Sunteți pe pagina 1din 17

N.

IORGA

ADEVARATUL

PATRIOTISM
IDEI DINTECO CONFERINTA TINUTA LA GALATI IN ZIUA

DE 8 SEPTEMBRE 1914.

'

0 El o

VALENII-DE-MUNTE

TIPOGRAFIA NEAMUL ROMANESC


1914.

N. IORGA

"t

ADEVARATUL

PATRIOTISM
IDEI DINTR'0 CONFERINTA TINUTA LA GALATI IN ZIUA
-

DE 8 SEPTEMBRE 1914.

VALEN1I-DE-.MUNTE

TIPOGRAFIA cNEAMUL ROMANESC


:

1914.

t.

Nu-rat sta prin gind sa cobor valoarea, in

multe casurl foarte reap, a demonstratiilor patriotice,chiar si mat putin oportune, dupa socotinta unora,care au avut loc in ultimul timp.
Ele sint finest!, gi nadajduiesz ca vor fi i utile.
Sint apot incredintat ca toil aceia cari au vorbit
i cintat supt steagul teriT vor fi in rindurile
intaiil ale celor ce vor alerga sa-s1 verse singele pentru dinsa. Azi manifestantl, mine erol
si

martini. Cad se poate glumi cu atitea lu-

crurl, dar cu numele i colorile terit, nu. Once


cuvint rostit la umbra for trebuie sA fie o sfinta
indatorire pentru cele mat marl jertfe.
Ironia fata de exagerarile ridicule si stricatoare am intrebuintat-o totdeauna cu convingerea ca fac bine. Ele sint zadarnice i nesAnAtoase. Dar n'am apreciat nicrodata. zeflemeaua.
Aceasta e forma bastarda, constantinopolitanA

i levantinA, a ironier. Cind, acum aproape cin-

N. IORGA

zed de ani, (Junimea, din Iasi, mutate apoi,


vat!, ca birou politic de plasare la Bucureti,
a inceput lupta cu deantarile une! poesit cpatriotice, in decadent a, ea avea dreptate, de i
pornia numat cu armele putin eroice ale Germaniet de la 186o, care se obosise i desgustase
de escaladarile de nori ale filosofilor el metafisici i vegeta in scepticismul fats de dogma,
de credinta i sentiment. Bine a fost ca, supt
inriurirea d lu! Maiorescu, de frica prose sale
corosive, mai distrugatoare decit un volum de
silogisme, nu s'a mat scris aa. Dar, din nenorocire, nu s'a trecut, cum trebuie pentru un popor
final., la o noun perioada activa de credinta i
sentiment. Zimbetul fin al aleilor s'a prefacut

in rinjitul odios al gloatei, ucigator de once


avint, care e totuT aa de necesar. Copilul mer
gea strimb in cele
nehotarite incercari
ale sale ; pedagogia reprobabila a batjocurit 1-a
oprit pe loc multa vreme, descurajindu-1, demo-

in ortce se facea, era aa


de lesne sa se descopere partea ridicula, el
bine, nu s'a mai facut nimic I
ralisindu-1. Fiindca,

Contra acestel paralisarl a fortelor nationale

s'a inceput o reactiune, care a biruit. Ridem


mat putin, i e bine. Avem mat multa credinta,
mat multa simtire, mai mult avint, i indraznim

a o spune, gata sa primim binevoitoarele critic! drepte i sa indreptam ce este de indreptat.

A DEVARATUL PATRIOTISM

Deci nu prin zeflemeaua brutall ca o baionetA


de biet jandarm pedestru ort ca somatia until
procuror, ci pe altA cale trebuia sAvirsitA opera
de indreptare, unde e rAul. SA-mt fie ingAduit
a o incerca i aict.
Adevaratul patriotism... Prin urmare este i
altul mat putin adevArat, mat putin real, serios
i efectiv. De sigur ! Putem sA. definim pe cel
dint iu, pentru a impiedeca pe atitia de a-1
confunda cu cel de al doilea ? Dar se definete
un sentiment ? Cu greb,s'ar putea zice ; sentimentul se manifesta, se luptA, se respecta ort
se zdrobete, dar a-1 defini nu e ingAduit nict
rationalitilor cari, ca teologt, definesc pe Dumnezeii in formule tot mat complecte i, ca filosoft, definesc tot mat bogat tot ce e in legatura
cu omul. De fapt, dacA sentimentul nu se defineste in sine, el poate fi definit insA in scopul
.

ce urtndrefte Si in mijloAcele ce intrebuinfeazci.


