ANALELE A. R.-TOM. XXXVI.-MEM. SECT. ISTORICE.

No. 20.
Astram,rairml

"N.

ACADEMIA ROMANA
4.1.

RENEGATI IN TRECUTUL TERILOR NOASTRE

$1 AL NEAMULUI ROMANESC

DE

N. IORGA
MEMERTJ AL ACADEM1EI ROMANE.

CU 1 FACSIMILE.
EXTRAS DIN

ANALELE ACADEMIEI
ROMA NE
Seria 11. Tom. XXXVI.
MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE.

k.

t!(''

AL 40i/W,

BUCURESTI
LIBRARIILE SOCEC & Comp. i C. SFETEA
VIENA
GEROLD & COMP.

LEIPZIG
OTTO HARRASSOWITZ.

1914.

Pretul 20 bani.

37.085.

Ana tele Societatii Academice Romime.

Tom.

IXI. Sesiunile anilor 1867-1878.

Seria II:

Seria I:
L. B.

Analele Academiei Romane.

Desbaterile si memoriile Academiei in 1879-1888.

2
Indiee alfabetie al volumelor din Ana le pentru 1878-1888 .
Tom. xr-xx.- Desbaterile si memoriile Academiei in 1888-1898.
Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1888-1898
Tom. XXIXXX.Desbaterile si Memoriile Academiei in 1898-1908.
Indiee alfabetie al volumelor din Anale pentru 1898-1908
5.. . . . .
Desbaterile Academiei in 1908-9
Tom. XXXI.
10.
.
.
. . .
XXXLMemoriile
Sectiunii
Istorice
........
.
,
,20
Patruzeci i doi de ani de domnie a Regelui Carol I, de D. Sturdza.
Un proces de sacrilegiu la 1836 in Moldova, de Radu Rosetti . . ,50
1,60
. . .
Letopisetul lui Azarie, de I. Bogdan . . . . . . . .
Cum se cautau mosiile in , Moldova la inceputul veacului XIX.
Condica de rafueald a Hatmanului Raducanu Roset cu vechilii
1,50
. .
. .
lui pe anii 1798 -1812, de Radu Rosetti . . . . .
Originile asiro-chaldeene ale greutatilor romane, de Mihail C. Sulu. ,20

Tom. IX.

. .....

2.
2.

..... .

Arhiva senatorilor din Chisinau si ocupatiunea ruseasca dela

1806-1812. I. Cauzele rasboiului. Inceputul ocupatiei, de Radu

..... .

. .
.
. .
Rosetti .
. . .
. .
Negru Voda si epoca lui, de Dr. At. M. Marienescu .
Criminalitatea in Romania, dupd ultimele publicatiuni statistice,
de I. Tanoviceanu
Arhiva senatorilor din Chisindu i ocupatia ruseasca dela 1806-1812.
II. Negotierile diplornatice i operatiunile militare dela 1807-1812.
Amanunte relative la ambele teri de Radu Rosetti
. .
Unionisti si separatisti, de A. D. Xenopol
Desbaterile
Academiei
in
1909-1910
XXXII.
. . . . . .
.
XXXI/. Memoriile Sectiunii Istorice .
*tiri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupd corespondente diplomatice straine. I, 1700-1750, de N. Iorga . . . . .
Arhiva senatorilor din Chisindu i ocupatia ruseasca dela 1806-1812.
III. Amanunte asupra Moldovei dela 1808 la 1812, de Radu
Rosetti
IV. Amanunte asupra Terii-Romanesti dela 1808 la 1812, de
. . . .
. .
. . .
.
. .
Radu Rosetti
Despre elementele cronologice in documentele romnesti, de N.
. .
. . .
. . . .
. .
Docan
Partidele politico in Revolutia din 1848 in Principatele Romane,
de A. D. Xenopol
Studii privitoare la numismatica Terii-Romanesti. I. Bibliografie
. . . .
.
. . . .
si documente, de N. Docan . . . .
*tiri despre veacul al XVIII-Iea in terile noastre dupa corespondente diplomatice strAine. II, 1750-1,812, de N. Iorga . . . .
Conflictul dintre guvernul Moldovei i manastirea Neamtului.
.
I. Inainte de 1 Iunie 1858, de Radu Rosati. .
Marele spdtar Ilie Tifescu i omorirea lui Miron i Velisco
Costin, de I. Tanoviceanu
.

......

. ..... .
...... ,
..... .
.

. ..... .

Luptele dela Ogretin si Teisani din zilele de 13 si 14 Septemvrie 1602 (7111), de General P. V. Ndsturel . ..... . . .
Conflictul dintre guvernu Moldovei i manastirea Neamtului. II.
. . . . . .
Dupd 1 Iunie 1859, de Radu Rosetti . . . . . .
Din amintirea unui boier Moldovean din jumatatea intai a yea-

cului XIX, Dimitrie Ghitescu, 1814-1878, de A. D. Xenopol .

