceasta, Antonescu a trimis
cu avionul un procuror dela Trib. l\1ilit. din Bucureşti să facă
anchetă. Unul dintre medici a fost condamnat la închisoare, ia1•
ceilalţi au fost trimişi în "ba talioanele de reabilitare".
2. Un alt caz relatat de d-l Aurel Popescu, legionar, acum
în .Argentina. Greu rănit la ochi, la cap şi la piept, se găsea
într'un spital din Bucureşti, într'o zi de inspecţie a lui Anto�
. nescu. Acesta s'a oprit lângă patul său unde era un legionar fără
mâini şi fără picioare, decorat de Români şi de Germani.
Antonescu a ţinut un disem& · înflăcărat,
· lăudându-l în faţa:
tuturor răniţilor.
169
Un medic s'a a.plecat la mechea lui şi i-a comunicat că rănitul
face parte din "Batalionul .de Rea.bilitare X".
Acelaşi Antonescu, din clipa următoare, a început să ţipe
către marele mutilat, cu vorbele: "descreeraţi, nebuni, trădători",
etc.
CUM SE COLA.BORA CU ANTONESCU.
Din pricina Germanilor, Antonescu nu putea, să lucreze direct
cu politicienii Români. Femeile acestora, însă, erau toate în an­
turajul său. La "Patronajul Social" de sub conducerea "Doamnei
Maria Mareşal .Antonescu", erau prezente multe dintre soţiile
foştilor miniştri, înalţi demnitari, etc., din toate partidele poli­
tice, precum şi soţiile multor Evrei clin România.
De pildă: Doa1?�9:.�f��i... ���� d-l�i �r �gorie Gafencu,
fost ministru plenipotenţiaT în U. R. S. S. şi mm1stru de externe
pe vremea lui Carol al 2-lea, care ne numeşte în lucrările sale
"Hitlerişti", "11, cincea coloană a Germaniei", "asociaţii lui Hit­
ler", etc.
D·na .Aurica Mircea Cancicov, �gţia fostului ministru de Fi­
na�ţe pe vremea lui Carof'âT2�leă.;
D-na Angelescu, soţia d-!ui Apgelescn, fost ministru de In-
strucţie;
D-na Steflea� soţia Gen. Ilie Steflea, şef al Statului Major;
D-na Kaufmann, soţia bancherului Kaufmann;
D-na Ausschnit, soţia industriaşului Ausschnit;
D-na Isidor, soţia bancherului Isidor, etc.
La l\ffircnţa, în locul fostului Ospiciu de altădată, erau acum
două orfelinate: unul de vreo 600 de băeţi şi altul de vreo 110
fete.
Aici s'a organizat o sei'bare în cadrul căreia s'a făcut o
slujbă religi.oasă şi s 'au împărţit mici daruri.
Acolo am cunoscut p� toate doamnele de mai sus, în frunte
cu d-na "Maria Mareşal Antonescu", care făceau parte din Co·
mitetul central al Patronajului şi care asistau acu1?1a la serbare .
Slujba am oficiat-o eu, fiind preotul Parohiei Mărcuţa şi
confesorul celor două orfelinate.
 170
Orfganizaţia "Munca 'Tineretului Român"
în acelaşi timp, organizaţia "Munca Tineretului Român 11
a fost o parodie şi a servit în mod practic ofiţerilor şi feciorilor
. ;
de "bam gata ", ca sa scape de front şi să fie mobilizaţi pe loc.
V
REGIMUL îN ]NCHISORI.
a). Pentru condamnaţii de drept comun.
Singura oprelişte era aceea că nu puteau ieşi pe poarta închi·
..
sorn.
Lucrau pe bani, îşi făceau haine, trimiteau bani acasă.
N'aveau regim celular, iar câteodată li se da şi drumul să-şi
vadă familiile.
b) . Pentru comunişti.
Câteva exemple dela închisoarea. Aiud, unde era director
Maiorul Munteanu, complice la omorîrea Căpitanului. Comuniştii
puteau face propagandă în linişte. Aveau dreptul să lucreze în
fabrica Stoica. în interesul fabricei, puteau ieşi din închisoare
oricând voiau.
,.,..,..i
în închisoarea Lugoj li se îngăduia să-şi gătească aparte două
feluri de mâncare. Trăiau organizaţi în comun şi·şi făceau edu­
. c �ţ1a comunistă nesting·heriţi. Asta, din ordinul Col. Petrescu,
Dir. Genera;l al închisorilor, un mare duşman al legionarilor.