SA o facem.
II.

Patriotul din ceasul al unsprezecelea al Scrip-

turit este el sail ba un patriot ? Daca vorbete


in adevAr inima Jut, daca se revarsA in actiunt
tot sufletul Jut entusiast i facAtor de minunt,
dacA are singe de dat pentru patrie, fOra in
doiall! El poate fi lAudat pentru pornirea sa,
admirat pentru fapta de care se dovedete ca-

N. IORGA

pabil ; i se poate ierta ca a venit, dintr'o causa


or din alta, prea tarziti Pe linga fecioarele

cumintI, a fost si printre cele nebune de sigur


cite una care, la venirea mireluT, a Domnulul,
a putut strecura cu mint' tremuratoare de grabs
o picatura de Mein pentru ca la flacara-I nesigura sa zareasca si ea chipul celuT mult asteptat. IT vom Linea seams de aceasta. Dar nu vom
pune-o in rindul acelora care din candele

pline revarsail bucuroase lumina Intreaga la


dreapta si la stinga drumulul pe care venia
oaspetele ceresc.

Cad, pe linga acela care, cu sentimente asa


de respectabile, se simte zguduit de primejdia
pregatita la hotarele teril sale, care se aprinde
de nobila pasiune de a lupta pentru apararea
teritoriulul si pentru dreptatea eterna a neamulu! ingenunchiat, care, in ceasurile rele plinge
umilinta ostirilor invinse si, in cele-bune, simte
sufletul lul insusi plutind intre steagurile biru, inter, este si un alt patriot, acela care a fost

astfel de la insast ivirea constiinte, de la insult inceputul activitatil sale.


Prin ce-1 recunost1 ? E asa de lesne ! P, in
munca luf, oriunde e pus de soartd si iu once
situatie 1-a fixat norocul. El e cel mai vechiii,
mai bun, mai modest Si tot odatd mai strdlucit
patriot.
.

Munca e in chiar firea noastra; indemnul catre

ADEVARkTUL PATRIOTISM

dinsa, un instinct fundamental al fiintet omenesti. De munca sintem incunjuratt. 0 clipa nu


zaboveste soarele, stelele nu se odihnesc niciooata, mugurele plesnete, liberind viata la ceasul sari. Natura nu cunoate odihna, i omul in-

sust e dator sA n'o tie decit ort prin placerea


muncit noun, diferite, care vine in locul acelel
care s'a sAvirsit, ort in scurtul moment al imnulut innaltat pentru biruinta smulsa. Atunci
cind cea d'intli6 raza aflA in natura instinctul
care a pornit la lucru, contiinta nu simte oare
datoria de a-I fi cu cit de putintel innainte ?
Muncim pentru cA ni trebuie, pentru ca trebuie, pentru cA place orient e intreg i sanatos.
Bolnavul, prostul i vitiosul sint singurif lene1
indrept Atiti.

Si oare, la not,ar putea spune ortcine a ispravit un discurs patriotic,nu se muncete ?


Dar pe ce alta se baseaza toate pretentiile
nationale ? N'a muncit functionarul de biroia
care a caligrafiat ant de zile, pentru zAbavA,
nu pentru arts, innaintea publiculut nerabdator

de la grilaj, el insult cu nerabdarea ceasulut


de cafenea si a particle! de joc de cart!? N'a
muncit titratul colilor innalte in atitia ant de
examine pregatite prin interventia impartiala a
pArintilor, de cetirt evitate 1 de <distracti11
cautate ? N'a muncit profesoara care se intilneste la masa verde cu mamele elevelor sale ?