GDoarnna lui Ieremia VodaD, de N. Iorga
.
Sociologia si socialismul, de A. D. Xenopol . . . . .
.

Despre metoda in stiinte si in istorie, de A. D. Xenopol . . . .

Tara Severinului sau Oltenia, de Dr. At. M. Marienesca
XXX/H.Desbaterile Academiei in 1910-1911
. .
XXXIII.Memoriile Sectiunii Istorice . . . . . . .
Francisc RaltOczy al II-lea, invietorul constiintei nationale ungu. . .
. . . .
. .
resti si Romanii, de N. lorga .
Un dilator italian in Turcia si Moldova in timpul rsboiului cu
Polonia, de N. Iorga . . . . . . . . .
Dona documente privitoare la revolta boierilor din tara Fdgarasului in favoarea lui Mihnea Voda numit cel Rau, 1508-1510,
.

. ...... .

.....

. , .
. . .
.
. .
de loan Puscariu
. .
Carol al XII-lea, Petru cel Mare si terile noastre, de N. Iorga
.

.
.

Cfiteva note despre cronicele si traditia noastra istorica, de

N. lorga

Alte lamuriri despre veacul al XVIII-lea dupd izvoare apusene.

Luarea Basarabiei i Moruzestii, de N. Iorga

2.

,50
;30
1,50

,50

5.

14.
,50.
1,60

2,
1,20

,50
,60
,80
1,60

,50
,50
1,50

,70
1.
,20
,20
,50
4.
12.
,40
,30
,20

1.

,20
,40

xE31-10Te0Al
ACADEMIE!

'44

LA

RENEGATI IN TRECUTUL TERILOR NOASTRE

SI AL NEAMULUI ROMANESC
DE

N. IORGA
Membru al Academiei Romftne.

Sec linfa dela 3 Maiu 1914.

Renegarea poate fi: de lege, de natie si de ideal. Toate trei au

acelas caracter moral, cea din urma, find chiar mai periculoas5,
cleat celelalte, pentruca nu indeparteaza dintre redinciosii unei
religii, dintre membrii unei natiuni pe acela care, parasind, din
interes sau din convingere, elementul care le vivifica, preface in
.

forme moarte ceeace e mai firesc si mai inaltator in vieata oamenilor,

Renegarile in massa sunt efectul silniciei ; renegarile individuale

de obiceiu al unor ambitii fara frau si fara scrupul, al setei criminale de a ajunge, de a rasbate cu orice prep.
Sud-Ostul european, navalit de Turci in veacul al XIV-lea, cucerit de ei in al XV-lea, dominat de Imparatia lor timp de trei veacuri

dupa aceea, a cunoscut i o forma si cealalta a reriegarii. Viziri,

pasale, sangeaci, subasi, agi, spahii s'au Mout cu miile dintre Albanezii, Slavii i Grecii supusi, dintre Italieni vecini, dintre Unguri
in destul de larga masura, dintre Germani chiar, ici i colo chiar
dintre Francezi (sa amintim pe Pasa Bonneval dela inceputul veacului al XVIII-lea). Prin ei sa tinut Imperiul Sultanilor, prin istepimea si cunostinpa lor de lume, prin talentele lor firsesti, prin
elasticitatea lor de spirit, toate insusiri cari fac parte din patrimoniul oricarei civilizatii batrane. Dupa veacul Grecilor a venit al
Sarbilor, al Arnautilor pe urma. Dar, inaltand i adaugind Statul,
ei au pervertit societatea, caci orice renegat aduce un element de
nesinceritate, de exagerare sau de falsitate, de eras interes mateAnalele A. R.Tom. XXXVI.Memoriile Seq. Idorice.

N. IORGA

800

rial si de nebunA dorintA de MAriri, de nesigurant fat& de sine

insu c i fat de altii, care e otrav pentru orice asociatie omeneasca.

FOrA renegati, Imperiul lui Mohammed al II-lea si al lui Soliman eel

MAret s'ar fi ridicat mai putin, dar si ar fi cAzut mai tarziu.

Cu greu se pot gsi Ins& ici i colo in fruntea provinciilor, la

Curtea ImpAratilor, renegati romni.
Ii putem numAra pe degete. Pentru al XIV-lea si al XV-lea veac,
nici unul. In al XVI-lea, pe la mijloc, un fiu de Domn crescut ca
ostatec la PoartA, care sacrifica modei turcindu-se: Ilias al lui Petru
Rares, care ajunge beg la Silistra (1). Apoi, poate, un alt ostatec,
Constantin fiul aceluias Petru, la ImmormAntarea cAruia ieau parte
ci Turci i crestini, iar multimea strigA : ne sioim dir, ne bizim
dir, nici mie, nici tie (2). Amenintat cu surgunul din nou II mai
gustase la Rodos, la Tripoli din Africa , poate si cu moartea, Mihnea
fiul lui Alexandru, Domn al Terii-Romanesti, chemat la Tarigrad,