în închisoarea Văcăreşti, comuuiştii aveau şi mai multă liber­
I anulate, iar unoral>li s'au deschis procese de "Crimina-li de Răz·
tate. Şeful lor, dr. chimist Oeriu (Scliaeffer) era şeful laboratoru­
lui închisorii. El avea deplină libertate să se ocupe de îngrijirea
şi de educaţia comuniştilor, făcând adunări în fiecare seară. La
tipografia închisorii îşi tipăreau manifestele, căci nu riscau deloc
să fie prinşi, soţia directorului închisorii, d-na Ionescu fiind
• )
membra în "Patronajul Social" al d-nei Maria Mareşal .Anto-
V
nescu. Ea era şefa atelierelor "Patronajului" din Văcăreşti şi
protectoarea comuniştilor.
c). Pentru legionari.
Excepţional de aspru. Nu se admite.au vizite, nici primiri de
pachete şi haine. în timpul iernii, nu se permitea portul căciulii
sau al paltonului şi nici o altă haină în afară de costumul vărgat
al închisorii. Erau interzise: cărţi de citit, creion şi hârtie. Rar
\.._
171
'Se permitea accesul la biserica închisorii. Nu aveau voie să lucreze
nimic. .Aproape în toate închisorile regimul era celular. Cea mai
mare calamitate erau ploşnitele. Ieşirea la aer se reducea la o
jumătate de oră dimineaţa şi la o jumătate de oră seara după
cină, în ture de câte 20 şi în rând câte unul, plimbându-se în
eerc la distanţă de 2 m. unul de altul. N'aveau permisiunea de
-a vorbi şi nici de a se privi măcar.
în ziua când se făceau percheziţiile se suspenda ieşirea la
1>limbare.
Mobila: un pat de scânduri fără saltea: o pătură şi o oală
de noapte.
Hrana: o strachină de arpacaş sau fasole ,fiartă, fără grăsi·
me, cu o bucăţică de m�.măligă.
Bătăile. Au existat tineri între 16-20 de ani, condamnaţi
la câte 25 de ani muncă silnică şi chiar la mai mult. Erau bătuţi
de maiorul 111:nnteanu cu funii de sârmă atât de barbar, că unii
au rămas schilozi, iar alţii au murit din cauza torturilor. Mulţi
-suferă de boli grele: tuberculoză, cancer, ulcer, ficat, rinichi, etc.
Majoritatea dintre aceşti legionari condamnaţi sub Antonescu
-se sting şi :astăzi prin închisori. Decretele lui .Antonescu au fost
anulate de către guvernele ce au colaborat cu Comuniştii. Le­
j gionarii au fost lăsaţi, însă, mai departe închişi în baza decretelor
boiu'', d�şi erau condamn;:i,ţi de dinainte de începerea războiului.
Ei nu întrevăd astă.zi alt ajutor decât dela '' Cel de Sus''.
·ne unde am aceste informaţii. P.entru ce am fost arestat.
Tot ce scriu aici, toate amă.nuntele, Ie-am trăit personal.
în.1941 am fost concentrat în calitate de confesor al Diviziei
de Gardă Regală, ce se afla pe front. M'am întors în Bucureşti
'în vara anului 1942, unde am aflat că închisoarea Tg.-Ocna, si­
tuată Ia 12 km. depărtare de satul meu natal, fusese transfor­
ma.tă acum în Sanatoriu pentru deţinuţii tuberculoşi. Majorita­
tea bolnavilor erau condamnaţi de drept comun şi numai o mică
,
parte o formau legionarii. Sanatoriul n'avea nici o siringă măcar
-ca s_ă nu m:ai vorbesc de lipsa. oricărui m�dica ment.
Impresionat şi în calitatea mea de_J)reot am trimis acolo
-d...ouă siringi şi un pachet cu fiole de calciu.
/

172
-
Cum am fost arestat.
La 14 August 1942, Ajunul Sf. Mării, pe când făceam slujbă
în biserică, am fost ridicat de agenţii poliţieneşti şi dus la Sigu­
ranţa Generală a, Statului. Mi s'a spus că am căzut sub vina de
"asociere cu cei di n închisori", vină prevăzută într'un decret
lege antonescian. Gen. Antonescu semna câte 10-15 clec1·ete legi
pe zi. în patru ani de guvernare au fost fabricate mii de decrete
legi.
Faţă de unul din aceste decrete, eram şi eu vinovat acuma.
Am rămas foarte mirat. Era pentru prima dată când mi se
spunea că o faptă samariteană era condamnabilă.
Din închisoare în înc'hisoare.
După două săptămâni ele stat în închisorile '' Siguranţei
Statului", am fost trimis la Penitenciarul clin Bacău, deoarece
"Sanatoriul Târgul-Ocna" se găsea, în acest judeţ. De acolo am
fost transportat la Galaţi unde am fost condamnat la trei ani
închisoare.
Aşa am început peregrinările prin toate închisorile, la în­
ceput în haine de preot cu lanţuri ele picioare, iar după. aceea
cu lanţuri şi de mâini şi de picioare.