N. I011GA

Si ce e alta decit munca straduinta indaratnica


a ziaristului, care, pe cind alit profesionitr ucid
trupurile, se multamete a distruge in suflete ce
e bun, lAsind tot raul neincrederii, suspicionarir,
acusatiilor gratuite, panA sus, la Regele cMra

iubire de neam', care mi se pare a intelege


i ford aceasta datoria sa de a fi in curentul
singurelor aspiratii nationale cuvenite i posi.
bile ? Munca, -une on grea i teribila munca,
dovada trupurile slabite gi sufletele vetede ale
celor ce au indeplinit-o.
Dar e munca i munca. Legenda asiaticA tie
ca lumea a iesit din lupta intre munca positiva

a Creatorulul de viata si de lumina, pe care


oameni! 1au aezat luminos, plin de binecuvintAri, pe tronul sail de nouri albs, i intre
munca negativa a distrugatorulul, aducind cu
el moarte i intunerec, pentru care inchipuirea
noastra i-a dat fata neagra, coarne, coada i
picioare de tap. Munca albci, munca sputa, de
o parte ; de alta munca neagrd, bldstdm9tci,
truda, cazna.
III.

S'o facem pe cea d'intaiu oricind privim cu


ochi treji lumea. Dar nu ajunge s'o facem, cu
oricita bucurie, i oricit devotament, cu ori.ita
desinteresare, &card la load lui. Cu aceasta
n'avem incA decit oameni de treaba, oameni

ADEV A RAT CIL PATRIOTISM

de isprava. i, de sigur, i oamenT de credinta.


Nu sint oare asa i toll acel cari se lupta as-

tazT pe cimpiile adinc patrunse de singe ale


Europe ? In aceste lupte e o parte de regres
spre barbarie : Louvain distrus, batrinf, feme!,

copil dap mortil, cruzimea idioata, distrugerea


imbecila fard intelegere, deci fara mild. E alta
insa de progres: avin;u1, indaratnicia nebuna,
peste infringere chiar, venita dirtWo mai mare
erf clintei a fleca?ui neam, semn de progres.
De ce lupta cu once pret Germanul decit

pentru a are credinta uner superioritap de


rasa asupra celorlalt!, menitT a fi supusT sau
strivitl, pentru ca, dupa Roma, dupa Franta semintia germana sa dea o noun Imparatie a lumil ? De ce se istovete Franta pentru a raspinge peste hotare pe navalitorT decit din cre-.
dinta cd eroismul e in stare a 'Astra, lumil comoara morala a civilisatie! francese ? De ce
Belgianul, pand la moneagul, la femeia, la copilandrul cari trag, tiind ca
I asteapta macar moartea glorioasa a soldatulu!, ci executiile
obscure ale condamnatilor, fl cheltuieste tot
ce are pentru a 'Astra, nu o natiune macar, ci
onoarea unul Stat 1 mentinerea unor mindre
traditil politice? De ce Englesul striga lumi!, sigur
de sine : sort el or! eu, do! sint prea mull!', in-

noind in fata lumil dovezT de eroism ca aceia


a generalulul din razboiul Ctimeil, care, muri-

y.

N. IORGA

10

bund, tiindu I cu minile maruntaiele, innainta


calare /Dana la capatul frontulut pentru ca csol-

datiI lul sa vada cum moare un general engles,, decit din credinta ca Marea Britanie nu
poate fi invinsa si rasa lul, cea mar nobila din
lume, nu poate fi coborita in al doilea rind ? Si de
ce Rusul, naivul copil al stepel, ford cultura i con-

tiinta politica, se lasa bucuros distrus de obusierele germane si de atacurile infanterier aus-

triace decit pentru ca in sufletul lul e nezguduita credinta ca Jul Dumnezeil din cer si Taruin' pe pamint, Sfintel Rusil, toate li se dato
resc i toate li se cuvin ?
Toll cred, dar unit biruiesc, i altir nu. Si de
ce aceasta ?
IV.