Imbraea vesmntul stApAnilor si cap6tA la Nicopol c i Silistra o situatie Injosita, participand si la rsboaiele Impotriva lui Mihaiu Viteazul (3). Indata duph aceea face profesiunea de credintA a Islamului
un pretendent Stefan Bogdan, care era Bogdan fiul lui Iancu Voda'.
Sasul : dupa', ce exploatase, inselase i mintise pe toti, el savareste
actul renegArii ca s capete iertare pentru escrocheriile lui I adApostul sigur al unui pasalaz asiatic (4). Peste ca_tiva ani se aduce prinsa
la Tarigrad vhduva lui Ieremia Movilk mAritatA cu sila apoi dup
un Ag, i fiii ei Alexandru si Bogdan, dintre cari Inch cel din
urmA se intoarse la legea cretin i, retrAgandu-se 1ang5, surorile
mAritate In Polonia, ii mAntui zilele in legea strmoseasea (5).

Cum se vede, afarA de cazul tanrului coborltor al lui Petru

Rares, fire decazut i perversh, ca si a fratelui tefan, ca si a
surorii Chiajna, care-si dada una din fete in haremul Sultanului
Murad i Moil din doi flu ai si ostasi de elits intre asa numitii mu-

tefariacaD ai Seraiului (6), tofi ceilaii yi lasd de groazd natia. Am-

(1) Iorga; Chilia i Cetatea-Alba, p. 330, no. XL.

(2) El fu circumcis numai dup moarte; Hurmuzaki, II, 324, no. ocxcvni; Monuntenta
Hungariae Historica, Scriptores, IV, p. 226. Cf. aceste Anale, XIX, p. 212.
(3) Aceste Anale, XVIII, p. 98 0 urm.
(4) Aceste Anale, XIX, pp. 258-9 si in aMlanges Bmontp, Paris 1914. Amtinuntul
strigtitului nu-I pot raport la izvor.
(5) Aceste Anale, XXXII, pp. 1044-6.
(6) Hurmuzaki, XI, pp. 'SrVI.

801

IIENEGATI IN TRECTITUL TERILOR NOASTRE.

bitia indeamng, poate pe acel ceau turc Sinan-Celebl, care veni ca

sol in .31p1dova un e se nscuse, pe vremea lui Stefnit Vod (1),
ori peLpoieru , inru 1 cu Cantacuzinii, Tome, Cozliceanu, nepot dupA
mama al lui Mihaiu Sptarul Cantacuzino, dar si, dup. tatA, al unui
Grec din Chios, Hrisant CAmrasul, care, desi crescut de evlavioasa

Brncovenit, desi sot al unei femei dintre Greceni, se preface In

renegatul Mehmed-Boiarzade, zaim turc, Camecr-Unchiitr (2). Boiarzadea a murit la Constantinopol fOrO copii. Acesta fu sfrsitul boierului muntean care-si puse cealmaua In jurul capului pe la 1770.

Un lucru e de observat, si el arata moralitatea instinctiva a po-

J.

porului nostru. AtAtea alte natii se mandriau cu numArul renegatilor

trufasi, puternici, vestitipe cari-i aduserA. La noi, renegatul a

fost privit totdeauna cu un profund desgust. Numele lui Ilia Rares

1-am gAsit ras in inscriptia bisericii printelui sti la TArgu-Frumos (3),

ca si pe paginele unui manuscript descris de d-1 I. Bogdan (4). Planul
de a-i forma, un principat din raielele Dunrii trebui st cad (5).
Constantin Rare
u s'ar mai fi putut gAndi la Domnie dup
vanzarea legii sale._Mihnea Turcitul
cruia conternporanii ii zi:
ceau, mai energic Turcul
(6), duce o vieath despretuit, absolut strAinh

de rosturile noastre, spre cari nici nu cuteazh a se uit. Pmantul

Terii nu-1 Gala decht cu ostasii lui Sinan In 1595. Doamna Visa
ii paraseste, si tot ash, se pare, film Ruxanda ; fiul Radu e desprtit de familia cea nou musu1man i trimes la Venetia, Ing5,
rnsatusa renegatului, cAlugArita Mrioara Adorno Vallarga din Murano, apoi poate si la manstirea Ivirilor din Athos; tathl nenorocit,
care-i scrie stAngace scrisori iubitoare, II d dela sine pentru ca
acest copil s poata fi odat Domn. i, child ajunge sh fie, boie(1) Hasdeu, Arhiva istoricd, D, p. 9: Moldovean de nastere, de neam boieresc, prins
In Tara-de-jos. i in Hurmuzaki, 113, pp. 709-10.

(2) Iorga, Studii 0 doc., V, p. 519, nota 1; pp. 521-3, no. 15; p. 713; Gen. CanMcuzinilor, pp. 349, 410.
(3) Studii # documente, XV, p. 291, no. 839.