Am trecut apoi din dubă în dubă prin închisorile: Galaţi,
Chişinău, Iaşi-Galata, Focşani, Aiud, Braşov, Văcăreşti şi de aici
trimis la Suceava în ziua de 15 Ianuarie 1944.
Ordin de a fi preda.ţi Ruşilor.
Mi-e ruşine să povestesc despre situaţia sanitară şi despre
sălbăticiile din închisoril e româneşti. Spun doar cum am scăpat.
în Martie 1944, frontul rusesc se apropiase ele Suceava. Di­
rectorul închisorii Suceava, din înalt ordin, evacuase pe toţi
deţinuţii ele drept comun cât şi pe Comunişti, iar la urmă- şi
personalul închisorii. Pe noi, cei 150 ele legional'i, ne-au încuiat
în celule, lăsând doar câţiva gardieni ele pază ca să ne predea
Ruşilor, la intrarea acestora în oraş.
- Am fi fost împuşcaţi atunci, clacă Dumnezeu nu fi'Lcea să
vină o unitate germană în curtea închisorii, care avea n evoie de
toată clădirea.
Maiorul german, comandantul acestei unităţi, ne-a. dat afară.
173
" Am pornit peste câmpuri, ocolind satele de teama autorită-
1ilor româneşti, care au dat ordin telegrafic de urmărirea noastră.
Majoritatea camarazilor au fost aresta.ţi· din nou peste câteva
.zile, iar eu am reuşit să trec graniţa în Ardeal, de unde am
,pornit spre Germania.
-✓
CELE TR�I DEMENŢE.
Timp de 14 ani, din 1930-1944, România a îndurat sub stă­
pânirea despotică a trei demenţe: Carol al 2-lea, Ho�
Ion A�. ---
Aceştia au avut ca fideli sfătuitori, colaboratori şi execu­
tanţi, în regimurile de teroare, pe mulţi politicieni din partidele
şi din grupările româneşti, cât şi întreg aparatul ele stat perver­
tit de ei şi pus la dispoziţ.ia lor.
în ţara noastră, unde spiritul civic este ca şi inexistent, cu
_poporul îngenunchiat de o clasă streină suprapusă şi satanizată,
•CU o întreagă generaţie decimată de. aceste trei demenţe şi prinsă
"în împrejurări extrem de grele, nu s'a ţinut seama de profeţiile
Căpitanului şi n 'au fost înţelese avertizările Lui.
Aceştia au pregătit slăbirea Ţării şi căderea ei sub th-anica
:stăpânire bolşevică. Ei, toţi, sunt răspunzătorii, fiecare în felul
·său, pentru marea răstignire a Neamului Românesc, căruia i se
pune "lespedea de mormânt" la 23 August 1944. Pe aceaşi linie
:se plasează şi guvernul dela Viena.
Epoca aceasta rămâne, alături de Epoca Fanarioţilor, cea
.mai oribilă din Istoria Românilor.
Neamul nostru •a fost dat înapoi cu sute de ani prin înscă­
unarea la conducerea Ţării a acestor trei demenţe.
Golgota legionară a devenit astăzi Golgota Neamului Româ­
nesc şi a întrcgei Europe.
Neîncetata luptă a Căpitanu[ui şi ,a Legiunii Lui ipentru
întoarcerea omului din nou cu faţa spre Dumnezeu, din care
urmează să căpăt.ăm dragoste şi "omenie", înainte de toate şi
apoi dreptate, libertate, legalitate, etc., apare ca sing1ll'lll efort
de salvare a principiilor democraţiei din mâinile celor care au
batjocorit şi au compromis democraţia, ruinând şi Ţara.
Procesul lui Corneliu Zelea-Codreanu constitue sentinţa de
174

condamnare pentru aşa zişii democraţi din România, sentinţă pe

care şi-au dat-o ei singuri.
Orice ţară din lume, oricât de mare şi de civilizată ar fi,,
care se sprijină pe elemente de talia acestor politicieni români,
înfăţişaţi în această lucrare, nu face -aitceva decât să pregătească
înaintarea Bolşevismului.
Toate "planurile economice", toate "drepturile omului" şi'
toate "pactele militare ori culturale" sunt zadarnice, dacă în
spatele lor se ascunde acelaşi suflet de politician incorect, incapa­
bil, criminal şi fără Dumnezeu.
Folosirea mai departe de astfel de oameni înseamnă incapa­
citate, inconştienţă sau intenţi11; vădită de a se distruge popoarele.
Oricum, este simptomul unei grave crize a omului, iar viaţa
sau moartea lumii ciYilizate depinde, în primul rând, de felul cum
se va desfăşura această criză.