Vechile cladirI politice i nationale erati ca


arhitectura noastra indatinata caramida peste

caramida, asezate deosebit si legate doar prin


tencuiala adesea friabila, a legilor, prin cimentul
mar sigur, al datinilor. AstazI insa patrunde invingatoare arhitectura viitorulul : fire de fier si

ciment, legateimpreuna dupa tormele precise


ale until calcul exact, formind prin legatura lor,
nedesfacuta, un singur corp de la temelil pans
sus in virf, in care deosebirea elementelor e
imposibila, chiar darimind cladirea.
.

Asa vechile societati individualiste inira Inca

ADEVARATUL PATRIOTISM

41

pAturile for de cAramizi unite Impreuna, dar nu


si confundate : clase, categorii, oamenl. Cele,
nouA, singurele capabile de adevAratul patriotism modern, sint ca acele uriase monolite apa-

rente ale zidirilor de beton armat : In ele oamenii nu mai exists, locmai pentru ccz ixt,Ld
natiunea.

Puterile de astAzi ale Germaniei, care-I permit sA se lupte cu onoare si succes pe atitea

fronturl, nu yin din vreo superioritate a credintel in idea ul national, care e fAra margenT,'

act, si dupl ce s'a intins un popor cit trebuie


in spatiile mArgenite de jos, iI ramine spatiu
cel infinit de sus. Nu yin nisi dintr'o o superioritate fisicA, dintr'o mar mare putere de inteligenta, dintr'o moralitate fArA pareche. Ci yin ...
din marele, continual act patriotic at solidarinationale depline, absolute.
Soldatil cari si-aft mintuit stagiul nu se pierd
prin sate, fArA legaturi intre el si cu lumea, atci

jungind, chiar cind au purtat galoane de subofiter, sA nu tie macar cine e in fruntea Gu
vernulul teril, cum am constatat-o daunazi, la
citiva chilometri de Iasi. Unit! in asociatil de
veteran!, cu tovarAsil militarl, colonelul laturi
de simplul soldat, comunicindu-si .de la o generatie la alta : glorii, de o parte, sperante, ideale,
de alta, el formeaza o unitate moray, disciplinata in acelasi spirit si gata de aceias1 actiune.

N. IORGA

12

.11

Cel cari an capatat lumina de la aceiasi Universitate, ceT cari an facut parte din aceiasT so-

cietate studenteasca, se still necontenit, de la


un capat la altul al vietil, i, la intilnirl comemorative, savantul glorios sta prietenos linga
studentul al anti! viitor ascunde in sinul sad
poate alta glorie : in Germania ca si in Anglia.
Fabrica, de la capitalistul milionar, de la inginerul plin de initiative pana la ultimul lucrator care se stie pe sine folositor intr'o opera nationala, formeaza, in societati de culturA si sport,

o unitate morale active Si o alta o daft oamenu!' cimpuluT, factoril muncitorI a! unef mosil

tot!, de la stapinul cu titlu nobiliar [Dana la cel


din urma ras::olitor de term, respectat si iubit
pentru munca luI
Si, astfel, in fiecare moment, prin acest patriotism puterea militants a natiel creste. Puterile
morale menite sa se contopeasca in once clipa

in unitatea morala activa a neamulul se inmultesc si se intaresc prin fiecare :Jovitura de


saps, prin fiecare invirtitura a:rotilor, prin fiecare
linie ce se scrie si prin fiecare gind ce zboara.
Aceste puterf morale, de adevarat patriotism,
necontenit muncitor sint factoril _sigurl ,aI vic
torief.

S i i cre4m

Si

not !

Ir

Actiunea profesorilor universitari.


Profesorif universitari publicA o declaratie cuprivire la evenimentele politice de astAzi si la
datoria noastra.
Nu ne vom ocupa de aceasta declaratie, care
nu inoveaza, exprimind numai sentimentul tu-

turora, de care, ca directie, daca nu ca preci


sare a modalitAtilor, oricine va trebui sa tie
seams. Daca fiecare din profesorii si cred cA
trebuie sA fie multi cari ail studiat serios side cu vreme, din deosebite puncte de vedere,
chestia nationals, ar fi adus memorii necesare
oricArui Guvern, ar fi fost, neaparat, Inca mai
bine.
$i, iarasi, nu vom numAra citi au fost, cAci

e firesc ca multi sA lipseascA atunci cind, cum


e casul mien care sint, de alminterea, asa de
putin profesor universitar I
atitia n'au vAzut
in ochi macar o convocare ca sA tie cine chiamA,

cu ce drept sau cu ce autoritate i in vederea

14

N. IORGA

cam! scop. Ar fi fost de rail gust a se refusa


iscalitura unel piese politice insufletite de aa
de, frumoase intentil, orTcum s'ar fi infatisat in
forma el.