(4) Aceste Anale, XXIX, pp. 653-6. Era scris acolo, despre renegarea lui: In acest
an [1551], la indemnul diavolului celui viclean, I1ia Voevod a primit rau-mirositorul
Si necinstitul i desfranatul eres musulman. Oh, cum a trecut dela lumina la Intonereel Cine nu va plange sau cine nu va ofth! Care, viu flied, In Tad s'a Unit, flu al acelui
sfant-rgposat Petru Voevod, nepot btranului tefan Voevod, i maiort-sa blagocestiva
Doamna Elena (ibid.).
(5) Chilia # Cetatea Albd, 1. c.
(6) Iorga, Inscriptii din bisericile Romdniel, I, p. 214, no. 459.
.

N.

toft6A

80i

far& dreptate. ca e Turc, ca ocrotet(

rimea-i arunctt in fat&
i su
pe Turci, ca face moschei, ca strange langa sine pe fratii
rorile de lege paga,nn

Prea-milostive Doamne, s fii dumneata sanatos. Rugamu-ne Domniei Tak

ca Domnului nostru cela milostivul. Pentru cari lucruri tii dumneata, and
ne-am despartit de dumneata, in ce credinta ne-ai lsat, n aceea sunterr
dumitale, si
si pana acum, si de ateva ori am trimes de am dat in stire
cu mare frier', ca s nu pierdem capetele de acest Domn turc (Radu Mihnea)
dumneata pana acum nici un lucru adeverit nu ni trimeti, ce numai nadejde. Ce noi inteaceasth nadejde cadem la lucruri foarte grele, c intah
in tara noastra, acum striga hogea ; ca-si tine acest Domn fratii i surorilE
.

in cash cu el, si sunt Turci. Si robii cari au scapat de prin catarge i c1(
printialte robii, macar dela Mihaiu Voda, Domnul eine este in tara, el i
db. Turcilor, i alte multe nevoi care nu le-am scris. Acum intelegem ci
are Turcul gand s puie in Ora noastra Pasa, asijderea si in terile ce suni
vecine cu noi. Deci, daca vom axle& noi la aceea s ramate in tara noastri
Pasa si manastirile i bisericile noastre sa fie mecetri Turcilor i coconi
nostri sa-i faca ieniceri i fetele noastre sa le iea Turcii lor muieri, cun
fac intr'alte teri ce sunt supuse lor, deci noi, din zilele lui Mihaiu Voda, d(
and ne-am supus i ne-am jurat crestinilor, pentru aceia ne-am jurat
ne-am supus noi subt Imparatul crestinesc, ca s nu cadem noi la un lucH
ca acesta. D rept aceea am tarpit noi mari cheltuele i robii i arsur
si sange varsat pentru crestini, ca sa, avem cautare la nevoia noastra. CE
mult ne miram, au dumneata nu faci stire Imparatului de nevoile noastre ?
Ce, daca este vina din dumneata, ca nu faci in stire Imparalalui s ne caut(
la nevoile noastre, Dumnezeu ii va fi platnic, cum te-ai jurat cu noi. C(

trebueste dumneata plecat

cu lacrami dela noi sa aduci aminte Im

paratului nostru. Noi ca, macar s (=----daca) n'am fi noi avut nici o tocmeali
cu crestinii i acum a striga mila Imparatiei Sale, inch s'ar calla sa n(
caute, find noi crestini, ca sa nu ramanem pagani. Caci inima noastra m
se poate suferi cu paganii. CAci si an, and am venit cu Turcii asupra lu
Batur (Bthory, Gabriel), si atunci numai ce asteptam sa auzim de dumneat

si de ceva oaste crestineasca; noi ne grijisem ca sa fim vrasmasii ler ce.

mai mari, cum am &cut stire dumitale. Ce ne rugam dumitale, da in stir(
Imparatiei Sale, ca acum este vreme buna, i suntem toti gata a sluji Imparatiei Sale, si dumitale, cum veri intelege dumneata. si dela Logofatu
Oancea. Macar sa (= de) nu ne-am impreunat noi cu Logofatul, iar, dac'
Venit sluga Logofatului, toate pe rand i-am facut in stire cu omul nostru
cum stau lucrurile de incoace. Care nu suntem noi indoiti a nu vor ven

803

ItEllEGATI IN TRECUTIJI. TERILOR NOASTRE.

in stire dumitale. Ce ne rugAm sa fie cu taint acest lucru. CA, de s'ar intelege, toti ne-am pierde capetele. SA fii dumneata Mutton, amin.
Scris April, 29 de zile.
Noi toti boierii din Ora, si dela slujitori, plecat ne inchinam dumitale (1).
In sfarsit acel care-si prhsia, legea trebuia, cum se constata pentru

dumnealui Mehmet Aga Cozliceanuln, sa-si vanda la mezat teat&

averea imobil, Inaintea lui Cadi Efendi, la mezat (2), despartirea
lui de societatea pe care o trAdase trebuind sa fie completa, absoluta.
Atatia Domni au venit prin Turci, au fost asezati de Turci. Oare
a Indrznit macar unul sa pastreze Fang& el pe acesti ocrotitori,

afar de cazul cand ei se impuneau in calitate de creditori neplatiti, cum faceau mai ales Ienicerii, in vremea lui Aron Voda si a
lui Mihaiu Viteazul ? Stefan LAcust simtia nevoia acestei zilnice
chezAsii pagane: dupa cAteva, luni de Domnie boierii Ii aruncau pe
fereasta cetatii din Suceava trupul macelarit!

Am explicat odata aceasta lips a renegatilor catre Islam prin

faptul c, pe cand alte neamuri puteau sa se ridice numai prin
Turci, intro Turci i ca Turci; statele lor find total desfiintate,
Romnii, cari pastrasera principatele lor autonome, se Inaltau
acasa, in rostul lor crestin si romanesc, la boieriile man i mici,
la situatii ostAsesti, la stapanire.
De sigur ca e a$h,. Dar au fOst i Romani fr Stat, fara forme
politice proprii, absolut supusi Turcilor.. Cei din Banat, de pilda,
din raiaua Orsovei, din pasalcul Timisoarei, din begatele dela Tisa
si, in numr si mai mare, acei din vaile Macedoniei. Cei dintal
s'au multumit a fi simpli plugari, ceilalti numai ciobani ratacitori,
smeriti negustori, odata ce dincolo de legea lor, de natia lor se
putea gAsi un viitor mai stralucit. Vehouri intregi aceasta a fost
vieata lor i, In stapanirea traditiei lor seculare, au trait multumiti,
Fara nici un fel de ravniri dureroase.

Si in alta parte insa o stapanire straina s'a suprapus elementului romAnesc, coborit in situatia despretuita a serbiei. E vorba
(1) Tiparita In Iorga, Scrisori de boeri, Vfilenii-de-Munte 1912, p.46 qi urm. durd Convorbiri literare, an. 1900, pp. 272-3. 0 dam aici in facsimile. Reproducerea de mai sus,
in ortografia de azi.
(2) Studii i doc., V, I. c.

'10
N. IOWA

804

de RemAnii can pe la 900 ajunsera, cu Voevozii i cnejii lor, subt

stapanirea regilor maghiari.
Cred cit s'a exagerat afirmandu-se c5, ei au dat un mare numar
de familii nobile noilor stapanitori, cit Ardealul e plin de odrasle
valaheD trecute in randurile aristocratiei catolice i prin aceasta ale
unatiunii nobile, care era maghiara in graiu, daca nu, multa vreme,
si in scris (1). E mai de crezut cit vechile neamuri de fruntasi s'au
distrus in lupte ori s'au coborit intro tarani. Daca feciorul de taran
care era Iancu Voda din Iniedoara, Hunyady Janos, a fost capitan
general si guvernator .al Ungariei, daca fiul sau a fost regele Matias
mama sa era Maghiara , politica lui loan Corvinul e mai larga
decat hotarele Ungariei i decal puterile neamului unguresc: instinctiv
a cautat o baza nationala romaneasca, in Carpati si la Dunare, pentru
a intreprinde apoi o mare actiune imperialista, crestina in Balcani.
Incolo, cand astfel de actiuni erau imposibile, cAnd in granite
unguresti trebuia sa se inchida orice 'activitate politica, renegatii
sunt putini i fara folos, fara noroc. In zadar se sbuciuma MajlAth

din Fagaras, in zadar lupta pentru coroana Ardealului, contra lui

Stefan Bthory, Gaspar Beches (Bkes). Iojica, Josika, al lui Sigismund Bthory, are un trist sfArsit. Cei doi Cornis (Kornis), Baltazar si Gaspar, se pierd intre rAndurile nobilimii de eopinca a

Maghiarilor ca i membrii familiilor, recunoscute ca romAnesti, Kendeify, Huszar, Nalaczy (2). Un Acatiu Barcsai, indiferent Romanilor,
e acoperit de despretul Ungurilor, cari nu vreau s'A i-I primeasca
bucuros ca principe.

Iar, in acelas timp, urmaii ostasilor lui Hunyady ajung tArani

din partile sud- vestice ale Ardealului, i aceia ai boierilor lui Mircea,

tarani, mai mandri doar decat ceilalti, in partile Fagarasului.

Renegatii romani din Ungaria, intre cari sunt sa se numere top

dezertorii solidaritatii nationale, aa de indispensabila intr'o apriga
lupta de conservare, au ramas sterpi, in politica i cultura. Noi
n'am dat ca Slovacii un Petffy, un Kossuth natiei maghiare moderne,
fiindca numai in marginile fiintei i datoriei nationale putem fi ceva.
0 exceptie ar pare& sa faca Nicolaus Olahus, arhiepiscopul de
Strigonia, Primatul i cancelariul Ungariei, cel mai mare umanist
(1) V. ei I. de Puaeariu, Date istorice privitoare la fantiliile nobile romane, 2 Valli,
Sibiiu 1892, 1895.
(2) Hurmuzaki, IX', p. 239.