Ceia ce intereseaza i bucura e faptul ca aceasta corporatie innalta a profesorilor universitar! din Bucureti cad deocamdata flume
de el este vorba
a simtit nevoie, in al 50-lea
an de la intemeiarea scoliI lor, sd facet o de' clarafie de solidarilate innaintea anal ideal.
Pana acum Universitatea a fost impartita pe
partide, pe grupe si pe personalitatl Nimic n'a
putut stringe impreuna pe top profesorit, nicT
macar amenintarea scaderif morale cuprinse in
legea d-lul Badarail. Ba gresesc, odata da : era
vorba de creterea lefilor. Si, in tot acest timp
de o jumatate de veac, niclun rector nu si-a
datorit locul innaltel sale situatil stiintifice sail
influentei sale morale ; toate candidaturile au
venit de la cluburi sail cu asentimentul cluburilor. Se tie cum a ispravit rectoratul, rail pregatit in aceasta privinta, al d -luT I. Bogdan.
$i acuma visiunea Ardealulub face aceasta
minune. Profesorit Universitatit bucurestene se
aeaza in cel d'intaiil rind al indraznetilor si
nerabdatorilor. Un fapt nat.
El va fi un fapt important, dad va trebui sa
aiba consecinti. Intriga si patima de partid trebuie sa dispara neaparat din act;.unea profeso,

ACTIUNEA PROFESORILOR LINIVERSITARI

15

rilor unit! data pentru ideal. Ramlind membrir


partidulut lor, el se vor manifesta cu acea reserva pe care lio impune situatia lor cad,
altfel, student gi profesor se pot gasi intr'un
moment combatindu-se din tabere opuse 1,

evident, la pragul Universitatil vor trebui sa


lase resentimentele inspirate de profana lupta
pentru putere. CAct altfel n'ar califica o lume
intreaga actul din Septembre 1914 ca inspirat
el Insult de acele interese urite de care nu s'ar
fi putut astfel desparti ?
Si, tot odata participind,
ca unit ce au
fost invitatt in formele cerute de respectul fall
de dine! -- la o Intrunire a tineretulut universitar, tinuta, firete, pentru a exprima sentimente, nu pentru a enunta solutil, profesorit
arata cA inteleg in sfirit caracterul dualist at
Urdu drsitddid : prof

da, insci Si studenff, con-

topiti intr'o unitate morald perfecta.


Un fapt not'. i acesta la o Innalta coala

unde studentit and numat ca s'a ales un rector, care nu li se presintA, unde Invatatorit nail
decit contactul de la curs i de la examine cu
ucenicit lor, unde deschiderea cursurilor se face
mat banal decit deschiderea unlit bilciu, turd

un cuvint de de indrumare pentru finer!.


Si acest fapt va fi i el foarte important.
Cad, de sigur, dup5. aceasta, cazind ceva din
frica de casarma fata de superior, va veni in

16

N. IORGA
-

loc iubirea, increderea tat

de bunul dascAl.
fArA sA lipseasca acele semne de respect fArA
care anarhia ar intra in Universitate. Cu d. rector in frunte, profesorib vor cerceta societatile
studentett, vor imparti ajutoare, vor rAsplati
merite, vor crete caractere. Altfel, in adevAr,

rativoitorif ar putea sA spuie ca prin student!


s'a autat a se face ceia ce o samA de profe-

sorb nu voiail or! nu putea sA faca de-a dreptul.


In vederea tuturor acestor lucrurl, mat mult
decit din causa importantet sale politice propriu
zise, actiunea profesorilor universitarl din Bucurett ne umple i pe not de multamire.

0
AcApEriu
PORILVitt

I"

Pretul : 25 de bani.