805

RENEGATI IN TRECUTIIL TERILOR NOASTRE.

al regatului in veacul al XV-lea. Dar fiul judelui din Orastie (1) a

fost numai, intr'o tar& care era si a sa, Lang& un tron care fusese
al Corvinului Matias, fruntas, scriind latineste, al Bisericii catolice.
El nu si-a ascuns originea, ci a iscalit cu hotarire: Olahusz, Romanul. i In cartea sa despre Ungaria el aminteste neamul din care
s'a rididat, Domnii munteni de pe vremuri, din semintia carora era
ana de mandru ca se trage.
Si el vorbeste cu multamire de cei 40.000 de ostasi &Mari ai Torii-

Romanesti, i, aratand scaderile de credinta a boierilor fata de Domni,

el adauga ca mai pretutindeni tot asa este, i, aiurea, va spune ca legea

ortodoxa a Romanilor dunareni se deosebeste de a latinilor numai

in ce priveste purcederea Sf. Duh i cateva puncte mai tolerabile.
Antioh Cantemir, fiul unui tata ramas Moldovean pana, la cea din

urma suflare si care n'a soils nici un rand rusesc, e, in afar& de

subiectele ce alege, in satirele sale, un Francez din veacul al
XVIII-lea. Alti Cantemiri, atatia Cantacuzini dispar in multimea
cnejilor de a doua mana.
Mai trebue sa vorbim de elementele trecute catre Rusi, in diplomatie, in politica, in stiinta ? Este intre ei o singura, valoare moral& eminent& ? Ori sa amintim de acei urmasi ai marilor boieri
din epoca de independenta, un Tautul, un Albota, din cari renegarea impusa de navalirea ruteana, a facut niste simpli tarani cu
sufletul indoit, nesiguri de ei inii, fr nici un rost In vieata poporului care i-a adoptat?

Si, in sfarsit, daca aristocratia vorbind ungureste sau nemteste

din Pesta i Viena numara cateva neamuri romanesti, un Nopcea,
un Dumba, un Sina, unul dintre ei a staruit ca limba romaneasca sa fie inlaturata din capela dela Pesta , nu trebue s se
uite ca avem a face cu Aromani deslocuiti, desterati, amestecati
cu Greci, Slavi, Albanezi in companiile de comert orientale din
monarhia Habsburgilor, ea ei au rezistat un timp, find printre
membrii tuturor societatilor nationale, printre cldurosii patroni ai
tuturor cartilor, ca ei au dat pe Mocionesti, cari s'au pastrat Romani, cu toate ispitele societatii In care au trait si traesc, i pe
acel mare intre cei mari, Saguna, ea in pierderea lor e i vina
Romanilor din tara libel* a Romanilor din tinuturile excluziv na(1) Iorga, Sate fi preoli din Ardeal, paragraful Ordqtie.

806

N. IORGA

tionale, cari nu le-au amintit nicioclata .datoria fata, de poporul din

care fac parte. i astzi Inca in marile biserici de zid pe cari le-au
inaltat strAmosii lor se face slujba' romneasc5. in Ardeal 0 Ungaria, afar doar de biserica brwveank care s'a smuls sfibt -un
:..
.
fals pretext de drept. .1
.

Popoarele noun, fr traditii i fir teritoriu, acelea pot da elemente urnane indiferente oricArei culturi. Ele pot coda; oricui, se
pot impaca, usor cu oricine, pot servi oricarei cauze prin elementele pe cari soarta le osebeste din ele. Popoarele vechi, popoarele
inradacinate, popoarele traditionaliste, nu. In legatura lor cu pamntul, in legatura lor cu trecutul, in legatura lor dintre sine, in

hotrita opozitie fata de orice contaminare stra,Ma sta i secretul

conservArii lor i singurul mijloc prin care. ele pot fi folositoare
.

umanitatii.

0 arata soarta tuturor propagandelor religioase, culturale, politico dela noi : vechiul fond traditionalist. le-a inghitit. 0 arata i
soarta tuturor acelor cari parasesc drumul drept al neamului lor:
la un popor pe care succesul nu 1-a uimit niciodata, i trufia nu
1-a inspimantat, ei se Mead, in despretul public, servind altora
ca un exernplu.
I4

1.

It

0/ 11.3 L. 4.

.4

A ...A.

J'...;

04

f... &Ian .:1

,O..

Of 4tLaJ
03

ii

'1

i'o

in irl /1

*f

r;
i 3.

'

'q

`rt

0.7.11

vJZ Ci1411.:; In.

Off

,r,4111

Ill hi

.,411;

Li
II:5 !4o11.1.;moa
:

.1

'1 J

'3 5
f

11
1

,#=;

Is, _,710

`I 's(

-..`c

ei

11:0

#4. u:t.1 1 ti;.1

iv:

:'

41'!...

I 0;

..

1' .

;1),,
1:1 .113

')

(T.

'

01.11

I,'
4

) -11)191

ni I

WC-CH

) 70

ftt,

N. Iorga, Renegati n trecutul ferilor noastre.

1.

AI

''- -,"
-.. 5--/----,N; '
f.1,...-277,02-7y. : - i i_ 2.91,177/.4',,,f77,7s. ,....,,,-rmi fry,r
4
-im: 1
'Ai- ,
,

/2.,

_,

-,----

'-':)--, :2''''
.4',- 71 i'-tri-7,1
%.

11

i.
.1' t i-

t .) 441

,0

i.li,'Ir./. r
--e IV
;
/
.

.,

.. .....4./

1,-

4 --4-17,

_.:.

'

-cr

71
_

4,

ii

'i -1,--e
;

Z17

.}

p,411 '.
L"'

-7

_1,

it 4457/r/5:, reY

,.

-7",'.

i/e7,..4.1. f

a,/47

171

7'1 rrrr ./(4v:Y

1,

-A

41

.-."'"rr--

t'itrif
I'
7/11
y yhWit-r-ri-

1.,..1

7-A
k eY(17-

..441 i 41

-.

td,

-- --_,....._
..

`1

I/
y,4
/-

-..-1

.. j

P-77?-lrec

I'

T..

i/---0a

-err 4

N1

../to 4447714N

,-//

41 f I

t_

_i'/V.i ,41,L, ei!......prr

i/

',Irk' 4 e /1/7-.,4,,,- 1-

4,/.

---,r

--7

e No,/

447 4._

/7 /1Y I ifiY/0i

-- -.

,f

t..--

.-

ito

I/

/147

-,./1

.1

i>..1-

,-0

''''.

a..

,1
7.-1, 72
,
i
"
teL(7r17,11N
.kx0,4/

(741""

).' ...4%,...,1 4 ,-441"7-1,--7

.-

ei14.7r

;-ti-;4,4,
-

J ----,,/ f.'",'

17

/Id r

1 if

i..--

.. 9 f....-.7%

74-r-

Ler; .1, .,._....'"%.

i t;.-11,51.
1'1(
/
,./ 11rsl'/'
.

/41,---r.

dI

77

24.44rri ,..44,1 4:r 17... ti .,

,-.7)
l,P:f.
.-Pri'/C1/*-4 S-

11'-'
,4 y

.,

i,

"1;1 41 t
./ r'

J..

'---")

Pi-.1

(...

,,.
r`1,-`

4,

.77/;.4
e

7_,

itc-fy-f:.

fi

I 71 4_ t'""",'''Y,,

y ,i 7:49'.1
,./../...././f

--'7-,Thir./...m71

emZ-'

.,-

1,1.1

/ hrr

ii
i, tii.

4/ _*/

-t

aA

/f

(-7---/

yffrkelifiP)
1/
". P1-$. t/Y4144

.
1

.,...- - _

----- ...,

Anolele A. R.Tom. XXXV1.Memoriile Sect, Islorice.

1-167.-"Sizt_,

itsri,04
4...10%)

N. Iorga, aenegati lie trecutul ferilor noastre.

4:

":.7

7")

ir,--1-0 ie e 1-777,7 , .r- L

--....,

/--i

707/,-1.(41 1-4-1

57/4/,17
.

2.

I, d

-71 r 4-11_ ", ,7

nr;o1 e -r(-71-71:1 / ,-/TrY,- _,.;j ,...44-,--4 e- I ..,ii- .., /1 /

..

4--

0,,--i>

........f ,

........,

,"" r f .r".

,A1-4 y ,y,./..7i--Y,7 /9- i-t-,/ Hy 4 .)

,-;:l //'. ie.

trrY
,v Yrr i tri 4 e ' .--fer '-'
_
:

1/ ).

...i... p

_..

-"

. f Y/-

/1 /
,

ei Y

i 1 i-- 7T7

, -,-,.

.-

Cid ivt

1.1

i.

,/

,/

,y, 1,,, 4,i )64. 1 f

't

12.)

Ar

'' 2. ,,../,,,

4,-1' 1
,

..\,_

.....'

4.

7:4*.

.i./

;) :7r ; . 5 c ,(

- ,f

ij,..7,-7,i et.

,/ /

17-Jq77r1 1'47

--.

4ifiY

4.,A04 cmp5
Analele A. R.Tom. XXXVI.Memoriite Sect. Istorice.

Ty ./ Y6)/ ,--r27-1L'iVrj

4/ -`'../
ti ,..?" --/7-

,..,

)25 -4144

3-4.I 4

ibr.1 i

///itlY ft',.;-i: j,415.

ey/iti,Y/1.4,- ,

Y, 7/)1

l ii

..

yfzlikii

f Ptfy

t LI

A -Lai4'37
.

r2,At t ,...uf -7 fd..'llil

,-,

.......1,-

,,,

.--1"'

,,

""

i I y ,, i,,,, 4,-,

14:7.#

11

" g d 5 ,!.

'

-/ re,-/-7-A.

-7-0V (Ci ti41

47

7:

"5,1 'ele 'SAI,W7

,10/.1 , 7-

....lay...,

v., i". k' -

,---t7.,

i'l

c' TrrYit ,--/ ,/

t ',*//,.,-7-7/VtrY

--Tri /2-7/A

.'

7:7\

-,-4,--fr;)

A+1,110,016-1.4.1

e 0,i

1-e6

-Ai

.1 : :

/41 I VI 7. 44 41 '170
i.,... V
......11 . / .---..N, k -ii ., ,e/
IV
f" 9L,4 i 1 I 1 YL1 4 4.- P -'
f (7i i.17
-r
if i...." /MIT.'.." '
re

, 1.--4
i../-1..

i el'').4":4

14

,..t ,.,.7, 1,4.

4.-7'.`",-

if elyid-5. --.=4
i ii-i

464:1Z t

I-

'

/4-4-

,4

y4

-73/6-4-1

"zair-,,,k,

fr

/ i"i L / e / Y -)-7

77,-1//74

4)/1777
1

mssE3:

N. Iorga, 1?enegati in trecutul terilor noastre.

,...., " /7,, s

,'

7.

, / -'

d
,

^11

-.

.7 I'

441

.4

.7 6 777/ ''

y 1,

,'

...r. s:

.....,,,

-/

..---4.......-

per.f...,/,7i'li

7.7'4

r ...,

----`,,

,V
4:

,,..........

'

i-

:700"

er

I.

'

trr

)I

'40.
''''',
r.

,-

1:,.: e"- A 4 7 I .)'. :7""rer

4 t,' I 17.
.

,_.. -.7..:,

,,,

-."..rY 1::.4 ?

.-

.44- -- 4,../.2V)- 7 ar

.'4 %. '

--is

'

ii) -7,5A 4 Yetp#1774',...."-fr,:).2'-f NY-7A t"1-

4'

--

r(74 le/ ed

if ea

,Tr4;.,3Z.

.177.44

-14-47

4-1

--1-7771.,(1-

."

14.1

rirt
,

...."^)

/...

777

5,

frtri5,0.,
s

/i;

'

1- 7 /410-

.'
4-t V t'frre )

/41'.4-.04A-11?2,
....416alma

---**"...,

. It

L.

irrrc/
-AL

.`7

if 7771

6
.

v
=

ry!

......!

'

Jr,
.0401,4

flYrr

<

/71

?.4i,.4

4 itti

;
' 4 );/1/4 ..,4)4 fot/Cc/

14.

JA-1

Y,.(e741 -,-

-1-:7-44
I"- ... 1'7 f' ?! 10k1Y7'14 e
7
/14,4.m
r
4/
71-27-ri

1..4

-r- 'N ,

--7%1.7V: ..or t''''T eA

4y .1.1' fri4
1--14,41

/14),"Yet
...1;/ 7y .701/,/

)-

99

)14:#

-7

4i

.44441 -4, 4c"

L-4-A

-4L a

4,"/

14/(/

-*"
L

-.

'34 -7 ;

(1

/a 1 -11

c
7, ,e t f.Yr -7:7 rt-rrrfori

54

1 S /1
-7

-.4:40C",41-

,,,,;(.7771" reit

.41

'''.7)1'
--_,

i.--I

4,.4,4

-,r

.,

4.

....a.lea re

( a>"/ ti,"1 it-11 /tcri- e -,/,.7 1 ' t''' f L .,--,4"l,-/4.^ i .,-',' .,'f ..'."-.1'-2/
.41 1 :.
,'
-1,1.
. 4.-1
4--/V. 4- '.'
1 i
,../
7.;-7.7.e1r,-siv.jf
26,44:-t
,,,,,y1
ii A ii ,- e.../:_,--1 i',"+" , %I 4i ,t
.......

IL., : -;r..1 4"7.7"");:f , --7-7-.5)" ..-/o-4,

....-6....,;

...,

,,,4.-7ryi,-,-, -,-,:-.-J'-rf,-, .1, r!.._ , t

.,

.--:.4...

.--

7/..,..- I

ki,

1/1

7N --

4(1,

4 ..-,7.

`1 1 -',',1.-{74- 4. -

J''''.

'

3.

-4

' yt-N 70

z_

/-*-171-4:-frroP,
V 4'10 i:17,.//,--A
LA.. 4./
--77 4- ,trrtt.
-i1-47

/-..' ..6"erfrj
rd

---4
est ,+"",

..

rviffif

i
.

.--1.-_-

Analele A. R.-7 oln. XXXVI.Mentoriile Sect. Istorice.

(M).

l -- -1,411-TAC,

5.

--___

f,tI3 Li cyr
AC

ADE,IET
PePui

1 '

e--e

....,
I

,,d,-, A4011 _44, ii4 :Vf I er':/117;"7,5

;

44't

,:;,,

"47: